2r-839/15 — Declararea nulitatii contractului de vînzare-cumparare a automobilului, încasarea sumei derivată din contractul de gaj

Dosarul nr. 2r-839/15 prima instanţă - V. Mihaila, instanţa de apel - N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol DECIZIE 21 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând recursul declarat de Selezniov Victor, în pricina civilă înaintată de Nichita Ion împotriva lui Selezniov Victor şi Danilesco Valeriu privind declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare a automobilului, încasarea sumei ce rezultă din contractul de împrumut cu gaj, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2015, prin care nu s-a dat curs cererilor de apel depuse de Selezniov Valeriu şi Danilescu Valeriu, c o n s t a t ă: La 01 iunie 2012, Guzun Ecaterina s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Selezniov Victor şi Danilesco Valeriu în care a solicitat transmiterea silită a bunului gajat spre vînzare şi anume autocarul de model NEOPLAN 316H, anul producerii 1991, cu numărul de înmatriculare CNE 809 în vederea stingerii datoriei.

In motivarea acţiunii a reiterat că, la 27 ianuarie 2011, în baza contratului de împrumut cu gaj Guzun Ecaterina, în calitate de împrumutător şi creditor gajist a dat cu împrumut lui Danilesco Valeriu, în calitate de împrumutat, suma de 19 000 euro, pe un termen de patru luni. În vederea asigurării obligaţiunilor contractuale, a fost gajat autocarul (vagon), model "Neoplan 316", anul producerii 1991, caroseria nr.9117781, cu numărul de înmatriculare C NE 809, care aparţine cu drept de proprietate privată lui Selezniov Victor, în baza certificatului de înmatriculare nr.087202260 din 05 iunie 2008. Bunul gajat a fost evaluat de părţi la suma de 19100 euro. Susţine că, la scadenţa contractului, şi anume 27 mai 2011, suma împrumutată nu a fost restituită.

Astfel, în vederea nerespectării obligaţiunilor contractuale, ca urmare a neexecutării acestora, pîrîtul a fost preîntîmpinat de numeroase ori verbal, inclusiv notificat, însă acesta nu a restituit suma împrumutată. De asemenea, în vederea respectării procedurii prealabile stabilite de lege, reclamanta a depus la registrul în care a fost înscris gajul un preaviz privind intenţia exercitării dreptului de gaj. Consideră reclamanta că pîrîtul urmează să-i achite dobîndă de întîrziere în mărime de 2931,65 euro. Prin încheierea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 20 septembrie 2013 reclamanta Guzun Ecaterina a fost înlocuită cu succesorul său în drepturi, - Nichita Ion. 1 La 17 februarie 2014 Nichita Ion a depus cerere de concretizare a acţiunii.

prin care a indicat că nu dispune de nici o informaţie privind locul aflării bunului gajat, starea tehnică a acestuia şi prin urmare, nu are certitudinea că bunul gajat mai există de fapt pentru a putea fi urmărit şi valorificat, iar neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către pîrîţi a obligaţiilor legale şi contractuale ce le revin, are ca efect prejudicierea directă a intereselor creditorului gajist, deoarece ultimul se află în imposibilitate de a-şi valorifica creanţele garantate din contul banului gajat. Solicită reclamantul încasarea în mod solidar de la Selezniov Victor şi Danilesco Valeriu valoarea contractuală a bunului gajat în sumă de 19 100 euro, a dobînzii de întîrziere în mărime de 7280,46 euro, penalitate în sumă de 6840 euro, cît şi a cheltuielilor de judecată.

La 02 iunie 2014, Nichita Ion a depus cerere de concretizare invocînd că prin recipisa din 14 noiembrie 2014, se justifică executarea parţială de către Selezniov Victor a obligaţiei de restituire sumei de 16000 euro din suma totală de 19000 euro, astfel, solicită încasarea în mod solidar de la Selezniov Victor şi Danilesco Valeriu restanţa la datorie în mărime de 3000 euro, a dobînzii pentru neexecutarea în termen a obligaţiei de restituire a banilor, în mărime de 4904,81 euro, a penalităţii în mărime de 6840 euro şi cheltuielile de judecată în mărime de 16 990 lei.

La 28 ianuarie 2015 cererea de completarea obiectului acţiunii Nichita Ion a solicitat declararea nulităţii absolute a contractului de vînzare-cumpărare din 06 mai 2011, privind vînzarea de către Selezniov Victor către Danilesco Valeriu a autocarului model "Neoplan 316 H", anul producerii 1991, caroseria nr. 9117781, cu numărul de înmatriculare CNE 809. La 28 ianuarie 2015 Nichita Ion prin cererea de completarea a pretenţiilor a solicitat încasarea din contul lui Selezniov Valeriu a daunelor-interese compensatorii pînă la concurenţa creanţei în baza aceluiaşi titlu de gaj în sumă de 14744,81 euro şi suma de 19210 lei, încasarea în mod solidar din contul lui Selezniov Victor şi Danilesco Valeriu a daunelor-interese compensatorii pînă la concurenţa creanţei în baza aceluiaşi titlu de gaj în sumă de 14744,81 euro şi suma de 19210 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 02 iunie 2015 acţiunea a fost admisă. S-a declarat nul contractul de vînzare-cumpărare a autocarului de model "Neoplan 316 H", anul producerii 1991, cu numărul de înmatriculare CNE 809 încheiat între Selezniov Victor şi Danilesco Valeriu. S-a încasat în mod solidar de la Selezniov Victor şi Danilesco Valeriu în limita bunului gajat, în beneficiul lui Nichita Ion datoria în mărime de 3000 euro, penalitate în mărime de 6840 euro, dobînda de întîrziere în mărime de 4904,81 euro, în total suma de 14744 (paisprezece mii şapte sute patru zeci şi patru) euro şi cheltuieli de judecată în mărime de 19210 (nouăsprezece mii două zece) lei. S-a încasat în mod solidar de la Selezniov Victor şi Danilesco Valeriu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 10873,20 lei.

Nefiind de acord cu soluţia primei instanţei Selezniov Victor şi Danilesco Valeriu au declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 02 iunie 2015. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2015, nu s-a dat curs cererilor de apel depuse de Selezniov Victor şi Danilesco Valeriu şi s-a acordat 2 termen pentru prezentarea apelurilor motivate, în limba de stat şi necesitatea achitării taxei de stat în mărime de 15535 lei pînă la 13 octombrie 2015. S-a explicat apelanţilor că în cazul neînlăturării neajunsurilor, cererile de apel vor fi restituite fără de examinare. La 05 octombrie 2015 Selezniov Victor a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2015, solicitînd, casarea încheierii recurate şi pronunţarea unei noi decizii prin care să fie stabilită corectă mărimea taxei de stat.

Recurentul, în motivarea recursului a reiterat că nu este de acord cu încheierea instanţei de apel. Taxa de stat în ordine de apel constituie 75% din mărimea taxei încasate în primă instanţă. Susţine că cuantumul taxei de stat stabilit de către instanţa de apel a cîte 15535 lei, fiecare reclamant este unul greşit şi nici de cum la examinarea apelului nu poate fi stabilită plata taxei de stat în aşa o mărime reieşind din faptul că prin hotărîrea instanţei sa încasat taxa de stat de la pîrîţi în sumă de 10873,20 lei. Prin referinţa depusă la 16 octombrie 2015 Nichita Ion a indicat că recursul declarat este vădit neîntemeiat şi tendenţios deoarece instanţa de apel corect a calculat mărimea taxei de stat stabilită în încheiere.

Susţine că încheierea instanţei de apel este legală şi întemeiată, iar argumentele recurentului sunt neprobate. A solicitat respingerea recursului şi menţinerea încheierii recurate. Din materialele cauzei rezultă că încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2015 a fost emisă în lipsa părţilor. La materialele dosarului este anexată scrisoarea Curţii de Apel Chişinău (f.d.242) care atestă că încheierea din 14 septembrie 2015 a fost expediată în adresa participanţilor, însă dovada legală a confirmării recepţionării ei nu este cunoscută, din care motiv instanţa de recurs conchide că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 05 octombrie 2015 este depus în termen.

Examinînd materialele dosarului, încheierea recurată prin prisma motivelor de recurs Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea încheierii instanţei de apel, şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel la stadia primirii cererii de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. b) Cod de Procedură Civilă, instanţa de recurs, după examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare. Încheierea recurată este adoptată în contradicţie cu normele de drept procedural care reglementează acţiunile instanţei la faza de primire a procesului şi cu aprecierea incompletă a probelor şi circumstanţelor cauzei.

Din materialele dosarului se denotă că apelantul Selezniov Victor s-a adresat cu cerere de apel împotriva hotărîrii primei instanţe la 01 iulie 2015. Prin încheierea din 14 septembrie 2015 nu s-a dat curs cererilor de apel depuse de Selezniov Victor şi Danilesco Valeriu şi s-a acordat termen pentru prezentarea apelurilor motivate, în limba de stat şi necesitatea achitării taxei de stat în mărime de 15535 lei, fiecare apelant pînă la 13 octombrie 2015. În conformitate cu art. 368 al. (1) Cod de Procedură Civilă, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art.364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

3 Din materialele cauzei urmează că Guzun Ecaterina înlocuită ulterior cu succesorul său în drepturi, Nichita Ion s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, solicitînd transmiterea în posesie a bunului gajat, ulterior prin cererile de concretizare a pretenţiilor a solicitat şi încasarea datoriei. Prin urmare, litigiul în cauză este unul patrimonial. În conformitate cu art.83 alin.(2) Cod de Procedură Civilă, în acţiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri prevăzute de lege, în proporții fixe, conform Legii taxei de stat. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează, că în cazul cînd cererea de chemare în judecată conţine mai multe pretenţii de sine stătătoare cu caracter patrimonial, taxa de stat se va calcula conform valorii fiecărei pretenţii aparte art. 87 alin. (1) lit. k) Cod de Procedură Civilă.

Deci, instanţa de apel întemeiat a concluzionat de a nu da curs cererilor de apel depuse de Selezniov Victor şi Danilesco Valeriu, acordîndu-le termen pentru achitarea taxei de stat. Totodată Colegiul denotă că instanţa de apel prin încheierea din 14 septembrie 2015 a constatat că apelanţii urmează să depună apel motivat şi să achite plata taxei de stat a cîte 15535 lei, fiecare apelant. La caz, instanța de recurs menționează că instanța de apel examinând chestiunea primirii pe rol a cererilor de apel depuse de Selezniov Victor şi Danilesco Valeriu, eronat a calculat cuantumul taxei de stat ce urma a fi achitat de către apelanţi. Prin urmare, instanţa de apel a concluzionat că cererea de apel nu corespunde exigenţelor prevăzute de art. art. 364 şi 365 Cod de Procedură Civilă, acordîdu-i apelantului termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Conform art.3 alin.(1) lit.j) din Legea taxei de stat, pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești tariful taxei de stat se stabilește în cuantum de 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri (plângeri), iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial - 75% din taxa calculată din suma contestată. Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că instanţa de apel greşit a constatat că cuantumul taxei de stat pentru examinare cererilor de apel depuse de către Selezniov Victor şi Danilesco Valeriu este de 15535 lei, pentru fiecare reclamant.

Or, prin hotărîrea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 02 iunie 2015, instanţa a dispus prin hotărîre încasarea taxei de stat în mărime de 10873,20 lei, pentru examinarea pricinii, prin urmare conform Legi taxei de stat, taxa calculată din suma contestată este (10873,20*75% - 8154,90 lei). Deci instanţa de apel urma să specifice expres în cuprinsul încheierii menţionate mărimea taxei de stat ce urmează a fi plătită (calculul), or, omiterea menţiunii privind cuantumul taxei de stat, impusă solicitantului la depunerea cererii în conţinutul încheierii, prin care nu s-a dat curs cererii, poate avea incidenţă directă asupra accesului liber al persoanelor la o justiţie echitabilă.

Pornind de la principiul respectării dreptului de acces liber la justiţie, consfinţit de jurisprudenţa CEDO, în cadrul soluţionării cererilor privind acordarea facilităţilor la plata taxei de stat, instanţele judecătoreşti urmează să examineze cu minuţiozitate fiecare caz concret pentru a nu admite îngrădirea dreptului persoanei la „un tribunal”, 4 conducîndu-se la soluţionarea acestor cereri atît de normele dreptului naţional, cît şi de prevederile Convenţiei şi jurisprudenţei CEDO.

Totodată, dreptul de acces la un tribunal urmează a fi înţeles ca un drept de acces concret şi efectiv, ceea ce determină instanţa de judecată de a supune adresarea oricărei persoane în justiţie cu o restricţie pecuniară clară şi concretă, evidenţiind-o în conţinutul încheierii de contestare a neajunsurilor la adresarea cu un instrument de atac, urmărind scopul de respectare a echilibrului între necesitatea asigurării bunei administrări în justiţie şi proporţionalitatea unei astfel de restricţii. Pornind de la statuarea drepturilor şi libertăţilor persoanei ca valori supreme, Colegiul relevă că instituţia apelului împotriva hotărîrilor instanţei de fond, este menită să asigure protecţia efectivă a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice.

Astfel, reieșind din normele de drept reiterate, încheierea instanței de apel în partea contestată este neîntemeiat sub aspectul privind calcularea greşită şi impunerea cuantumului taxei de stat în privința apelanţilor fapt ce a determinat ca accesul liber la justiţie să fie efectiv limitat. Avînd în vedere cele expune, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că Decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2015 este neîntemeiată, se impune necesitatea admiterii recursului, casării încheierii recurate şi de a restitui pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, la stadia primirii pe rol a cererii de apel. În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 Cod de Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Selezniov Victor.

Se casează încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2015 în pricina civilă înaintată de Nichita Ion împotriva lui Selezniov Victor şi Danilesco Valeriu privind declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare a automobilului, încasarea sumei ce rezultă din contractul de împrumut cu gaj, prin care nu s-a dat curs cererilor de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, la stadia primirii pe rol a cererii de apel. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 5