Decizia nr. 383 din 27 octombrie 2025

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 1.748/1/2025, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Prahova – Secţia I civilă în Dosarul nr. 1.622/105/2023.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, nefiind formulate puncte de vedere la raport.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării

Tribunalul Prahova – Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 3 iulie 2025, în Dosarul nr. 1.622/105/2023, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă plata indemnizaţiei lunare prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în forma în vigoare la data de 23 februarie 2023, se realizează prin raportare la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, sau cu aplicarea dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare. II. Dispoziţiile legale supuse interpretării

Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 341/2004) ” Art. 5. – (1) Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum şi la art. 3 1 lit. b), care îndeplinesc condiţiile prezentei legi beneficiază şi de următoarele drepturi: (…) o) acordarea unei indemnizaţii lunare, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.” (…)

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017) ” Art. 12. – (…) (2) În anul 2018, indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2017.” III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova cu nr. 1.622/105/2023 la data de 7 aprilie 2023 reclamantul A.D. a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Prahova, solicitând instanţei să dispună anularea Deciziei din 23 februarie 2023 şi obligarea pârâtei la revizuirea indemnizaţiei lunare reparatorii, în conformitate cu art. 5 din Legea nr. 341/2004, prin aplicarea unui coeficient de multiplicare de 0,6 asupra salariului mediu brut prevăzut de lege pentru anul 2023, cu consecinţa plăţii diferenţei dintre pensia stabilită prin decizia contestată şi cea cuvenită în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2023 şi data pronunţării hotărârii.

În motivare, reclamantul a susţinut că a beneficiat de o indemnizaţie lunară reparatorie de 1.102 lei, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, începând cu 22 octombrie 2014, în temeiul art. 5 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, în virtutea calităţii de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 – Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite.

În continuare a arătat că bugetul asigurărilor sociale de stat a fost aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 nr. 369/2022 (Legea nr. 369/2022), stabilindu-se că, pentru anul 2023, câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este de 6.789 lei.

În acest context a subliniat că pârâta avea obligaţia de a opera din oficiu modificările impuse pentru stabilirea, prin recalculare, a indemnizaţiei adăugate la pensia pentru limită de vârstă în cuantum de 4.073,40 lei, aferentă salariului mediu brut lunar stabilit prin Legea nr. 369/2022 la 6.789 lei.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

În apărare, a susţinut că indemnizaţia cuvenită reclamantului în anul 2015 este cea de care a beneficiat acesta în luna decembrie 2014, care era stabilită în funcţie de salariul mediu brut, iar nu în funcţie de câştigul mediu brut. IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii

Instanţa de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

În acest sens a menţionat că procesul are ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 341/2004, care se încadrează în domeniul art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

A mai arătat că de lămurirea chestiunii de drept depinde soluţionarea pe fond a cauzei ce vizează modul de stabilire a indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 341/2004.

Totodată, a subliniat că nu a identificat decizii în interesul legii şi nici hotărâri prealabile prin care să se fi statuat asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării. V. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Instanţa de trimitere a apreciat că se aplică dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea 341/2004 şi ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, în forma în vigoare la data introducerii acţiunii, cu privire la acordarea indemnizaţiei reglementate de Legea nr. 341/2004. VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale

Faţă de conţinutul întrebării adresate instanţei supreme s-a apreciat că nu este necesară consultarea instanţelor judecătoreşti pentru comunicarea practicii judiciare relevante. VII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

Prin Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, Decizia nr. 83 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 24 mai 2022, Decizia nr. 317 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 1 august 2022, Decizia nr. 281 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 12 august 2022, Decizia nr. 298 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 22 august 2022, şi Decizia nr. 148 din 21 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 26 octombrie 2023, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiate, excepţiile de neconstituţionalitate ce au vizat inclusiv prevederile art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a stabilit că: în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizaţiei aflat în plată în luna octombrie 2010.

Prin Decizia nr. 25 din 20 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 26 iunie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea şi aplicarea art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004, aşa cum a fost modificat de pct. 10 al art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, în raport cu dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, raportat la art. 1 alin. (3) şi art. 20 alin. (2) din Constituţia României, în sensul de a se stabili dacă, în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, se poate constata de către instanţele naţionale, ca urmare a constatării încălcării art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, existenţa unui drept al beneficiarilor indemnizaţiei reglementate de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004 de a primi plata acestei indemnizaţii la nivelul ce rezultă din aplicarea algoritmului de calcul reglementat în acest text de lege, în condiţiile existenţei dispoziţiilor legale anuale de menţinere în plată a acestei indemnizaţii la nivelul anului 2010 [art. 14 din Legea nr. 118/2010; art. 10 din Legea nr. 285/2010; art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012; art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012; art. 14 lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013; art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014; art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014; art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015; art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016; art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017; art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017; art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018; art. IX pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021; art. XVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022].

Prin Decizia nr. 23 din 27 ianuarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 7 martie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept vizând dreptul reclamantului la recalcularea indemnizaţiei de gratitudine în temeiul art. 4 alin. (3) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prin aplicarea coeficientului de 1,1% asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata, respectiv pentru perioada 1 ianuarie 2015-2024 la zi şi în continuare.

Prin Decizia nr. 57 din 24 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 3 aprilie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă dispoziţiile art. 51 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că prin sume cuvenite şi neachitate până la deces care se plătesc moştenitorilor se înţeleg sumele la care ar fi avut dreptul titularul calităţii de Luptător cu Rol Determinant cu titlu de indemnizaţie de gratitudine, care a decedat înainte de eliberarea noului tip de certificat preschimbat şi nu a avut astfel stabilită o astfel de indemnizaţie în baza unei decizii a casei teritoriale de pensii, sau vizează doar situaţia titularului calităţii de Luptător cu Rol Determinant căruia i-a fost stabilită în prealabil indemnizaţia de gratitudine, fără însă a-i fi achitată integral, retroactiv, din luna următoare depunerii cererii de preschimbare a certificatului până la data decesului? IX. Raportul asupra chestiunii de drept

Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Temeiul sesizării este reprezentat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum şi în materia asigurărilor sociale, parţial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.

Potrivit art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal şi (…) în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1)”, iar conform alin. (3) al aceluiaşi articol „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică indiferent de natura şi obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) şi (2), de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze”.

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată”.

Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiţii de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile: a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024; b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac; c) existenţa unei chestiuni de drept; d) soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; e) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Verificând cu prioritate îndeplinirea primei condiţii de admisibilitate, se constată că în domeniul de aplicare a acestui act normativ cu caracter special intră procesele privitoare la stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum şi litigiile referitoare la stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie şi a altor prestaţii de asigurări sociale ale acestui personal.

În procesul în care a fost formulată sesizarea, reclamantul solicită obligarea pârâtei la revizuirea indemnizaţiei lunare reparatorii, în conformitate cu art. 5 din Legea nr. 341/2004, prin aplicarea unui coeficient de multiplicare de 0,6% asupra salariului mediu brut prevăzut de lege pentru anul 2023, cu consecinţa plăţii diferenţei dintre pensia stabilită prin decizia contestată şi cea cuvenită în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2023 şi data pronunţării hotărârii.

Or, din cuprinsul încheierii de sesizare nu rezultă că reclamantul a făcut parte din categoria persoanelor plătite din fonduri publice anterior pensionării, astfel încât nu poate fi considerată îndeplinită cerinţa ca litigiul să privească „stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie şi a altor prestaţii de asigurări sociale” ale personalului plătit din fonduri publice.

Pe de altă parte, în concepţia Legii nr. 341/2004, indemnizaţia de gratitudine reprezintă un beneficiu pecuniar onorific acordat de stat unor categorii speciale de persoane (foşti deţinuţi politici, veterani de război, luptători în Revoluţia Română din Decembrie 1989), ca formă de recunoştinţă pentru meritele ori sacrificiile acestora, şi se achită din bugetul de stat, nu din bugetul asigurărilor sociale, nefiind astfel condiţionată de plata contribuţiilor la sistemul de asigurări sociale.

În acest context se impune evocarea art. 43 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, care stabileşte că „Reglementările prevăzute de legislaţia privind pensiile, proprie fiecărui plătitor, referitoare la stabilire, plată, modificare, suspendare, reluare, încetare, expertizare, revizuire, contestare şi recuperare a sumelor încasate necuvenit, se aplică şi indemnizaţiilor prevăzute de lege, dacă aceasta nu dispune altfel”.

Se observă astfel că indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 nu intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, legea specială făcând trimitere în art. 4 3 alin. (2) la legislaţia privind pensiile numai în ceea ce priveşte stabilirea, plata, modificarea, suspendarea, reluarea, încetarea, expertizarea, revizuirea, contestarea şi recuperarea sumelor încasate necuvenit.

Aşadar, trimiterea legislativă din cuprinsul Legii nr. 341/2004 stabileşte un singur aspect, şi anume acela că procedurile şi regulile din materia pensiilor se aplică în mod corespunzător şi acestor indemnizaţii, evitând astfel repetarea inutilă a reglementărilor în acte normative diferite.

Această asimilare nu schimbă însă natura juridică a indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, care rămân indemnizaţii cu caracter reparatoriu, fără consacrare constituţională, acestea nefiind incluse în categoria pensiilor şi nici în cea a prestaţiilor de asigurări sociale, care au regim juridic distinct şi sunt consacrate constituţional.

Prin urmare, natura juridică a indemnizaţiilor reglementate de Legea nr. 341/2004 rămâne distinctă de cea a pensiei şi a altor prestaţii sociale.

În plus, statuarea vizând neîncadrarea indemnizaţiilor reglementate de Legea nr. 341/2004 în categoria pensiilor sau altor prestaţii de asigurări sociale la care se referă prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 este consacrată deja în jurisprudenţa recentă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ilustrată prin deciziile nr. 23 din 27 ianuarie 2025 şi nr. 57 din 24 februarie 2025.

Prin urmare, constatând că obiectul procesului în care a fost formulată sesizarea nu se circumscrie domeniului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în temeiul art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,