Decizia nr. 385 din 27 octombrie 2025

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 1.751/1/2025, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Mureş – Secţia civilă în dosarele nr. 6.832/102/2024, nr. 6.457/102/2024, nr. 8.166/102/2024, nr. 6.844/102/2024, nr. 6.841/102/2024, nr. 6.455/102/2024, nr. 6.469/102/2024 şi nr. 8.283/102/2024.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii raportori, care a fost comunicat părţilor, nefiind formulate puncte de vedere la raport.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizărilor în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizărilor

Tribunalul Mureş – Secţia civilă a dispus, în dosarele nr. 6.832/102/2024, nr. 6.457/102/2024, nr. 8.166/102/2024, nr. 6.844/102/2024, nr. 6.841/102/2024, nr. 6.455/102/2024, nr. 6.469/102/2024 şi nr. 8.283/102/2024, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele întrebări: (i) Dacă prevederile art. 1 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 se aplică: a) „personalului plătit din fonduri publice” care cumulează această calitate cu cea de beneficiar al drepturilor la pensie sau/şi celor privind alte prestaţii de asigurări sociale litigioase, care fac obiectul dosarului instanţei de trimitere; b) sau/şi fostului „personal plătit din fonduri publice” căruia i-a încetat această calitate şi ulterior a devenit beneficiar al drepturilor la pensie sau/şi celor privind alte prestaţii de asigurări sociale litigioase, care fac obiectul dosarului instanţei de trimitere; c) sau/şi beneficiarilor drepturilor la pensie sau/şi celor privind alte prestaţii de asigurări sociale litigioase, care fac obiectul dosarului instanţei de trimitere, numai din momentul în care aceşti beneficiari au început să cumuleze dreptul litigios cu calitatea de „personal plătit din fonduri publice”; d) sau/şi beneficiarilor drepturilor la pensie sau/şi celor privind alte prestaţii de asigurări sociale litigioase, care fac obiectul dosarului instanţei de trimitere, numai dacă aceşti beneficiari au realizat întregul stagiu necesar pentru acordarea dreptului litigios în calitate de „personal plătit din fonduri publice”; e) sau/şi beneficiarilor drepturilor la pensie sau/şi celor privind alte prestaţii de asigurări sociale litigioase, care fac obiectul dosarului instanţei de trimitere, dacă aceşti beneficiari au realizat cel puţin o parte din stagiul necesar pentru acordarea dreptului litigios în calitate de „personal plătit din fonduri publice”; f) sau/şi altor justiţiabili, ipoteză în care să fie dezlegată problema conţinutului şi limitelor concrete privind persoanele cărora li se aplică textul art. 1 alin. (2) coroborat cu cel al art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024? (ii) Dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 144 alin. (1) – (2) şi alin. (5) – (6) din Legea nr. 360/2023, art. 112 alin. (3) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, art. 157 alin. (2) din Legea nr. 127/2019, Ordinului ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 108/2021 şi Ordinului ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 487/2021, coroborate cu cele ale art. 4 din Legea nr. 24/2000, recalcularea pensiilor, sub aspectul stabilirii cuantumului „punctajelor anuale realizate”, presupune o recalculare efectivă a acestor punctaje, conform legislaţiei care le guvernează, printr-o verificare şi valorificare a tuturor datelor din dosarul de pensie, sau presupune o recalculare efectivă a acestor punctaje numai printr-o verificare şi valorificare a datelor din baza de date constituită în urma procesului de evaluare a pensiilor potrivit ordinelor mai sus menţionate? (iii) În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 144 alin. (1) – (2) şi alin. (5) – (6) din Legea nr. 360/2023, art. 112 alin. (3) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, art. 157 alin. (2) din Legea nr. 127/2019, Ordinului ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 108/2021 şi Ordinului ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 487/2021, care este actul juridic verificabil emis de casele teritoriale de pensii sau documentul verificabil eliberat de către acestea, echivalent unui tabel şi unui buletin de calcul, care atestă şi preia în concret datele din baza de date constituită în urma procesului de evaluare a pensiilor conform ordinelor mai sus menţionate, act/document care trebuie să stea la baza emiterii deciziilor de recalculare a pensiilor în temeiul art. 144 alin. (1) – (2) şi (5) – (6) din Legea nr. 360/2023 şi care să poată fi analizat de instanţa învestită cu judecarea contestaţiilor împotriva acestor decizii de recalculare, potrivit art. 127-128 din Legea nr. 360/2023? (iv) Dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 144 alin. (1) – (2) şi alin. (5) – (6) din Legea nr. 360/2023, art. 112 alin. (3) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, art. 157 alin. (2) din Legea nr. 127/2019, Ordinului ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 108/2021, Ordinului ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 487/2021, coroborate cu cele ale art. 103 şi art. 127-128 din Legea nr. 360/2023 şi ale art. 1 alin. (2), art. 5 alin. (1) – (3) şi art. 22 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu ocazia cercetării legalităţii şi temeiniciei deciziilor de recalculare a pensiilor, emise în temeiul art. 144 alin. (1) – (2) şi (5) – (6) din Legea nr. 360/2023, instanţele de judecată sunt competente şi au obligaţia de a verifica realitatea şi exactitatea datelor din baza de date constituită în urma procesului de evaluare a pensiilor potrivit ordinelor mai sus menţionate, date pretins a fi stat la baza emiterii deciziilor contestate respective? (v) Dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 lit. d), art. 144 alin. (1)-(2) şi alin. (5)-(6), art. 88, art. 83, art. 85 alin. (1)-(2) şi alin. (7) din Legea nr. 360/2023 şi art. 112 alin. (2) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, coroborate cu cele ale art. 4 din Legea nr. 24/2000, la recalcularea reglementată de art. 144 alin. (1)-(2) şi (5)-(6) din Legea nr. 360/2023, „numărul total de puncte realizat” poate cuprinde şi punctele suplimentare prevăzute de art. 88 din Legea nr. 360/2023 care se adaugă la punctajul lunar calculat conform art. 85 alin. (7) din aceeaşi lege, pentru pensionarii care îndeplinesc condiţiile legale de acordare a acestor puncte suplimentare? (vi) Dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 lit. b)-d), art. 3 lit. h)-i), lit. l) şi lit. q)-r), art. 13-15, art. 39 alin. (1), art. 42, art. 86, art. 144 alin. (1)-(2) şi alin. (5)-(6), art. 83, art. 85 alin. (1) şi alin. (3)-(6), art. 94 alin. (5)-(6) din Legea nr. 360/2023 şi art. 112 alin. (4) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, coroborate cu cele ale art. 4 din Legea nr. 24/2000, la recalcularea reglementată de art. 144 alin. (1)-(2) şi (5)-(6) din Legea nr. 360/2023, „punctele de stabilitate” se acordă şi pentru: a) perioadele suplimentare prevăzute de art. 15 din Legea nr. 360/2023; b) perioadele asimilate prevăzute de art. 3 lit. h)-i) şi lit. q), art. 14, art. 42, art. 86 din Legea nr. 360/2023; c) perioada contributivă realizată după data înscrierii la pensia din sistemul public, conform art. 94 alin. (5)-(6) din Legea nr. 360/2023? II. Dispoziţiile legale şi infralegale invocate de autorul sesizării

Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 127/2019) ” Art. 157. – (…) (2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentului alineat, pensiile stabilite conform legislaţiei anterioare vor fi evaluate în vederea recalculării prevăzute la alin. (1). Procedura de evaluare se stabileşte prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale, la propunerea CNPP, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (Legea nr. 360/2023) ” Art. 2. – Sistemul public de pensii se organizează şi funcţionează având ca principii de bază: (…) b) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor; c) principiul contributivităţii, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, care contribuie la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite; d) principiul egalităţii, potrivit căruia asiguraţii care au realizat cel puţin stagiul minim de cotizare în sistemul public de pensii, beneficiază de tratament nediscriminatoriu, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege; (…) Art. 3. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: (…) h) număr total de puncte realizat – suma punctajelor anuale aferente perioadelor de stagiu de cotizare realizat, perioadelor asimilate, perioadelor necontributive, stagiului potenţial şi a numărului de puncte de stabilitate; i) perioade asimilate – perioadele pentru care nu s-au datorat sau nu s-au plătit contribuţii de asigurări sociale considerate prin prezenta lege echivalente stagiului de cotizare în sistemul public de pensii şi care se valorifică la stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale în condiţiile prezentei legi, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public; (…) l) puncte de stabilitate – puncte suplimentare acordate persoanelor care au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru o perioadă mai mare de 25 de ani; (…) q) stagiu de cotizare – perioada de timp constituită din stagiul de cotizare contributiv, precum şi perioadele asimilate şi perioadele necontributive recunoscute ca stagii de cotizare, conform legii; r) stagiu de cotizare contributiv – perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asiguraţii cu contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii; (…) Art. 39. – (1) În sistemul public de pensii, stagiul de cotizare contributiv se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat de către asigurat şi, după caz, de către angajator. (…) Art. 42. – În sistemul public de pensii stagiul de cotizare realizat de asiguraţi, precum şi perioadele asimilate se determină în ani, luni şi zile calendaristice. (…) Art. 83. – (1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referinţă. (2) La determinarea cuantumului pensiei conform alin. (1), fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului. (…) Art. 85. – (1) Numărul total de puncte realizat de asigurat se obţine din însumarea punctajelor anuale ale acestuia şi a numărului de puncte de stabilitate. (2) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic. (…) (7) Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv. (…) Art. 94. – (…) (5) Pensia poate fi recalculată la cerere, prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia. (6) Pensionarii pentru limită de vârstă, care realizează stagiul de cotizare după data înscrierii la pensie, pot solicita recalcularea pensiei, prin adăugarea acestuia, în condiţiile legii, o singură dată într-un an calendaristic. (…) Art. 103. – Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii. (…) Art. 127. – (1) Deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanţa judecătorească competentă. (2) Deciziile necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive. Art. 128. – Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel. (…) Art. 144. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile stabilite pe baza legislaţiei anterioare devin pensii în înţelesul prezentei legi şi se recalculează prin înmulţirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referinţă prevăzută la art. 84, cu excepţia pensiilor stabilite în fostul sistem de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001, care se recalculează conform art. 154. (2) Numărul total de puncte realizate prevăzut la alin. (1) se obţine prin însumarea punctajelor anuale realizate cu numărul de puncte de stabilitate acordate în baza art. 85 alin. (3). (…) (5) În cazul în care, în urma procesului de recalculare prevăzut la alin. (1), rezultă un cuantum al pensiei mai mare, se va plăti acesta. (6) În cazul în care, în urma procesului de recalculare prevăzut la alin. (1), rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată sau cuvenit, se plăteşte pensia în cuantumul stabilit şi aflat în plată anterior recalculării, până la data la care se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât acesta ca urmare a majorării valorii punctului de referinţă.”

Normele de aplicare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024 (Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024) ” Art. 112. – (…) (2) Numărul total de puncte realizat prevăzut la alin. (1) se obţine prin însumarea punctajelor anuale realizate cu numărul de puncte de stabilitate acordate în baza art. 85 alin. (3) din lege. (3) Punctajele anuale realizate sunt cele calculate conform legislaţiei în vigoare la data stabilirii/recalculării drepturilor de pensie, utilizate la determinarea numărului de puncte în procesul de evaluare a pensiilor din sistemul public, în baza prevederilor art. 157 alin. (2) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii. (4) Numărul de puncte de stabilitate prevăzut la art. 85 alin. (3) din lege se calculează pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi şi nu se acordă pentru perioadele în care s-a cumulat pensia cu venituri asigurate conform legii.” III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept

Prin cererile înregistrate pe rolul Tribunalului Mureş – Secţia civilă cu nr. 6.832/102/2024, nr. 6.457/102/2024, nr. 8.166/102/2024, nr. 6.844/102/2024, nr. 6.841/102/2024, nr. 6.455/102/2024, nr. 6.469/102/2024 şi nr. 8.283/102/2024, mai mulţi reclamanţi au chemat-o în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Mureş, solicitând instanţei să dispună anularea deciziilor de recalculare a pensiei emise în baza art. 144 din Legea nr. 360/2023 şi obligarea pârâtei la emiterea unor noi decizii de recalculare a pensiei, cu luarea în considerare a tuturor actelor de la dosarele de pensie şi a punctajelor anterioare, ca drepturi câştigate, şi acordarea nediscriminatorie a tuturor punctelor suplimentare de pensie care se aplică inclusiv persoanelor pensionate în baza Legii nr. 360/2023 şi a punctelor de stabilitate pentru toate stagiile realizate, precum şi alăturarea la noile decizii a unor buletine de calcul şi a anexelor din care să rezulte modalitatea verificabilă a recalculării şi valorificării stagiilor realizate.

În motivare, reclamanţii au învederat că fac parte din categoria persoanelor cu pensii stabilite în baza legislaţiei anterioare Legii nr. 360/2023 şi că pensiile au fost recalculate în baza art. 144 din acelaşi act normativ, cu consecinţa diminuării punctajului câştigat şi consolidat sub legislaţia anterioară, în mod discriminatoriu, ca urmare a neacordării tuturor punctelor suplimentare de pensie care se aplică şi persoanelor pensionate în baza aceleiaşi legi, pentru toate stagiile realizate.

Au mai arătat că deciziile contestate nu au la bază buletine de calcul şi nici anexe din care să rezulte modalitatea verificabilă a recalculării şi valorificării stagiilor realizate de către reclamanţi.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunilor, ca neîntemeiate, susţinând că la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamanţilor a fost utilizat ultimul punctaj anual realizat de către aceştia. IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii

Instanţa de trimitere a apreciat că sesizările îndeplinesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 1 raportat la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

În acest sens a arătat că procesele privesc recalcularea dreptului la pensie al reclamanţilor care au avut calitatea de personal plătit din fonduri publice, astfel cum rezultă din dosarele de pensionare, iar o parte din stagiul de cotizare a fost realizat în această calitate.

Chestiunile de drept invocate ridică probleme de interpretare datorate impreciziei normelor juridice, care pot fi interpretate într-o manieră divergentă, împrejurare care dă naştere riscului unei jurisprudenţe neunitare.

Astfel, instanţa de trimitere a apreciat că este necesară o rezolvare de principiu, care să conducă la interpretarea in abstracto a dispoziţiilor legale aplicabile, iar nu la rezolvarea unor chestiuni ce ţin de particularităţile cauzei, prezentând în acest sens diferite variante de interpretare a prevederilor legale.

A considerat că soluţionarea pe fond a cauzelor în curs de judecată depinde de lămurirea chestiunilor de drept invocate, care sunt direct incidente în soluţionarea proceselor.

A mai arătat că instanţa supremă nu a statuat asupra chestiunilor de drept şi acestea nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. V. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept

Cu privire la prima chestiune de drept, instanţa de trimitere a apreciat că prevederile art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 trebuie interpretate în sensul că se aplică beneficiarilor drepturilor la pensie sau/şi celor privind alte prestaţii de asigurări sociale litigioase, din cauzele deduse judecăţii, dacă aceşti beneficiari au realizat cel puţin o parte din stagiul necesar pentru acordarea dreptului litigios, respectiv în calitate de „personal plătit din fonduri publice”, fiind indiferent dacă în ziua anterioară pensionării beneficiarii au avut sau nu au avut această calitate. În acest sens a arătat că art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu prevede condiţia ca, în ziua anterioară pensionării, partea în proces să fi avut calitatea de „personal plătit din fonduri publice”.

Referitor la a doua chestiune de drept, instanţa de trimitere a apreciat că recalcularea pensiilor, sub aspectul stabilirii cuantumului „punctajelor anuale realizate”, presupune o recalculare efectivă a acestor punctaje, conform legislaţiei care le guvernează, printr-o verificare a acestei legislaţii şi o valorificare a tuturor datelor existente în dosarul de pensie la data emiterii deciziei de recalculare.

Cu privire la a treia chestiune de drept, instanţa de trimitere a considerat că deciziile de recalculare a pensiilor, emise în temeiul art. 144 alin. (1)-(2) şi (5)-(6) din Legea nr. 360/2023, trebuie să aibă la bază documente verificabile eliberate de către casele de pensii, echivalente unui tabel şi unui buletin de calcul, care să ateste şi să preia în concret datele din baza de date constituită în urma procesului de evaluare a pensiilor şi care să poată fi analizate şi cenzurate efectiv de instanţa învestită cu judecarea contestaţiilor împotriva acestor decizii de recalculare, potrivit art. 127-128 din Legea nr. 360/2023.

Referitor la a patra chestiune de drept, instanţa de sesizare a apreciat că, în exercitarea controlului legalităţii şi temeiniciei deciziilor de recalculare a pensiilor, emise în temeiul art. 144 alin. (1)-(2) şi (5)-(6) din Legea nr. 360/2023, instanţele de judecată au obligaţia de a verifica realitatea şi exactitatea datelor din baza de date constituită în urma procesului de evaluare a pensiilor.

Cu privire la a cincea chestiune de drept, a apreciat că „numărul total de puncte realizat” poate cuprinde şi punctele suplimentare prevăzute de art. 88 din Legea nr. 360/2023 care se adaugă la punctajul lunar calculat conform art. 85 alin. (7) din aceeaşi lege, pentru pensionarii care îndeplinesc condiţiile legale de acordare a acestor puncte suplimentare.

Referitor la a şasea chestiune de drept, instanţa de trimitere a apreciat că „punctele de stabilitate” se acordă şi pentru următoarele perioade suplimentare prevăzute de art. 15 din Legea nr. 360/2023, cele asimilate prevăzute de art. 3 lit. h)-i) şi lit. q), art. 14, art. 42 şi art. 86 din aceeaşi lege şi cea contributivă realizată după data înscrierii la pensia din sistemul public, conform art. 94 alin. (5)-(6) din Legea nr. 360/2023. VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale

Faţă de conţinutul întrebărilor adresate instanţei supreme s-a apreciat că nu este necesară consultarea instanţelor judecătoreşti pentru comunicarea practicii judiciare relevante. VII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin Decizia nr. 62 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibile, sesizările conexate în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Posibilitatea acordării cumulate a sporurilor reglementate de art. 7 alin. (1) lit. a)-f) şi h) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum sunt evidenţiate în cuprinsul anexelor nr. 1-6 şi 8 la Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin Decizia nr. 23 din 27 ianuarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 7 martie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept vizând dreptul reclamantului la recalcularea indemnizaţiei de gratitudine în temeiul art. 4 alin. (3) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prin aplicarea coeficientului de 1,1% asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata, respectiv pentru perioada 1.01.2015-2024 la zi şi în continuare.

Prin Decizia nr. 307 din 15 septembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 10 octombrie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: În interpretarea dispoziţiilor art. 39 şi art. 162 alin. (1) teza ultimă din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, coroborate cu dispoziţiile art. 129 alin. (2) din normele de aplicare a Legii nr. 360/2023, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, şi prin luarea în considerare a diferenţei semnificative dintre „stagiul de cotizare contributiv” menţionat în aceste dispoziţii antereferite şi „vechimea în muncă” prevăzută la art. 25 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, o persoană care beneficiază de o pensie de serviciu recalculată conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, în forma în vigoare în iunie 2018 (data recalculării), prin preluarea perioadei lucrate în civil, are dreptul ca, la stabilirea unei pensii în sistemul public, în baza Legii nr. 360/2023, să i se valorifice stagiul de cotizare contributiv realizat în cadrul sistemului public de pensii – care nu a influenţat cuantumul pensiei în sistem neintegrat, cu excepţia stagiului cotizat în cele 6 luni ce au determinat baza de calcul a acesteia? VIII. Raportul asupra chestiunilor de drept

Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Temeiul sesizărilor conexate este reprezentat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum şi în materia asigurărilor sociale, parţial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.

Potrivit art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal şi (…) în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1)”, iar conform alin. (3) al aceluiaşi articol „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică indiferent de natura şi obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) şi (2), de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze”.

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Dacă, în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată”.

Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiţii de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile: a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024; b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac; c) existenţa unei chestiuni de drept; d) soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; e) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Din analiza art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 rezultă că în domeniul de aplicare a acestui act normativ cu caracter special intră procesele privitoare la stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum şi litigiile referitoare la stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie şi a altor prestaţii de asigurări sociale ale acestui personal.

Aşadar, litigiile privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie şi a altor prestaţii de asigurări sociale se referă numai la personalul care anterior pensionării a fost plătit din fonduri publice (Decizia nr. 23 din 27 ianuarie 2025 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 7 martie 2025).

În procesele în care au fost formulate sesizările conexate, reclamanţii contestă deciziile de recalculare a pensiei emise în baza art. 144 din Legea nr. 360/2023, solicitând instanţei obligarea pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Mureş la emiterea unor noi decizii de recalculare a pensiei.

Se constată că instanţa de trimitere a menţionat generic că „reclamanţii au avut calitatea de personal plătit din fonduri publice, astfel cum rezultă din dosarele de pensionare, iar o parte din stagiul de cotizare a fost realizat în această calitate”, fără să specifice funcţiile şi instituţiile sau autorităţile în cadrul cărora reclamanţii şi-au desfăşurat activitatea anterior pensionării.

Or, în lipsa acestor date esenţiale care trebuiau menţionate în încheierile de sesizare nu există certitudinea că procesele în care au fost formulate sesizările conexate vizează stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie şi a altor prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice.

De altfel, evocarea acestor date era necesară în contextul în care prima întrebare adresată instanţei supreme este în legătură cu domeniul de aplicare a art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

Această neregularitate a actelor de sesizare conduce la concluzia că instanţa de trimitere nu a demonstrat că litigiile în care au fost formulate sesizările vizează stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie şi a altor prestaţii de asigurări sociale ale personalului care anterior pensionării a fost plătit din fonduri publice.

Cu privire la condiţia de admisibilitate referitoare la existenţa unei chestiuni de drept, se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudenţială, ci numai aceea care ridică problema precarităţii textelor de lege, a caracterului lor dual şi complex.

Pentru a se verifica îndeplinirea acestei condiţii este necesar ca sesizarea să respecte exigenţele impuse de art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevede că încheierea de sesizare va cuprinde motivele care susţin admisibilitatea sesizării, punctul de vedere al completului de judecată şi al părţilor.

Autorul sesizării este ţinut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal, care implică riscul unor dezlegări diferite în practica judiciară, prezentând diferitele variante de interpretare posibile şi argumentele de natură să le susţină.

Pentru a exista însă certitudinea că normele a căror interpretare se solicită sunt aplicabile în cauza în care a fost formulată sesizarea, este necesar ca în actul de sesizare să fie expuse aspectele factuale relevante reţinute de instanţa de trimitere în baza probatoriului administrat în cauză.

Aceasta deoarece instanţa supremă nu poate fi învestită cu dezlegarea unei chestiuni de drept invocate într-un proces în care situaţia de fapt sau cauza acţiunii cu care instanţa este învestită nu este deplin lămurită prin încheierea de sesizare.

Cu alte cuvinte, întrebarea adresată instanţei supreme nu poate fi disociată de contextul procesual care a generat-o şi care trebuie să fie întotdeauna unul cazual şi să cuprindă exhaustiv toate elementele determinante ale cauzei, după administrarea probatoriului necesar lămuririi situaţiei de fapt.

De aceea, se impune o anumită claritate a sesizării, care să nu afecteze precizia analizei, pentru a exclude o interpretare dată pe tărâmul ipotezelor sau aparenţelor.

Ca atare, instanţa supremă nu poate fi învestită în mecanismul hotărârii prealabile cu interpretarea de principiu a unor norme de drept dacă circumstanţele cauzei care influenţează incidenţa normelor supuse interpretării nu sunt pe deplin clarificate/lămurite prin actul de sesizare şi rezolvate, în prealabil, incidentele procedurale care fac inutilă cercetarea fondului cauzei.

Or, în cuprinsul încheierilor de sesizare nu a fost prezentată situaţia de fapt reţinută de tribunal în baza probatoriului administrat în primă instanţă, ci numai susţinerile divergente ale părţilor, astfel încât nu se poate stabili cu certitudine aplicabilitatea în cauză a normelor a căror interpretare se solicită.

Această neregularitate a actelor de sesizare conduce în mod implicit la concluzia că instanţa de trimitere nu a demonstrat existenţa unor chestiuni de drept veritabile apte a primi dezlegări de principiu în mecanismul hotărârii prealabile.

În plus, multitudinea şi conţinutul întrebărilor adresate instanţei supreme relevă că se tinde la o „delegare” a funcţiei jurisdicţionale a instanţei de trimitere (aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecăţii) către instanţa supremă, îndrituită legal să dea exclusiv dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme normele de drept incidente în vederea rezolvării raportului juridic litigios.

Astfel, instanţa supremă nu poate fi învestită, în cadrul mecanismului hotărârii prealabile, cu interpretarea şi aplicarea legii la circumstanţele particulare ale cauzelor deduse judecăţii, atribut care intră şi trebuie să rămână în sfera de competenţă exclusivă a instanţelor de drept comun.

O interpretare contrară ar rezuma rolul instanţelor de drept comun la o simplă şi mecanică activitate „de trimitere” şi apoi de „preluare”, în hotărârile acestora, a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile.

Prin urmare, constatând că sesizările nu îndeplinesc condiţiile de admisibilitate impuse de art. 1 alin. (2) raportat la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 şi nici nu respectă exigenţele instituite de art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în temeiul art. 521 din acelaşi cod,