ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 383/2025

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1165 din 16 decembrie 2025

Mariana Constantinescu

- vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului

Carmen Elena Popoiag

- președintele Secției I civile

Adina Oana Surdu

- președintele Secției a II-a civile

Elena Diana Tămagă

- președintele Secției de contencios administrativ și fiscal

Beatrice Ioana Nestor

- judecător la Secția I civilă

Diana Florea Burgazli

- judecător la Secția I civilă

Maricel Nechita

- judecător la Secția I civilă

Liviu Eugen Făget

- judecător la Secția I civilă

Cristina Dobrescu

- judecător la Secția I civilă

Mărioara Isailă

- judecător la Secția a II-a civilă

Minodora Condoiu

- judecător la Secția a II-a civilă

Ianina Blandiana Grădinaru

- judecător la Secția a II-a civilă

Ștefan Ioan Lucaciuc

- judecător la Secția a II-a civilă

Mihaela Mîneran

- judecător la Secția a II-a civilă

Cristinel Grosu

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Veronica Dumitrache

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Mihnea Adrian Tănase

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Andra Monica Asănică

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Emilian-Constantin Meiu

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

1.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 1.748/1/2025, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

2.

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

3.

La ședința de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

4.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Prahova - Secția I civilă în Dosarul nr. 1.622/105/2023.

5.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, nefiind formulate puncte de vedere la raport.

6.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I.

Titularul și obiectul sesizării

7.

Tribunalul Prahova - Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 3 iulie 2025, în Dosarul nr. 1.622/105/2023, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă plata indemnizației lunare prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, în forma în vigoare la data de 23 februarie 2023, se realizează prin raportare la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, sau cu aplicarea dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare.

II.

Dispozițiile legale supuse interpretării

8.

Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 341/2004)

"

Art. 5. -

(1)

Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum și la art. 3

1

lit. b), care îndeplinesc condițiile prezentei legi beneficiază și de următoarele drepturi:

(...)

o)

acordarea unei indemnizații lunare, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6, calculată pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata." (...)

9.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017)

"

Art. 12. -

(...)

(2)

În anul 2018, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2017."

III.

Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept

10.

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova cu nr. 1.622/105/2023 la data de 7 aprilie 2023 reclamantul A.D. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Prahova, solicitând instanței să dispună anularea Deciziei din 23 februarie 2023 și obligarea pârâtei la revizuirea indemnizației lunare reparatorii, în conformitate cu art. 5 din Legea nr. 341/2004, prin aplicarea unui coeficient de multiplicare de 0,6 asupra salariului mediu brut prevăzut de lege pentru anul 2023, cu consecința plății diferenței dintre pensia stabilită prin decizia contestată și cea cuvenită în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2023 și data pronunțării hotărârii.

11.

În motivare, reclamantul a susținut că a beneficiat de o indemnizație lunară reparatorie de 1.102 lei, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, începând cu 22 octombrie 2014, în temeiul art. 5 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, în virtutea calității de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite.

12.

În continuare a arătat că bugetul asigurărilor sociale de stat a fost aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 nr. 369/2022 (Legea nr. 369/2022), stabilindu-se că, pentru anul 2023, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este de 6.789 lei.

13.

În acest context a subliniat că pârâta avea obligația de a opera din oficiu modificările impuse pentru stabilirea, prin recalculare, a indemnizației adăugate la pensia pentru limită de vârstă în cuantum de 4.073,40 lei, aferentă salariului mediu brut lunar stabilit prin Legea nr. 369/2022 la 6.789 lei.

14.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

15.

În apărare, a susținut că indemnizația cuvenită reclamantului în anul 2015 este cea de care a beneficiat acesta în luna decembrie 2014, care era stabilită în funcție de salariul mediu brut, iar nu în funcție de câștigul mediu brut.

IV.

Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii

16.

Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

17.

În acest sens a menționat că procesul are ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de Legea nr. 341/2004, care se încadrează în domeniul art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

18.

A mai arătat că de lămurirea chestiunii de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei ce vizează modul de stabilire a indemnizației prevăzute de Legea nr. 341/2004.

19.

Totodată, a subliniat că nu a identificat decizii în interesul legii și nici hotărâri prealabile prin care să se fi statuat asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării.

V.

Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

20.

Instanța de trimitere a apreciat că se aplică dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea 341/2004 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 90/2017, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii, cu privire la acordarea indemnizației reglementate de Legea nr. 341/2004.

VI.

Jurisprudența instanțelor naționale

21.

Față de conținutul întrebării adresate instanței supreme s-a apreciat că nu este necesară consultarea instanțelor judecătorești pentru comunicarea practicii judiciare relevante.

VII.

Jurisprudența Curții Constituționale

22.

Prin Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, Decizia nr. 83 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 24 mai 2022, Decizia nr. 317 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 1 august 2022, Decizia nr. 281 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 12 august 2022, Decizia nr. 298 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 22 august 2022, și Decizia nr. 148 din 21 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 26 octombrie 2023, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate ce au vizat inclusiv prevederile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017.

VIII.

Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

23.

Prin Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit că: în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010.

24.

Prin Decizia nr. 25 din 20 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 26 iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea și aplicarea art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004, așa cum a fost modificat de pct. 10 al art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, în raport cu dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, raportat la art. 1 alin. (3) și art. 20 alin. (2) din Constituția României, în sensul de a se stabili dacă, în aplicarea dispozițiilor legale menționate, se poate constata de către instanțele naționale, ca urmare a constatării încălcării art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, existența unui drept al beneficiarilor indemnizației reglementate de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004 de a primi plata acestei indemnizații la nivelul ce rezultă din aplicarea algoritmului de calcul reglementat în acest text de lege, în condițiile existenței dispozițiilor legale anuale de menținere în plată a acestei indemnizații la nivelul anului 2010 [art. 14 din Legea nr. 118/2010; art. 10 din Legea nr. 285/2010; art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012; art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012; art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013; art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014; art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014; art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015; art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016; art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017; art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017; art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018; art. IX pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021; art. XVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022].

25.

Prin Decizia nr. 23 din 27 ianuarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 7 martie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept vizând dreptul reclamantului la recalcularea indemnizației de gratitudine în temeiul art. 4 alin. (3) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, prin aplicarea coeficientului de 1,1% asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata, respectiv pentru perioada 1 ianuarie 2015-2024 la zi și în continuare.

26.

Prin Decizia nr. 57 din 24 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 3 aprilie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă dispozițiile art. 51 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că prin sume cuvenite și neachitate până la deces care se plătesc moștenitorilor se înțeleg sumele la care ar fi avut dreptul titularul calității de Luptător cu Rol Determinant cu titlu de indemnizație de gratitudine, care a decedat înainte de eliberarea noului tip de certificat preschimbat și nu a avut astfel stabilită o astfel de indemnizație în baza unei decizii a casei teritoriale de pensii, sau vizează doar situația titularului calității de Luptător cu Rol Determinant căruia i-a fost stabilită în prealabil indemnizația de gratitudine, fără însă a-i fi achitată integral, retroactiv, din luna următoare depunerii cererii de preschimbare a certificatului până la data decesului?

IX.

Raportul asupra chestiunii de drept

27.

Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

X.

Înalta Curte de Casație și Justiție

28.

Temeiul sesizării este reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.

29.

Potrivit art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, "Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal și (...) în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1)", iar conform alin. (3) al aceluiași articol "Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze".

30.

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din același act normativ, "Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată".

31.

Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile:

a)

existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024;

b)

completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac;

c)

existența unei chestiuni de drept;

d)

soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept;

e)

chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

32.

Verificând cu prioritate îndeplinirea primei condiții de admisibilitate, se constată că în domeniul de aplicare a acestui act normativ cu caracter special intră procesele privitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum și litigiile referitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal.

33.

În procesul în care a fost formulată sesizarea, reclamantul solicită obligarea pârâtei la revizuirea indemnizației lunare reparatorii, în conformitate cu art. 5 din Legea nr. 341/2004, prin aplicarea unui coeficient de multiplicare de 0,6% asupra salariului mediu brut prevăzut de lege pentru anul 2023, cu consecința plății diferenței dintre pensia stabilită prin decizia contestată și cea cuvenită în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2023 și data pronunțării hotărârii.

34.

Or, din cuprinsul încheierii de sesizare nu rezultă că reclamantul a făcut parte din categoria persoanelor plătite din fonduri publice anterior pensionării, astfel încât nu poate fi considerată îndeplinită cerința ca litigiul să privească "stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale" ale personalului plătit din fonduri publice.

35.

Pe de altă parte, în concepția Legii nr. 341/2004, indemnizația de gratitudine reprezintă un beneficiu pecuniar onorific acordat de stat unor categorii speciale de persoane (foști deținuți politici, veterani de război, luptători în Revoluția Română din Decembrie 1989), ca formă de recunoștință pentru meritele ori sacrificiile acestora, și se achită din bugetul de stat, nu din bugetul asigurărilor sociale, nefiind astfel condiționată de plata contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale.

36.

În acest context se impune evocarea art. 43 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, care stabilește că "Reglementările prevăzute de legislația privind pensiile, proprie fiecărui plătitor, referitoare la stabilire, plată, modificare, suspendare, reluare, încetare, expertizare, revizuire, contestare și recuperare a sumelor încasate necuvenit, se aplică și indemnizațiilor prevăzute de lege, dacă aceasta nu dispune altfel".

37.

Se observă astfel că indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 nu intră sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legea specială făcând trimitere în art. 4

3

alin. (2) la legislația privind pensiile numai în ceea ce privește stabilirea, plata, modificarea, suspendarea, reluarea, încetarea, expertizarea, revizuirea, contestarea și recuperarea sumelor încasate necuvenit.

38.

Așadar, trimiterea legislativă din cuprinsul Legii nr. 341/2004 stabilește un singur aspect, și anume acela că procedurile și regulile din materia pensiilor se aplică în mod corespunzător și acestor indemnizații, evitând astfel repetarea inutilă a reglementărilor în acte normative diferite.

39.

Această asimilare nu schimbă însă natura juridică a indemnizațiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, care rămân indemnizații cu caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, acestea nefiind incluse în categoria pensiilor și nici în cea a prestațiilor de asigurări sociale, care au regim juridic distinct și sunt consacrate constituțional.

40.

Prin urmare, natura juridică a indemnizațiilor reglementate de Legea nr. 341/2004 rămâne distinctă de cea a pensiei și a altor prestații sociale.

41.

În plus, statuarea vizând neîncadrarea indemnizațiilor reglementate de Legea nr. 341/2004 în categoria pensiilor sau altor prestații de asigurări sociale la care se referă prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este consacrată deja în jurisprudența recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ilustrată prin deciziile nr. 23 din 27 ianuarie 2025 și nr. 57 din 24 februarie 2025.

42.

Prin urmare, constatând că obiectul procesului în care a fost formulată sesizarea nu se circumscrie domeniului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în temeiul art. 2 alin. (1) din același act normativ, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Prahova - Secția I civilă în Dosarul nr. 1.622/105/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă plata indemnizației lunare prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, în forma în vigoare la data de 23 februarie 2023, se realizează prin raportare la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, sau cu aplicarea dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 octombrie 2025.

VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

MARIANA CONSTANTINESCU

Magistrat-asistent,

Cristian Balacciu