Decizia nr. 21 din 18 noiembrie 2024

Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 2.024/1/2024 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. 31 alin. (4) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna Antonia Eleonora Constantin, procuror-şef al Secţiei judiciare.

La şedinţa de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent-şef în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 32 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii ia în examinare sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi ce formează obiectul Dosarului nr. 2.024/1/2024.

Magistratul-asistent-şef prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar au fost depuse raportul întocmit de judecătorii-raportori şi opinia procurorului general.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele completului de judecată, acordă cuvântul asupra recursului în interesul legii reprezentatului procurorului general.

Reprezentantul procurorului general apreciază că prima orientare jurisprudenţială este în acord cu litera şi spiritul legii, arătând că pensionarii care beneficiază de o pensie anticipată parţială stabilită în condiţiile art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 nu pot cumula reducerea instituită de art. 65 alin. (1) cu cea prevăzută de art. 65 alin. (5) din aceeaşi lege pentru a obţine diminuarea sau eliminarea penalizării prevăzute de alin. (4) al aceluiaşi articol, întrucât prin această modalitate de interpretare a dispoziţiilor legale s-ar crea o lex tertia.

Nefiind întrebări pentru reprezentantul procurorului general, doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra sesizării. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi obiectul recursului în interesul legii

Prin Hotărârea nr. 30 din 16 septembrie 2024, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea recursului în interesul legii ce vizează următoarea problemă de drept: În interpretarea art. 65 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, referitor la pensia anticipată parţială, este posibilă recalcularea pensiei anticipate parţiale cu luarea în considerare a beneficiului prevăzut de alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010, de către o persoană care a solicitat şi obţinut pensia anticipată parţială în condiţiile art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010? II. Dispoziţiile legale supuse interpretării

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 263/2010) Art. 65. – ” (1) Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. (…) (4) Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2 1 . Tabelul nr. 2 1 Perioada de cotizare realizată peste stagiul standard complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare (%) până la 1 an 0,50 peste 1 an 0,45 peste 2 ani 0,40 peste 3 ani 0,35 peste 4 ani 0,30 peste 5 ani 0,25 peste 6 ani 0,20 între 7 şi 8 ani 0,15 (5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurării benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparafinos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Avram Iancu, Baia de Arieş, Bistra, Lupşa, Ocna Mureş, Ocoliş, Roşia Montană, Sălciua şi Zlatna din judeţul Alba, Aluniş, Arad, Cicir, Fântânele, Frumuşeni, Horea, Mândruloc, Tisa Nouă, Vladimirescu din judeţul Arad, Piteşti din judeţul Argeş, Bacău, Comăneşti şi Oneşti din judeţul Bacău, Băiţa din judeţul Bihor, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bistriţa-Năsăud, Codlea, Crizbav, Făgăraş, Feldioara, Hălchiu, Satu Nou şi Victoria din judeţul Braşov, Brăila, Chişcani şi Tichileşti din judeţul Brăila, Anina, Armeniş, Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, Iara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Işalniţa din judeţul Dolj, Galaţi din judeţul Galaţi, Clejani, Giurgiu din judeţul Giurgiu, Letca Nouă, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, Ioneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Turburea, Turceni şi Urdari din judeţul Gorj, Bălan, Borsec, Corbu, Jolotca, Sândominic şi Tulgheş din judeţul Harghita, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Răchitova, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Vaţa de Jos, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Băiuţ, Borşa, Cavnic, Cicârlău, Deseşti, Satulung, Şişeşti, Remetea Chioarului şi Copalnic Mănăştur din judeţul Maramureş, Grinţieş şi Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi, Comarnic, Floreşti, Ploieşti şi Valea Călugărească din judeţul Prahova, Videle din judeţul Teleorman, Broşteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Dornei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe şi Tulcea din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4). (6) Prevederile alin. (5) se aplică până la data de 31 decembrie 2030. (7) Persoanele ale căror drepturi de pensie anticipată parţială s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-16 iulie 2016 beneficiază de recalcularea pensiei prin aplicarea prevederilor alin. (4). (8) Recalcularea prevăzută la alin. (7) se face la cererea persoanei interesate, iar drepturile de pensie recalculate se cuvin şi se plătesc începând cu luna următoare înregistrării acesteia la casa teritorială de pensii în evidenţele căreia se află dosarul de pensie al solicitantului. (9) Prevederile alin. (7) şi (8) se aplică persoanelor care, până în luna depunerii cererii, inclusiv, nu au îndeplinit condiţiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.” Art. 66. – „La acordarea pensiei anticipate parţiale, reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 65 alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.” Art. 67. – (1) „La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. (4) şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate parţiale.” (2) „Transformarea pensiei anticipate parţiale în pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile prevăzute la alin. (1), se face din oficiu.”

Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu modificările şi completările ulterioare (Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010) Art. 54. – „(1) Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 65 alin. (5) din lege pot solicita pensia anticipată parţială, fără penalizare, cu cel mult 2 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 sau, după caz, în anexa nr. 6 la lege.” III. Orientările jurisprudenţiale divergente

Autorul sesizării a arătat că nu există un punct de vedere unitar asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării, fiind conturate două orientări jurisprudenţiale divergente.

Într-o primă orientare jurisprudenţială s-a apreciat că beneficiul prevăzut de art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 referitor la pensia anticipată parţială nu poate fi cumulat cu cel acordat prin art. 65 alin. (5) din aceeaşi lege, nefiind posibilă recalcularea numărului de luni de anticipare prin eliminarea penalizării prevăzute de alin. (4) al aceluiaşi articol.

În această orientare s-a reţinut că nu există niciun temei legal în baza căruia să se poată dispune o asemenea recalculare şi ori de câte ori legiuitorul a intenţionat să acorde această posibilitate unui pensionar, pentru acelaşi tip de pensii, a prevăzut-o în mod expres, indicându-se, spre exemplu, dispoziţiile art. 65 alin. (7) din Legea nr. 263/2010. Totodată, unei asemenea recalculări i se opun prevederile art. 66 din acelaşi act normativ care prevăd că la acordarea pensiei anticipate parţiale reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de această lege sau de alte reglementări, precum şi art. 67 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 care stabileşte că eliminarea diminuării operează la îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă, neexistând niciun temei legal pentru recalculare.

S-a mai argumentat că beneficiul eliminării penalizării prevăzute de art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 poate fi stabilit doar la data deschiderii iniţiale a dreptului la pensie anticipată parţială, persoana îndreptăţită având posibilitatea de a opta pentru pensie anticipată parţială fie în „condiţiile dreptului comun” reprezentat de dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu o penalizare corespunzătoare numărului de luni de anticipare, fie în „condiţiile restrictive” ale art. 65 alin. (5) din lege, cu doi ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără penalizare. Astfel, art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 reglementează un alt tip de pensie anticipată parţială, în care penalizarea prevăzută la art. 65 alin. (4) din aceeaşi lege este complet exclusă.

În sensul primei opinii au fost anexate sesizării hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate de curţile de apel Alba Iulia, Braşov, Craiova, Cluj, Ploieşti, Timişoara şi tribunalele Dâmboviţa şi Ialomiţa.

În cea de-a doua orientare jurisprudenţială s-a apreciat că este posibilă recalcularea pensiei anticipate parţiale cu luarea în considerare a beneficiului prevăzut de alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010.

S-a argumentat că acest beneficiu este recunoscut date fiind condiţiile speciale în care a locuit pensionarul mai mult de 30 de ani, în zone afectate de poluare, neexistând o dispoziţie legală care să interzică cumulul acestor beneficii [ca un pensionar care a solicitat şi obţinut pensia anticipată parţială în condiţiile art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 să obţină, prin recalcularea pensiei în plată, cu doi ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, eliminarea penalizării prevăzute la alin. (4)].

S-a mai arătat că art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 nu reglementează un alt tip de pensie anticipată parţială, ci un beneficiu subsumat regimului juridic al acestui tip de pensie, care se cuvine tuturor beneficiarilor, indiferent dacă la momentul la care se prevalează de acest beneficiu au pensie anticipată parţială. Totodată, s-a apreciat că nu este aplicabilă nici interdicţia prevăzută de art. 66 din Legea nr. 263/2010 care vizează reduceri cumulate ale vârstei de pensionare, considerându-se că reducerea de 2 ani prevăzută la art. 65 alin. (5) din lege nu se cumulează cu cea de până la 5 ani prevăzută la art. 65 alin. (1) din acelaşi act normativ, ci se include în ea. De altfel, s-a considerat că recalcularea reprezintă o dispoziţie mai favorabilă pensionarilor, iar neaplicarea sa ar crea o situaţie discriminatorie între aceştia.

În sensul acestei orientări jurisprudenţiale au fost anexate sesizării hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate de curţile de apel Alba Iulia, Bucureşti, Constanţa, Cluj, Ploieşti, Timişoara şi tribunalele Caraş-Severin, Tulcea. IV. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010, însă cu privire la alte aspecte decât cele care interesează prezenta sesizare.

Pe rolul instanţei de contencios constituţional se află 6 dosare aflate în fază de raport, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. V. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin Decizia nr. 24 din 20 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 20 iunie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarea problemă de drept: „Cum se interpretează şi se aplică dispoziţiile art. 65 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a stabili dacă o persoană care beneficia de o pensie anticipată parţială în temeiul art. 65 alin. (1) şi (4) din lege poate solicita recalcularea numărului de luni de anticipare în situaţia modificării ulterioare a dispoziţiilor art. 65 alin. (5) sau dacă poate solicita înscrierea la pensia anticipată parţială în temeiul art. 61 alin. (1) şi (5) din aceeaşi lege”, reţinându-se că nu este îndeplinită condiţia noutăţii. VI. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Procurorul general a apreciat că prima orientare jurisprudenţială este în acord cu litera şi spiritul legii.

În acest sens a argumentat că art. 66 din Legea nr. 263/2010 se opune ca reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută de art. 65 alin. (1) din aceeaşi lege pentru acordarea pensiei anticipate parţiale să fie cumulată cu orice altă reducere reglementată de această lege sau de alte acte normative.

În baza interpretării logico-sistematice şi literale a dispoziţiilor art. 65 din Legea nr. 263/2010 pot fi decelate două tipuri de pensie anticipată parţială.

Primul tip de pensie anticipată parţială este cel prevăzut de art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010, respectiv o pensie anticipată parţială cu penalizare prin diminuarea cuantumului pensiei proporţional cu numărul de luni de anticipare, potrivit tabelului nr. 2 1 din alin. (4) al aceluiaşi articol. Acest tip de pensie anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

Al doilea tip de pensie anticipată parţială, respectiv pensia anticipată parţială fără penalizare, este cel prevăzut de art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, fiind recunoscut persoanelor care au locuit cel puţin 30 de ani în zone afectate de poluarea remanentă din anumite localităţi şi localităţile aflate pe o rază de 8 km în jurul localităţilor în care se afla situl contaminat şi care beneficiau de această pensie cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea instituită de art. 65 alin. (4) din aceeaşi lege. Această pensie anticipată parţială era disponibilă până la data de 31 decembrie 2030, conform art. 65 alin. (6) din Legea nr. 263/2010.

Având în vedere că cele două tipuri de pensie anticipată parţială au un regim juridic distinct atât sub aspectul condiţiilor de acordare, cât şi sub aspectul cuantumului pensiei, în cazul pensionarilor care beneficiază de o pensie anticipată parţială stabilită în condiţiile art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 nu este posibil ca, prin cumularea reducerii prevăzute de art. 65 alin. (1) cu cea instituită de art. 65 alin. (5) din aceeaşi lege, să se ajungă la diminuarea sau eliminarea penalizării prevăzute în alineatul (4) al aceluiaşi articol.

Prin această modalitate de aplicare a legii s-ar forma o lex tertia. În plus, în considerarea caracterului de excepţie al pensiei anticipate parţiale, art. 66 din Legea nr. 263/2010 interzice orice cumul între reducerea vârstei standard de pensionare avută în vedere la acordarea pensiei prevăzute la art. 65 alin. (1) din lege cu alte reduceri prevăzute de aceeaşi lege sau de alte acte normative.

Singura posibilitate recunoscută de legiuitor este aceea a transformării unei pensii anticipate parţiale cu penalizare prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 într-o pensie pentru limită de vârstă.

Condiţiile înscrierii la pensie sunt cele prevăzute de legea în vigoare la data pensionării, iar modificările legislative ulterioare ale elementelor avute în vedere la stabilirea pensiei pot produce efectele juridice prevăzute de lege şi în privinţa drepturilor anterior deschise numai dacă există o normă expresă care să recunoască posibilitatea pensionarului de a beneficia de o astfel de modificare, dacă generează efecte mai favorabile.

În acest context se observă că singura dispoziţie de recalculare a pensiilor anticipate parţiale stabilite cu penalizare este cea cuprinsă în alin. (7)-(9) ale art. 65 din Legea nr. 263/2010, introduse prin articolul unic al Legii nr. 216/2017 pentru completarea articolului 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În acest caz, recalcularea a vizat exclusiv drepturile de pensie aferente pensiilor anticipate parţiale deschise în perioada 1 ianuarie 2011-16 iulie 2016, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 142/2016 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (Legea nr. 142/2016). Prin acest act normativ s-a realizat o primă extindere a sferei beneficiarilor pensiei anticipate parţiale fără penalizare, destinată să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu în privinţa persoanelor pensionate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 142/2016, precum şi pentru asigurarea conformităţii cu principiul neretroactivităţii legii.

Fiind în prezenţa a două categorii de pensii anticipate parţiale, dacă o persoană îndeplineşte condiţiile pentru ambele categorii de pensii anticipate parţiale, ea poate opta pentru oricare dintre acestea, fără să le poată cumula.

Prin urmare, nu este posibilă recalcularea pensiei anticipate parţiale reglementate de art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 prin cumularea beneficiului prevăzut de art. 65 alin. (1) cu cel instituit de art. 65 alin. (5) din aceeaşi lege şi nici reducerea sau, după caz, eliminarea diminuărilor pentru fiecare lună de anticipare prevăzute de art. 65 alin. (4) din aceeaşi lege, ca urmare a acestui cumul. VII. Opinia judecătorilor-raportori

Judecătorii-raportori au apreciat că nu este posibilă recalcularea pensiei anticipate parţiale stabilită în condiţiile art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 prin aplicarea dispoziţiilor art. 65 alin. (5) din acelaşi act normativ. VIII. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie VIII.1. Asupra admisibilităţii sesizării

Verificarea regularităţii învestirii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie impune analizarea condiţiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, în conformitate cu dispoziţiile art. 515 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, care se anexează cererii”, precum şi ale art. 514 din acelaşi cod, referitoare la obiectul recursului şi la titularul dreptului de sesizare.

Astfel, se constată că autorul sesizării, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi, face parte din categoria subiecţilor ce pot promova recurs în interesul legii, prevăzuţi de art. 514 din Codul de procedură civilă.

Este îndeplinită şi cerinţa de ordin formal reglementată de dispoziţiile art. 515 din Codul de procedură civilă – dovada că problemele de drept care formează obiectul sesizării au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive -, având în vedere jurisprudenţa anexată sesizării şi ilustrată prin hotărâri judecătoreşti definitive.

Sub acest din urmă aspect se constată că din hotărârile judecătoreşti care însoţesc memoriul înaintat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi rezultă că se identifică practică neunitară la nivelul instanţelor. În acest sens, tribunalele şi curţile de apel, în cazuri de speţă, au exprimat puncte de vedere diferite, conturându-se orientările divergente menţionate de autorul sesizării, întemeiate pe interpretarea şi aplicarea aceloraşi prevederi legale, concretizate în hotărârile judecătoreşti definitive alăturate recursului în interesul legii.

Sub aspectul obiectului recursului în interesul legii, acesta se circumscrie dispoziţiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, întrucât priveşte o problemă de drept soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti, finalitatea recurgerii la această instituţie juridică fiind asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii, condiţie care se reţine a fi îndeplinită.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că sesizarea îşi păstrează caracterul admisibil, deşi, anterior înregistrării ei (26 septembrie 2024), dispoziţiile legale a căror interpretare se solicită au fost abrogate explicit prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii 1 (Legea nr. 360/2023), iar noul act normativ nu mai prevede tipul de pensie în legătură cu care s-a formulat recursul în interesul legii. 1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023 şi intrată în vigoare la 1 septembrie 2024, cu excepţia anumitor prevederi din acest act normativ, care nu prezintă relevanţă pentru soluţionarea prezentei sesizări, ce au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024.

Aceasta întrucât, potrivit dispoziţiilor tranzitorii reglementate prin art. 150 din actul normativ anterior menţionat, „litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul”, iar conform art. 152 din aceeaşi lege „cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluţionează conform normelor legale existente la data depunerii cererii”.

În plus, transformarea pensiilor anticipate parţiale, stabilite potrivit dispoziţiilor art. 65 din Legea nr. 263/2010, în pensii anticipate, conform art. 144 alin. (4) şi art. 146 din Legea nr. 360/2023, se face ţinându-se seama de reglementările în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie. VIII.2. Asupra fondului sesizării

Cu titlu prealabil, se reţine că textele legale a căror interpretare se solicită prin mecanismul recursului în interesul legii sunt reprezentate de dispoziţiile art. 65 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 263/2010, având conţinutul normativ expus la punctul II din prezenta decizie.

Prin intermediul sesizării se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să stabilească în ce măsură titularul unei pensii anticipate parţiale poate să valorifice, prin recalcularea pensiei în plată, cu doi ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare şi beneficiul reducerii acestei vârste fără diminuarea corespunzătoare lunilor de anticipare, în condiţiile locuirii timp de cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă, ţinând seama de faptul că dispoziţiile legale relevante au fost modificate succesiv, fără să fie instituite norme tranzitorii pentru situaţiile intertemporale apărute şi fără să se prevadă recalcularea numărului lunilor de anticipare.

După cum s-a observat în jurisprudenţa de unificare a instanţei supreme 2 , la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 (1 ianuarie 2011, cu excepţia anumitor dispoziţii fără relevanţă pentru prezenta sesizare) textul art. 65 alin. (5) avea o sferă restrânsă de aplicabilitate, în sensul că recunoştea beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare, doar persoanelor care locuiseră cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă cauzată de extracţia şi prelucrarea minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna şi pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi. 2 Decizia nr. 24 din 20 mai 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 20 iunie 2024.

Circumstanţierea, în această modalitate, a destinatarilor normei a avut drept consecinţă judecarea unor astfel de litigii, în cadrul cărora titulari ai unor pensii anticipate parţiale solicitau recunoaşterea beneficiului normei, adică înlăturarea penalizării prevăzute de alin. (4) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 pentru 24 de luni (corespunzătoare celor 2 ani prevăzuţi de dispoziţia legală) şi recalcularea pensiilor, de către instanţe situate în raza Curţii de Apel Cluj. Soluţionând astfel de cauze în căile de atac, într-o jurisprudenţă aproape unitară (cu excepţia unei hotărâri), după cum rezultă din jurisprudenţa anexată sesizării, această curte de apel a statuat că dispoziţiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 trebuie aplicate şi persoanelor care aveau recunoscut dreptul la pensie anticipată parţială, dispunând recalcularea pensiilor în acest sens.

Modificările succesive intervenite asupra art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 au extins numărul persoanelor beneficiare ale reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4) al aceluiaşi articol din actul normativ de referinţă. Astfel, norma cuprinsă în art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 a cunoscut 13 modificări legislative, extinzându-se de fiecare dată sfera persoanelor care au locuit în zonele afectate de poluarea remanentă cauzată de extracţia şi prelucrarea minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, zone situate la nivelul mai multor judeţe ale ţării 3 . 3 Aceste modificări succesive au extins de fiecare dată aria zonelor afectate de poluare cu zeci de localităţi care s-au adăugat celor trei stabilite iniţial.

În mod corespunzător, jurisprudenţa s-a dezvoltat şi la nivelul altor instanţe, dar de o manieră neunitară, conturându-se două orientări.

Astfel, într-o opinie se consideră că beneficiul prevăzut de art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 referitor la pensia anticipată parţială nu poate fi cumulat cu cel acordat prin art. 65 alin. (5) din aceeaşi lege, nefiind posibilă recalcularea numărului de luni de anticipare prin eliminarea penalizării prevăzute de alin. (4) din acelaşi text.

În această orientare s-a reţinut că nu există niciun temei legal în baza căruia să se poată dispune o asemenea recalculare şi ori de câte ori legiuitorul a intenţionat să acorde această posibilitate unui pensionar, pentru acelaşi tip de pensii, a prevăzut-o în mod expres, indicându-se, spre exemplu, dispoziţiile art. 65 alin. (7) din Legea nr. 263/2010. Totodată, s-a apreciat de către instanţele care au dat această interpretare că unei asemenea recalculări i se opun prevederile art. 66 din acelaşi act normativ, care prevăd că la acordarea pensiei anticipate parţiale reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de această lege sau de alte reglementări, precum şi art. 67 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care stabileşte că eliminarea diminuării operează la îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă, neexistând niciun temei legal pentru recalculare.

S-a mai argumentat că beneficiul eliminării penalizării prevăzute de art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 poate fi stabilit doar la data deschiderii iniţiale a dreptului la pensie anticipată parţială, persoana îndreptăţită având posibilitatea de a opta pentru pensie anticipată parţială fie în „condiţiile dreptului comun”, reprezentat de dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu o penalizare corespunzătoare numărului de luni de anticipare, fie în „condiţiile restrictive” ale art. 65 alin. (5) din lege, cu doi ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără penalizare. Astfel, s-a arătat că dispoziţiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 reglementează un alt tip de pensie anticipată parţială, în care penalizarea prevăzută la art. 65 alin. (4) din aceeaşi lege este complet exclusă.

Alte instanţe judecătoreşti sesizate cu acelaşi tip de cauze au apreciat că este posibilă recalcularea pensiei anticipate parţiale cu luarea în considerare a beneficiului prevăzut de alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010.

În această opinie s-a reţinut că acest beneficiu este recunoscut, date fiind condiţiile în care a locuit pensionarul mai mult de 30 de ani, în zone afectate de poluare, neexistând o dispoziţie legală care să interzică cumulul acestor beneficii [ca un pensionar care a solicitat şi a obţinut pensia anticipată parţială în condiţiile art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 să obţină, prin recalcularea pensiei în plată, cu doi ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, eliminarea penalizării prevăzute la alin. (4)].

S-a mai arătat că art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 nu reglementează un alt tip de pensie anticipată parţială, ci un beneficiu subsumat regimului juridic al acestui tip de pensie, care se cuvine tuturor beneficiarilor, indiferent dacă la momentul la care se prevalează de acest beneficiu au pensie anticipată parţială. Totodată, s-a apreciat de către instanţele care au dat această interpretare că nu este aplicabilă nici interdicţia prevăzută de art. 66 din Legea nr. 263/2010, care vizează reduceri cumulate ale vârstei de pensionare, considerându-se că reducerea de 2 ani prevăzută la art. 65 alin. (5) din lege nu se cumulează cu cea de până la 5 ani prevăzută la art. 65 alin. (1) din acelaşi act normativ, ci se include în ea. De altfel, s-a considerat că recalcularea reprezintă o dispoziţie mai favorabilă pensionarilor, iar neaplicarea sa ar crea o situaţie discriminatorie între aceştia.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că instanţele care au adoptat prima orientare jurisprudenţială au procedat corect, în acord cu scopul reglementării, care vizează acordarea unor facilităţi la pensionare, respectiv compensarea materială prin măsuri cu caracter social a persoanelor care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă, menţionate în cuprinsul art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010.

Dreptul la pensie, ca şi dreptul la alte forme de asigurări sociale ori de protecţie socială, se acordă potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile şi condiţiile concrete în care asiguraţii pot beneficia de pensie, categoriile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora şi regulile derogatorii pentru situaţii deosebite, precum şi modul de calcul al pensiilor.

În sistemul reglementat prin Legea nr. 263/2010 sunt recunoscute următoarele categorii de pensii: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parţială, pensia de invaliditate şi pensia de urmaş.

Pensia pentru limită de vârstă reprezintă regula şi se acordă, în condiţiile art. 52 din Legea nr. 263/2010, persoanelor ce îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare prevăzute de lege.

Potrivit art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 la lege. În conformitate cu alin. (2) şi (3) ale aceluiaşi articol, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani. Atingerea acestor stagii se realizează prin creşterea stagiului minim de cotizare, respectiv a stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 la lege.

Prin derogare de la prevederile art. 52 din Legea nr. 263/2010, în acelaşi act normativ s-a prevăzut posibilitatea persoanelor asigurate de a beneficia de pensie anticipată (art. 62-64) 4 ori de pensie anticipată parţială (art. 65-67), aceste categorii de pensii acordându-se tot prin raportare la condiţiile vizând stagiul de cotizare şi vârsta de pensionare. 4 Potrivit art. 62 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de prezenta lege”.

Pensia anticipată parţială reprezintă, aşadar, o situaţie de excepţie de la regula acordării pensiei pentru limită de vârstă. Prin urmare, pensionarea anticipată reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor asiguraţilor în ceea ce priveşte condiţiile de pensionare, beneficiu care instituie o abatere de la cerinţa generală referitoare la vârsta standard de pensionare, legiuitorul fiind îndrituit constituţional să stabilească condiţiile acordării acestui beneficiu. De altfel, aşa cum Curtea Constituţională a statuat în numeroase rânduri în jurisprudenţa sa, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a dreptului la pensie, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului pensiei 5 . 5 De exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007.

Astfel, potrivit art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010, în cazul pensiei anticipate parţiale, asiguratul care a realizat un stagiu complet de cotizare, precum şi cel care a depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani au dreptul de a se pensiona cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare. Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia, în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2 1 din cuprinsul alin. (4) al articolului precizat anterior. Această diminuare se menţine până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, când pensia anticipată parţială se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. (4) din lege, în condiţiile art. 67 din actul normativ cu incidenţă.

Pe de altă parte, potrivit art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele enumerate exhaustiv în cuprinsul textului legal, afectate de poluarea remanentă din cauzele menţionate, de asemenea, limitativ în acelaşi alineat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără diminuarea cuantumului pensiei prevăzută la alin. (4) al aceluiaşi articol.

În baza interpretării logico-sistematice şi literale a dispoziţiilor art. 65 din Legea nr. 263/2010 pot fi evidenţiate două subcategorii (tipuri) de pensie anticipată parţială reglementate în cuprinsul acestui articol, cu regim juridic diferit atât cu privire la condiţiile de acordare a acestora, cât şi referitor la stabilirea cuantumului lor concret.

Primul tip de pensie anticipată parţială – pensia anticipată parţială cu diminuarea cuantumului – este reglementat de art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010, acesta fiind o pensie anticipată parţială al cărei cuantum este diminuat proporţional cu perioada de cotizare realizată peste stagiul standard complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 şi numărul de luni de anticipare, potrivit tabelului nr. 2 1 din cuprinsul alin. (4) al articolului menţionat. De acest tip de pensie anticipată parţială pot beneficia, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, asiguraţii care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi cei care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani, la calculul stagiului de cotizare avut în vedere de aceste dispoziţii legale nefiind luate în considerare perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010.

Al doilea tip de pensie anticipată parţială – pensia anticipată parţială fără diminuarea cuantumului – este prevăzut de art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. De acest tip de pensie anticipată parţială pot beneficia, cu cel mult 2 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanele (asigurate) care au locuit cel puţin 30 de ani în zone afectate de poluarea remanentă din anumite localităţi, precum şi din aşezările aflate pe o rază de 8 km în jurul localităţilor în care se află situl contaminat, fără diminuarea cuantumului pensiei prevăzută de art. 65 alin. (4), diminuare denumită de legiuitor „penalizare”.

Sub aspectul cerinţelor legale necesare pentru obţinerea acestui din urmă tip de pensie se constată că legiuitorul a avut în vedere alte condiţii de acordare, stabilirea dreptului la pensie fiind determinată în acest caz de vârsta solicitantului (care trebuie să fie cu doi ani mai mică decât vârsta standard de pensionare aplicabilă lui în funcţie de anul şi luna naşterii conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010), precum şi de locuirea pe timpul statornicit de lege în localităţile afectate de poluarea remanentă, determinate limitativ de lege.

Deşi textul art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 nu reglementează nicio condiţie referitoare la stagiul de cotizare, fiind un beneficiu social excepţional acordat de legiuitor (pensionarea anticipată parţială fără diminuarea cuantumului pensiei), această omisiune nu poate fi completată cu reglementările specifice unui alt beneficiu excepţional reglementat de lege (pensionarea anticipată parţială cu diminuarea cuantumului pensiei), ci cu cele generale.

Altfel spus, pentru obţinerea acestui tip de pensie este necesar ca asiguratul să fi realizat stagiul minim de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010, astfel cum este acesta definit la art. 3 alin. (1) lit. t) din acest act normativ.

Cât priveşte trimiterea din cuprinsul art. 54 alin. (2) din normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 la îndeplinirea aceloraşi condiţii atât pentru obţinerea pensiei anticipate parţiale fără diminuare, cât şi a pensiei anticipate parţiale cu diminuare, prevăzute de art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, trebuie subliniat că aceasta nu este de natură a conduce la o altă interpretare.

Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a mai pronunţat în privinţa unui act normativ adoptat în aplicarea legii şi care cuprinde dispoziţii contrare acesteia 6 , statuând că nu este admisibil ca o lege în accepţiunea stricto sensu, de act al Parlamentului, să fie modificată printr-o normă metodologică de aplicare conţinută într-un ordin al ministrului ori într-o hotărâre de Guvern, impunându-se a se ţine cont de actul normativ cu forţă juridică superioară, respectiv Legea nr. 263/2010, şi nu de normele metodologice care nu pot cuprinde prevederi mai restrictive decât legea sau deroga de la textul acesteia, argumentele expuse fiind aplicabile mutatis mutandis şi în cazul de faţă. 6 A se vedea, de exemplu, Decizia nr. 4 din 4 aprilie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 19 mai 2011, şi Decizia nr. 19 din 11 aprilie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 16 iunie 2022.

Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 au natura juridică a unui act administrativ cu caracter normativ, fiind reglementări secundare emise în aplicarea şi executarea Legii nr. 263/2010, astfel că trebuie aplicate numai în limitele actului normativ cu forţă juridică superioară, în acelaşi sens fiind şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale 7 . 7 De exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 498 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 26 iulie 2018.

Mai mult, interpretarea istorico-teleologică a normei evidenţiază că reglementarea de referinţă nu urmăreşte acordarea unui beneficiu la pensionare asiguratului în relaţie cu perioada contributivă, ci scopul pentru care a fost adoptată norma vizează compensarea afectării sănătăţii persoanelor care au locuit în localităţile menţionate, legea prezumând existenţa unei legături de cauzalitate între afectarea stării de sănătate a locuitorilor din acele zone şi expunerea la poluanţii emişi de către instalaţiile care au funcţionat în acelaşi areal. Că este aşa derivă cu uşurinţă din analiza expunerilor de motive care au fundamentat cele 13 intervenţii legislative asupra textului legal în analiză, în care sunt prezentate inconvenientele de mediu pe care au fost nevoiţi să le suporte locuitorii acelor zone şi care justifică pensionarea înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, unele dintre acestea cuprinzând rezultatele detaliate ale unor analize pentru probe de apă subterană, de sol de suprafaţă ori pentru noxe [de exemplu, expunerea de motive a Legii nr. 235/2020 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice].

În fine, faptul că acesta este înţelesul dispoziţiei legale, şi anume că în cuprinsul art. 65 din Legea nr. 263/2010 sunt prevăzute două tipuri de pensie anticipată parţială, spre care conduce aplicarea metodelor şi argumentelor de interpretare menţionate anterior, rezultă, o dată în plus, şi din dispoziţiile tranzitorii prevăzute în art. 144 alin. (4) şi art. 146 din Legea nr. 360/2023, prin care, reglementând transformarea pensiilor anticipate parţiale stabilite conform Legii nr. 263/2010 în pensii anticipate în sensul noii legi, legiuitorul a tratat în mod diferit cele două tipuri de pensii, cele obţinute potrivit art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 fiind denumite „pensii anticipate parţiale fără diminuare”, iar celelalte – „pensii anticipate parţiale”.

Întrucât în discuţie se află două tipuri de pensie anticipată parţială, fiecare dintre acestea având un regim juridic distinct, după cum s-a arătat mai sus, în cazul pensionarilor care beneficiază de o pensie anticipată parţială (cu diminuare) stabilită în condiţiile art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 nu este posibil ca, prin recalcularea acesteia, ca urmare a aplicării art. 65 alin. (5) din acelaşi act normativ, să se ajungă la eliminarea diminuării prevăzute în alin. (4) al aceluiaşi articol.

Pe de o parte, dacă s-ar proceda în această modalitate de aplicare a legii s-ar forma o lex tertia. Aceasta întrucât, potrivit art. 67 din Legea nr. 263/2010, eliminarea diminuării specifice pensiei anticipate parţiale, prevăzută la art. 65 alin. (4) din lege, nu se poate face decât la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, doar în această situaţie legiuitorul reglementând atât transformarea pensiei anticipate parţiale cu diminuare într-o altă categorie de pensie, cât şi posibilitatea recalculării acesteia în modalitatea avută în vedere prin hotărârile în divergenţă.

Pe de altă parte, după cum s-a arătat mai sus, intervenţiile legislative care au operat în timp în privinţa dispoziţiilor art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 nu au fost însoţite de norme tranzitorii pentru situaţiile intertemporale apărute, norme care ar fi permis, în măsura în care ar fi fost edictate, recalcularea pensiilor anticipate parţiale stabilite cu diminuare, aflate în plată, într-o modalitate similară, de exemplu, celei prevăzute în art. 65 alin. (7)-(9) din Legea nr. 263/2010.

În acest punct al analizei se impun a fi evidenţiate, în acest caz, limitele aplicării dispoziţiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, temei legal care permite recalcularea pensiei.

În doctrină 8 şi în jurisprudenţa de unificare a instanţei supreme 9 s-a arătat că prin dispoziţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 se stabileşte cadrul legal de drept comun al recalculării pensiilor. 8 A se vedea pentru detalii în acest sens în doctrină Mihail Stănescu-Sas – Procedura recalculării şi revizuirii pensiilor publice – Universul Juridic nr. 10/2017. 9 Decizia nr. 17 din 23 octombrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1129 din 14 decembrie 2023 (paragraful 116).

Recalcularea constă în adăugarea unor venituri sau a unor stagii de cotizare, a unor perioade stabilite de lege ca fiind asimilate stagiului de cotizare ori în valorificarea unor înscrisuri ce pot conduce la modificarea drepturilor de pensie, dacă astfel de elemente nu au fost avute în vedere la momentul stabilirii cuantumului pensiei. Totodată, recalcularea pensiilor operează şi atunci când intervine o schimbare a viziunii legiuitorului 10 . De aceea este nevoie de un temei legal expres care să permită recalcularea, indiferent că este vorba de recalcularea de drept comun sau de recalcularea specială, aceasta din urmă fiind apreciată ca reprezentând o operaţiune de modificare a cuantumului pensiei, fie cu ocazia modificării naturii ei juridice, fie ca urmare a modificării modulului de calcul, în baza unor prevederi legale. 10 Cum este situaţia recalculărilor efectuate în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modi