ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 24/2024

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 477/1/2024, a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna magistratasistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 1.616/113/2022.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părțile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.

De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanțele naționale hotărâri judecătorești și opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării

Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 18 ianuarie 2024, în Dosarul nr. 1.616/113/2022, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: cum se interpretează și se aplică dispozițiile art. 65 alin. (1), (4) și (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), în sensul de a stabili dacă o persoană care beneficiază de o pensie anticipată parțială în temeiul art. 65 alin. (1) și (4) din lege poate solicita recalcularea numărului de luni de anticipare în situația modificării ulterioare a dispozițiilor art. 65 alin. (5) sau dacă poate solicita înscrierea la pensia anticipată parțială în temeiul art. 65 alin. (1) și (5) din aceeași lege.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 1 martie 2024, cu nr. 477/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 20 mai 2024. II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare Art. 65. – „ (1) Pensia anticipată parțială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. (…) (4) Cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2 1 . Tabelul nr. 2 1 Perioada de cotizare realizată peste stagiul standard complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare (%) până la 1 an 0,50 peste 1 an 0,45 peste 2 ani 0,40 peste 3 ani 0,35 peste 4 ani 0,30 peste 5 ani 0,25 peste 6 ani 0,20 între 7 și 8 ani 0,15 (5) Persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracției, preparării și arderii cărbunelui sau a șisturilor bituminoase, a extracției și preparării minereurilor de uraniu, a extracției și prelucrării minereurilor feroase și neferoase cu conținut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac și derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat și siliciu ori de radiații din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice și/sau de cocs metalurgic, a prelucrării țițeiului sulfuros, desulfurării benzinei, a țițeiului parafinos și neparafinos, a distilării țițeiului în vederea producerii păcurii și a uleiurilor, respectiv în localitățile Baia Mare, Călărași, Copșa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureș, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum și în localitățile Abrud, Avram Iancu, Baia de Arieș, Bistra, Lupșa, Ocna Mureș, Ocoliș, Roșia Montană, Sălciua și Zlatna din județul Alba, Aluniș, Arad, Cicir, Fântânele, Frumușeni, Horea, Mândruloc, Tisa Nouă, Vladimirescu din județul Arad, Pitești din județul Argeș, Bacău, Comănești și Onești din județul Bacău, Băița din județul Bihor, Maieru, Rodna și Șanț din județul Bistrița-Năsăud, Codlea, Crizbav, Făgăraș, Feldioara, Hălchiu, Satu Nou și Victoria din județul Brașov, Brăila, Chișcani și Tichilești din județul Brăila, Anina, Armeniș, Ciudanovița, Moldova Nouă, Oțelu Roșu și Reșița din județul Caraș-Severin, Aghireșu, Câmpia Turzii, Căpușu Mare, Dej, Iara și Turda din județul Cluj, Năvodari din județul Constanța, Baraolt din județul Covasna, Târgoviște și Titu din județul Dâmbovița, Ișalnița din județul Dolj, Galați din județul Galați, Clejani, Giurgiu din județul Giurgiu, Letca Nouă, Brănești, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgotești, Fărcășești, Ionești, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopșoru, Prigoria, Roșia de Amaradia, Rovinari, Turburea, Turceni și Urdari din județul Gorj, Bălan, Borsec, Corbu, Jolotca, Sândominic și Tulgheș din județul Harghita, Aninoasa, Baia de Criș, Băița, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăștie, Petrila, Petroșani, Răchitova, Șoimuș, Teliucu Inferior, Uricani, Vața de Jos, Vețel, Vulcan din județul Hunedoara, Ciulnița și Slobozia din județul Ialomița, Băiuț, Borșa, Cavnic, Cicârlău, Desești, Satulung, Șișești, Remetea Chioarului și Copalnic Mănăștur din județul Maramureș, Grințieș și Săvinești din județul Neamț, Brazi, Comarnic, Florești, Ploiești și Valea Călugărească din județul Prahova, Videle din județul Teleorman, Broșteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani și Vatra Dornei din județul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag și Tomești din județul Timiș, Mina Altân Tepe și Tulcea din județul Tulcea, Berbești și Râmnicu Vâlcea din județul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localității în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4). (…)” III. Expunerea succintă a procesului

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila – Secția I civilă, la 22 august 2022, cu nr. 1.616/113/2022, reclamantul A a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii B, anularea Adresei nr. RGxxxx din 29 iulie 2022 și emiterea unei decizii prin care să îi fie valorificate drepturile recunoscute prin art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2022 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (Legea nr. 161/2022).

În fapt, reclamantul a ieșit la pensie anticipată la data de 15 februarie 2021, având o penalizare calculată până la data de 15 februarie 2026.

Conform art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2022, persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în localitățile Brăila, Tichilești și Chișcani și în jurul localității în care se află situl contaminat, pe o rază de 8 km, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută de art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010. La data de 11 iulie 2022, reclamantul a solicitat valorificarea drepturilor stabilite prin Legea nr. 161/2022, respectiv eliminarea penalizării pentru ultimii doi ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, solicitare care nu a fost soluționată favorabil.

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că reclamantului nu i se poate aplica textul legal invocat, întrucât a beneficiat la înscrierea la pensie anticipată de reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 ani. Prin Decizia nr. xxxxxx din 23 martie 2021, reclamantului i s-au stabilit 60 de luni de anticipare, în funcție de care s-a calculat diminuarea prevăzută la art. 64 alin. (4) din Legea nr. 263/2010. Conform art. 66 din Legea nr. 263/2010, reclamantul nu mai poate beneficia de o altă reducere a vârstei standard de pensionare și, prin urmare, nici de reducerea prevăzută la art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 161/2022.

Prin Sentința civilă nr. 480 din 14 iunie 2023, Tribunalul Brăila – Secția I civilă a respins, ca nefondată, acțiunea.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, întrucât reclamantul a beneficiat de reducerea vârstei standard de pensionare, în condițiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, față de dispozițiile art. 66 din aceeași lege, nu ar fi putut beneficia, la acel moment, și de reducerea prevăzută de art. 65 alin. (5).

Pe de altă parte, dispozițiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 conferă beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută la alin. (4), persoanelor care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele/localitățile menționate de textul de lege.

Instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 53 alin. (1) și (3) și ale art. 54 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare (Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010), și a reținut că nu ar putea fi cumulate (adunate) reducerile vârstei de pensionare prevăzute de art. 65 alin. (1) și (5) din Legea nr. 263/2010, astfel încât reclamantul să solicite pensia cu 7 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.

Tribunalul a mai reținut și că art. 65 alin. (6) din Legea nr. 263/2010 stabilește că prevederile alin. (5) se aplică până la data de 31 decembrie 2030. Cum reclamantul este născut la 15 februarie 1961, iar vârsta standard de pensionare în cazul său este de 65 de ani, în conformitate cu art. 54 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, cu cel mult 2 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, respectiv începând cu data de 15 februarie 2024, acesta ar putea solicita casei județene de pensii înscrierea la pensia anticipată parțială prevăzută de art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, anexând adeverința-tip eliberată de serviciul public comunitar de evidență a persoanelor competent, conform art. 54 alin. (5) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.

La momentul formulării cererii adresate Casei Județene de Pensii B (11 iulie 2022), solicitarea de înscriere la pensia anticipată nu putea fi soluționată favorabil, fiind prematură, și nici nu putea fi cumulată reducerea vârstei de pensionare prevăzută de art. 65 alin. (1) cu reducerea prevăzută de alin. (5) din Legea nr. 263/2010.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel ambele părți.

Apelantul-reclamant a susținut că nu se poate reține că ar beneficia de o dublă reducere a vârstei standard de pensionare. Dacă s-ar face aplicarea dispozițiilor legale ce au intrat în vigoare după ieșirea sa anticipată la pensie, ar trebui să aibă o penalizare de doar 3 ani, conform dispozițiilor Legii nr. 161/2022.

Instanța de fond ar fi trebuit să admită cererea de chemare în judecată, având în vedere că a solicitat diminuarea cu 2 ani a perioadei de penalizare, ceea ce înseamnă că ar fi avut aplicabilitate începând cu data de 15 februarie 2024, dată de la care reclamantul ar mai fi avut 2 ani până la pensionarea de drept, fără penalizare.

Pârâta Casa Județeană de Pensii B a declarat apel împotriva considerentelor sentinței și a solicitat să se constate că pensia anticipată parțială acordată conform dispozițiilor art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, de care beneficiază reclamantul, nu poate fi transformată decât în pensie pentru limită de vârstă, potrivit dispozițiilor art. 67 alin. (1) din aceeași lege și ale art. 52 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.

Cu privire la art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2022, a susținut că acesta reglementează tot un tip de pensie anticipată parțială, și nicidecum o pensie pentru limită de vârstă. Aplicarea acestui text de lege în cazul reclamantului ar însemna, de fapt, trecerea acestuia de la o pensie anticipată parțială la o altă pensie anticipată parțială, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art. 67 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și ale art. 52 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.

Totodată, aplicarea dispozițiilor art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, începând cu data de 15 februarie 2024, așa cum a reținut instanța de fond prin considerente, ar însemna, de fapt, eliminarea diminuării prevăzute de art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 începând cu vârsta de 63 de ani (vârsta standard de pensionare redusă cu 2 ani). Prin aceasta s-ar încălca dispozițiile art. 67 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.

În ședința publică din 23 noiembrie 2023, instanța, din oficiu, a pus în discuție oportunitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind interpretarea dispozițiilor art. 65 alin. (1), (4) și (5) din Legea nr. 263/2010.

Prin încheierea pronunțată la 18 ianuarie 2024, sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății. IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării

Instanța de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.

Astfel, există o cauză aflată în curs de judecată, în materia asigurărilor sociale, în ultimă instanță, stadiul procesual apel, în competența legală a unui complet de judecată al Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, învestit să soluționeze cauza.

Litigiul pendinte este început după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, acțiunea fiind înregistrată pe rolul instanței la data de 22 august 2022.

Chestiunea de drept ce necesită a fi lămurită ridică dificultăți de interpretare a dispozițiilor art. 65 alin. (1), (4) și (5) din Legea nr. 263/2010, deoarece textele sunt incomplete și, ca urmare a modificărilor intervenite, nu pot fi corelate.

Problema de drept este una reală, veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și controversate, deoarece din modul de reglementare nu se poate identifica voința legiuitorului în ceea ce privește drepturile pe care le oferă unei persoane beneficiare a unei pensii anticipate parțiale în baza art. 65 alin. (1) și (4) din Legea nr. 263/2010, dar care a locuit într-una din zonele enumerate în alin. (5) al aceluiași articol.

De lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor art. 65 alin. (1), (4) și (5) din Legea nr. 263/2010 depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât obiectul litigiului constă în obligarea casei de pensii la emiterea unei decizii prin care să înlăture penalizarea stabilită prin decizia de pensionare anticipată, în baza art. 65 alin. (1) și (4), pentru cei doi ani până la împlinirea vârstei standard de pensionare, conform art. 65 alin. (5), deoarece reclamantul a locuit peste 30 de ani în municipiul Brăila.

De asemenea, chestiunea de drept prezintă noutate, întrucât, deși dispozițiile art. 65 alin. (1), (4) și (5) din Legea nr. 263/2010 nu sunt recent intrate în vigoare, din verificarea jurisprudenței naționale nu reiese că norma în discuție a primit o rezolvare substanțială; zonele pentru care s-a acordat beneficiul reducerii vârstei s-au extins periodic, ultima fiind realizată în iulie 2023, astfel încât numărul persoanelor care se vor afla în situația juridică menționată va fi mult mai mare.

În urma consultării jurisprudenței instanței supreme, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o hotărâre pronunțată în recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor instanței supreme consultate la data pronunțării încheierii de sesizare. V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Apelantul-reclamant a susținut că art. 65 din Legea nr. 263/2010 nu prevede că nu se pot deduce din perioada de anticipare parțială cei doi ani, conform alin. (5).

Este eronată interpretarea potrivit căreia trecerea de la pensia anticipată la pensia pentru limită de vârstă se poate face doar din oficiu de către casa județeană de pensii, având în vedere că Legea nr. 161/2022 este un beneficiu ce se acordă doar anumitor categorii de persoane și doar dacă acestea formulează cerere însoțită de documente doveditoare.

Dispozițiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 conferă beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută la alin. (4), persoanelor care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele/localitățile menționate în textul de lege. Așadar, pentru aceste persoane, vârsta standard de pensionare va fi determinată conform dispozițiilor art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, în măsura în care fac dovada îndeplinirii condițiilor impuse de text cu adeverință-tip eliberată de serviciul public comunitar de evidență a persoanelor competent, conform art. 54 alin. (5) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.

Punctul de vedere exprimat de apelanta-pârâtă Casa Județeană de Pensii B este în sensul că, în cazul unei pensii anticipate parțiale, eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 nu se poate face decât la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă. Dispozițiile legale sunt clare și nu se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru dezlegarea chestiunii de drept.

Art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2022, reglementează un tip de pensie anticipată parțială și nicidecum o pensie pentru limită de vârstă.

În aceste condiții, dispozițiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 nu pot fi aplicate în cazul persoanelor deja înscrise la pensie anticipată parțială, deoarece ar însemna trecerea de la o pensie anticipată parțială la o altă pensie anticipată parțială și, totodată, ar însemna eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 la o dată anterioară îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, ceea ce ar contraveni dispozițiilor legale arătate.

După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile nu au exprimat puncte de vedere asupra chestiunii de drept. VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Punctul de vedere al completului de judecată asupra chestiunii de drept sesizate nu este unitar, textele de lege fiind redactate într-o manieră care permite interpretări diferite. Un aspect important în cauză este acela că, la data la care persoana îndreptățită a solicitat înscrierea la pensia anticipată parțială în temeiul art. 65 alin. (1) și (4) din Legea nr. 263/2010, zona în care a locuit peste 30 de ani nu era inclusă în enumerarea art. 65 alin. (5) din aceeași lege. Ulterior, textul art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 a fost modificat și completat prin Legea nr. 161/2022, prin includerea localității unde a trăit reclamantul între cele pentru care se poate beneficia de pensie anticipată parțială fără penalizare.

Într-o opinie, se consideră că o persoană care beneficiază de o pensie anticipată parțială în temeiul art. 65 alin. (1) și (4) din Legea nr. 263/2010 poate solicita recalcularea numărului de luni de anticipare, în temeiul art. 65 alin. (5) din aceeași lege, în sensul că din numărul lunilor de anticipare trebuie scăzute 24 de luni sau că poate solicita înscrierea la pensia anticipată parțială în temeiul art. 65 alin. (1) și (5) din Legea nr. 263/2010, fără penalizare.

Se are în vedere că Legea nr. 263/2010 reglementează în art. 65 un singur tip de pensie, pensia anticipată parțială. Nu se poate vorbi despre două tipuri de pensie anticipată parțială: cu penalizare, în alin. (4), și fără penalizare, în alin. (5). Prin urmare, nu s-ar pune problema transformării pensiei, astfel încât nu ar fi incident art. 67 din Legea nr. 263/2010.

Includerea alin. (5) în articolul destinat pensiei anticipate parțiale constituie o incoerență legislativă, deoarece, fiind înlăturată penalizarea, pensia nu mai e parțială.

Legiuitorul nu reglementează distinct situația persoanelor care beneficiază de pensie anticipată parțială, dar care au locuit în zonele enumerate în art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. Cu toate acestea, având în vedere că reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută în alin. (5) se acordă în baza unor condiții obiective – poluarea remanentă din acele zone -, nu există nicio justificare obiectivă pentru înlăturarea persoanelor care au beneficiat de pensie anticipată parțială cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare de a beneficia de pensie fără penalizare cu doi ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Întrucât au locuit în aceleași condiții, trebuie să li se recunoască aceleași beneficii.

Într-o altă opinie, se apreciază că eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 nu se poate face decât la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, că nu se poate recalcula numărul de luni de anticipare nici în situația modificării ulterioare a dispozițiilor art. 65 alin. (5) din aceeași lege și că aceste dispoziții nu pot fi aplicate în cazul persoanelor deja înscrise la pensie anticipată parțială.

Se are în vedere că din conținutul art. 65 din Legea nr. 263/2010 rezultă că acesta reglementează două situații juridice distincte. În art. 65 alin. (1) și (4) este prevăzută pensia anticipată parțială acordată cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani, într-un cuantum diminuat în funcție de numărul lunilor cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.

Art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 reglementează tot o pensie anticipată parțială, pentru că trebuie îndeplinită condiția stagiului de cotizare (complet sau depășit cu până la 8 ani), dar vârsta standard este redusă cu 2 ani, iar cuantumul pensiei este fără diminuare.

Întrucât art. 67 din Legea nr. 263/2010 și art. 52 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 prevăd că pensia anticipată ori pensia anticipată parțială se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă, rezultă că nu este posibilă trecerea de la pensia cu penalizare la cea fără penalizare, întrucât nu se poate adăuga la lege. Prin urmare, numărul lunilor de penalizare, respectiv procentul de diminuare, rămâne neschimbat până la data îndeplinirii condițiilor pentru a beneficia de pensia pentru limită de vârstă.

În principiu, orice persoană ar trebui să aibă un drept de opțiune între cele două tipuri de pensie: dacă se pensionează cu 2-5 ani mai devreme decât vârsta standard, cuantumul pensiei este diminuat, dacă alege să se pensioneze cu cel mult 2 ani înainte de vârsta standard (și îndeplinește condițiile privind zona în care a locuit și intervalul de timp necesar), beneficiază de pensie fără penalizare. Diferența de tratament juridic între persoane care au locuit același timp în aceleași zone geografice este justificată de numărul de luni cu care se reduce vârsta standard de pensionare.

Situațiile juridice tranzitorii determinate de modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 prin extinderea ariilor geografice în care se poate beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare pentru a beneficia de pensie anticipată parțială fără penalizare nu au fost reglementate de legiuitor, deși ar fi putut, dacă ar fi intenționat. Astfel, în numeroase situații în care a introdus noi beneficii pentru pensionari, legiuitorul a prevăzut expres o recalculare a pensiilor aflate în plată. Prin urmare, nici instanțele nu ar putea adăuga la lege.

Având în vedere principiul neretroactivității legii civile, textul art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, în forma modificată prin Legea nr. 161/2022, se aplică numai pentru viitor persoanelor care vor solicita înscrierea la pensia anticipată parțială pentru prima dată după intrarea în vigoare a acestei legi. VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie

La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești și opinii teoretice, din care a rezultat existența a două orientări jurisprudențiale diferite.

Astfel, într-o primă orientare jurisprudențială, s-a stabilit că beneficiul prevăzut de art. 65 alin. (1) și (4) din Legea nr. 263/2010 referitor la pensia anticipată parțială nu poate fi cumulat cu cel acordat prin art. 65 alin. (5) din aceeași lege, opunându-se prevederile art. 66 din Legea nr. 263/2010 și nefiind posibilă recalcularea numărului de luni de anticipare prin eliminarea penalizării prevăzute de alin. (4) din același text.

În acest sens, s-au pronunțat hotărâri judecătorești de către Tribunalul Alba, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Ialomița, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Dâmbovița, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Timișoara.

În cea de-a doua orientare jurisprudențială identificată, s-a apreciat că este posibilă recalcularea pensiei anticipate parțiale cu luarea în considerare a beneficiului prevăzut de alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010, întrucât acesta este recunoscut, date fiind condițiile speciale în care a locuit pensionarul mai mult de 30 de ani, în zone afectate de poluare, neexistând nicio dispoziție legală care să interzică cumulul acestor beneficii [și anume, ca un pensionar care a solicitat și obținut pensia anticipată parțială în condițiile art. 65 alin. (1) și (4) din Legea nr. 263/2010 să obțină, cu doi ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, eliminarea penalizării prevăzute la alin. (4)].

În sensul acestei orientări jurisprudențiale s-au pronunțat hotărâri judecătorești de către Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel București, Tribunalul Tulcea, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Caraș-Severin, Curtea de Apel Timișoara.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudența Curții Constituționale

Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 65 alin. (1) și (4) din Legea nr. 263/2010, însă cu privire la alte aspecte decât cele care interesează prezenta cauză.

La data pronunțării prezentei decizii, pe rolul instanței de contencios constituțional se află 6 dosare în fază de raport, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. IX. Raportul asupra chestiunii de drept

Prin raportul întocmit, judecătorii-raportori au apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, lipsind condiția noutății chestiunii de drept. X. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

Pentru legala învestire a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul mecanismului de unificare constând în pronunțarea unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate a acestei proceduri, condiții care trebuie întrunite în mod cumulativ, respectiv: – existența unei cauze în curs de judecată; – judecata cauzei să se afle în ultimă instanță pe rolul tribunalului, al curții de apel sau al Înaltei Curți de Casație și Justiție; – ivirea unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; – asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Verificându-se întrunirea acestor cerințe legale, în raport cu elementele sesizării și cu materialul jurisprudențial înaintat de către instanțe, rezultă că ele se regăsesc doar parțial, nefiind îndeplinite toate exigențele procedurale menționate pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare.

Se constată că în cauză sunt îndeplinite cerințele formale referitoare la existența unui litigiu în curs de judecată, în materia asigurărilor sociale, aflat pe rolul curții de apel, care soluționează în ultimă instanță [conform art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă].

Chestiunea de drept identificată de completul de judecată, constând în modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 65 alin. (1), (4) și (5) din Legea nr. 263/2010, respectiv în ce măsură titularul unei pensii anticipate parțiale poate să valorifice și beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare fără penalizarea corespunzătoare lunilor de anticipare, în condițiile locuirii timp de cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă, este una veritabilă, ținând seama de faptul că dispozițiile legale au fost modificate succesiv, fără să fie instituite norme tranzitorii pentru situațiile intertemporale apărute, fără să se prevadă recalcularea numărului lunilor de anticipare, dacă și în ce măsură dispoziția legală de favoare se aplică și în cazul persoanelor deja înscrise la pensie anticipată parțială sau doar persoanelor cărora li se deschide vocația la un astfel de beneficiu după intrarea în vigoare a dispozițiilor legale modificatoare și respectiv doar cu doi ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare.

De asemenea, există legătura chestiunii de drept semnalate cu soluționarea fondului cauzei, în contextul în care criticile formulate de părți în apel au vizat tocmai modalitatea în care instanța fondului a făcut aplicarea prevederilor art. 65 alin. (1) și (5) din Legea nr. 263/2010, considerând că reclamantul, înscris la pensie anticipată parțială, conform art. 65 alin. (1), din Legea nr. 263/2010 nu ar beneficia și de reducerea prevăzută de alin. (5) al aceluiași articol (cu modificarea introdusă prin Legea nr. 161/2022), deoarece pensia anticipată parțială nu ar putea fi cumulată cu nicio altă reducere. În același timp, într-o motivare subsidiară, tribunalul a reținut și că prevederile art. 66 din Legea nr. 263/2010 nu exclud de la aplicarea beneficiului reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută la alin. (4), persoanele care anterior au beneficiat de pensia anticipată parțială, întrucât interdicția cumulării vizează doar reducerea vârstei standard de pensionare, nu și alte aspecte.

În acest context, ambele părți au declarat apel (intimata Casa de pensii îndreptându-și calea de atac numai împotriva considerentelor) și au criticat interpretarea dată de tribunal dispozițiilor art. 65 alin. (1) și (5) din Legea nr. 263/2010.

Este îndeplinită și condiția nestatuării instanței supreme, întrucât problema de drept semnalată nu a fost soluționată printr-o hotărâre prealabilă sau recurs în interesul legii, nu se regăsește într-o jurisprudență consolidată a instanței supreme și, până la data pronunțării prezentei decizii, nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Chestiunea de drept nu îndeplinește însă cerința noutății pentru a o face aptă să declanșeze mecanismul prevenirii unei practici neunitare, având în vedere că, în materie, s-a dezvoltat o bogată jurisprudență, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, când textul art. 65 alin. (5) avea o sferă restrânsă de aplicabilitate și continuând cu modificările succesive intervenite asupra acestuia, care au extins aria persoanelor beneficiare ale reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4).

Astfel, dispozițiile inițiale ale art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 recunoșteau beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare, doar persoanelor care locuiseră cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorată extracției și prelucrării minereurilor neferoase cu conținut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copșa Mică și Zlatna și pe o rază de 8 km în jurul acestor localități.

Circumstanțierea, în această modalitate, a destinatarilor normei a avut drept consecință judecata unor astfel de litigii, în cadrul cărora titulari ai unor pensii anticipate parțiale solicitau recunoașterea beneficiului normei, adică reducerea numărului lunilor de anticipare (cu 24, corespunzătoare celor 2 ani prevăzuți de dispoziția legală) și recalcularea pensiilor, de către instanțe situate în raza Curții de Apel Cluj. Soluționând astfel de cauze în căile de atac, într-o jurisprudență aproape unitară 1 (cu rezerva unei hotărâri), această curte de apel a statuat că dispozițiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 trebuie aplicate și persoanelor care aveau recunoscut dreptul la pensie parțială anticipată întrucât nu poate fi anulat un beneficiu legal în absența unei prevederi exprese. S-a reținut, totodată, că teza potrivit căreia valorificarea dreptului nu ar putea fi făcută decât cu condiția ca beneficiarul ei să nu fi accesat anterior dreptul la pensia anticipată cu penalizare este fără niciun fundament juridic și contrazice prevederile art. 107 din Legea nr. 263/2010, regulile de interpretare a legii presupunând să fie avut în vedere scopul legiferării. De asemenea, utilizarea adeverinței care atestă locuirea în zonele menționate se înscrie în sfera altor documente de natură să modifice drepturile la pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia, în sensul art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. 1 În acest sens, deciziile nr. 3.731/R din 24 septembrie 2012; nr. 3.423/R din 10 septembrie 2013; nr. 988/A din 27 octombrie 2014; nr. 2.024/A din 30 septembrie 2015; nr. 2.621/A din 2 decembrie 2015; nr. 1.733/A din 8 septembrie 2015; nr. 1.975/A din 28 septembrie 2016; nr. 91/A din 8 martie 2017; nr. 83/A din 6 martie 2017; nr. 1.563/A din 13 noiembrie 2018; nr. 471/A din 19 aprilie 2018; nr. 50/A din 22 ianuarie 2018 ale Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, toate conținând soluții definitive de admitere a acțiunii reclamantului și obligare a casei de pensii la emiterea unei noi decizii cu eliminarea penalizării prevăzute de alineatul (4) al art. 65. În sens contrar, Decizia nr. 927/A din 5 septembrie 2017.

Ulterior, norma cuprinsă în art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 a cunoscut 13 modificări legislative 2 , extinzându-se, de fiecare dată, sfera persoanelor care au locuit în zonele afectate de poluarea remanentă datorată extracției și prelucrării minereurilor neferoase cu conținut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, zone situate la nivelul mai multor județe ale țării. 2 Aceste modificări succesive, care au extins, de fiecare dată, aria zonelor afectate de poluare cu zeci de localități care s-au adăugat celor trei stabilite inițial, s-au realizat prin: Legea nr. 142/2016 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 14 iulie 2016; Legea nr. 144/2017 pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491 din 28 iunie 2017; Legea nr. 163/2020 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 3 august 2020; Legea nr. 201/2020 pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 10 septembrie 2020; Legea nr. 207/2020 pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 18 septembrie 2020; Legea nr. 212/2020 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 septembrie 2020; Legea nr. 235/2020 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 din 6 noiembrie 2020; Legea nr. 279/2020 pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.187 din 7 decembrie 2020; Legea nr. 119/2022 pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 29 aprilie 2022; Legea nr. 161/2022 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 27 mai 2022; Legea nr. 258/2022 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 25 iulie 2022; Legea nr. 212/2023 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 10 iulie 2023; Legea nr. 252/2023 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 24 iulie 2023.

În mod corespunzător, jurisprudența s-a dezvoltat și la nivelul altor instanțe, dar de o manieră neunitară, conturându-se două orientări, respectiv: a) beneficiul prevăzut de art. 65 alin. (1) și (4) din Legea nr. 263/2010 referitor la pensia anticipată parțială nu poate fi cumulat cu cel acordat prin art. 65 alin. (5), din aceeași lege opunându-se prevederile art. 66 din lege și nefiind posibilă recalcularea numărului de luni de anticipare prin eliminarea penalizării prevăzute de alin. (4) din același text; și b) este posibilă recalcularea pensiei anticipate parțiale cu luarea în considerare a beneficiului prevăzut de alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010, întrucât acesta este recunoscut date fiind condițiile speciale în care a locuit pensionarul mai mult de 30 de ani, în zone afectate de poluare, neexistând nicio dispoziție legală care să interzică cumulul acestor beneficii [și anume, ca un pensionar care a solicitat și obținut pensia anticipată parțială în condițiile art. 65 alin. (1) și (4) din Legea nr. 263/2010 să obțină, cu doi ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, eliminarea penalizării prevăzute la alin. (4)].

Astfel, în sensul primei orientări s-au identificat: Decizia nr. 180 din 14 februarie 2024 a Curții de Apel Brașov – Secția civilă; Sentința nr. 1.757 din 5 octombrie 2022 a Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, definitivă prin Decizia nr. 302 din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă; Decizia nr. 328 din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă; Decizia nr. 1.637 din 10 noiembrie 2016 a Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă; Decizia nr. 2.114 din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Craiova – Secția litigii de muncă și asigurări sociale; Sentința nr. 423 din 14 aprilie 2021 a Tribunalului Ialomița – Secția civilă, definitivă prin neapelare; Decizia nr. 927 din 5 septembrie 2017 a Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale; Sentința nr. 2.840 din 24 noiembrie 2023 a Tribunalului Alba – Secția I civilă (nedefinitivă); deciziile nr. 1.227 din 29 septembrie 2021, nr. 332 din 24 februarie 2022 și nr. 1.205 din 28 septembrie 2021 ale Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale.

În sensul celei de-a doua orientări, al recunoașterii beneficiului reducerii vârstei standard de pensionare cu doi ani, fără penalizarea de la alin. (4), și în situația titularilor unor pensii anticipate parțiale, conform art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, s-au identificat, de asemenea, hotărâri aparținând mai multor instanțe: Decizia nr. 5.477 din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale; Decizia nr. 309 din 1 februarie 2024 a Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă; Sentința nr. 1.831 din 1 noiembrie 2022 a Tribunalului Caraș-Severin – Secția I civilă (definitivă prin Decizia nr. 165 din 2 martie 2023 a Curții de Apel Timișoara – Secția de litigii de muncă și asigurări sociale); Decizia nr. 137/AS din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Constanța – Secția I civilă; Sentința nr. 1.051 din 4 octombrie 2023 a Tribunalului Tulcea – Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal (definitivă); Decizia nr. 1.178 din 7 iunie 2023 a Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă; Decizia nr. 1.615 din 13 martie 2023 a Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale; deciziile nr. 3.731/R din 24 septembrie 2012, nr. 3.423/R din 10 septembrie 2013, nr. 988/A din 27 octombrie 2014, nr. 2.024/A din 30 septembrie 2015, nr. 2.621/A din 2 decembrie 2015, nr. 1.733/A din 8 septembrie 2015, nr. 1.975/A din 28 septembrie 2016, nr. 91/A din 8 martie 2017, nr. 83/A din 6 martie 2017, nr. 1.563/A din 13 noiembrie 2018, nr. 471/A din 19 aprilie 2018 și nr. 50/A din 22 ianuarie 2018 ale Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a litigii de muncă și asigurări sociale.

De asemenea, chiar și în ipoteza în care și-au exprimat opinia asupra problemei de drept, în absența unei jurisprudențe proprii în materie, instanțele au formulat puncte de vedere divergente, fie în sensul admiterii posibilității recalculării pensiei anticipate parțiale cu luarea în considerare a beneficiului art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 (Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Iași, Tribunalul Vaslui, Tribunalul Covasna, Tribunalul Buzău), fie în sens contrar (Tribunalul București, Tribunalul Giurgiu).

Rezultă, potrivit celor expuse anterior, că problema de drept supusă dezlegării prin prezenta sesizare a depășit stadiul incipient al formării unei jurisprudențe pentru a mai fi posibilă fixarea reperelor pe calea unei interpretări de principiu, cu consecința dobândirii caracterului unitar, cert și previzibil al practicii judiciare.

Așa cum în mod constant s-a reținut în jurisprudența în materie a instanței supreme 3 , condiția noutății chestiunii de drept prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă este îndeplinită atunci când instanțele nu i-au dat încă o interpretare și aplicare jurisprudențială ori dacă s-ar impune anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de cel anterior, ceea ce ar putea impune reevaluarea interpretării anterioare. 3 A se vedea, de exemplu, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 4 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015; nr. 41 din 21 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 10 februarie 2017; nr. 29 din 17 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 13 iulie 2021; nr. 33 din 6 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 29 iunie 2022; nr. 44 din 12 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 27 iulie 2023.

Or, deși inițial, în interpretarea și aplicarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 se crease o jurisprudență cvasiunitară la nivelul Curții de Apel Cluj, singura care avea competență în soluționarea litigiilor generate de înțelegerea și aplicarea acestei dispoziții legale la momentul intrării în vigoare a actului normativ (față de situarea geografică a celor trei localități indicate în prima reglementare a textului ca fiind zone poluate), ulterior, prin extinderea sferei de aplicare a normei, practica s-a diversificat.

Modificarea succesivă a dispoziției art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, prin intervenția celor 13 acte normative menționate anterior, nu a fost una care să creeze un cadru normativ cu elemente de noutate, susceptibil, așadar, a fi supus unei reevaluări în cadrul mecanismului hotărârii prealabile, câtă vreme conținutul normei 4 a rămas neschimbat, singura modificare vizând doar pe destinatarii dispoziției legale, care trebuie să îndeplinească însă aceleași condiții de aplicabilitate a normei. 4 În înțelesul constitutiv al acesteia, referitor la ipoteza normei (existența unor localități considerate zone poluate și locuirea timp de 30 de ani în astfel de localități sau pe o rază de 8 km în jurul acestora) și dispoziția (efectul, consecința juridică) acesteia, constând în reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută la alineatul (4).

De aceea, conturarea unei practici substanțiale în legătură cu problema de drept în discuție, chiar divergentă fiind, are drept consecință pierderea caracterului de noutate și deci, neîndeplinirea uneia dintre condițiile de admisibilitate a sesizării prealabile.

A admite contrariul ar însemna ca, în cadrul procedurii de unificare a jurisprudenței prin mecanismul hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție să nu se afle în situația de a se pronunța asupra unei probleme de drept în privința căreia practica judiciară este inexistentă sau doar incipientă, adică asupra unei chestiuni de drept care să fie cu adevărat nouă, ci în ipoteza de a confirma sau de a infirma anumite interpretări jurisprudențiale deja existente și, mai mult, consolidate prin pronunțarea unui număr semnificativ de hotărâri judecătorești 5 . 5 A se vedea, în același sens, Decizia nr. 6/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 8