Decizia nr. 24/2024 — ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept · Dosar nr. 477/1/2024

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 477/1/2024, a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna magistratasistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 1.616/113/2022.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părţile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.

De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării

Curtea de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 18 ianuarie 2024, în Dosarul nr. 1.616/113/2022, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: cum se interpretează şi se aplică dispoziţiile art. 65 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), în sensul de a stabili dacă o persoană care beneficiază de o pensie anticipată parţială în temeiul art. 65 alin. (1) şi (4) din lege poate solicita recalcularea numărului de luni de anticipare în situaţia modificării ulterioare a dispoziţiilor art. 65 alin. (5) sau dacă poate solicita înscrierea la pensia anticipată parţială în temeiul art. 65 alin. (1) şi (5) din aceeaşi lege.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 1 martie 2024, cu nr. 477/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 20 mai 2024. II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare Art. 65. – „ (1) Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. (…) (4) Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2 1 . Tabelul nr. 2 1 Perioada de cotizare realizată peste stagiul standard complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare (%) până la 1 an 0,50 peste 1 an 0,45 peste 2 ani 0,40 peste 3 ani 0,35 peste 4 ani 0,30 peste 5 ani 0,25 peste 6 ani 0,20 între 7 şi 8 ani 0,15 (5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurării benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparafinos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Avram Iancu, Baia de Arieş, Bistra, Lupşa, Ocna Mureş, Ocoliş, Roşia Montană, Sălciua şi Zlatna din judeţul Alba, Aluniş, Arad, Cicir, Fântânele, Frumuşeni, Horea, Mândruloc, Tisa Nouă, Vladimirescu din judeţul Arad, Piteşti din judeţul Argeş, Bacău, Comăneşti şi Oneşti din judeţul Bacău, Băiţa din judeţul Bihor, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bistriţa-Năsăud, Codlea, Crizbav, Făgăraş, Feldioara, Hălchiu, Satu Nou şi Victoria din judeţul Braşov, Brăila, Chişcani şi Tichileşti din judeţul Brăila, Anina, Armeniş, Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, Iara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Işalniţa din judeţul Dolj, Galaţi din judeţul Galaţi, Clejani, Giurgiu din judeţul Giurgiu, Letca Nouă, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, Ioneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Turburea, Turceni şi Urdari din judeţul Gorj, Bălan, Borsec, Corbu, Jolotca, Sândominic şi Tulgheş din judeţul Harghita, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Răchitova, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Vaţa de Jos, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Băiuţ, Borşa, Cavnic, Cicârlău, Deseşti, Satulung, Şişeşti, Remetea Chioarului şi Copalnic Mănăştur din judeţul Maramureş, Grinţieş şi Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi, Comarnic, Floreşti, Ploieşti şi Valea Călugărească din judeţul Prahova, Videle din judeţul Teleorman, Broşteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Dornei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe şi Tulcea din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4). (…)” III. Expunerea succintă a procesului

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila – Secţia I civilă, la 22 august 2022, cu nr. 1.616/113/2022, reclamantul A a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii B, anularea Adresei nr. RGxxxx din 29 iulie 2022 şi emiterea unei decizii prin care să îi fie valorificate drepturile recunoscute prin art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2022 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (Legea nr. 161/2022).

În fapt, reclamantul a ieşit la pensie anticipată la data de 15 februarie 2021, având o penalizare calculată până la data de 15 februarie 2026.

Conform art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2022, persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în localităţile Brăila, Tichileşti şi Chişcani şi în jurul localităţii în care se află situl contaminat, pe o rază de 8 km, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută de art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010. La data de 11 iulie 2022, reclamantul a solicitat valorificarea drepturilor stabilite prin Legea nr. 161/2022, respectiv eliminarea penalizării pentru ultimii doi ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, solicitare care nu a fost soluţionată favorabil.

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, susţinând că reclamantului nu i se poate aplica textul legal invocat, întrucât a beneficiat la înscrierea la pensie anticipată de reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 ani. Prin Decizia nr. xxxxxx din 23 martie 2021, reclamantului i s-au stabilit 60 de luni de anticipare, în funcţie de care s-a calculat diminuarea prevăzută la art. 64 alin. (4) din Legea nr. 263/2010. Conform art. 66 din Legea nr. 263/2010, reclamantul nu mai poate beneficia de o altă reducere a vârstei standard de pensionare şi, prin urmare, nici de reducerea prevăzută la art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 161/2022.

Prin Sentinţa civilă nr. 480 din 14 iunie 2023, Tribunalul Brăila – Secţia I civilă a respins, ca nefondată, acţiunea.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, întrucât reclamantul a beneficiat de reducerea vârstei standard de pensionare, în condiţiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, faţă de dispoziţiile art. 66 din aceeaşi lege, nu ar fi putut beneficia, la acel moment, şi de reducerea prevăzută de art. 65 alin. (5).

Pe de altă parte, dispoziţiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 conferă beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută la alin. (4), persoanelor care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele/localităţile menţionate de textul de lege.

Instanţa de fond a avut în vedere dispoziţiile art. 53 alin. (1) şi (3) şi ale art. 54 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare (Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010), şi a reţinut că nu ar putea fi cumulate (adunate) reducerile vârstei de pensionare prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 263/2010, astfel încât reclamantul să solicite pensia cu 7 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.

Tribunalul a mai reţinut şi că art. 65 alin. (6) din Legea nr. 263/2010 stabileşte că prevederile alin. (5) se aplică până la data de 31 decembrie 2030. Cum reclamantul este născut la 15 februarie 1961, iar vârsta standard de pensionare în cazul său este de 65 de ani, în conformitate cu art. 54 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, cu cel mult 2 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, respectiv începând cu data de 15 februarie 2024, acesta ar putea solicita casei judeţene de pensii înscrierea la pensia anticipată parţială prevăzută de art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, anexând adeverinţa-tip eliberată de serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor competent, conform art. 54 alin. (5) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.

La momentul formulării cererii adresate Casei Judeţene de Pensii B (11 iulie 2022), solicitarea de înscriere la pensia anticipată nu putea fi soluţionată favorabil, fiind prematură, şi nici nu putea fi cumulată reducerea vârstei de pensionare prevăzută de art. 65 alin. (1) cu reducerea prevăzută de alin. (5) din Legea nr. 263/2010.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel ambele părţi.

Apelantul-reclamant a susţinut că nu se poate reţine că ar beneficia de o dublă reducere a vârstei standard de pensionare. Dacă s-ar face aplicarea dispoziţiilor legale ce au intrat în vigoare după ieşirea sa anticipată la pensie, ar trebui să aibă o penalizare de doar 3 ani, conform dispoziţiilor Legii nr. 161/2022.

Instanţa de fond ar fi trebuit să admită cererea de chemare în judecată, având în vedere că a solicitat diminuarea cu 2 ani a perioadei de penalizare, ceea ce înseamnă că ar fi avut aplicabilitate începând cu data de 15 februarie 2024, dată de la care reclamantul ar mai fi avut 2 ani până la pensionarea de drept, fără penalizare.

Pârâta Casa Judeţeană de Pensii B a declarat apel împotriva considerentelor sentinţei şi a solicitat să se constate că pensia anticipată parţială acordată conform dispoziţiilor art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, de care beneficiază reclamantul, nu poate fi transformată decât în pensie pentru limită de vârstă, potrivit dispoziţiilor art. 67 alin. (1) din aceeaşi lege şi ale art. 52 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.

Cu privire la art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2022, a susţinut că acesta reglementează tot un tip de pensie anticipată parţială, şi nicidecum o pensie pentru limită de vârstă. Aplicarea acestui text de lege în cazul reclamantului ar însemna, de fapt, trecerea acestuia de la o pensie anticipată parţială la o altă pensie anticipată parţială, ceea ce ar contraveni dispoziţiilor art. 67 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 şi ale art. 52 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.

Totodată, aplicarea dispoziţiilor art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, începând cu data de 15 februarie 2024, aşa cum a reţinut instanţa de fond prin considerente, ar însemna, de fapt, eliminarea diminuării prevăzute de art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 începând cu vârsta de 63 de ani (vârsta standard de pensionare redusă cu 2 ani). Prin aceasta s-ar încălca dispoziţiile art. 67 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.

În şedinţa publică din 23 noiembrie 2023, instanţa, din oficiu, a pus în discuţie oportunitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind interpretarea dispoziţiilor art. 65 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 263/2010.

Prin încheierea pronunţată la 18 ianuarie 2024, sesizarea a fost considerată admisibilă şi, în temeiul dispoziţiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecăţii. IV. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării

Instanţa de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.

Astfel, există o cauză aflată în curs de judecată, în materia asigurărilor sociale, în ultimă instanţă, stadiul procesual apel, în competenţa legală a unui complet de judecată al Curţii de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, învestit să soluţioneze cauza.

Litigiul pendinte este început după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, acţiunea fiind înregistrată pe rolul instanţei la data de 22 august 2022.

Chestiunea de drept ce necesită a fi lămurită ridică dificultăţi de interpretare a dispoziţiilor art. 65 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 263/2010, deoarece textele sunt incomplete şi, ca urmare a modificărilor intervenite, nu pot fi corelate.

Problema de drept este una reală, veritabilă, susceptibilă să dea naştere unor interpretări diferite şi controversate, deoarece din modul de reglementare nu se poate identifica voinţa legiuitorului în ceea ce priveşte drepturile pe care le oferă unei persoane beneficiare a unei pensii anticipate parţiale în baza art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010, dar care a locuit într-una din zonele enumerate în alin. (5) al aceluiaşi articol.

De lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispoziţiilor art. 65 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 263/2010 depinde soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât obiectul litigiului constă în obligarea casei de pensii la emiterea unei decizii prin care să înlăture penalizarea stabilită prin decizia de pensionare anticipată, în baza art. 65 alin. (1) şi (4), pentru cei doi ani până la împlinirea vârstei standard de pensionare, conform art. 65 alin. (5), deoarece reclamantul a locuit peste 30 de ani în municipiul Brăila.

De asemenea, chestiunea de drept prezintă noutate, întrucât, deşi dispoziţiile art. 65 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 263/2010 nu sunt recent intrate în vigoare, din verificarea jurisprudenţei naţionale nu reiese că norma în discuţie a primit o rezolvare substanţială; zonele pentru care s-a acordat beneficiul reducerii vârstei s-au extins periodic, ultima fiind realizată în iulie 2023, astfel încât numărul persoanelor care se vor afla în situaţia juridică menţionată va fi mult mai mare.

În urma consultării jurisprudenţei instanţei supreme, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o hotărâre pronunţată în recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor instanţei supreme consultate la data pronunţării încheierii de sesizare. V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Apelantul-reclamant a susţinut că art. 65 din Legea nr. 263/2010 nu prevede că nu se pot deduce din perioada de anticipare parţială cei doi ani, conform alin. (5).

Este eronată interpretarea potrivit căreia trecerea de la pensia anticipată la pensia pentru limită de vârstă se poate face doar din oficiu de către casa judeţeană de pensii, având în vedere că Legea nr. 161/2022 este un beneficiu ce se acordă doar anumitor categorii de persoane şi doar dacă acestea formulează cerere însoţită de documente doveditoare.

Dispoziţiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 conferă beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută la alin. (4), persoanelor care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele/localităţile menţionate în textul de lege. Aşadar, pentru aceste persoane, vârsta standard de pensionare va fi determinată conform dispoziţiilor art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, în măsura în care fac dovada îndeplinirii condiţiilor impuse de text cu adeverinţă-tip eliberată de serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor competent, conform art. 54 alin. (5) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.

Punctul de vedere exprimat de apelanta-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii B este în sensul că, în cazul unei pensii anticipate parţiale, eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 nu se poate face decât la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă. Dispoziţiile legale sunt clare şi nu se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea chestiunii de drept.

Art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2022, reglementează un tip de pensie anticipată parţială şi nicidecum o pensie pentru limită de vârstă.

În aceste condiţii, dispoziţiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 nu pot fi aplicate în cazul persoanelor deja înscrise la pensie anticipată parţială, deoarece ar însemna trecerea de la o pensie anticipată parţială la o altă pensie anticipată parţială şi, totodată, ar însemna eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 la o dată anterioară îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, ceea ce ar contraveni dispoziţiilor legale arătate.

După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condiţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părţile nu au exprimat puncte de vedere asupra chestiunii de drept. VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Punctul de vedere al completului de judecată asupra chestiunii de drept sesizate nu este unitar, textele de lege fiind redactate într-o manieră care permite interpretări diferite. Un aspect important în cauză este acela că, la data la care persoana îndreptăţită a solicitat înscrierea la pensia anticipată parţială în temeiul art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010, zona în care a locuit peste 30 de ani nu era inclusă în enumerarea art. 65 alin. (5) din aceeaşi lege. Ulterior, textul art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 a fost modificat şi completat prin Legea nr. 161/2022, prin includerea localităţii unde a trăit reclamantul între cele pentru care se poate beneficia de pensie anticipată parţială fără penalizare.

Într-o opinie, se consideră că o persoană care beneficiază de o pensie anticipată parţială în temeiul art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 poate solicita recalcularea numărului de luni de anticipare, în temeiul art. 65 alin. (5) din aceeaşi lege, în sensul că din numărul lunilor de anticipare trebuie scăzute 24 de luni sau că poate solicita înscrierea la pensia anticipată parţială în temeiul art. 65 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 263/2010, fără penalizare.

Se are în vedere că Legea nr. 263/2010 reglementează în art. 65 un singur tip de pensie, pensia anticipată parţială. Nu se poate vorbi despre două tipuri de pensie anticipată parţială: cu penalizare, în alin. (4), şi fără penalizare, în alin. (5). Prin urmare, nu s-ar pune problema transformării pensiei, astfel încât nu ar fi incident art. 67 din Legea nr. 263/2010.

Includerea alin. (5) în articolul destinat pensiei anticipate parţiale constituie o incoerenţă legislativă, deoarece, fiind înlăturată penalizarea, pensia nu mai e parţială.

Legiuitorul nu reglementează distinct situaţia persoanelor care beneficiază de pensie anticipată parţială, dar care au locuit în zonele enumerate în art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. Cu toate acestea, având în vedere că reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută în alin. (5) se acordă în baza unor condiţii obiective – poluarea remanentă din acele zone -, nu există nicio justificare obiectivă pentru înlăturarea persoanelor care au beneficiat de pensie anticipată parţială cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare de a beneficia de pensie fără penalizare cu doi ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Întrucât au locuit în aceleaşi condiţii, trebuie să li se recunoască aceleaşi beneficii.

Într-o altă opinie, se apreciază că eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 nu se poate face decât la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, că nu se poate recalcula numărul de luni de anticipare nici în situaţia modificării ulterioare a dispoziţiilor art. 65 alin. (5) din aceeaşi lege şi că aceste dispoziţii nu pot fi aplicate în cazul persoanelor deja înscrise la pensie anticipată parţială.

Se are în vedere că din conţinutul art. 65 din Legea nr. 263/2010 rezultă că acesta reglementează două situaţii juridice distincte. În art. 65 alin. (1) şi (4) este prevăzută pensia anticipată parţială acordată cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani, într-un cuantum diminuat în funcţie de numărul lunilor cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.

Art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 reglementează tot o pensie anticipată parţială, pentru că trebuie îndeplinită condiţia stagiului de cotizare (complet sau depăşit cu până la 8 ani), dar vârsta standard este redusă cu 2 ani, iar cuantumul pensiei este fără diminuare.

Întrucât art. 67 din Legea nr. 263/2010 şi art. 52 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 prevăd că pensia anticipată ori pensia anticipată parţială se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă, rezultă că nu este posibilă trecerea de la pensia cu penalizare la cea fără penalizare, întrucât nu se poate adăuga la lege. Prin urmare, numărul lunilor de penalizare, respectiv procentul de diminuare, rămâne neschimbat până la data îndeplinirii condiţiilor pentru a beneficia de pensia pentru limită de vârstă.

În principiu, orice persoană ar trebui să aibă un drept de opţiune între cele două tipuri de pensie: dacă se pensionează cu 2-5 ani mai devreme decât vârsta standard, cuantumul pensiei este diminuat, dacă alege să se pensioneze cu cel mult 2 ani înainte de vârsta standard (şi îndeplineşte condiţiile privind zona în care a locuit şi intervalul de timp necesar), beneficiază de pensie fără penalizare. Diferenţa de tratament juridic între persoane care au locuit acelaşi timp în aceleaşi zone geografice este justificată de numărul de luni cu care se reduce vârsta standard de pensionare.

Situaţiile juridice tranzitorii determinate de modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 prin extinderea ariilor geografice în care se poate beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare pentru a beneficia de pensie anticipată parţială fără penalizare nu au fost reglementate de legiuitor, deşi ar fi putut, dacă ar fi intenţionat. Astfel, în numeroase situaţii în care a introdus noi beneficii pentru pensionari, legiuitorul a prevăzut expres o recalculare a pensiilor aflate în plată. Prin urmare, nici instanţele nu ar putea adăuga la lege.

Având în vedere principiul neretroactivităţii legii civile, textul art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, în forma modificată prin Legea nr. 161/2022, se aplică numai pentru viitor persoanelor care vor solicita înscrierea la pensia anticipată parţială pentru prima dată după intrarea în vigoare a acestei legi. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţele naţionale au comunicat hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice, din care a rezultat existenţa a două orientări jurisprudenţiale diferite.

Astfel, într-o primă orientare jurisprudenţială, s-a stabilit că beneficiul prevăzut de art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 referitor la pensia anticipată parţială nu poate fi cumulat cu cel acordat prin art. 65 alin. (5) din aceeaşi lege, opunându-se prevederile art. 66 din Legea nr. 263/2010 şi nefiind posibilă recalcularea numărului de luni de anticipare prin eliminarea penalizării prevăzute de alin. (4) din acelaşi text.

În acest sens, s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti de către Tribunalul Alba, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Braşov, Tribunalul Ialomiţa, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Dâmboviţa, Curtea de Apel Ploieşti, Curtea de Apel Timişoara.

În cea de-a doua orientare jurisprudenţială identificată, s-a apreciat că este posibilă recalcularea pensiei anticipate parţiale cu luarea în considerare a beneficiului prevăzut de alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010, întrucât acesta este recunoscut, date fiind condiţiile speciale în care a locuit pensionarul mai mult de 30 de ani, în zone afectate de poluare, neexistând nicio dispoziţie legală care să interzică cumulul acestor beneficii [şi anume, ca un pensionar care a solicitat şi obţinut pensia anticipată parţială în condiţiile art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 să obţină, cu doi ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, eliminarea penalizării prevăzute la alin. (4)].

În sensul acestei orientări jurisprudenţiale s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti de către Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Tulcea, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Ploieşti, Tribunalul Caraş-Severin, Curtea de Apel Timişoara.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare – Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010, însă cu privire la alte aspecte decât cele care interesează prezenta cauză.

La data pronunţării prezentei decizii, pe rolul instanţei de contencios constituţional se află 6 dosare în fază de raport, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. IX. Raportul asupra chestiunii de drept

Prin raportul întocmit, judecătorii-raportori au apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate a sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, lipsind condiţia noutăţii chestiunii de drept. X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

Pentru legala învestire a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cadrul mecanismului de unificare constând în pronunţarea unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiţii de admisibilitate a acestei proceduri, condiţii care trebuie întrunite în mod cumulativ, respectiv: – existenţa unei cauze în curs de judecată; – judecata cauzei să se afle în ultimă instanţă pe rolul tribunalului, al curţii de apel sau al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; – ivirea unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei; – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; – asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

Verificându-se întrunirea acestor cerinţe legale, în raport cu elementele sesizării şi cu materialul jurisprudenţial înaintat de către instanţe, rezultă că ele se regăsesc doar parţial, nefiind îndeplinite toate exigenţele procedurale menţionate pentru declanşarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare.

Se constată că în cauză sunt îndeplinite cerinţele formale referitoare la existenţa unui litigiu în curs de judecată, în materia asigurărilor sociale, aflat pe rolul curţii de apel, care soluţionează în ultimă instanţă [conform art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă].

Chestiunea de drept identificată de completul de judecată, constând în modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 65 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 263/2010, respectiv în ce măsură titularul unei pensii anticipate parţiale poate să valorifice şi beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare fără penalizarea corespunzătoare lunilor de anticipare, în condiţiile locuirii timp de cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă, este una veritabilă, ţinând seama de faptul că dispoziţiile legale au fost modificate succesiv, fără să fie instituite norme tranzitorii pentru situaţiile intertemporale apărute, fără să se prevadă recalcularea numărului lunilor de anticipare, dacă şi în ce măsură dispoziţia legală de favoare se aplică şi în cazul persoanelor deja înscrise la pensie anticipată parţială sau doar persoanelor cărora li se deschide vocaţia la un astfel de beneficiu după intrarea în vigoare a dispoziţiilor legale modificatoare şi respectiv doar cu doi ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare.

De asemenea, există legătura chestiunii de drept semnalate cu soluţionarea fondului cauzei, în contextul în care criticile formulate de părţi în apel au vizat tocmai modalitatea în care instanţa fondului a făcut aplicarea prevederilor art. 65 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 263/2010, considerând că reclamantul, înscris la pensie anticipată parţială, conform art. 65 alin. (1), din Legea nr. 263/2010 nu ar beneficia şi de reducerea prevăzută de alin. (5) al aceluiaşi articol (cu modificarea introdusă prin Legea nr. 161/2022), deoarece pensia anticipată parţială nu ar putea fi cumulată cu nicio altă reducere. În acelaşi timp, într-o motivare subsidiară, tribunalul a reţinut şi că prevederile art. 66 din Legea nr. 263/2010 nu exclud de la aplicarea beneficiului reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută la alin. (4), persoanele care anterior au beneficiat de pensia anticipată parţială, întrucât interdicţia cumulării vizează doar reducerea vârstei standard de pensionare, nu şi alte aspecte.

În acest context, ambele părţi au declarat apel (intimata Casa de pensii îndreptându-şi calea de atac numai împotriva considerentelor) şi au criticat interpretarea dată de tribunal dispoziţiilor art. 65 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 263/2010.

Este îndeplinită şi condiţia nestatuării instanţei supreme, întrucât problema de drept semnalată nu a fost soluţionată printr-o hotărâre prealabilă sau recurs în interesul legii, nu se regăseşte într-o jurisprudenţă consolidată a instanţei supreme şi, până la data pronunţării prezentei decizii, nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

Chestiunea de drept nu îndeplineşte însă cerinţa noutăţii pentru a o face aptă să declanşeze mecanismul prevenirii unei practici neunitare, având în vedere că, în materie, s-a dezvoltat o bogată jurisprudenţă, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, când textul art. 65 alin. (5) avea o sferă restrânsă de aplicabilitate şi continuând cu modificările succesive intervenite asupra acestuia, care au extins aria persoanelor beneficiare ale reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4).

Astfel, dispoziţiile iniţiale ale art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 recunoşteau beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare, doar persoanelor care locuiseră cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorată extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna şi pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi.

Circumstanţierea, în această modalitate, a destinatarilor normei a avut drept consecinţă judecata unor astfel de litigii, în cadrul cărora titulari ai unor pensii anticipate parţiale solicitau recunoaşterea beneficiului normei, adică reducerea numărului lunilor de anticipare (cu 24, corespunzătoare celor 2 ani prevăzuţi de dispoziţia legală) şi recalcularea pensiilor, de către instanţe situate în raza Curţii de Apel Cluj. Soluţionând astfel de cauze în căile de atac, într-o jurisprudenţă aproape unitară 1 (cu rezerva unei hotărâri), această curte de apel a statuat că dispoziţiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 trebuie aplicate şi persoanelor care aveau recunoscut dreptul la pensie parţială anticipată întrucât nu poate fi anulat un beneficiu legal în absenţa unei prevederi exprese. S-a reţinut, totodată, că teza potrivit căreia valorificarea dreptului nu ar putea fi făcută decât cu condiţia ca beneficiarul ei să nu fi accesat anterior dreptul la pensia anticipată cu penalizare este fără niciun fundament juridic şi contrazice prevederile art. 107 din Legea nr. 263/2010, regulile de interpretare a legii presupunând să fie avut în vedere scopul legiferării. De asemenea, utilizarea adeverinţei care atestă locuirea în zonele menţionate se înscrie în sfera altor documente de natură să modifice drepturile la pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia, în sensul art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. 1 În acest sens, deciziile nr. 3.731/R din 24 septembrie 2012; nr. 3.423/R din 10 septembrie 2013; nr. 988/A din 27 octombrie 2014; nr. 2.024/A din 30 septembrie 2015; nr. 2.621/A din 2 decembrie 2015; nr. 1.733/A din 8 septembrie 2015; nr. 1.975/A din 28 septembrie 2016; nr. 91/A din 8 martie 2017; nr. 83/A din 6 martie 2017; nr. 1.563/A din 13 noiembrie 2018; nr. 471/A din 19 aprilie 2018; nr. 50/A din 22 ianuarie 2018 ale Curţii de Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, toate conţinând soluţii definitive de admitere a acţiunii reclamantului şi obligare a casei de pensii la emiterea unei noi decizii cu eliminarea penalizării prevăzute de alineatul (4) al art. 65. În sens contrar, Decizia nr. 927/A din 5 septembrie 2017.

Ulterior, norma cuprinsă în art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 a cunoscut 13 modificări legislative 2 , extinzându-se, de fiecare dată, sfera persoanelor care au locuit în zonele afectate de poluarea remanentă datorată extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, zone situate la nivelul mai multor judeţe ale ţării. 2 Aceste modificări succesive, care au extins, de fiecare dată, aria zonelor afectate de poluare cu zeci de localităţi care s-au adăugat celor trei stabilite iniţial, s-au realizat prin: Legea nr. 142/2016 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 14 iulie 2016; Legea nr. 144/2017 pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491 din 28 iunie 2017; Legea nr. 163/2020 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 3 august 2020; Legea nr. 201/2020 pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 10 septembrie 2020; Legea nr. 207/2020 pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 18 septembrie 2020; Legea nr. 212/2020 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 septembrie 2020; Legea nr. 235/2020 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 din 6 noiembrie 2020; Legea nr. 279/2020 pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.187 din 7 decembrie 2020; Legea nr. 119/2022 pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 29 aprilie 2022; Legea nr. 161/2022 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 27 mai 2022; Legea nr. 258/2022 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 25 iulie 2022; Legea nr. 212/2023 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 10 iulie 2023; Legea nr. 252/2023 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 24 iulie 2023.

În mod corespunzător, jurisprudenţa s-a dezvoltat şi la nivelul altor instanţe, dar de o manieră neunitară, conturându-se două orientări, respectiv: a) beneficiul prevăzut de art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 referitor la pensia anticipată parţială nu poate fi cumulat cu cel acordat prin art. 65 alin. (5), din aceeaşi lege opunându-se prevederile art. 66 din lege şi nefiind posibilă recalcularea numărului de luni de anticipare prin eliminarea penalizării prevăzute de alin. (4) din acelaşi text; şi b) este posibilă recalcularea pensiei anticipate parţiale cu luarea în considerare a beneficiului prevăzut de alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010, întrucât acesta este recunoscut date fiind condiţiile speciale în care a locuit pensionarul mai mult de 30 de ani, în zone afectate de poluare, neexistând nicio dispoziţie legală care să interzică cumulul acestor beneficii [şi anume, ca un pensionar care a solicitat şi obţinut pensia anticipată parţială în condiţiile art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 să obţină, cu doi ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, eliminarea penalizării prevăzute la alin. (4)].

Astfel, în sensul primei orientări s-au identificat: Decizia nr. 180 din 14 februarie 2024 a Curţii de Apel Braşov – Secţia civilă; Sentinţa nr. 1.757 din 5 octombrie 2022 a Tribunalului Dâmboviţa – Secţia I civilă, definitivă prin Decizia nr. 302 din 15 februarie 2023 a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia I civilă; Decizia nr. 328 din 21 februarie 2023 a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia I civilă; Decizia nr. 1.637 din 10 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia I civilă; Decizia nr. 2.114 din 23 iunie 2021 a Curţii de Apel Craiova – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale; Sentinţa nr. 423 din 14 aprilie 2021 a Tribunalului Ialomiţa – Secţia civilă, definitivă prin neapelare; Decizia nr. 927 din 5 septembrie 2017 a Curţii de Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale; Sentinţa nr. 2.840 din 24 noiembrie 2023 a Tribunalului Alba – Secţia I civilă (nedefinitivă); deciziile nr. 1.227 din 29 septembrie 2021, nr. 332 din 24 februarie 2022 şi nr. 1.205 din 28 septembrie 2021 ale Curţii de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.

În sensul celei de-a doua orientări, al recunoaşterii beneficiului reducerii vârstei standard de pensionare cu doi ani, fără penalizarea de la alin. (4), şi în situaţia titularilor unor pensii anticipate parţiale, conform art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, s-au identificat, de asemenea, hotărâri aparţinând mai multor instanţe: Decizia nr. 5.477 din 18 octombrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale; Decizia nr. 309 din 1 februarie 2024 a Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia I civilă; Sentinţa nr. 1.831 din 1 noiembrie 2022 a Tribunalului Caraş-Severin – Secţia I civilă (definitivă prin Decizia nr. 165 din 2 martie 2023 a Curţii de Apel Timişoara – Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale); Decizia nr. 137/AS din 27 februarie 2024 a Curţii de Apel Constanţa – Secţia I civilă; Sentinţa nr. 1.051 din 4 octombrie 2023 a Tribunalului Tulcea – Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal (definitivă); Decizia nr. 1.178 din 7 iunie 2023 a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia I civilă; Decizia nr. 1.615 din 13 martie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale; deciziile nr. 3.731/R din 24 septembrie 2012, nr. 3.423/R din 10 septembrie 2013, nr. 988/A din 27 octombrie 2014, nr. 2.024/A din 30 septembrie 2015, nr. 2.621/A din 2 decembrie 2015, nr. 1.733/A din 8 septembrie 2015, nr. 1.975/A din 28 septembrie 2016, nr. 91/A din 8 martie 2017, nr. 83/A din 6 martie 2017, nr. 1.563/A din 13 noiembrie 2018, nr. 471/A din 19 aprilie 2018 şi nr. 50/A din 22 ianuarie 2018 ale Curţii de Apel Cluj – Secţia a IV-a litigii de muncă şi asigurări sociale.

De asemenea, chiar şi în ipoteza în care şi-au exprimat opinia asupra problemei de drept, în absenţa unei jurisprudenţe proprii în materie, instanţele au formulat puncte de vedere divergente, fie în sensul admiterii posibilităţii recalculării pensiei anticipate parţiale cu luarea în considerare a beneficiului art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 (Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Iaşi, Tribunalul Vaslui, Tribunalul Covasna, Tribunalul Buzău), fie în sens contrar (Tribunalul Bucureşti, Tribunalul Giurgiu).

Rezultă, potrivit celor expuse anterior, că problema de drept supusă dezlegării prin prezenta sesizare a depăşit stadiul incipient al formării unei jurisprudenţe pentru a mai fi posibilă fixarea reperelor pe calea unei interpretări de principiu, cu consecinţa dobândirii caracterului unitar, cert şi previzibil al practicii judiciare.

Aşa cum în mod constant s-a reţinut în jurisprudenţa în materie a instanţei supreme 3 , condiţia noutăţii chestiunii de drept prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă este îndeplinită atunci când instanţele nu i-au dat încă o interpretare şi aplicare jurisprudenţială ori dacă s-ar impune anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat faţă de cel anterior, ceea ce ar putea impune reevaluarea interpretării anterioare. 3 A se vedea, de exemplu, deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 4 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015; nr. 41 din 21 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 10 februarie 2017; nr. 29 din 17 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 13 iulie 2021; nr. 33 din 6 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 29 iunie 2022; nr. 44 din 12 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 27 iulie 2023.

Or, deşi iniţial, în interpretarea şi aplicarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 se crease o jurisprudenţă cvasiunitară la nivelul Curţii de Apel Cluj, singura care avea competenţă în soluţionarea litigiilor generate de înţelegerea şi aplicarea acestei dispoziţii legale la momentul intrării în vigoare a actului normativ (faţă de situarea geografică a celor trei localităţi indicate în prima reglementare a textului ca fiind zone poluate), ulterior, prin extinderea sferei de aplicare a normei, practica s-a diversificat.

Modificarea succesivă a dispoziţiei art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, prin intervenţia celor 13 acte normative menţionate anterior, nu a fost una care să creeze un cadru normativ cu elemente de noutate, susceptibil, aşadar, a fi supus unei reevaluări în cadrul mecanismului hotărârii prealabile, câtă vreme conţinutul normei 4 a rămas neschimbat, singura modificare vizând doar pe destinatarii dispoziţiei legale, care trebuie să îndeplinească însă aceleaşi condiţii de aplicabilitate a normei. 4 În înţelesul constitutiv al acesteia, referitor la ipoteza normei (existenţa unor localităţi considerate zone poluate şi locuirea timp de 30 de ani în astfel de localităţi sau pe o rază de 8 km în jurul acestora) şi dispoziţia (efectul, consecinţa juridică) acesteia, constând în reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută la alineatul (4).

De aceea, conturarea unei practici substanţiale în legătură cu problema de drept în discuţie, chiar divergentă fiind, are drept consecinţă pierderea caracterului de noutate şi deci, neîndeplinirea uneia dintre condiţiile de admisibilitate a sesizării prealabile.

A admite contrariul ar însemna ca, în cadrul procedurii de unificare a jurisprudenţei prin mecanismul hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu se afle în situaţia de a se pronunţa asupra unei probleme de drept în privinţa căreia practica judiciară este inexistentă sau doar incipientă, adică asupra unei chestiuni de drept care să fie cu adevărat nouă, ci în ipoteza de a confirma sau de a infirma anumite interpretări jurisprudenţiale deja e