Decizia nr. 12 din 23 iunie 2025

Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 2.775/1/2024 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 516 alin. (1) din Codul de procedură civilă şi ale art. 31 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare („Regulamentul”). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna Antonia Eleonora Constantin, procuror-şef al Secţiei judiciare.

La şedinţa de judecată participă doamna Elena-Mădălina Ivănescu, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 32 din Regulament.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele completului, acordă cuvântul reprezentantului procurorului general, în vederea susţinerii recursului în interesul legii formulat.

Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, pune concluzii de admitere a recursului în interesul legii şi pronunţare a unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii în problema de drept sesizată, arătând că Ministerul Public apreciază ca fiind în litera şi în spiritul legii cea de-a doua orientare jurisprudenţială prezentată în memoriul de recurs în interesul legii.

Nefiind întrebări pentru reprezentantul procurorului general, doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi obiectul recursului în interesul legii

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost învestită, prin sesizarea formulată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu soluţionarea recursului în interesul legii ce vizează următoarea problemă de drept: Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă, în lista persoanelor care pot fi desemnate, prin tragere la sorţi, ca preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie şi locţiitori ai acestora, pentru alegerile locale generale, pot fi sau nu înscrişi toţi magistraţii (judecători şi procurori), fără nicio distincţie sub aspectul instanţei ori al parchetului la care sunt numiţi şi al domiciliului ori reşedinţei acestora.

Recursul în interesul legii a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 29 noiembrie 2024, formându-se Dosarul nr. 2.775/1/2024. II. Dispoziţiile legale supuse interpretării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare („Legea nr. 115/2015”) „ Art. 26. (…) (5) Desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia se face în şedinţă publică de către preşedintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (5 1 ) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie. Tragerea la sorţi se face cu prioritate din lista magistraţilor, întâi pentru preşedinţi şi apoi pentru locţiitori. Lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (5 1 ) de către Autoritatea Electorală Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistraţii şi ceilalţi jurişti din listă care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (5 1 ) care nu sunt desemnaţi preşedinţi sau locţiitori ai acestora rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, reşedinţele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail şi semnăturile de luare la cunoştinţă ale persoanelor propuse. Prin jurist se înţelege persoana licenţiată în ştiinţe juridice. (5 1 ) Pot fi desemnaţi preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie şi locţiitori ai acestora, juriştii înscrişi în Corpul experţilor electorali care au o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani. (…). (8) În cazul în care numărul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti este insuficient, lista este completată prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 30 alin. (2). (9) Data şedinţei în care se va efectua tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţa publică prin presă, precum şi prin afişare la uşa instanţei, de către preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte. (10) Tragerea la sorţi se face pe funcţii: preşedinte şi locţiitor. (11) Procesul-verbal prevăzut la alin. (9) constituie actul de învestitură.” „ Art. 30. (…) (2) Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora se efectuează potrivit Legii nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare.” „ Art. 33. – (1) În judeţele în care se organizează alegeri locale parţiale în cel puţin două circumscripţii electorale comunale, orăşeneşti sau municipale se constituie un birou electoral judeţean format din 2 dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului, stabiliţi prin tragere la sorţi efectuată de preşedintele tribunalului. Tragerea la sorţi se face pe funcţii: preşedinte şi locţiitor. Celelalte prevederi ale art. 38 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. (…)” „ Art. 121. (…) (2 3 ) Pe perioada cât funcţionează birourile şi oficiile electorale, membrii acestora, statisticienii, personalul tehnic auxiliar şi operatorii de calculator desemnaţi de Autoritatea Electorală Permanentă se consideră detaşaţi. (2 4 ) Pe toată perioada exercitării atribuţiilor privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale, autorităţile şi instituţiile publice la care sunt angajate persoanele prevăzute la alin. (2 3 ) le asigură acestora plata drepturilor salariate, a indemnizaţiilor de detaşare, a altor diurne decât cele prevăzute la alin. (2 3 ), precum şi a oricăror alte drepturi băneşti cuvenite, potrivit legii, din surse de la bugetul de stat. (…)”

Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare „ Art. 11. (…) (2) Desemnarea celor 5 judecători se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţă publică, în cea de-a treia zi de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi dintre judecătorii în exerciţiu ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Data, ora şi locul şedinţei publice de tragere la sorţi se anunţă în scris partidelor politice de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin o zi înainte de ziua desfăşurării, şi se aduce la cunoştinţă publică prin presa scrisă şi audiovizuală. La organizarea şi desfăşurarea tragerii la sorţi poate participa câte un reprezentant, desemnat ca atare, al fiecărui partid politic. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele şi de prim-magistratul-asistent ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Procesul-verbal constituie actul de învestire. (…).” „ Art. 13. – (1) La nivelul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripţii electorale se constituie un birou electoral de circumscripţie format din 3 judecători, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 12 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, conform prezentei legi, în circumscripţia electorală respectivă. Biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării are sediul în municipiul Bucureşti. (2) Desemnarea celor 3 judecători se face în şedinţă publică, în termen de 21 de zile de la data începerii perioadei electorale, de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului judeţean, respectiv ai Tribunalului Bucureşti, pentru Circumscripţia Electorală Bucureşti şi pentru circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Data şedinţei se aduce la cunoştinţă publică, prin presă, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte, ce constituie actul de învestire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg preşedintele biroului electoral de circumscripţie şi locţiitorul acestuia. Din acel moment, biroul astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentantul Autorităţii Electorale Permanente, reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, conform prezentei legi. (…) (9) Oficiile electorale se organizează la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti şi sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 8 reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare şi Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor în numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale membre ale acestuia. (10) Preşedintele oficiului electoral şi locţiitorul acestuia sunt magistraţi desemnaţi de preşedintele Tribunalului Bucureşti cu 20 de zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorţi, pe funcţii, dintre judecătorii în exerciţiu ai judecătoriei sectorului.” „ Art. 120. – (1) Prevederile prezentei legi privind corpul experţilor electorali, membrii birourilor electorale, operatorii de calculator, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, secţiile de votare, Registrul electoral şi listele electorale permanente se aplică în mod corespunzător alegerilor pentru Preşedintele României, alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale, alegerilor pentru Parlamentul European, precum şi referendumurilor naţionale şi locale.”

Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare („Legea nr. 304/2022”) „ Art. 51. – (1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigură şi verifică respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate. (…)” III. Orientările jurisprudenţiale divergente

Autorul sesizării a arătat că în practica judiciară s-au evidenţiat trei orientări cu privire la problema de drept în discuţie.

Într-o primă orientare jurisprudenţială s-a reţinut că dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 trebuie interpretate în sensul includerii în lista persoanelor care pot participa la tragerea la sorţi, în vederea desemnării ca preşedinţi şi locţiitori în birourile electorale de circumscripţie, a tuturor magistraţilor (judecători şi procurori), fără distincţie, nu doar a celor din circumscripţia teritorială a tribunalului şi a judecătoriilor arondate.

S-a reţinut că, pentru întocmirea listei magistraţilor care participă la tragerea la sorţi, legiuitorul nu a impus nicio condiţie în privinţa locului unde îşi desfăşoară activitatea judecătorii şi procurorii şi nici în privinţa domiciliului/reşedinţei acestora.

În susţinerea orientării antereferite au fost invocate caracterul clar şi expres al dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, precum şi dispoziţiile alin. (8) din acelaşi text de lege.

Trimiterea pe care textul art. 26 alin. (8) din Legea nr. 115/2015 o face la prevederile art. 30 alin. (2) din aceeaşi lege este realizată numai pentru situaţia expres reglementată, şi anume aceea în care „numărul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti este insuficient”, acesta fiind un caz particular, care nu poate fi extins şi la situaţia reglementată de alin. (5) al art. 26 din Legea nr. 115/2015, ce se referă la desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale de circumscripţie în prima etapă prin tragere la sorţi, pentru acest moment legea nefăcând nicio distincţie din punctul de vedere al gradului acestora sau al instanţelor ori parchetelor unde funcţionează.

Or, acolo unde legiuitorul a dorit ca desemnarea magistraţilor să se facă într-o altă modalitate, a reglementat în mod explicit, cum este cazul dispoziţiilor art. 11 alin. (2), art. 13 alin. (2) sau art. 13 alin. (10) din Legea nr. 208/2015, sau ar fi putut dispune trimiterea la dispoziţiile altui act normativ, ca în cazul art. 26 alin. (8) din Legea nr. 115/2015, aspect care nu se regăseşte în ipoteza art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.

Criteriile suplimentare impuse pentru întocmirea listei magistraţilor care participă la tragerea la sorţi, stabilite de Biroul Electoral Central, nu sunt prevăzute de lege, Biroul Electoral Central instituind modalităţi de desemnare a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală, precum şi a locţiitorilor acestora, care restrâng sfera de aplicare a dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, din moment ce acest text de lege nu limitează categoria magistraţilor care pot fi desemnaţi în aceste birouri doar la judecătorii şi procurorii în exerciţiu la tribunalul respectiv şi la parchetul de pe lângă acest tribunal.

Lipsa unei proceduri distincte de înscriere pe listă a magistraţilor de la alte instanţe nu poate avea nicio semnificaţie în condiţiile în care Legea nr. 115/2015 nu conţine, în fapt, nicio reglementare referitoare la modalitatea de întocmire a respectivelor liste.

Faptul că tragerea la sorţi este realizată de preşedintele tribunalului nu poate avea semnificaţia dată de Biroul Electoral Central, competenţa de realizare a tragerii la sorţi neavând nicio legătură cu modalitatea de constituire a listei magistraţilor care pot fi desemnaţi ca preşedinţi sau locţiitori ai birourilor electorale de circumscripţie. De altfel, şi în ceea ce priveşte acest aspect, Biroul Electoral Central nu a arătat motivele pentru care a apreciat că această competenţă de organizare a tragerii la sorţi nu împiedică includerea pe listă a procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunal, în condiţiile în care preşedintele tribunalului nu are nicio atribuţie în ceea ce priveşte conducerea parchetelor.

Întocmirea de către preşedintele tribunalului a listei magistraţilor (judecători şi procurori) care participă la tragerea la sorţi reprezintă prima etapă din întreaga procedură care se aplică pentru desemnarea, prin tragere la sorţi, a preşedinţilor biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora, iar pentru această etapă nu este prevăzută nicio altă condiţie, fiind suficientă calitatea de magistrat, respectiv de judecător şi procuror.

Tot astfel, faptul că tragerea la sorţi a fost realizată de preşedintele tribunalului nu are semnificaţia conferită de către Biroul Electoral Central, competenţa de realizare a tragerii la sorţi neavând nicio legătură cu modalitatea de constituire a listei magistraţilor care pot fi desemnaţi ca preşedinţi sau locţiitori în birourile electorale de circumscripţie.

Criteriul „apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie”, prin modul în care a fost prevăzut în conţinutul textului art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, se referă în mod exclusiv la etapa desemnării, după tragerea la sorţi, dintre magistraţii cuprinşi în listă. Această etapă a desemnării este distinctă şi ulterioară etapei întocmirii de către preşedintele tribunalului a listei magistraţilor care participă la tragerea la sorţi.

În sensul acestei orientări jurisprudenţiale au fost ataşate sesizării următoarele hotărâri judecătoreşti: deciziile nr. 2.500 din 9 mai 2024 – Dosar nr 407/42/2024, nr. 2.719 din 22 mai 2024 – Dosar nr. 185/57/2024, nr. 2.893 din 28 mai 2024 – Dosar nr. 290/46/2024 şi nr. 2.904 din 29 mai 2024 – Dosar nr. 184/57/2024, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal; sentinţele nr. 137/F-cont din 23 mai 2024 – Dosar nr. 349/46/2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, definitivă prin respingerea recursului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal prin Decizia nr. 3.736 din 11 septembrie 2024, şi nr. 147/F-CONT 5 iunie 2024 – Dosar nr. 369/46/2024, definitivă prin respingerea recursului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal prin Decizia nr. 3.888 din 17 septembrie 2024.

În cea de-a doua orientare jurisprudenţială s-a reţinut că, pentru întocmirea listei magistraţilor care participă la tragerea la sorţi, legiuitorul nu a impus nicio condiţie în privinţa gradului instanţei ori parchetului, singura condiţie fiind îndeplinirea criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie.

S-a arătat că în această situaţie se pot regăsi toţi magistraţii de la instanţe şi parchete care îndeplinesc condiţia apropierii domiciliului ori reşedinţei de localitatea unde va funcţiona biroul electoral de circumscripţie şi că, tocmai în lipsa unei determinări concrete în cuprinsul textului art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 a unei categorii de magistraţi, textul trebuie interpretat în sensul includerii magistraţilor de la toate instanţele şi parchetele de pe lângă acestea, care respectă condiţia proximităţii domiciliului/reşedinţei de localitatea unde îşi desfăşoară activitatea biroul electoral de circumscripţie.

În sensul acestei orientări jurisprudenţiale au fost ataşate sesizării următoarele hotărâri judecătoreşti: deciziile nr. 2.785 din 23 mai 2024 – Dosar nr. 2.769/2/2024, nr. 2.936 din 29 mai 2024 – Dosar nr. 2.691/2/2024 şi nr. 3.054 din 5 iunie 2024 – Dosar nr. 294/46/2024 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia contencios administrativ şi fiscal, definitive.

Într-o a treia orientare jurisprudenţială s-a apreciat că dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 trebuie interpretate în sensul includerii în lista persoanelor care pot participa la tragerea la sorţi doar a judecătorilor în exerciţiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, precum şi la judecătoriile din circumscripţia teritorială a acestuia, respectiv procurorii în exerciţiu la parchetul de pe lângă acesta sau la parchetele din circumscripţia teritorială a tribunalului.

În susţinerea acestei orientări jurisprudenţiale s-a invocat faptul că, din interpretarea sistematică şi teleologică a dispoziţiilor prevăzute de art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, coroborate cu cele ale art. 26 alin. (8), art. 30 alin. (2) din acelaşi act normativ, precum şi cu cele ale art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 şi cu dezlegarea dată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 542 din 24 octombrie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală şi alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 13 martie 2024 („Decizia Curţii Constituţionale nr. 542/2023”), rezultă că voinţa legiuitorului a fost aceea ca magistraţii care compun birourile electorale de circumscripţii judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale pentru alegerile locale să fie judecători în exerciţiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, precum şi la judecătoriile din circumscripţia teritorială a acestuia, respectiv procurori în exerciţiu la parchetul de pe lângă acesta sau la parchetele din circumscripţia teritorială a tribunalului.

În această opinie s-a apreciat că o interpretare gramaticală a sensului normei (care este de regulă, prioritară) nu este posibilă fiindcă ar atrage consecinţe incompatibile atât cu interesul public al bunei desfăşurări a alegerilor, cât şi cu cel general, al gestionării activităţii instanţelor în condiţii de eficienţă a actului de justiţie, motiv pentru care este preferabil a se recurge la interpretarea sistematică, precum şi la determinarea finalităţii/scopului normei, astfel cum aceasta a fost gândită de legiuitor (interpretarea teleologică).

În aplicarea acestor reguli de interpretare nu se poate face abstracţie nici de aplicarea regulilor logicii formale, prin utilizarea argumentului de analogie, ubi eadem este ratio, ibi eadem est legis dispositio (unde este aceeaşi raţiune a legii, se aplică aceeaşi dispoziţie a ei).

În plus, s-a arătat că, în condiţiile în care norma specială, Legea nr. 115/2015, nu prevede o procedură de înscriere/de exprimare a opţiunii cu privire la înscrierea în lista magistraţilor care vor participa la tragerea la sorţi (la care să se raporteze magistraţii de la oricare instanţă din ţară, fără distincţie), atribuţiile preşedintelui tribunalului în întocmirea acestei liste ar trebui apreciate în considerarea competenţelor ce îi revin potrivit art. 51 alin. (1) din Legea nr. 304/2022. 34. Ţinând cont şi de prevederile art. 121 alin. (2 3 ) şi (2 4 ) din Legea nr. 115/2015, s-a apreciat că, în condiţiile în care magistraţii de la alte instanţe decât tribunalul şi judecătoriile din subordine, membri ai birourilor electorale, se consideră detaşaţi în cadrul acestor birouri, în mod evident, activitatea lor pe perioada alegerilor este de natură a influenţa activitatea în cadrul instanţelor în care funcţionează în mod obişnuit.

Potrivit art. 51 alin. (1) din Legea nr. 304/2022, preşedinţii tribunalelor pot dispune măsuri doar în legătură cu activitatea instanţelor pe care le conduc şi cu activitatea instanţelor din circumscripţiile acestora, nu şi cu privire la activitatea curţilor de apel/a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie/a altor autorităţi publice, pe care, în mod evident, ar perturba-o ca urmare a includerii în listă şi, ulterior, a desemnării, ca preşedinţi/locţiitori în birourile electorale, a magistraţilor care funcţionează efectiv la aceste din urmă instanţe/autorităţi.

Prin urmare, o interpretare sistematică şi teleologică a normelor menţionate conduce la concluzia că preşedintele tribunalului va include pe lista „magistraţilor” ce participă la tragerea la sorţi doar pe acei magistraţi care funcţionează la instanţa pe care o conduce şi la instanţele din circumscripţia acesteia, nu şi magistraţii de la alte instanţe, cu privire la activitatea cărora nu are competenţe să dispună.

Nu se poate vorbi despre dreptul unei anumite categorii de magistraţi sau al unui magistrat de a fi desemnat în aceste structuri a căror existenţă este strâns legată de garantarea desfăşurării procesului electoral în condiţii de legalitate, ci cel mult despre existenţa sau inexistenţa unei speranţe legitime (a unei pretinse vocaţii) de a obţine venituri dintr-o eventuală desemnare în aceste structuri.

În sensul acestei orientări jurisprudenţiale au fost ataşate sesizării următoarele hotărâri judecătoreşti: deciziile nr. 2.679 din 20 mai 2024 – Dosar nr. 915/1/2024*, nr. 3.056 din 5 iunie 2024 – Dosar nr. 183/57/2024 şi nr. 3.057 din 5 iunie 2024 – Dosar nr. 207/57/2024, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, definitive. IV. Opinia titularului sesizării

Autorul sesizării a apreciat că cea de-a doua orientare jurisprudenţială este în litera şi spiritul legii, fiind susţinută de argumente de interpretare literală, logico-sistematică, teleologică şi istorică.

Din perspectiva interpretării gramaticale a dispoziţiilor normei de la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, prin raportare la dispoziţiile alin. (5 1 ), alin. (9) teza a II-a şi alin. (11) ale aceluiaşi articol, se poate concluziona că singurul criteriu care rezultă cu suficientă claritate din cuprinsul acestei norme este cel referitor la proximitatea domiciliului sau reşedinţei persoanelor care au vocaţia desemnării ca preşedinţi şi locţiitori în birourile electorale de circumscripţie de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care vor funcţiona aceste formaţiuni electorale.

Din construcţia gramaticală rezultă că acest criteriu are în vedere, în egală măsură, atât magistraţii, cât şi ceilalţi jurişti.

Din perspectivă teleologică, raportat la scopul reglementării acestui criteriu, se observă că această condiţie, a proximităţii domiciliului sau reşedinţei, corespunde obiectivului general urmărit de legiuitor, acela de asigurare a bunei desfăşurări a procedurilor electorale, şi, totodată, ia în considerare aspecte financiare, ce rezultă din aplicarea dispoziţiilor art. 121 alin. (2 4 ) din Legea nr. 115/2015, în ceea ce priveşte plata către membrii birourilor electorale a indemnizaţiilor de detaşare şi a altor diurne, pe durata activităţii desfăşurate în cadrul acestor formaţiuni electorale.

Atribuţiile pe care art. 26 din Legea nr. 115/2015 le prevede pentru preşedinţii tribunalelor se circumscriu unor competenţe speciale ale acestora, instituite de legea electorală, atât în considerarea garanţiilor de independenţă şi imparţialitate pe care le prezintă statutul profesional, cât şi a organizării teritoriale pe care legea o prevede pentru formaţiunile electorale constituite la nivel local.

Constatarea în sensul că în procedura privind desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora nu este vorba despre luarea unor măsuri de către preşedinţii tribunalelor în legătură cu activitatea acestor instanţe pe care le conduc, ci doar despre nişte atribuţii ce le sunt conferite în mod aparte prin dispoziţiile din legea privind organizarea alegerilor autorităţilor administraţiei locale, este susţinută şi de faptul că, în această procedură, pot participa şi procurorii. Or, în mod evident, preşedintele tribunalului nu are nicio atribuţie în gestionarea activităţii parchetelor.

Interpretarea şi aplicarea legii în sensul primei şi a celei de-a doua orientări jurisprudenţiale nu sunt contrazise de trimiterea pe care dispoziţiile art. 26 alin. (8) din Legea nr. 115/2015 o fac la prevederile art. 30 alin. (2) din acelaşi act normativ şi, consecutiv, la dispoziţiile Legii nr. 208/2015, întrucât soluţiile rezultate din aceste trimiteri vizează exclusiv situaţia în care numărul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti înscrişi pe liste este insuficient şi trebuie completat, fără ca aceasta să presupună că lista iniţială se întocmeşte numai cu judecători ai tribunalului sau procurori de la nivel similar, respectiv cu judecători sau procurori de la parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripţia tribunalului.

Autorul sesizării a apreciat, totodată, că dispoziţiile art. 11 alin. (2) şi ale art. 13 alin. (2) şi (10) din Legea nr. 208/2015 sunt dispoziţii speciale, aplicabile doar în privinţa alegerilor privind Senatul şi Camera Deputaţilor, iar în privinţa alegerilor privind autorităţile administraţiei publice locale există dispoziţii speciale aplicabile în această situaţie, conţinute în art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.

În ceea ce priveşte perspectiva istorică şi evoluţia legislativă cu privire la desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia, a fost evocată legislaţia electorală succesivă începând cu anul 1991, respectiv art. 22 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale (Legea nr. 70/1991), art. 24 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale (Legea nr. 67/2004), art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în forma anterioară şi ulterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2019 privind modificarea şi completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2019).

Astfel, în anul 2019, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2019, dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 au suferit o modificare importantă, valabilă şi în prezent, ce priveşte desemnarea prin tragere la sorţi, dintre magistraţi şi ceilalţi jurişti, fără însă a se specifica instanţa sau parchetul din care ar trebui să facă parte magistraţii. Dacă legiuitorul ar fi vizat o anumită categorie de magistraţi, ar fi indicat în mod expres acest lucru, astfel cum a prevăzut în alte dispoziţii cuprinse în aceeaşi lege, respectiv în art. 33, 37 şi 38 din Legea nr. 115/2015.

În concluzie, pentru prima dată, în cuprinsul art. 26 din Legea nr. 115/2015, text prin care se stabileşte modul de desemnare a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora, legiuitorul a renunţat la a menţiona în mod expres faptul că desemnarea acestora se face dintre magistraţii existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti, menţionând, ca unic criteriu, apropierea domiciliului sau reşedinţei acestora de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care vor funcţiona aceste organisme electorale. V. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În procedurile de unificare a practicii judiciare a fost identificată o decizie care ar putea avea relevanţă în cauză, respectiv Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 16 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 24 noiembrie 2017 (Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 16/2017), prin care a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi s-a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 54 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 59 alin. (7) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa materială procesuală de soluţionare a contestaţiilor împotriva deciziilor birourilor electorale de circumscripţie de admitere sau respingere a candidaturilor revine instanţelor civile” (paragrafele 50, 53-55, 57, 58). VI. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

În exercitarea controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţională a pronunţat mai multe decizii care prezintă relevanţă asupra sesizării de faţă.

Decizia nr. 542 din 24 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 13 martie 2024, prin care a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală şi alin. (5) din Legea nr. 115/2015, reţinându-se în considerente: „ 31. (…) Sub acest aspect, Curtea subliniază că prevederile legale criticate nu există izolat, ci ele trebuie raportate atât la întreg ansamblul normativ din care fac parte, cât şi la ansamblul legislaţiei incidente în materie electorală. (…).”

Decizia nr. 426 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1150 din 19 decembrie 2023, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (14) şi (15), ale art. 41 alin. (4) şi ale art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 şi s-au reţinut în considerente următoarele: „ 30. (…) Curtea constată că dispoziţiile art. 26 alin. (14) şi (15) din Legea nr. 115/2015 dau expresie opţiunii legiuitorului în materie electorală, reglementarea constituirii şi compunerii birourilor electorale de circumscripţie aflându-se în marja sa de apreciere, permisă de Constituţie. În acelaşi timp, stabilirea unor reguli diferite pentru cele două categorii indicate de autorul excepţiei (partide politice care au reprezentare parlamentară şi partide politice care nu au reprezentare parlamentară), în ceea ce priveşte constituirea şi compunerea birourilor electorale de circumscripţie, nu conferă textelor legale criticate un caracter discriminatoriu, de vreme ce categoriile vizate sunt diferite, iar tratamentul juridic diferenţiat are la bază un criteriu obiectiv şi rezonabil, motivat de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului şi de ideea reglementării eficiente a procesului electoral. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că nu se putea accepta ca din aceste birouri electorale să facă parte reprezentanţi ai tuturor partidelor politice existente în ţară, întrucât astfel aceste organisme ar fi devenit nefuncţionale, iar activitatea electorală ar fi riscat să se blocheze (a se vedea, spre exemplu, şi Decizia nr. 179 din 22 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 3 iunie 2004, şi Decizia nr. 319 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011).” VII. Opinia judecătorilor-raportori

La dosar a fost depus un raport întocmit de către doi dintre judecătorii-raportori, prin care s-a apreciat că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, în lista persoanelor care pot fi desemnate, prin tragere la sorţi, ca preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie şi locţiitori ai acestora, pentru alegerile locale generale, pot fi înscrişi magistraţii (judecători şi procurori) care îndeplinesc criteriul apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie, indiferent de gradul instanţei ori al parchetului la care aceştia îşi desfăşoară activitatea.

Totodată, a fost înregistrat la dosar un punct de vedere întocmit de către unul dintre judecătorii-raportori, prin care s-a apreciat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, în lista persoanelor care pot fi desemnate, prin tragere la sorţi, ca preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie şi locţiitori ai acestora, pentru alegerile locale generale, sunt incluşi judecătorii în exerciţiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, precum şi la judecătoriile din circumscripţia sa teritorială. VIII. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie VIII.1. Asupra admisibilităţii recursului în interesul legii

Verificarea regularităţii învestirii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie impune analiza condiţiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, în conformitate cu dispoziţiile art. 514 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti”, precum şi ale art. 515 din acelaşi cod, care prevăd că „Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, care se anexează cererii”.

Analiza implică verificarea cerinţelor de admisibilitate în ceea ce priveşte titularul dreptului, obiectul, în sensul că acestea trebuie să se circumscrie dispoziţiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, precum şi sub aspectul cerinţei de ordin formal prevăzute de dispoziţiile art. 515 din acelaşi act normativ.

Sub aspectul titularului dreptului de a formula recursul în interesul legii, condiţia este îndeplinită, întrucât autorul sesizării, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se regăseşte printre titularii dreptului de sesizare prevăzuţi de art. 514 din Codul de procedură civilă.

Sub aspectul obiectului recursului în interesul legii, în sensul că acesta trebuie să se circumscrie dispoziţiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, respectiv să privească o problemă de drept soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti, cerinţa de admisibilitate trebuie analizată din perspectiva scopului reglementării mecanismului de unificare, întrucât finalitatea acestei instituţii juridice o constituie asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii, astfel cum prevăd şi dispoziţiile art. 126 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale”.

Admisibilitatea recursului în interesul legii presupune ca problema de drept supusă dezbaterii pe calea recursului în interesul legii să fie reală, legată de interpretarea diferită a unui text de lege, de clarificarea unei norme juridice care este echivocă, lacunară, necorelată cu alte dispoziţii legale, susceptibilă de interpretare ori aplicare diferită şi care a generat o practică judiciară neunitară.

Condiţia este îndeplinită, prin sesizare fiind indicată o problemă de drept rezultată din interpretarea şi aplicarea diferită a unor dispoziţii dintr-un act normativ, în concret, dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 referitoare la modalitatea de întocmire a listei persoanelor care pot participa la tragerea la sorţi, în vederea desemnării ca preşedinţi şi locţiitori în birourile electorale de circumscripţie, în sensul includerii tuturor magistraţilor (judecători şi procurori), fără distincţie, sau doar a celor care îndeplinesc criteriul apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie, indiferent de gradul instanţei ori al parchetului, sau doar a judecătorilor în exerciţiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, precum şi la judecătoriile din circumscripţia teritorială a acestuia, respectiv a procurorilor în exerciţiu la parchetul de pe lângă acesta sau la parchetele din circumscripţia teritorială a tribunalului.

Sub aspectul cerinţei de ordin formal prevăzute de dispoziţiile art. 515 din Codul de procedură civilă, dovada că problema de drept care formează obiectul sesizării a fost soluţionată în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, care se anexează cererii, condiţia de admisibilitate este îndeplinită, având în vedere jurisprudenţa anexată sesizării, hotărâri judecătoreşti definitive prin care s-au dat dezlegări diferite problemei de drept, reflectate în cele trei opinii jurisprudenţiale. VIII.2. Asupra fondului recursului în interesul legii

Problema de drept pe care procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi justiţie o supune analizei instanţei supreme în procedura reglementată în art. 514 şi următoarele din Codul de procedură civilă este următoarea: interpretarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, în sensul de a se stabili dacă, în lista persoanelor care pot fi desemnate, prin tragere la sorţi, ca preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie şi locţiitorii ai acestora, pentru alegerile locale generale, pot fi sau nu înscrişi toţi magistraţii judecători şi procurori, fără nicio distincţie sub aspectul instanţei ori al parchetului la care sunt numiţi sau al domiciliului ori reşedinţei acestora, cu alte cuvinte, stabilirea persoanelor circumscrise noţiunii de „magistraţi” în accepţiunea normei a cărei interpretare se solicită.

Procurorul general a identificat în această materie trei orientări jurisprudenţiale contrare, ilustrate de hotărârile judecătoreşti definitive anexate cererii de recurs în interesul legii.

Într-o primă orientare jurisprudenţială, indicată de către procurorul general, s-a reţinut că prevederile art. 26 alin. (5) din actul normativ precitat trebuie interpretate în sensul că lista persoanelor care pot participa la tragerea la sorţi este deschisă tuturor magistraţilor, indiferent de instanţa sau parchetul de la care provin.

A doua, de fapt o variantă mai nuanţată a precedentei orientări jurisprudenţiale, interpretează textul legal în discuţie în sensul că lista este deschisă tuturor judecătorilor şi procurorilor, singura condiţie impusă de art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 fiind îndeplinirea criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie.

În fine, a treia orientare jurisprudenţială reţine că dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 se interpretează în sensul includerii în listă exclusiv a judecătorilor şi procurorilor care funcţionează în cadrul tribunalului unde are loc desemnarea în poziţia de preşedinţi/locţiitori ai secţiilor de votare, la care se adaugă judecătorii şi procurorii care funcţionează în cadrul judecătoriilor/parchetelor din circumscripţia teritorială a respectivului tribunal.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii constată că cea de-a treia orientare jurisprudenţială furnizează opinia cea mai apropiată de interpretarea juridică a prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, validată prin prezentul mecanism de unificare a jurisprudenţei.

Potrivit acestui text de lege, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2019, „Desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia se face în şedinţă publică de către preşedintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (5 1 ) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie. Tragerea la sorţi se face cu prioritate din lista magistraţilor, întâi pentru preşedinţi şi apoi pentru locţiitori. Lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (5 1 ) de către Autoritatea Electorală Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistraţii şi ceilalţi jurişti din listă care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (5 1 ) care nu sunt desemnaţi preşedinţi sau locţiitori ai acestora rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, reşedinţele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail şi semnăturile de luare la cunoştinţă ale persoanelor propuse. Prin jurist se înţelege persoana licenţiată în ştiinţe juridice”.

Anterior modificării aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2019, art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 avea următorul conţinut: „Desemnarea se face, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti cu domiciliul sau reşedinţa în judeţ sau în municipiul Bucureşti pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie.”

Totodată, până la adoptarea Legii nr. 115/2015, art. 24 alin. (5) din Legea nr. 67/2004, reglementând modalitatea de desemnare a preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia, prevedea că „desemnarea se face, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti”, lista magistraţilor care participau la tragerea la sorţi fiind întocmită de către preşedintele tribunalului.

Revenind la categoria profesională a „magistraţilor”, aceasta este în concret definită de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările ulterioare („Legea nr. 303/2022”), prin raportare la activitatea desfăşurată, respectiv „Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor”, iar, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol „Judecătorii şi procurorii au calitatea de magistraţi. Cariera judecătorilor este separată de cariera procurorilor”.

Referitor la funcţiile de judecător sau procuror, acestea sunt indisolubil legate de instanţa, respectiv parchetul de pe lângă instanţa la care aceştia funcţionează. În acest sens, numirea în funcţie a unui judecător/procuror se face prin indicarea concretă a instanţei ori parchetului la care urmează să funcţioneze. Instanţa şi, corelativ, unitatea de parchet sunt identificate, la rândul lor, printr-un anumit grad şi o competenţă asupra unei unităţi administrativ-teritoriale specifice.

Din perspectiva Legii nr. 115/2015, ce are ca obiect orga