ÎCCJ, Decizia nr. 12/2025

Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 2.775/1/2024 este legal constituit conform dispozițiilor art. 516 alin. (1) din Codul de procedură civilă și ale art. 31 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare ("Regulamentul").

Ședința este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna Antonia Eleonora Constantin, procuror-șef al Secției judiciare.

La ședința de judecată participă doamna Elena-Mădălina Ivănescu, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 32 din Regulament.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, acordă cuvântul reprezentantului procurorului general, în vederea susținerii recursului în interesul legii formulat.

Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, pune concluzii de admitere a recursului în interesul legii și pronunțare a unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii în problema de drept sesizată, arătând că Ministerul Public apreciază ca fiind în litera și în spiritul legii cea de-a doua orientare jurisprudențială prezentată în memoriul de recurs în interesul legii.

Nefiind întrebări pentru reprezentantul procurorului general, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și obiectul recursului în interesul legii

Înalta Curte de Casație și Justiție a fost învestită, prin sesizarea formulată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu soluționarea recursului în interesul legii ce vizează următoarea problemă de drept: Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă, în lista persoanelor care pot fi desemnate, prin tragere la sorți, ca președinți ai birourilor electorale de circumscripție și locțiitori ai acestora, pentru alegerile locale generale, pot fi sau nu înscriși toți magistrații (judecători și procurori), fără nicio distincție sub aspectul instanței ori al parchetului la care sunt numiți și al domiciliului ori reședinței acestora.

Recursul în interesul legii a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 29 noiembrie 2024, formându-se Dosarul nr. 2.775/1/2024. II. Dispozițiile legale supuse interpretării Înaltei Curți de Casație și Justiție

Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare ("Legea nr. 115/2015") " Art. 26. (...) (5) Desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia se face în ședință publică de către președintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5 1 ) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție. Tragerea la sorți se face cu prioritate din lista magistraților, întâi pentru președinți și apoi pentru locțiitori. Lista magistraților care participă la tragerea la sorți se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a celorlalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5 1 ) de către Autoritatea Electorală Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistrații și ceilalți juriști din listă care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5 1 ) care nu sunt desemnați președinți sau locțiitori ai acestora rămân la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, reședințele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail și semnăturile de luare la cunoștință ale persoanelor propuse. Prin jurist se înțelege persoana licențiată în științe juridice. (5 1 ) Pot fi desemnați președinți ai birourilor electorale de circumscripție și locțiitori ai acestora, juriștii înscriși în Corpul experților electorali care au o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani. (...). (8) În cazul în care numărul magistraților și al celorlalți juriști este insuficient, lista este completată prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 30 alin. (2). (9) Data ședinței în care se va efectua tragerea la sorți se aduce la cunoștința publică prin presă, precum și prin afișare la ușa instanței, de către președintele tribunalului, cu cel puțin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte. (10) Tragerea la sorți se face pe funcții: președinte și locțiitor. (11) Procesul-verbal prevăzut la alin. (9) constituie actul de învestitură." " Art. 30. (...) (2) Desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora se efectuează potrivit Legii nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare." " Art. 33. - (1) În județele în care se organizează alegeri locale parțiale în cel puțin două circumscripții electorale comunale, orășenești sau municipale se constituie un birou electoral județean format din 2 dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului, stabiliți prin tragere la sorți efectuată de președintele tribunalului. Tragerea la sorți se face pe funcții: președinte și locțiitor. Celelalte prevederi ale art. 38 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. (...)" " Art. 121. (...) (2 3 ) Pe perioada cât funcționează birourile și oficiile electorale, membrii acestora, statisticienii, personalul tehnic auxiliar și operatorii de calculator desemnați de Autoritatea Electorală Permanentă se consideră detașați. (2 4 ) Pe toată perioada exercitării atribuțiilor privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, autoritățile și instituțiile publice la care sunt angajate persoanele prevăzute la alin. (2 3 ) le asigură acestora plata drepturilor salariate, a indemnizațiilor de detașare, a altor diurne decât cele prevăzute la alin. (2 3 ), precum și a oricăror alte drepturi bănești cuvenite, potrivit legii, din surse de la bugetul de stat. (...)"

Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare " Art. 11. (...) (2) Desemnarea celor 5 judecători se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, în cea de-a treia zi de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți dintre judecătorii în exercițiu ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Data, ora și locul ședinței publice de tragere la sorți se anunță în scris partidelor politice de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu cel puțin o zi înainte de ziua desfășurării, și se aduce la cunoștință publică prin presa scrisă și audiovizuală. La organizarea și desfășurarea tragerii la sorți poate participa câte un reprezentant, desemnat ca atare, al fiecărui partid politic. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președintele și de prim-magistratul-asistent ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Procesul-verbal constituie actul de învestire. (...)." " Art. 13. - (1) La nivelul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripții electorale se constituie un birou electoral de circumscripție format din 3 judecători, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și din cel mult 12 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, conform prezentei legi, în circumscripția electorală respectivă. Biroul electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării are sediul în municipiul București. (2) Desemnarea celor 3 judecători se face în ședință publică, în termen de 21 de zile de la data începerii perioadei electorale, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului județean, respectiv ai Tribunalului București, pentru Circumscripția Electorală București și pentru circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării. Data ședinței se aduce la cunoștință publică, prin presă, de președintele tribunalului, cu cel puțin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte, ce constituie actul de învestire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg președintele biroului electoral de circumscripție și locțiitorul acestuia. Din acel moment, biroul astfel constituit îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentantul Autorității Electorale Permanente, reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, conform prezentei legi. (...) (9) Oficiile electorale se organizează la nivelul sectoarelor municipiului București și sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și din cel mult 8 reprezentanți ai partidelor politice parlamentare și Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale membre ale acestuia. (10) Președintele oficiului electoral și locțiitorul acestuia sunt magistrați desemnați de președintele Tribunalului București cu 20 de zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorți, pe funcții, dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei sectorului." " Art. 120. - (1) Prevederile prezentei legi privind corpul experților electorali, membrii birourilor electorale, operatorii de calculator, Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, secțiile de votare, Registrul electoral și listele electorale permanente se aplică în mod corespunzător alegerilor pentru Președintele României, alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, alegerilor pentru Parlamentul European, precum și referendumurilor naționale și locale."

Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare ("Legea nr. 304/2022") " Art. 51. - (1) Președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești iau măsuri pentru organizarea și buna funcționare a instanțelor pe care le conduc și, după caz, a instanțelor din circumscripțiile acestora, asigură și verifică respectarea obligațiilor statutare și a regulamentelor de către judecători și personalul auxiliar de specialitate. (...)" III. Orientările jurisprudențiale divergente

Autorul sesizării a arătat că în practica judiciară s-au evidențiat trei orientări cu privire la problema de drept în discuție.

Într-o primă orientare jurisprudențială s-a reținut că dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 trebuie interpretate în sensul includerii în lista persoanelor care pot participa la tragerea la sorți, în vederea desemnării ca președinți și locțiitori în birourile electorale de circumscripție, a tuturor magistraților (judecători și procurori), fără distincție, nu doar a celor din circumscripția teritorială a tribunalului și a judecătoriilor arondate.

S-a reținut că, pentru întocmirea listei magistraților care participă la tragerea la sorți, legiuitorul nu a impus nicio condiție în privința locului unde își desfășoară activitatea judecătorii și procurorii și nici în privința domiciliului/reședinței acestora.

În susținerea orientării antereferite au fost invocate caracterul clar și expres al dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, precum și dispozițiile alin. (8) din același text de lege.

Trimiterea pe care textul art. 26 alin. (8) din Legea nr. 115/2015 o face la prevederile art. 30 alin. (2) din aceeași lege este realizată numai pentru situația expres reglementată, și anume aceea în care "numărul magistraților și al celorlalți juriști este insuficient", acesta fiind un caz particular, care nu poate fi extins și la situația reglementată de alin. (5) al art. 26 din Legea nr. 115/2015, ce se referă la desemnarea președinților și locțiitorilor birourilor electorale de circumscripție în prima etapă prin tragere la sorți, pentru acest moment legea nefăcând nicio distincție din punctul de vedere al gradului acestora sau al instanțelor ori parchetelor unde funcționează.

Or, acolo unde legiuitorul a dorit ca desemnarea magistraților să se facă într-o altă modalitate, a reglementat în mod explicit, cum este cazul dispozițiilor art. 11 alin. (2), art. 13 alin. (2) sau art. 13 alin. (10) din Legea nr. 208/2015, sau ar fi putut dispune trimiterea la dispozițiile altui act normativ, ca în cazul art. 26 alin. (8) din Legea nr. 115/2015, aspect care nu se regăsește în ipoteza art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.

Criteriile suplimentare impuse pentru întocmirea listei magistraților care participă la tragerea la sorți, stabilite de Biroul Electoral Central, nu sunt prevăzute de lege, Biroul Electoral Central instituind modalități de desemnare a președinților birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală, precum și a locțiitorilor acestora, care restrâng sfera de aplicare a dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, din moment ce acest text de lege nu limitează categoria magistraților care pot fi desemnați în aceste birouri doar la judecătorii și procurorii în exercițiu la tribunalul respectiv și la parchetul de pe lângă acest tribunal.

Lipsa unei proceduri distincte de înscriere pe listă a magistraților de la alte instanțe nu poate avea nicio semnificație în condițiile în care Legea nr. 115/2015 nu conține, în fapt, nicio reglementare referitoare la modalitatea de întocmire a respectivelor liste.

Faptul că tragerea la sorți este realizată de președintele tribunalului nu poate avea semnificația dată de Biroul Electoral Central, competența de realizare a tragerii la sorți neavând nicio legătură cu modalitatea de constituire a listei magistraților care pot fi desemnați ca președinți sau locțiitori ai birourilor electorale de circumscripție. De altfel, și în ceea ce privește acest aspect, Biroul Electoral Central nu a arătat motivele pentru care a apreciat că această competență de organizare a tragerii la sorți nu împiedică includerea pe listă a procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunal, în condițiile în care președintele tribunalului nu are nicio atribuție în ceea ce privește conducerea parchetelor.

Întocmirea de către președintele tribunalului a listei magistraților (judecători și procurori) care participă la tragerea la sorți reprezintă prima etapă din întreaga procedură care se aplică pentru desemnarea, prin tragere la sorți, a președinților biroului electoral de circumscripție și a locțiitorilor acestora, iar pentru această etapă nu este prevăzută nicio altă condiție, fiind suficientă calitatea de magistrat, respectiv de judecător și procuror.

Tot astfel, faptul că tragerea la sorți a fost realizată de președintele tribunalului nu are semnificația conferită de către Biroul Electoral Central, competența de realizare a tragerii la sorți neavând nicio legătură cu modalitatea de constituire a listei magistraților care pot fi desemnați ca președinți sau locțiitori în birourile electorale de circumscripție.

Criteriul "apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție", prin modul în care a fost prevăzut în conținutul textului art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, se referă în mod exclusiv la etapa desemnării, după tragerea la sorți, dintre magistrații cuprinși în listă. Această etapă a desemnării este distinctă și ulterioară etapei întocmirii de către președintele tribunalului a listei magistraților care participă la tragerea la sorți.

În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost atașate sesizării următoarele hotărâri judecătorești: deciziile nr. 2.500 din 9 mai 2024 - Dosar nr 407/42/2024, nr. 2.719 din 22 mai 2024 - Dosar nr. 185/57/2024, nr. 2.893 din 28 mai 2024 - Dosar nr. 290/46/2024 și nr. 2.904 din 29 mai 2024 - Dosar nr. 184/57/2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal; sentințele nr. 137/F-cont din 23 mai 2024 - Dosar nr. 349/46/2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, definitivă prin respingerea recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal prin Decizia nr. 3.736 din 11 septembrie 2024, și nr. 147/F-CONT 5 iunie 2024 - Dosar nr. 369/46/2024, definitivă prin respingerea recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal prin Decizia nr. 3.888 din 17 septembrie 2024.

În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a reținut că, pentru întocmirea listei magistraților care participă la tragerea la sorți, legiuitorul nu a impus nicio condiție în privința gradului instanței ori parchetului, singura condiție fiind îndeplinirea criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție.

S-a arătat că în această situație se pot regăsi toți magistrații de la instanțe și parchete care îndeplinesc condiția apropierii domiciliului ori reședinței de localitatea unde va funcționa biroul electoral de circumscripție și că, tocmai în lipsa unei determinări concrete în cuprinsul textului art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 a unei categorii de magistrați, textul trebuie interpretat în sensul includerii magistraților de la toate instanțele și parchetele de pe lângă acestea, care respectă condiția proximității domiciliului/reședinței de localitatea unde își desfășoară activitatea biroul electoral de circumscripție.

În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost atașate sesizării următoarele hotărâri judecătorești: deciziile nr. 2.785 din 23 mai 2024 - Dosar nr. 2.769/2/2024, nr. 2.936 din 29 mai 2024 - Dosar nr. 2.691/2/2024 și nr. 3.054 din 5 iunie 2024 - Dosar nr. 294/46/2024 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal, definitive.

Într-o a treia orientare jurisprudențială s-a apreciat că dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 trebuie interpretate în sensul includerii în lista persoanelor care pot participa la tragerea la sorți doar a judecătorilor în exercițiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, precum și la judecătoriile din circumscripția teritorială a acestuia, respectiv procurorii în exercițiu la parchetul de pe lângă acesta sau la parchetele din circumscripția teritorială a tribunalului.

În susținerea acestei orientări jurisprudențiale s-a invocat faptul că, din interpretarea sistematică și teleologică a dispozițiilor prevăzute de art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, coroborate cu cele ale art. 26 alin. (8), art. 30 alin. (2) din același act normativ, precum și cu cele ale art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 și cu dezlegarea dată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 542 din 24 octombrie 2023 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală și alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 13 martie 2024 ("Decizia Curții Constituționale nr. 542/2023"), rezultă că voința legiuitorului a fost aceea ca magistrații care compun birourile electorale de circumscripții județene, municipale, orășenești și comunale pentru alegerile locale să fie judecători în exercițiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, precum și la judecătoriile din circumscripția teritorială a acestuia, respectiv procurori în exercițiu la parchetul de pe lângă acesta sau la parchetele din circumscripția teritorială a tribunalului.

În această opinie s-a apreciat că o interpretare gramaticală a sensului normei (care este de regulă, prioritară) nu este posibilă fiindcă ar atrage consecințe incompatibile atât cu interesul public al bunei desfășurări a alegerilor, cât și cu cel general, al gestionării activității instanțelor în condiții de eficiență a actului de justiție, motiv pentru care este preferabil a se recurge la interpretarea sistematică, precum și la determinarea finalității/scopului normei, astfel cum aceasta a fost gândită de legiuitor (interpretarea teleologică).

În aplicarea acestor reguli de interpretare nu se poate face abstracție nici de aplicarea regulilor logicii formale, prin utilizarea argumentului de analogie, ubi eadem este ratio, ibi eadem est legis dispositio (unde este aceeași rațiune a legii, se aplică aceeași dispoziție a ei).

În plus, s-a arătat că, în condițiile în care norma specială, Legea nr. 115/2015, nu prevede o procedură de înscriere/de exprimare a opțiunii cu privire la înscrierea în lista magistraților care vor participa la tragerea la sorți (la care să se raporteze magistrații de la oricare instanță din țară, fără distincție), atribuțiile președintelui tribunalului în întocmirea acestei liste ar trebui apreciate în considerarea competențelor ce îi revin potrivit art. 51 alin. (1) din Legea nr. 304/2022.

Ținând cont și de prevederile art. 121 alin. (2 3 ) și (2 4 ) din Legea nr. 115/2015, s-a apreciat că, în condițiile în care magistrații de la alte instanțe decât tribunalul și judecătoriile din subordine, membri ai birourilor electorale, se consideră detașați în cadrul acestor birouri, în mod evident, activitatea lor pe perioada alegerilor este de natură a influența activitatea în cadrul instanțelor în care funcționează în mod obișnuit.

Potrivit art. 51 alin. (1) din Legea nr. 304/2022, președinții tribunalelor pot dispune măsuri doar în legătură cu activitatea instanțelor pe care le conduc și cu activitatea instanțelor din circumscripțiile acestora, nu și cu privire la activitatea curților de apel/a Înaltei Curți de Casație și Justiție/a altor autorități publice, pe care, în mod evident, ar perturba-o ca urmare a includerii în listă și, ulterior, a desemnării, ca președinți/locțiitori în birourile electorale, a magistraților care funcționează efectiv la aceste din urmă instanțe/autorități.

Prin urmare, o interpretare sistematică și teleologică a normelor menționate conduce la concluzia că președintele tribunalului va include pe lista "magistraților" ce participă la tragerea la sorți doar pe acei magistrați care funcționează la instanța pe care o conduce și la instanțele din circumscripția acesteia, nu și magistrații de la alte instanțe, cu privire la activitatea cărora nu are competențe să dispună.

Nu se poate vorbi despre dreptul unei anumite categorii de magistrați sau al unui magistrat de a fi desemnat în aceste structuri a căror existență este strâns legată de garantarea desfășurării procesului electoral în condiții de legalitate, ci cel mult despre existența sau inexistența unei speranțe legitime (a unei pretinse vocații) de a obține venituri dintr-o eventuală desemnare în aceste structuri.

În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost atașate sesizării următoarele hotărâri judecătorești: deciziile nr. 2.679 din 20 mai 2024 - Dosar nr. 915/1/2024*, nr. 3.056 din 5 iunie 2024 - Dosar nr. 183/57/2024 și nr. 3.057 din 5 iunie 2024 - Dosar nr. 207/57/2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, definitive. IV. Opinia titularului sesizării

Autorul sesizării a apreciat că cea de-a doua orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii, fiind susținută de argumente de interpretare literală, logico-sistematică, teleologică și istorică.

Din perspectiva interpretării gramaticale a dispozițiilor normei de la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, prin raportare la dispozițiile alin. (5 1 ), alin. (9) teza a II-a și alin. (11) ale aceluiași articol, se poate concluziona că singurul criteriu care rezultă cu suficientă claritate din cuprinsul acestei norme este cel referitor la proximitatea domiciliului sau reședinței persoanelor care au vocația desemnării ca președinți și locțiitori în birourile electorale de circumscripție de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care vor funcționa aceste formațiuni electorale.

Din construcția gramaticală rezultă că acest criteriu are în vedere, în egală măsură, atât magistrații, cât și ceilalți juriști.

Din perspectivă teleologică, raportat la scopul reglementării acestui criteriu, se observă că această condiție, a proximității domiciliului sau reședinței, corespunde obiectivului general urmărit de legiuitor, acela de asigurare a bunei desfășurări a procedurilor electorale, și, totodată, ia în considerare aspecte financiare, ce rezultă din aplicarea dispozițiilor art. 121 alin. (2 4 ) din Legea nr. 115/2015, în ceea ce privește plata către membrii birourilor electorale a indemnizațiilor de detașare și a altor diurne, pe durata activității desfășurate în cadrul acestor formațiuni electorale.

Atribuțiile pe care art. 26 din Legea nr. 115/2015 le prevede pentru președinții tribunalelor se circumscriu unor competențe speciale ale acestora, instituite de legea electorală, atât în considerarea garanțiilor de independență și imparțialitate pe care le prezintă statutul profesional, cât și a organizării teritoriale pe care legea o prevede pentru formațiunile electorale constituite la nivel local.

Constatarea în sensul că în procedura privind desemnarea președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora nu este vorba despre luarea unor măsuri de către președinții tribunalelor în legătură cu activitatea acestor instanțe pe care le conduc, ci doar despre niște atribuții ce le sunt conferite în mod aparte prin dispozițiile din legea privind organizarea alegerilor autorităților administrației locale, este susținută și de faptul că, în această procedură, pot participa și procurorii. Or, în mod evident, președintele tribunalului nu are nicio atribuție în gestionarea activității parchetelor.

Interpretarea și aplicarea legii în sensul primei și a celei de-a doua orientări jurisprudențiale nu sunt contrazise de trimiterea pe care dispozițiile art. 26 alin. (8) din Legea nr. 115/2015 o fac la prevederile art. 30 alin. (2) din același act normativ și, consecutiv, la dispozițiile Legii nr. 208/2015, întrucât soluțiile rezultate din aceste trimiteri vizează exclusiv situația în care numărul magistraților și al celorlalți juriști înscriși pe liste este insuficient și trebuie completat, fără ca aceasta să presupună că lista inițială se întocmește numai cu judecători ai tribunalului sau procurori de la nivel similar, respectiv cu judecători sau procurori de la parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripția tribunalului.

Autorul sesizării a apreciat, totodată, că dispozițiile art. 11 alin. (2) și ale art. 13 alin. (2) și (10) din Legea nr. 208/2015 sunt dispoziții speciale, aplicabile doar în privința alegerilor privind Senatul și Camera Deputaților, iar în privința alegerilor privind autoritățile administrației publice locale există dispoziții speciale aplicabile în această situație, conținute în art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.

În ceea ce privește perspectiva istorică și evoluția legislativă cu privire la desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia, a fost evocată legislația electorală succesivă începând cu anul 1991, respectiv art. 22 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale (Legea nr. 70/1991), art. 24 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale (Legea nr. 67/2004), art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, în forma anterioară și ulterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2019 privind modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2019).

Astfel, în anul 2019, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2019, dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 au suferit o modificare importantă, valabilă și în prezent, ce privește desemnarea prin tragere la sorți, dintre magistrați și ceilalți juriști, fără însă a se specifica instanța sau parchetul din care ar trebui să facă parte magistrații. Dacă legiuitorul ar fi vizat o anumită categorie de magistrați, ar fi indicat în mod expres acest lucru, astfel cum a prevăzut în alte dispoziții cuprinse în aceeași lege, respectiv în art. 33, 37 și 38 din Legea nr. 115/2015.

În concluzie, pentru prima dată, în cuprinsul art. 26 din Legea nr. 115/2015, text prin care se stabilește modul de desemnare a președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora, legiuitorul a renunțat la a menționa în mod expres faptul că desemnarea acestora se face dintre magistrații existenți în județ sau în municipiul București, menționând, ca unic criteriu, apropierea domiciliului sau reședinței acestora de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care vor funcționa aceste organisme electorale. V. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

În procedurile de unificare a practicii judiciare a fost identificată o decizie care ar putea avea relevanță în cauză, respectiv Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 16 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 24 noiembrie 2017 (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 16/2017), prin care a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov și s-a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 54 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și art. 59 alin. (7) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, competența materială procesuală de soluționare a contestațiilor împotriva deciziilor birourilor electorale de circumscripție de admitere sau respingere a candidaturilor revine instanțelor civile" (paragrafele 50, 53-55, 57, 58). VI. Jurisprudența Curții Constituționale

În exercitarea controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională a pronunțat mai multe decizii care prezintă relevanță asupra sesizării de față.

Decizia nr. 542 din 24 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 13 martie 2024, prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală și alin. (5) din Legea nr. 115/2015, reținându-se în considerente: " 31. (...) Sub acest aspect, Curtea subliniază că prevederile legale criticate nu există izolat, ci ele trebuie raportate atât la întreg ansamblul normativ din care fac parte, cât și la ansamblul legislației incidente în materie electorală. (...)."

Decizia nr. 426 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1150 din 19 decembrie 2023, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (14) și (15), ale art. 41 alin. (4) și ale art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 și s-au reținut în considerente următoarele: " 30. (...) Curtea constată că dispozițiile art. 26 alin. (14) și (15) din Legea nr. 115/2015 dau expresie opțiunii legiuitorului în materie electorală, reglementarea constituirii și compunerii birourilor electorale de circumscripție aflându-se în marja sa de apreciere, permisă de Constituție. În același timp, stabilirea unor reguli diferite pentru cele două categorii indicate de autorul excepției (partide politice care au reprezentare parlamentară și partide politice care nu au reprezentare parlamentară), în ceea ce privește constituirea și compunerea birourilor electorale de circumscripție, nu conferă textelor legale criticate un caracter discriminatoriu, de vreme ce categoriile vizate sunt diferite, iar tratamentul juridic diferențiat are la bază un criteriu obiectiv și rezonabil, motivat de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea reglementării eficiente a procesului electoral. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că nu se putea accepta ca din aceste birouri electorale să facă parte reprezentanți ai tuturor partidelor politice existente în țară, întrucât astfel aceste organisme ar fi devenit nefuncționale, iar activitatea electorală ar fi riscat să se blocheze (a se vedea, spre exemplu, și Decizia nr. 179 din 22 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 3 iunie 2004, și Decizia nr. 319 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011)." VII. Opinia judecătorilor-raportori

La dosar a fost depus un raport întocmit de către doi dintre judecătorii-raportori, prin care s-a apreciat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, în lista persoanelor care pot fi desemnate, prin tragere la sorți, ca președinți ai birourilor electorale de circumscripție și locțiitori ai acestora, pentru alegerile locale generale, pot fi înscriși magistrații (judecători și procurori) care îndeplinesc criteriul apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție, indiferent de gradul instanței ori al parchetului la care aceștia își desfășoară activitatea.

Totodată, a fost înregistrat la dosar un punct de vedere întocmit de către unul dintre judecătorii-raportori, prin care s-a apreciat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, în lista persoanelor care pot fi desemnate, prin tragere la sorți, ca președinți ai birourilor electorale de circumscripție și locțiitori ai acestora, pentru alegerile locale generale, sunt incluși judecătorii în exercițiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, precum și la judecătoriile din circumscripția sa teritorială. VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție VIII.1. Asupra admisibilității recursului în interesul legii

Verificarea regularității învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție impune analiza condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, în conformitate cu dispozițiile art. 514 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești", precum și ale art. 515 din același cod, care prevăd că "Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii".

Analiza implică verificarea cerințelor de admisibilitate în ceea ce privește titularul dreptului, obiectul, în sensul că acestea trebuie să se circumscrie dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, precum și sub aspectul cerinței de ordin formal prevăzute de dispozițiile art. 515 din același act normativ.

Sub aspectul titularului dreptului de a formula recursul în interesul legii, condiția este îndeplinită, întrucât autorul sesizării, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, se regăsește printre titularii dreptului de sesizare prevăzuți de art. 514 din Codul de procedură civilă.

Sub aspectul obiectului recursului în interesul legii, în sensul că acesta trebuie să se circumscrie dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, respectiv să privească o problemă de drept soluționată diferit de instanțele judecătorești, cerința de admisibilitate trebuie analizată din perspectiva scopului reglementării mecanismului de unificare, întrucât finalitatea acestei instituții juridice o constituie asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii, astfel cum prevăd și dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora "Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale".

Admisibilitatea recursului în interesul legii presupune ca problema de drept supusă dezbaterii pe calea recursului în interesul legii să fie reală, legată de interpretarea diferită a unui text de lege, de clarificarea unei norme juridice care este echivocă, lacunară, necorelată cu alte dispoziții legale, susceptibilă de interpretare ori aplicare diferită și care a generat o practică judiciară neunitară.

Condiția este îndeplinită, prin sesizare fiind indicată o problemă de drept rezultată din interpretarea și aplicarea diferită a unor dispoziții dintr-un act normativ, în concret, dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 referitoare la modalitatea de întocmire a listei persoanelor care pot participa la tragerea la sorți, în vederea desemnării ca președinți și locțiitori în birourile electorale de circumscripție, în sensul includerii tuturor magistraților (judecători și procurori), fără distincție, sau doar a celor care îndeplinesc criteriul apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție, indiferent de gradul instanței ori al parchetului, sau doar a judecătorilor în exercițiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, precum și la judecătoriile din circumscripția teritorială a acestuia, respectiv a procurorilor în exercițiu la parchetul de pe lângă acesta sau la parchetele din circumscripția teritorială a tribunalului.

Sub aspectul cerinței de ordin formal prevăzute de dispozițiile art. 515 din Codul de procedură civilă, dovada că problema de drept care formează obiectul sesizării a fost soluționată în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii, condiția de admisibilitate este îndeplinită, având în vedere jurisprudența anexată sesizării, hotărâri judecătorești definitive prin care s-au dat dezlegări diferite problemei de drept, reflectate în cele trei opinii jurisprudențiale. VIII.2. Asupra fondului recursului în interesul legii

Problema de drept pe care procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție o supune analizei instanței supreme în procedura reglementată în art. 514 și următoarele din Codul de procedură civilă este următoarea: interpretarea dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, în sensul de a se stabili dacă, în lista persoanelor care pot fi desemnate, prin tragere la sorți, ca președinți ai birourilor electorale de circumscripție și locțiitorii ai acestora, pentru alegerile locale generale, pot fi sau nu înscriși toți magistrații judecători și procurori, fără nicio distincție sub aspectul instanței ori al parchetului la care sunt numiți sau al domiciliului ori reședinței acestora, cu alte cuvinte, stabilirea persoanelor circumscrise noțiunii de "magistrați" în accepțiunea normei a cărei interpretare se solicită.

Procurorul general a identificat în această materie trei orientări jurisprudențiale contrare, ilustrate de hotărârile judecătorești definitive anexate cererii de recurs în interesul legii.

Într-o primă orientare jurisprudențială, indicată de către procurorul general, s-a reținut că prevederile art. 26 alin. (5) din actul normativ precitat trebuie interpretate în sensul că lista persoanelor care pot participa la tragerea la sorți este deschisă tuturor magistraților, indiferent de instanța sau parchetul de la care provin.

A doua, de fapt o variantă mai nuanțată a precedentei orientări jurisprudențiale, interpretează textul legal în discuție în sensul că lista este deschisă tuturor judecătorilor și procurorilor, singura condiție impusă de art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 fiind îndeplinirea criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție.

În fine, a treia orientare jurisprudențială reține că dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 se interpretează în sensul includerii în listă exclusiv a judecătorilor și procurorilor care funcționează în cadrul tribunalului unde are loc desemnarea în poziția de președinți/locțiitori ai secțiilor de votare, la care se adaugă judecătorii și procurorii care funcționează în cadrul judecătoriilor/parchetelor din circumscripția teritorială a respectivului tribunal.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii constată că cea de-a treia orientare jurisprudențială furnizează opinia cea mai apropiată de interpretarea juridică a prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, validată prin prezentul mecanism de unificare a jurisprudenței.

Potrivit acestui text de lege, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2019, "Desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia se face în ședință publică de către președintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5 1 ) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție. Tragerea la sorți se face cu prioritate din lista magistraților, întâi pentru președinți și apoi pentru locțiitori. Lista magistraților care participă la tragerea la sorți se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a celorlalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5 1 ) de către Autoritatea Electorală Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistrații și ceilalți juriști din listă care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5 1 ) care nu sunt desemnați președinți sau locțiitori ai acestora rămân la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, reședințele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail și semnăturile de luare la cunoștință ale persoanelor propuse. Prin jurist se înțelege persoana licențiată în științe juridice".

Anterior modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2019, art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 avea următorul conținut: "Desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști cu domiciliul sau reședința în județ sau în municipiul București pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție."

Totodată, până la adoptarea Legii nr. 115/2015, art. 24 alin. (5) din Legea nr. 67/2004, reglementând modalitatea de desemnare a președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia, prevedea că "desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști existenți în județ sau în municipiul București", lista magistraților care participau la tragerea la sorți fiind întocmită de către președintele tribunalului.

Revenind la categoria profesională a "magistraților", aceasta este în concret definită de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările ulterioare ("Legea nr. 303/2022"), prin raportare la activitatea desfășurată, respectiv "Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor", iar, potrivit alin. (2) al aceluiași articol "Judecătorii și procurorii au calitatea de magistrați. Cariera judecătorilor este separată de cariera procurorilor".

Referitor la funcțiile de judecător sau procuror, acestea sunt indisolubil legate de instanța, respectiv parchetul de pe lângă instanța la care aceștia funcționează. În acest sens, numirea în funcție a unui judecător/procuror se face prin indicarea concretă a instanței ori parchetului la care urmează să funcționeze. Instanța și, corelativ, unitatea de parchet sunt identificate, la rândul lor, printr-un anumit grad și o competență asupra unei unități administrativ-teritoriale specifice.

Din perspectiva Legii nr. 115/2015, ce are ca obiect organizarea alegerilor pentru