2ra-1163/17 — Încasare prejudiciului moral.

Dosarul nr. 2ra-1163/17

Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău

Judecător: Cojocaru Olga

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Popova Liudmila, Efros Valeri și Muruianu Ion

Î N C H E I E R E

02 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Valentina Clevadî

Judecători Ion Druță și Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Anatoli

Dovgani,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Dovgani Anatoli împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și

Inspectoratului Național de Patrulare, privind repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, prin care

apelul declarat de Anatoli Dovgani a fost respins, fiind menținută hotărîrea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 04 octombrie 2016,

A C O N S T A T A T:

La 22 iulie 2016, Dovgani Anatoli a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Inspectoratului Național

de Patrulare, privind repararea prejudiciului moral.

În motivarea pretențiilor a indicat că în privința sa a fost întocmit un proces-

verbal cu privire la contravenție în baza art. 236 alin. (2) Cod Contravențional.

Reclamantul a precizat că procesul-verbal cu privire la contravenție a fost

contestat și prin hotărîrea instanței de judecată a fost anulat cu încetarea

procesului contravențional.

Consideră Dovgani Anatoli că circumstanțele invocate i-au cauzat un

disconfort psihologic considerabil, culminînd cu un prejudiciu moral.

Solicită Dovgani Anatolii încasarea din contul Inspectoratului Național de

Patrulare, în beneficiul său a sumei de 4000 lei – cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărîrea Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău din 04 octombrie 2016,

acțiunea înaintată de Dovgani Anatoli împotriva Ministerului Justiției al

1

Republicii Moldova și Inspectoratului Național de Patrulare, privind repararea

prejudiciului moral a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 61, 67-69).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a

tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune nu se

încadrează în prevederile Legii.

La 31 octombrie 2016, nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe,

Dovgani Anatoli, a declarat apel.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, fiind încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, a fost respins

apelul declarat de Dovgani Anatoli, fiind menținută hotărîrea Judecătoria

Buiucani, mun. Chișinău din 04 octombrie 2016 (f.d. 101, 102-108).

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelant sunt neîntemeiate și nu și-au găsit reflectarea în probele acumulate la

materialele dosarului.

Astfel, instanța de apel a indicat că prima instanță a dat o apreciare obiectivă

și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat

normele de drept material și procedural, în consecință adoptînd o hotărîre

întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 11 aprilie 2017, Dovgani

Anatoli, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu remiterea pricinii la rejudecare

în prima instanță.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a constatat toate

circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a apricinii, fiind aplicate

eronat normele de drept material.

Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel

Chișinău, prin care la 10 martie 2017 a fost expediată copia decizie instanței de

apel în adresa părților, însă la dosar nu sunt anexate probe care ar certifica data

recepționării de către recurent a copiei deciziei recurate.

Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 CPC, instanța de recurs constată că

recursul a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un

complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 16 mai 2017, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, iar la

29 mai 2017, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit referința prin care

2

Inspectoratul Național de Patrulare al IGP a solicita respingerea recursului ca

fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu

materialele cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din

următoarele considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au

apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin

de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de

fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele

ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care

este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

3

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe

când în recursul declarat de Dovgani Anatoli asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Dovgani Anatoli ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Recursul declarat de Dovgani Anatoli se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Valentina Clevadî

Judecători Ion Druță

Iuliana Oprea

4