2ra-1163/17 — Încasare prejudiciului moral.

Dosarul nr. 2ra-1163/17 Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău Judecător: Cojocaru Olga Curtea de Apel Chișinău Judecători: Popova Liudmila, Efros Valeri și Muruianu Ion Î N C H E I E R E 02 august 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Valentina Clevadî Judecători Ion Druță și Iuliana Oprea soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Anatoli Dovgani, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dovgani Anatoli împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Inspectoratului Național de Patrulare, privind repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, prin care apelul declarat de Anatoli Dovgani a fost respins, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 04 octombrie 2016, A C O N S T A T A T: La 22 iulie 2016, Dovgani Anatoli a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Inspectoratului Național de Patrulare, privind repararea prejudiciului moral. În motivarea pretențiilor a indicat că în privința sa a fost întocmit un proces- verbal cu privire la contravenție în baza art. 236 alin. (2) Cod Contravențional. Reclamantul a precizat că procesul-verbal cu privire la contravenție a fost contestat și prin hotărîrea instanței de judecată a fost anulat cu încetarea procesului contravențional. Consideră Dovgani Anatoli că circumstanțele invocate i-au cauzat un disconfort psihologic considerabil, culminînd cu un prejudiciu moral.

Solicită Dovgani Anatolii încasarea din contul Inspectoratului Național de Patrulare, în beneficiul său a sumei de 4000 lei – cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărîrea Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău din 04 octombrie 2016, acțiunea înaintată de Dovgani Anatoli împotriva Ministerului Justiției al 1 Republicii Moldova și Inspectoratului Național de Patrulare, privind repararea prejudiciului moral a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 61, 67-69). Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune nu se încadrează în prevederile Legii. La 31 octombrie 2016, nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Dovgani Anatoli, a declarat apel.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, fiind încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, a fost respins apelul declarat de Dovgani Anatoli, fiind menținută hotărîrea Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău din 04 octombrie 2016 (f.d. 101, 102-108). Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant sunt neîntemeiate și nu și-au găsit reflectarea în probele acumulate la materialele dosarului.

Astfel, instanța de apel a indicat că prima instanță a dat o apreciare obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural, în consecință adoptînd o hotărîre întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 11 aprilie 2017, Dovgani Anatoli, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu remiterea pricinii la rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a apricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material.

Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel Chișinău, prin care la 10 martie 2017 a fost expediată copia decizie instanței de apel în adresa părților, însă la dosar nu sunt anexate probe care ar certifica data recepționării de către recurent a copiei deciziei recurate. Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 CPC, instanța de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 16 mai 2017, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, iar la 29 mai 2017, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit referința prin care 2 Inspectoratul Național de Patrulare al IGP a solicita respingerea recursului ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). 3 Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de Dovgani Anatoli asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Dovgani Anatoli ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E: Recursul declarat de Dovgani Anatoli se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului Valentina Clevadî Judecători Ion Druță Iuliana Oprea 4