2ra-1439/17 — repararea prejudiciului material și moral

2ra-1439/17 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: A. Danilov dosarul nr. 2ra-1439/17

instanța de apel: V. Efros, L. Popova, I. Secrieru

D E C I Z I E

11 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru,

Ala Cobăneanu, Nicolae Craiu

examinînd recursul declarat de Afanas Dorin împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 07 martie 2017,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Afanas Dorin

împotriva Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratul de Poliție Buiucani,

Ministerul Afacerilor Interne, intervenienți accesorii Procuratura sectorului Buiucani

mun. Chișinău, Gamanji Oleg și Pîrcălab Ghenadie cu privire la repararea prejudiciului

moral și material,

c o n s t a t ă:

La 19 decembrie 2014, Afanas Dorin s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului de Poliție Buiucani (în continuare – IP Buiucani) cu privire

la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 13 iulie 2012 agentul constatator al

Comisariatului de Poliție sectorul Buiucani (în prezent IP Buiucani), Gamanji Oleg a

întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în baza art. 354 din Codul

contravențional, fiindu-i aplicată pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 200 de

lei.

Menționează, că în urma contestației înaintate, prin hotărîrea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău s-a admis contestația înaintată, s-a declarat nul procesul-verbal

cu privire la contravenție în privința sa, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21

mai 2013 s-a respins ca nefondat recursul IP Buiucani și s-a menținut hotărîrea primei

instanțe.

Afirmă că în cadrul procesului contravențional s-a constatat încălcarea drepturilor

fundamentale prevăzute de CEDO precum și că agentul constatator Gamanji Oleg, a

încălcat prevederile art. 443 din Codul contravențional.

1

Susține că colaboratorii de poliție IP Buiucani au comis abuzuri și exces de putere,

avînd ca scop intimidarea sa și a familiei sale, iar urmare a plîngerilor depuse, prin

ordonanța Procuraturii sectorului Buiucani din 06 septembrie 2013 s-a refuzat în

pornirea urmăririi penale față de Gamanji Oleg și Pîrcălab Ghenadie, constatîndu-se că

în acțiunile acestora există încălcări ale legii ce se clasifică ca abateri disciplinare.

Relevă că în baza ordonanței Procuraturii sectorului Buiucani din 19 aprilie 2014

s-a dispus începerea urmăririi penale conform elementelor constitutive ale infracțiuni

prevăzute de art.328 alin. (1) din Codul penal, iar la 05 iunie 2014 a fost recunoscut în

calitate de parte vătămată pe marginea cauzei penale respective.

Invocînd dispozițiile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998 (în continuare – Legea nr.1545 din

25.02.1998), consideră că i s-a cauzat prejudicii de ordin material și moral prin pornirea

ilegală a cauzei contravenționale față de sine, tragerea la răspundere contravențională și

aplicarea sancțiunii contravenționale precum și intimidarea sa și a familiei sale.

La 03 decembrie 2015 și ulterior la 29 februarie 2016 a depus cereri de

concretizare a cerințelor pin care le-a formulat împotriva IP Buiucani, Inspectoratul

General al Poliției și Ministerul Afacerilor Interne, intervenienți accesorii Procuratura

sectorului Buiucani mun. Chișinău, Gamanji Oleg și Pîrcălab Ghenadie.

Solicită încasarea în mod solidar din contul IP Buiucani, IGP și MAI a sumei de

26043,40 de lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 300000 de lei cu titlu de

prejudiciul moral.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 11 noiembrie 2016, s-a

respins cererea de chemare în judecată înaintată de Afanas Dorin împotriva IGP, IP

Buiucani, MAI, intervenienți accesorii Procuratura sectorului Buiucani, Gamanji

Oleg,și Pîrcîlab Ghenadie cu privire la repararea prejudiciului moral și material.

În susținerea poziției prima instanță a constatat că nici o condiție prevăzută de

Legea nr.1545 din 25.02.1998 nu și-a regăsit justificarea pretențiilor de reparare a

prejudiciului material și moral din bugetul de stat în beneficiul reclamantului.

La fel, prima instanță a reținut că cheltuielile suportate de Afanas Dorin la

instrumentarea și examinarea cauzei contravenționale, nu pot fi puse în cazul dat în

sarcina statului, constatări reflectate și în hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

din 25 iunie 2014 prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de

Afanas Dorin împotriva Ministerului Justiției, prin care s-au apreciat calitativ

circumstanțele de fapt și de drept a speței.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017 s-a respins apelul declarat

de Afanas Dorin și s-a menținut hotărîrea primei instanțe.

La 03 mai 2017 Afanas Dorin a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 07 martie 2017, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii în

sensul formulat.

În motivarea recursului a invocat motivele de fapt ale cauzei, menționînd că,

instanțele inferioare nu au constatat și elucidat toate circumstanțele importante ale

cauzei, aplicînd și interpretînd eronat normele de drept material.

Invocînd dispozițiile art.13 alin.(1) din Legea nr.1545 din 25.02.1998, consideră că

instanțele inferioare eronat au concluzionat că dînsul nu a fost în drept să solicite

repararea prejudiciului material și moral.

2

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de

Afanas Dorin urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel cu remiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel pentru următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 442 alin.(1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate

în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a

administra noi dovezi.

Materialele pricinii atestă că, la 13 iulie 2012 agentul constatator Oleg Gamanji a

întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI01 725422 prin care a fost

tras la răspundere contravențională Afanas Dorin, în baza contravenției prevăzută la

art. 354 din Codul contravențional, aplicîndu-i-se o sancțiune sub formă de amendă în

mărime de 10 unități convenționale, ceea ce constituie 200 de lei (vol.1, f.d. 24).

La 16 iulie 2012, Afanas Dorin a depus contestație împotriva procesului-verbal

cu privire la contravenție nominalizat (vol.1, f.d.25, 27-37).

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 decembrie 2012 s-a

admis contestația depusă de Afanas Dorin împotriva procesului-verbal din 13 iulie

2012 și s-a declarat nul procesul-verbal cu privire la contravenție în privința lui

Afanas Dorin în temeiul art. 354 din Codul contravențional (vol.1, f.d. 42).

La 25 aprilie 2013, IP Buiucani a declarat recurs împotriva hotărîrii Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 14 decembrie 2012 (vol.1, f.d.44).

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2013, a fost

respins recursul șefului Inspectoratului General de Poliție, Gr. Copiimulți împotriva

hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 decembrie 2012 în cauza

contravențională intentată în privința lui Afanas Dorin, în baza art. 354 din Codul

contravențional, cu menținerea în vigoarea a hotărîrii sus-indicate (vol.1, f.d.46).

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 iunie 2014 s-a respins

acțiunea lui Afanas Dorin împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu

Ministerul Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului material și moral

(vol.1, f.d.105-106).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2014 s-a respins apelul

declarat de Afanas Dorin și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 25 iunie 2014, prin care s-a respins acțiunea intentată de Afanas Dorin

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu

privire la repararea prejudiciului material și moral (vol.1, f.d.107-109).

Verificînd legalitatea deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017 și

hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 11 noiembrie 2016 în raport cu

recursul declarate de Afanas Dorin, Colegiul constată că instanțele inferioare au

interpretat în mod eronat legea.

Potrivit art. 1398 alin. (1) din Codul civil, cel care acționează față de altul în mod

ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile

prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

În conformitate cu art. 1405 alin. (1) din Codul civil, prejudiciul cauzat

persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală,

3

aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma

declarației scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de

sancțiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunității se

repară de către stat integral, indiferent de vinovăția persoanelor de răspundere ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanțelor de judecată.

Conform art. 2 alin. (1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25.02.1998, prin acțiuni ilicite se înțelege –

acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la

contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, care exclud

vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului

general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu

poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul

de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin încălcarea

intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau

contravenționale (infracțiuni);

Potrivit cu art. 3 alin. (1) lit. c) și d) din aceeași lege, în conformitate cu

prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei

fizice sau juridice în urma: efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării

cauzei penale, a percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării

sau suspendării ilegale din lucru (funcție), precum și în urma altor acțiuni de

procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice; d) supunerii ilegale

la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau aplicării ilegale a

amenzii contravenționale de către instanța de judecată.

În conformitate cu art. 7 lit. d) din Legea nr. 1545 din 25.02.1998, în cazurile

menționate la art.3 alin.(1), persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se

restituie amenzile percepute ca urmare a executării sentinței judiciare și cheltuielile de

judecată suportate de persoana fizică în legătură cu acțiunile ilicite.

Art. 13 alin. (1) din Legea 1545 din 25.02.1998 stipulează că, repararea

prejudiciului specificat la art.7 lit.a), c)-g) și în capitolul III se efectuează din contul

bugetului de stat, iar în cazul cînd prejudiciul a fost cauzat de organul de urmărire

penală întreținut din bugetul local - din contul acestui buget. Prejudiciul material și

moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către alte organe

decît instanța de judecată se repară de către aceste organe.

Colegiul consideră necesar de a nota faptul că, normele juridice sistematizate în

ramuri de drept nu sunt izolate ci corelează între ele, aflîndu-se într-o interconexiune

sistemică unitară, iar interpretarea și aplicarea acestora derulează în sensul în care

produc efecte juridice și nu viceversa. Astfel, normele juridice conținute în Legea nr.

1545 din 25.02.1998 au punte de legătură cu celelalte norme de drept și formează în

ansamblu un cadru de reglementare unic ce guvernează raporturile juridice inițiate de

legea vizată.

Din interpretarea sistematică a acestora, instanța de recurs menționează că Legea

1545 din 25.02.1998 prevede mecanismul de reparare a prejudiciilor cauzate prin

acțiunile ilicite de alte organe de drept decît instanța de judecată, procuratură și

organul de urmărire penală, or amenzile contravenționale pot fi aplicate și de

autoritățile competente să soluționeze cauzele contravenționale stabilite prin lege.

Prin urmare, art. 13 din Legea nr. 1545 din 25.02.1998 nu poate fi privit ca o

normă lipsită de efecte juridice inaptă să confere beneficiarilor dreptul de a cere

4

repararea prejudiciului cauzat de organele de drept, pe motiv că, ipoteza menționată în

această prevedere legală nu este reflectată în art. 3 și art. 6 din legea disputată or, o

asemenea abordare vine în contradicție cu principiul legalității care prevede că, norma

de drept în vigoare produce efecte juridice pînă la încetarea ei în condițiile prevăzute

de lege (abrogare, expirarea termenului, cădere în desuetudine etc), iar destinatarii

legii pot beneficia în deplină măsură de mecanismele oferite în acest context.

Colegiul relevă că, în consonanță cu art. 13 alin. (1) din legea nominalizată supra,

hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 decembrie 2012 prin care a fost

anulat procesul-verbal cu privire la contravenție a lui Afanas Dorin în baza art. 354 din

Codul contravențional, reprezintă acele premise faptice și legale în temeiul cărora

recurentul este îndreptățit să solicite repararea prejudiciilor materiale și morale cauzate

de agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Buiucani, mun. Chișinău

prin sancționarea ilicită cu amendă contravențională, însă din contul bugetului

instituției date, în condițiile enunțate la art. 7 și art. 11 din Legea nr. 1545 din

25.02.1998.

În acest sens, Colegiul reține că instanțele inferioare eronat au interpretat Legea

nr.1545 din 25.02.1998 prin care susțin că Afanas Dorin nu este îndreptățit să solicite

repararea prejudiciului material și moral în urma declarării nulității procesului-verbal

cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare contravențională, deoarece prin

hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 decembrie 2012 instanța de

judecată a stabilit cert că, agentul constatator la întocmirea procesului-verbal a admis

încălcarea prevederilor art. 443 din Codul contravențional, încălcări ce duc la nulitatea

actului contestat, or potrivit art. 123 alin. (3) din Codul de procedură civilă, sentința

pronunțată de instanța judecătorească într-o cauză penală, rămasă irevocabilă, este

obligatorie pentru instanța chemată să se pronunțe asupra efectelor juridice civile ale

actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunțat sentința numai dacă aceste acte au

avut loc și numai în măsura în care au fost săvîrșite de persoana în cauză.

Astfel, Colegiul reține că instanțele inferioare nu au elucidat circumstanțele

importante ale cauzei și nu au determinat norme juridice aplicabile speței.

Respectiv, Colegiul remarcă faptul că instanțele inferioare urmau să verifice dacă

acțiunile agentului constatator pot fi apreciate ca acțiuni ilicite în sensul art. 2 din Legea

nr. 1545 din 25.02.1998 și în baza cărui articol Afanas Dorin poate fi despăgubit, în

situația în care există o hotărîre judecătorească irevocabilă de anulare a procesului-

verbal cu privire la contravenție în privința lui Afanas Dorin (vol.1, f.d.42, 46), iar

potrivit art. 45 alin. (1) din Codul contravențional, dacă prin contravenție a fost cauzat

un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-și valorifice pretențiile civile în

procedură civilă, iar art. 13 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25.02.1998 prevede inter

alia că, prejudiciul material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor

contravenționale de către alte organe decît instanța de judecată se repară de către aceste

organe.

În acest sens, instanța de recurs reține că în decizia recurată nu se face nici o

mențiune în acest sens, prin urmare, la rejudecare instanța de apel urmează să verifice

meticulos aspectele respective.

Subsecvent, instanța de recurs remarcă faptul că, acțiunea înaintată de Afanas

Dorin a fost îndreptată împotriva IGP, IP Buiucani, mun. Chișinău și MAI,

intervenienți accesorii Procuratura sectorului Buiucani mun. Chișinău, Gamanji Oleg

și Pîrcălab Ghenadie. Astfel, instanțele inferioare urmau să stabilească în sarcina cui

trebuia să fie pusă compensarea prejudiciului material și moral cauzat reclamantului și

5

să determine care este subiectul responsabil, în situația în care prin hotărîrea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 iunie 2014 (vol.1, f.d.105-106),

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2014 (vol.1, f.d.107-

109) s-a respins acțiunea lui Afanas Dorin către Ministerul Justiției, intervenient

accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului material și

moral.

În această ordine de idei, Colegiul remarcă faptul că instanțele inferioare nu au

ținut cont de dispozițiile pct.3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 283 din 24 aprilie 2013, coroborat cu pct.3 al

Regulamentului privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne,

structurii și efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr. 778 din 27 noiembrie 2009, cît și art. 7 lit.l), art. 13 alin.(1) lit.g) din

Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie

2012 din care rezultă că, Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al

Poliției reprezintă două persoane juridice distincte, care dispun de autonomie

financiară și managerială pentru care Legea delimitează strict care sunt subdiviziunile

și competențele și sursele de finanțare a Ministerului Afacerilor Interne și a

Inspectoratului General al Poliției.

Mai mult, Colegiul menționează că instanțele inferioare urmau să se ghideze și de

dispozițiile art.6 lit. a) în raport cu art. 7 lit. b), d) și art. 10 lit. d) din Lega cu privire

la Guvern nr. 136 din 07 iulie 2017, prin care se desprinde că ministerele sînt organele

centrale de specialitate ale statului, iar participarea Ministerului Afacerilor Interne în

prezenta cauză (organ central de specialitate a statului) nu poate fi acceptată în situația

în care există o hotărîre irevocabilă între aceleași părți, cu privire la același obiect și

pe aceleași temeiuri,

În acest sens, instanța de recurs subliniază că prin decizia Curții de Apel Chișinău

din 22 octombrie 2014 s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

din 25 iunie 2014 prin care s-a respins acțiunea înaintată de Afanas Dorin împotriva

Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la

repararea prejudiciului material și moral (vol.1, f.d.107-109), iar instanța de apel, deși

corect menționează că apariția dreptului la repararea prejudiciului de către stat, în

cazul atragerii la răspundere administrativă este condiționată de tipul sancțiunii, a

interpretat eronat dispozițiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25.02.1998 în

raport cu art. 240 alin. (3) din Codul de procedură civilă, întrucît acțiunea în cauză este

îndreptată împotriva IGP, IP Buiucani, mun. Chișinău și MAI, intervenienți accesorii

Procuratura sectorului Buiucani mun. Chișinău, Gamanji Oleg și Pîrcălab Ghenadie.

Distinct de cele menționate, instanța de recurs menționează, că instanțele

inferioare interpretînd în mod eronat legea au soluționat greșit cauza și au dat o

apreciere arbitrară probelor, iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de

examinare în recurs nu este posibilă și cauza urmează a fi rejudecată de Curtea de

Apel Chișinău de un alt complet de judecată.

În acest sens, instanța de recurs precizează că la rejudecarea pricinii, instanța de

apel urmează să țină cont de cele abordate supra și reexaminînd pricina să emită o

hotărîre legală și întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părților.

Din considerentele menționate și avînd în vedere că, decizia Curții de Apel

Chișinău din 07 martie 2017 și hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 11

noiembrie 2016 au fost emise cu încălcarea normelor de drept material, Colegiul civil,

6

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul declarat de Afanas Dorin, a casa decizia instanței de

apel și hotărîrea primei instanțe cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel,

în alt complet de judecători.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e

Se admite recursul declarat de Afans Dorin.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată înaintată de Afanas Dorin împotriva Inspectoratului

General al Poliției, Inspectoratul de Poliție Buiucani, Ministerul Afacerilor Interne,

intervenienți accesorii Procuratura sectorului Buiucani mun. Chișinău, Gamanji Oleg

și Pîrcălab Ghenadie cu privire la repararea prejudiciului moral și material cu restituirea

cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

7