2ra-1774/18 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiuni ilegale ale OUP

Dosarul nr. 2ra-1774/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător – A. Danilov

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Anton, V. Cotorobai, A. Panov

Î N C H E I E R E

24 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Visternicean

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Dorin Afanas și de către

avocatul acestuia – Marin Afanas,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dorin Afanas

împotriva Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratul de Poliție Buiucani,

Ministerul Afacerilor Interne, intervenienți accesorii Procuratura sectorului

Buiucani, mun. Chișinău, Oleg Gamanji și Ghenadie Pîrcălab cu privire la

repararea prejudiciului moral și material,

împotriva deciziei din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Dorin Afanas, fiind menținută hotărârea din 11

noiembrie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 19 decembrie 2014, Dorin Afanas s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Buiucani cu privire la repararea

prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a invocat, că la 13 iulie 2012, agentul constatator al

Comisariatului de Poliție sect. Buiucani – Gamanji Oleg a întocmit procesul-verbal

cu privire la contravenție în baza art. 354 din Codul contravențional, fiindu-i

aplicată pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 200 de lei.

În urma contestației înaintate de reclamant, prin hotărârea din 14 decembrie

2012 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău s-a admis contestația înaintată, s-a

declarat nul procesul-verbal cu privire la contravenție în privința sa, iar prin decizia

din 21 mai 2013 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca nefondat recursul

Inspectoratului General al Poliției și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

Potrivit reclamantului, în cadrul procesului contravențional s-a constatat

încălcarea drepturilor sale fundamentale prevăzute de CEDO precum și că agentul

constatator Oleg Gamanji a încălcat prevederile art. 443 din Codul contravențional.

Astfel, colaboratorii de poliție Inspectoratului de Poliție Buiucani au comis abuzuri

și exces de putere, având drept scop intimidarea sa și a familiei sale, iar ca urmare

a plângerilor depuse, prin ordonanța Procuraturii sectorului Buiucani din 06

septembrie 2013, s-a refuzat în pornirea urmăririi penale față de Oleg Gamanji și

Ghenadie Pîrcălab, constatându-se că în acțiunile acestora există încălcări ale legii

1

ce se clasifică ca abateri disciplinare. Mai mult, în baza ordonanței Procuraturii

sectorului Buiucani din 19 aprilie 2014 s-a dispus începerea urmăririi penale

conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) din

Codul penal, iar la 05 iunie 2014 reclamantul a fost recunoscut în calitate de parte

vătămată pe marginea cauzei penale respective.

Invocând dispozițiile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, reclamantul consideră că i

s-au cauzat prejudicii de ordin material și moral prin pornirea ilegală a cauzei

contravenționale față de sine, tragerea la răspundere contravențională și aplicarea

sancțiunii contravenționale, precum și intimidarea sa și a familiei sale.

La 03 decembrie 2015 și, ulterior, la 29 februarie 2016, Dorin Afanas a depus

cereri de concretizare a pretențiilor, pe care le-a formulat împotriva Inspectoratului

de Poliție Buiucani, Inspectoratului General al Poliției și Ministerului Afacerilor

Interne, intervenienți accesorii Procuratura sectorului Buiucani, mun. Chișinău,

Oleg Gamanji și Ghenadie Pîrcălab.

Astfel, reclamantul a solicitat încasarea în mod solidar din contul

Inspectoratului de Poliție Buiucani, Inspectoratului General al Poliției și a

Ministerului Afacerilor Interne a sumei de 26043,40 de lei cu titlu de prejudiciu

material și a sumei de 300000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 11 noiembrie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Dorin

Afanas.

Prin decizia din 07 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Dorin Afanas, fiind menținută hotărârea din 11 noiembrie 2016 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prin decizia din 11 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Dorin Afanas, casată decizia din 07 martie 2017 a Curții de

Apel Chișinău, cauza fiind restituită spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în

alt complet de judecată.

Prin decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Dorin Afanas, fiind menținută hotărârea din 11 noiembrie 2016 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 27 din Codul de

procedură civilă, în conformitate cu care, disponibilitatea în drepturi îi aparține

reclamantului de a înainta acțiune față de pârâții corespunzători, astfel alegerea

pârâtului aparține reclamantului, iar instanțele de judecată sunt obligate să se

expună pe acțiunea depusă în limitele cerințelor formulate față de pârâții atrași.

Prin urmare, apelantul Dorin Afanas este în drept să-și formuleze cerințele față de

organele administrației publice locale și republicane.

La 11 iunie 2018, avocatul Marin Afanas, în interesele recurentului Dorin

Afanas, a contestat cu recurs decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 11 noiembrie 2016 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, cu pronunțarea unei decizii prin care acțiunea înaintată

de Dorin Afanas să fie admisă integral.

La 11 iunie 2018, Dorin Afanas a contestat cu recurs decizia din 15 martie

2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 11

2

noiembrie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu pronunțarea unei

decizii prin care acțiunea înaintată de Dorin Afanas să fie admisă integral.

În motivarea recursurilor au invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de

către participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii. Suplimentar au reiterat aceleași argumente, care se regăsesc

în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

La 03 septembrie 2018, Inspectoratul General al Poliției a depus referință

asupra recursului formulat de Dorin Afanas, solicitând ca acesta să fie considerat

inadmisibil.

La 25 septembrie 2018, Ministerul Afacerilor Interne a depus referință asupra

recursului formulat de Dorin Afanas, solicitând ca acesta să fie considerat

inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile

declarate de Dorin Afanas și de către avocatul acestuia – Marin Afanas, sunt

neîntemeiate și urmează a fi declarate inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 15 martie 2018, fiind expediată participanților la proces la data de 27 martie

2018 (f.d. 48, vol. III), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să

confirme momentul recepționării acesteia de către participanții la proces.

Prin scrisoarea Curții de Apel Chișinău nr. 865 din 17 mai 2018, recurentului

Dorin Afanas i s-a adus la cunoștință faptul că copia deciziei din 15 martie 2018 i-a

fost expediată la 27 martie 2018, fiindu-i expediată în mod repetat o copie a

deciziei, care a fost recepționată de către acesta la 22 mai 2018 (f.d. 63, 64, vol.

III).

Astfel, având în vedere faptul că recursurile declarate împotriva deciziei din

15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost înregistrate la 11 iunie 2018, în

conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acestea se consideră

declarate în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

3

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din

Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de

instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având

în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Abordarea recurentului și a avocatului acestuia, în speță, însă evidențiază în

mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele

recursurilor nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune

declararea acestora ca fiind admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în recursurile declarate de Dorin Afanas și de către avocatul acestuia –

Marin Afanas.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Dorin Afanas și de către

avocatul acestuia – Marin Afanas.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Dumitru Visternicean,

Nina Vascan

4