2ra-1517/17 — cu privire la repararea prejudiciului material și moral

prima instanță: M. Murguleț dosarul nr. 2ra-1517/17

instanța de apel: A. Panov, M. Anton, V. Negru

ÎNCHEIERE

6 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Efrosinia Tofilat

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Efrosiniei Tofilat

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului material și moral

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de Efrosinia Tofilat și menținută hotărârea primei

instanțe, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 27 iulie 2016, Efrosinia Tofilat a depus cererea de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție

sectorul Buiucani cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 19 mai 2015 în privința ei a fost

întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție seria MAI nr. 03061575, pentru

faptul că a chemat intenționat fals serviciul 902.

Relevă că prin decizia agentului constatator a fost sancționată

contravențional cu amendă în mărime de 45 unități convenționale, ce constituie

suma de 900 lei.

Comunică că la 1 iunie 2015, a depus contestația împotriva procesului-

verbal cu privire la contravenție și deciziei agentului constatator.

Menționează că prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din

14 aprilie 2016, contestația a fost admisă, au fost anulate procesul-verbal cu privire

la contravenție și decizia de sancționare, iar procesul contravențional a fost încetat.

Consideră că prin acțiunile agentului constatator al Inspectoratului de Poliție

Buiucani mun. Chișinău, i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 2500 lei,

pe care l-a suportat în legătură cu beneficierea asistenței juridice de către un avocat

pe cauza contravențională, precum și prejudiciu moral pe care îl estimează la suma

de 10000 lei.

1

Reiterează că suferințele psihice pe care i le-a pricinuit organul de urmărire

penală s-au manifestat prin nenumărate ședințe de judecată la care a fost nevoită să

se prezinte pentru a demonstra nevinovăția sa, frustrările pe care le-a avut la locul

de domiciliu din cauza vorbelor spuse de către locuitorii comunei Trușeni.

La fel, din cauza căderilor nervoase, rezultat al criticilor dure aduse în adresa

ei de către conducerea Cooperativei Pomilegumicole „Gladiola” i s-a înrăutățit

starea de sănătate.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 166, 167 CPC, art. 14,

1422 Cod civil și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Solicită admiterea cererii, repararea din contul Ministerului Justiției a

prejudiciului material în sumă de 2500 lei, prejudiciului moral în sumă de 10000

lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 28 noiembrie 2016,

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017, a fost respins apelul

declarat de Efrosinia Tofilat și menținută hotărârea primei instanțe.

La 7 iunie 2017, Efrosinia Tofilat a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 23 martie 2017, prin care a solicitat admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe considerându-le neîntemeiate, motivate eronat și lipsite

de argument juridic.

În opinia recurentei instanța de apel la adoptarea deciziei a aplicat o lege

care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a aplicat în mod

eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Indică că prevederile art. 1404 alin. (3) Cod civil, care au stat la baza

respingerii cererii de apel, nu sunt aplicabile speței, deoarece sunt în contradicție

cu restul normelor legale.

Consideră ca fiind eronat argumentul instanței de apel precum că nu are

dreptul să solicită recuperarea prejudiciului material și moral în cadrul unui proces

civil, or, în conformitate cu prevederile art. 383 alin. (1) Cod contravențional,

art. 267 alin. (1) Cod civil și art. 5 alin. (2) din Legea nr. 1545 din

25 februarie 1998 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor

judecătorești, termenul în interiorul căruia ea poate să înainteze o acțiune în

instanță privind repararea prejudiciului este de 3 ani din momentul apariției acestui

drept și nu în interiorul examinării cauzei contravenționale.

La fel, susține că instanța de apel la examinarea apelului declarat a omis să

aplice prevederile art. 53 din Constituția Republicii Moldova și art. 45 alin. (1)

Cod contravențional.

În context indică că la examinarea speței date, instanțele de judecată urmau

să aplice prin analogie prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1545 din

25 februarie 1998 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor

2

judecătorești, deoarece ea a fost atrasă ilegal la răspundere contravențională, iar

agentul constatator care i-a incriminat săvârșirea contravenției și a aplicat

sancțiune contravențională face parte din Inspectoratul de Poliție Buiucani.

La 1 august 2017, Direcția de Poliție mun. Chișinău a depus referință, prin

care solicită respingerea recursului declarat de Efrosinia Tofilat împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 5 aprilie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 85), iar recurentul a primit-o la 10 aprilie 2017, fapt ce se atestă prin recipisa

(f. d. 86).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău 23 martie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Efrosinia Tofilat nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

3

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Efrosinia Tofilat asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Efrosinia Tofilat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Efrosinia Tofilat se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

4