2ra-2030/19 — repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-2030/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud. A. Ojoga) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, G. Dașchevici, V. Buhnaci) ÎNCHEIERE 30 octombrie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Dumitru Mardari Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Crinițîn Alla, reprezentată de avocatul Cașu Iulian, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Crinițîn Alla împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție Râșcani, mun.

Chișinău cu privire la încasarea prejudiciului moral și material, împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 25 aprilie 2018 Crinițîn Alla, reprezentată de avocatul Cașu Iulian, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție Râșcani, mun. Chișinău privind încasarea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că prin decizia din 22 mai 2017 a agentului constatator al Inspectoratului de Poliție Râșcani mun. Chișinău, Alla Crinițîn a fost trasă la răspundere contravențională și sancționată conform art. 354 Cod contravențional cu amendă în mărime de 30 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 1500 de lei.

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă contestația depusă de Alla Crinițîn și a fost declarat nul procesul-verbal cu privire la contravenție din 22 mai 2017 cu încetarea procesului contravențional. Hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 30 noiembrie 2017 a devenit definitivă și irevocabilă deoarece nu a fost contestată. A menționat reclamanta că prin faptul că a fost trasă ilegal la răspundere contravențională, i-a fost cauzat prejudiciu material și moral, care urmează a fi compensat de la bugetul de stat, inclusiv cheltuieli de asistență juridică în sumă de 1000 de lei, pe care le-a suportat în cadrul procesului contravențional.

A solicitat reclamanta încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul său a sumei de 1000 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, a sumei de 10000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. 1 Prin hotărârea din 17 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cererea de chemare în judecată înaintată de Crinițîn Alla împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție Râșcani, mun. Chișinău, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de apel depusă de Crinițîn Alla, reprezentată de avocatul Cașu Iulian și a fost menținută hotărârea din 17 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Pentru a concluziona astfel instanța de apel a conchis că instanța de fond legal a ajuns la concluzia că cererea de chemare în judecată înaintată de către Crinițîn Alla împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție Râșcani, mun.

Chișinău privind repararea prejudiciului material și moral, urma a fi respinsă, având în vedere că prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, reglementează expres și în mod limitativ cazurile și condițiile răspunderii patrimoniale a statului pentru erorile comise de organele de urmărire penală, procuratură și instanțele judecătorești. La 14 august 2019, Crinițîn Alla, reprezentată de avocatul Cașu Iulian, a declarat recurs împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei contestate și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele inferioare au încălcat și aplicat eronat normele dreptului material, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată. În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 28 mai 2019. Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților la data de 10 iulie 2019 (f.d. 83) însă, date despre recepționarea acesteia lipsesc. Astfel, recursul declarat la data de 14 august 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Crinițîn Alla, reprezentată de avocatul Cașu Iulian, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 2 Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Crinițîn Alla, reprezentată de avocatul Cașu Iulian, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Crinițîn Alla, reprezentată de avocatul Cașu Iulian, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 3 d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Crinițîn Alla, reprezentată de avocatul Cașu Iulian, împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Dumitru Mardari Victor Burduh 4