2ra-1842/21 — repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1842/21

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud. V.V. Hudoba)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D.S. Fujenco, L.I. Caraianu, A.S. Mironov)

ÎNCHEIERE

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul recurentului

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, Mihail Dimitrov,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Cîlcic

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor al

Republicii Moldova, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care au fost

respinse apelurile declarate de către apelantul Victor Cîlcic și a reprezentantului

apelantului Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, Mihail Dimitrov, a fost menținută hotărârea din 19 martie 2021

a Judecătoriei Comrat, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 11 martie 2020, Victor Cîlcic a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al RM, Ministerului Finanțelor al RM, Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 31 martie 2017, în privința lui

de către agentul constatator a fost întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție,

în baza art. 230, alin. (4) din Codul contravențional cu stabilirea pedepsei sub formă

de amendă în mărime de 300 lei, cu 2 puncte de penalizare.

A mai comunicat că, nefiind de acord cu decizia nominalizată, a atacat-o în

instanța de judecată. Prin hotărârea din 18 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, plângerea a fost admisă și procesul-verbal cu privire la contravenție din 31

martie 2017 a fost declarat nul, cu anularea deciziei agentului constatator.

Prin decizia din 15 august 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins recursul

agentului constatator și menținută hotărârea primei instanțe.

1

A solicitat reclamantul, încasarea sumei în mărime de 2500 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată și suma în mărime de 5000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului

moral.

Prin hotărârea din 19 martie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

acțiunea a fost admisă parțial. S-a dispus încasarea din contul Inspectoratului General

de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al RM, în beneficiul lui Victor Cîlcic a

sumei în mărime de 5500 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. În rest,

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Comrat, au fost respinse apelurile

declarate de către apelantul Victor Cîlcic și a reprezentantului apelantului

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al RM, Mihail

Dimitrov, a fost menținută hotărârea din 19 martie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul

Centru.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de prima

instanță, urmează a fi menținută, ca fiind legală și corectă, constituind rezultatul

examinării în ansamblu a tuturor probelor anexate prezentei cauze.

Din materialele cauzei rezultă că, la data de 11 martie 2020, Victor Cîlcic a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM,

Ministerului Finanțelor al RM, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al RM cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Astfel, instanța de apel a constatat că, la 31 martie 2017, în privința lui Victor

Cîlcic de către agentul constatator a fost întocmit un proces-verbal cu privire la

contravenție, în baza art. 230, alin. (4) din Codul contravențional cu stabilirea

pedepsei sub formă de amendă în mărime de 300 lei, cu 2 puncte de penalizare.

Totodată, instanța de apel a statuat că, prin hotărârea din 18 mai 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, plângerea depusă de către reclamant, a fost

admisă și procesul-verbal cu privire la contravenție din 31 martie 2017 a fost declarat

nul, cu anularea deciziei agentului constatator.

Or, reieșind din conținutul hotărârii din 18 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani și decizia din 15 august 2017 a Curții de Apel Chișinău, instanțele de

judecată au constatat că în cadrul procedurii contravenționale agentul constatator nu

a prezentat probe pertinente și concludente de comitere a contravenției prevăzute de

art. 230 al. (4) Cod Contravențional și au încetat procedura contravențională în urma

lipsei de eveniment.

În acest sens, ținând cont de împrejurările indicate supra, instanța de apel just a

conchis că, prima instanță întemeiat a încasat de la Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al RM în beneficiul lui Victor Cîlcic a cheltuielilor de

acordare a asistenței juridice în sumă de 2500 lei în cadrul examinării cauzei

contravenționale.

Din considerentele menționate, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a

ajuns la concluzia de a respinge apelurile declarate de către apelantul Victor Cîlcic și

a reprezentantului apelantului Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al RM, Mihail Dimitrov și de a menține hotărârea din 19 martie

2

2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Centru.

La 15 septembrie 2021, reprezentantul recurentului Inspectoratul General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al RM, Mihail Dimitrov, a depus cerere de

recurs împotriva deciziei instanței de apel din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Comrat

și hotărârii primei instanțe din 19 martie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca fiind

neîntemeiată.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentului a exprimat dezacordul cu

decizia recurată, calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul

prevederilor art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, reprezentantul recurentului Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al RM, Mihail Dimitrov, a opinat că, instanța de apel

și prima instanță au aplicat eronat normele de drept material, nu au constatat și elucidat

pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, au apreciat arbitrar

probele prezentate de către participanții la proces, iar concluziile instanțelor vizate

sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 11 noiembrie

2021, instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul, informând

despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 167).

Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin. (2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 24 iunie 2021, iar cererea de recurs a

fost depusă la 15 septembrie 2021.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la

proces la 16 iulie 2021, conform scrisorii de însoțire (f.d. 120), însă careva date ce ar

confirma recepționarea acesteia de către recurent la actele cauzei lipsesc. Astfel,

recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către reprezentantul recurentului

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al RM, Mihail

Dimitrov, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

3

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul recurentului

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al RM, Mihail

Dimitrov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera ca fiind inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentului

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al RM, Mihail

Dimitrov.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentului

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, Mihail Dimitrov, împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5