2ra-1495/21 — repararea prejudiciului

2ra-1495/21 — repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1495/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: Sv. Vîșcu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, Iu. Cotruță, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul de Poliție

Centru al Direcției de Poliție mun. Chișinău,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dimitrov Alexei

împotriva Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție mun. Chișinău,

intervenient accesoriu Sergiu Vicol cu privire la constatarea faptului lezării

dreptului la prezumția nevinovăției și compensarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 07 iulie 2020, Dimitrov Alexei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție mun. Chișinău,

intervenient accesoriu Sergiu Vicol cu privire la constatarea faptului lezării

dreptului la prezumția nevinovăției prin întocmirea neîntemeiată și ilegală a

procesului verbal cu privire la contravenție și repararea prejudiciului moral în

mărime de 9 000 de lei.

În motivarea acțiunii a indicat că la 23 august 2018 i-a fost întocmit, procesul-

verbal cu privire la contravenție nr. MAI04718423 în baza art. 69 alin. (1) Cod

contravențional.

Reclamantul a comunicat că, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, din 19 decembrie 2019, rămasă definitivă prin neatacare pe 09 ianuarie

2020, a fost admisă contestația înaintată de Alexei Dimitrov, asupra procesului

verbal cu privire la contravenție MAI04718423, a fost încetat procesul

contravențional, pe motiv că lipsește fapta contravenției. În motivarea soluției sale

instanța a indicat, că agentul constatator a aplicat sancțiunea contravențională doar

în baza propriilor presupuneri și a declarațiilor victimei, care nu au fost susținute

prin declarațiile cărorva martori oculari, nefiind prezentate înregistrări video sau

audio cu fapta incriminată contestatarului.

A mai indicat reclamantul că, în acord cu prevederile legislației procesual-

civile, la 27 februarie 2020 sub nr. D-473/20 a înregistrat în cancelaria IP Centru

cererea prealabilă de compensare a prejudiciului moral cauzat prin întocmirea

1

nelegitimă a procesului verbal cu privire la contravenție MAI04718423 din 23

august 2019.

A specificat reclamantul că, la 05 martie 2020 a fost semnată scrisoarea

informativă a IP Centru nr. 34/20/1-3214 (semnată de șeful IP Centru Sergiu Paiu),

prin care s-a informat despre remiterea în adresa Direcției de Poliție mun. Chișinău

a cererii prealabile pentru examinare în cadrul secției juridice a instituției

respective. La 28 aprilie 2020 a fost semnată scrisoarea informativă a IP Centru nr.

34/20/1-D731/20, prin care s-a declarat că urmare a unor reforme interne a fost

modificată structura Direcției de Poliției și că anume această structură urmează a se

expune pe marginea cererii prealabile, din partea Direcției de Poliție Chișinău nu a

parvenit niciun răspuns cu privire la cererea prealabilă înaintată.

A invocate reclamantul, că obiectul litigiului civil constituie pretenția privind

întocmirea nelegitimă a actului de sancționare MAI04718423 din 23 august 2019

de către pârâtul Inspectoratul de Poliție Centru, în persoana ofițerului de sector

Sergiu Vicol. Drept nepatrimonial lezat constituie încălcarea de pârât a prezumției

nevinovăției, prin întocmirea procesului verbal cu privire la contravenție în lipsa

unui probatoriu care ar confirma vinovăția.

A indicat reclamantul că, se bucură de o anumită vizibilitate în societate, fiind

activ în plan civic pe parcursul ultimilor 5 ani, fapt reflectat și în presă. Astfel,

aducerea acestuia a acuzației de săvârșire a contravenției este mai prejudiciabilă în

situația în care față de acesta sunt mai înalte așteptările din partea societății la

corectitudinea și legalitatea acțiunilor, nu în ultimul rând și la moralitate, fiind un

considerent suplimentar ce întărește ideea, că prejudiciul adus de pârât este unul

considerabil, fiind corect a fi perceput ca real și întemeiat.

Consideră reclamantul, că atragerea nelegitimă la răspundere contravențională

a cauzat stări nefavorabile, fiind supus stresului și altor stări psiho-emoționale

distructive, fapt ce se reflectă în concluziile din Avizul din 19 martie 2020, privind

rezultatele evaluării psihologice efectuate de Centrul Comunitar de Sănătate

Mintală Botanica. Iar reclamantului i s-au lezat drepturile prin prisma CEDO,

mărimea prejudiciului moral în măsură să acorde o satisfacție echitabilă în raport

cu stările și trăirile cauzate se estimează la suma de 9 000 de lei, fiind de o mărime

neexcesivă, adecvată, proporțională atingerilor aduse, și totodată rațională, sub

mărimea celor acordate cu 6 ani în urmă de instanțele europene pe aceste categorii

de violări.

Prin hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea înaintată de Dimitrov Alexei împotriva Inspectoratului de Poliție Centru

al Direcției de Poliție mun. Chișinău, intervenient accesoriu Sergiu Vicol cu privire

la constatarea faptului lezării dreptului la prezumția nevinovăției prin întocmirea

neîntemeiată și ilegală a procesului verbal cu privire la contravenție și repararea

prejudiciului moral în mărime de 9 000 de lei a fost admisă parțial. S-a constatat

încălcarea dreptului lui Alexei Dimitrov la prezumția nevinovăției, prin constatarea

faptei și aplicarea sancțiunii contravenționale. S-a încasat din contul

Inspectoratului de Poliție Centru în beneficiul lui Alexei Dimitrov, suma de 1 000

de lei, cu titlu de despăgubiri morale. În rest, pretențiile lui Alexei Dimitrov

privind compensarea prejudiciului moral, s-au respins ca neîntemeiate (f.d.90, 92-

101).

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 01 martie 2021

Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție mun. Chișinău a declarat

2

apel împotriva hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând casarea acesteia în partea admiterii acțiunii, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată.

Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Inspectoratul de Poliție Centru al Direcției de Poliție mun. Chișinău și

s-a menținut hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Pentru a decide astfel, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, Colegiul a ajuns la

concluzia că soluția instanței de fond este întemeiată cu aplicarea corectă a

normelor de drept procedural și de drept material.

Reținând prevederile art. 7, 384 alin.(2) lit. u), 384 alin. (31) și art. 441 alin.

(2) Cod contravențional, art. 53 alin. (2) din Constituție, în coroborare cu actele

cauzei, instanța de apel a concluzionat că consideră drept întemeiată concluzia

instanței prin care a constatat încălcarea dreptului lui Alexei Dimitrov la prezumția

nevinovăției, prin constatarea faptei și aplicarea sancțiunii contravenționale, or, la

caz s-a constatat cu certitudine că prin hotărârea din 19 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost anulat procesul-verbal cu privire la

contravenție nr. MAI04718423 din 23 august 2019.

Mai mult, Colegiul a indicat că, având în vedere că, prin hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 19 decembrie 2019, a fost anulat

procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI04718423 din 23 august 2019 și

încetat procesul contravențional nominalizat pe motivul lipsei faptei contravenției

întocmit de Inspectoratul de poliție Centru al Direcției de poliție mun. Chișinău a

IGP, va respinge și argumentul apelantului prin care a invocat imposibilitatea

reparării prejudiciului moral din contul acestuia, ori în speță, anume Inspectoratul

de poliție Centru al Direcției de poliție mun. Chișinău a IGP, este persoana

responsabilă la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului

reclamantului la prezumția nevinovăției sale, dat fiind faptul că a fost investit cu

obligația pozitivă de a dovedi vinovăția lui Alexei Dimitrov.

Astfel, instanța de apel a conchis că, soluția primei instanțe este una

întemeiată și legală, iar instanța judecătorească, în hotărârea contestată a indicat

atât temeiul de solicitare a despăgubirii morale cât și organul care se face

responsabil de aceasta.

La 12 august 2021, Inspectoratul de Poliție Centru al Direcției de Poliție mun.

Chișinău, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri respingere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei nu au constatat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult

nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine raportul

juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

3

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 iunie 2021 și a

expediat-o participanților la proces la 02 august 2021 (f.d. 191), astfel, recursul

declarat la 12 august 2021, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 09 septembrie

2021 instanța de recurs a comunicat intimatului recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței.

Astfel, la 15 octombrie 2021 Dimitrov Alexei a depus referință, prin care a

solicitat respingerea ca inadmisibilă a recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de Inspectoratul de Poliție Centru al

Direcției de Poliție mun. Chișinău, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Anatolie Bița, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

4

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Centru al Direcției de

Poliție mun. Chișinău, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Centru al

Direcției de Poliție mun. Chișinău, împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5