2ra-1076/22 — repararea prejudiciului moral

2ra-1076/22 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1076/2022

2-20073246-01-2ra-05082022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: O. Dvornic)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Pruteanu, I. Țurcan, I. Cotruță)

Î N C H E I E R E

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul lui Dimitrov

Alexei, avocatul Roșca Inga,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dimitrov Alexei

împotriva Inspectoratului de Poliție Centru și Curianov Mihail cu privire la

încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 22 iunie 2020, Dimitrov Alexei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului de Poliție Centru și Curianov Mihail cu privire la

încasarea prejudiciului moral în mărime de 15 000 de lei, cauzat prin lezarea

drepturilor prevăzute de art. 6, 13 CEDO în contextul examinării plângerii

contravenționale pe fapte de calomnie, fiind emisă încheierea din 02 august 2019

pe R-2 nr.11457, declarată nulă.

În motivarea acțiunii a indicat că prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana nr 5r-2580/19 din 24 octombrie 2019, a fost admisă contestația înaintată

de Dimitrov Alexei asupra deciziei agentului constatator IP Centru Mihail

Curianov (încheierea din 02.08.2019 pe R-2 nr. 11457, cu soluția de decontare a

materialului).

Astfel, judecătorul a declarat nulitatea încheierii agentului constatator din

cadrul IP Centru, adoptată pe marginea plângerii depusă de către Dimitrov Alexei

la data de 20.07.2019, privind atragerea la răspundere contravențională a lui Mutu

Maria, conform art.70 Cod contravențional.

A menționat că, instanța a precizat că agentul constatator Curianov Mihail nu

a întreprins acțiuni de colectare a probelor și nu a realizat toate măsurile posibile

pentru stabilirea adevărului, nu a examinat multiaspectual circumstanțele cazului

cercetat și a emis prematur soluția și actele procesuale. S-a conchis că la

examinarea plângerii au fost încălcate drepturi și libertăți ale petiționarului prin

prisma art. 6 și 13 a CtEDO.

Cu privire la textul încheierii emise de agentul constatator Curianov Mihail, a

fost evidențiată concluzia că nu ar fi fost stabilite probe care să întrunească

1

elementele constitutive ale contravenției, considerent care a determinat constatarea

nevinovăției persoanei împotriva căreia a fost depusă plîngerea. Asta deși angajatul

poliției nu a indicat ce acțiuni a întreprins întru colectarea probelor necesare luării

deciziei și ce probe au determinat concluzia formată.

Urmare a reexaminării cazului (fapt dispus prin hotărârea instanței) de către

un alt agent constatator (Tudor Pîslari), la data de 02 decembrie 2019, Mutu Maria,

a fost atrasă la răspundere contravențională în baza art. 70 alin. (1) Cod

Contravențional, fiindu-i întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție

MAI04847036, cu aplicarea sancțiunii sub formă de amendă în mărime de 48 u.c.,

echivalentul a 2 400 de lei, fiind stabilit faptul că la data de 20 iulie 2020 a

răspândit informații calomnioase despre Dimitrov Alexei, precum că ar fi infractor

și că i-ar fi furat haine din buticul Centrului Comercial “Aviv” în care a lucrat.

Decizia dată a rămas definitivă.

A relatat că din partea cet. Mutu Maria au urmat ulterior și alte acuzații de

pretinsă săvârșire de reclamant a faptelor antisociale în raport cu aceasta, fiind

atras într-un șir de dosare, suferind un prejudiciu suplimentar, inclusiv de natură

morală.

A notat că potrivit legislației în vigoare, vătămatul însuși, subiectiv, apreciază

gravitatea prejudiciului moral cauzat și în acțiune indică o sumă conform voinței

sale.

Reclamantul a insistat că Inspectoratul de Poliție Centru în persoana agentului

Mihail Curianov nu a asigurat inițial dreptul legitim la o anchetă efectivă,

investigare obiectivă a cauzei și decizie adecvată și conformă, prin ce i-a lezat lui

Dimitrov Alexei dreptul de acces la justiție și la un proces echitabil, prin urmare,

acesta a fost nevoit, întru repunerea în drepturile lezate, de a se adresa cu acțiune în

instanță.

Astfel, pentru obținerea unei decizii legale și întemeiate pe marginea plângerii

au fost consumate resurse morale și materiale întru întreprinderea tuturor

eforturilor la demonstrarea drepturilor lezate, resurse care puteau fi direcționate pe

alte categorii de probleme, existente în volum enorm pe agenda personală.

De altfel, a afirmat că consideră că decizia agentului constatator Mihail

Curianov a fost emisă în condiția în care acesta ar fi avut careva legături personale,

în luna august 2019, cu Mutu Maria, fapt, ce rezultă din conversațiile acestora.

Reclamantul a mai invocat că, angajatul IP Centru a admis exercitarea asupra

sa a influenței necorespunzătoare, manifestând un comportament nedemn și

dezintegru pentru un funcționar cu statut special, sfidând normele deontologice și

cele de etică, întrucât contrar tuturor probelor, neîndeplinind acțiunile necesare

stabilirii adevărului, acționând în situația conflictului de interese, a emis o decizie

favroabilă cet. Mutu Maria, de înlăturare de la răspundere a acesteia pentru faptele

ei de calomnie din 20 iulie 2019 în adresa sa, considerent care întărește

suplimentar ideea cauzării unui prejudiciu moral.

Reieșind din cele supra enunțate și ținând cont că reclamantului i-au fost

lezate drepturi consfințite de art. 6, 13 CEDO mărimea prejudiciului moral în

măsură să acorde o satisfacție echitabilă în raport cu stările și trăirile cauzate le

estimează la suma de 15 000 de lei, proporțională atingerilor aduse, și totodată sub

mărimea celei acordate de instanțele europene pe aceste categorii de violări.

2

În drept și-a întemeiat acțiunea în temeiul prevederilor art. 383 alin. (2) din

Codul Contravențional, art. 9 alin. (2) lit. b), art. 16, 17, 2006 alin. (l), (2) din

Codul Civil și art. 5-7, 33, 39, 85, 96, 166, 167 Codul de procedură civilă.

Prin hotărârea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, la 25 februarie 2021,

Dimitrov Alexei, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă

integral.

Prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Dimitrov Alexei și s-a menținut hotărârea din 23 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, în art. 6 § 1,

statuează că, orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil,

public și într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent și imparțial,

stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor cu

caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată

împotriva sa.

Instanța de apel a notat că, deși apelantul/reclamant a invocat încălcarea art. 6

și 13 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale și anume obligația generală a statului de a investiga

cauza în mod independent, efectiv și prompt, în speță, se atestă cu certitudine

faptul că autoritățile statului au recepționat plângerea adresată, aceasta fiind supusă

examinării conform rigorilor procesuale.

Prin urmare, instanța de fond corect a constatat lipsa cărorva încălcări ale

drepturilor și libertăților petiționarului, în sensul definit de Convenție, or de către

Inspectoratul de Poliție au fost întreprinse măsurile necesare în vederea examinării

plângerii adresate.

Or, pentru apariția răspunderii delictuale este necesar un fapt juridic. Acest rol

îl îndeplinește temeiul răspunderii delictuale. Temeiul răspunderii delictuale este

componența delictului civil.

Componența delictului civil constituie o totalitate de elemente esențiale

formulate de legiuitor ca necesare și suficiente pentru angajarea răspunderii

delictuale. Componența delictului civil include următoarele elemente (condiții):

prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția.

Acestea sunt condițiile generale necesare și suficiente pentru antrenarea

răspunderii delictuale.

Pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită și

prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este și condiția în funcție de

care se determină mărimea despăgubirii. Se repară numai prejudiciul care este

consecința directă a faptei ilicite.

Pentru angajarea răspunderii delictuale este necesară, potrivit regulii generale,

vinovăția autorului faptei ilicite. În materia răspunderii delictuale forma și gradul

vinovăției autorului faptei ilicite nu prezintă importanță pentru determinarea

cuantumului despăgubirii, fiind aplicabil principiul reparării integrale a daunei.

Deci, în circumstanțele de fapt stabilite, este confirmat raționamentul instanței

de fond precum că argumentele invocate de către reclamantul Dimitrov Alexei nu

3

pot servi ca temei de admitere a pretențiilor privind încasarea prejudiciului moral

cauzat prin acțiunile sau inacțiunile agentului statului.

Or, în speță, lipsește raportul de cauzalitate între fapta prejudiciabilă și

presupusul prejudiciu moral cauzat, în condițiile în care plângerea depusă de către

reclamantul/apelant a fost examinată cu emiterea actelor favorabile reclamantului.

Totodată, instanța de apel a remarcat că apelantul nu a prezentat probe

pertinente și concludente, care să confirme faptul cauzării unor suferințe psihice și

fizice, nu a precizat în ce formă s-au materializat aceste suferințe, totodată nu a

indicat nici în ce măsură faptele invocate i-au afectat integritatea și nu a justificat

aceste cerințe prin înscrisurile corespunzătoare.

La 20 iunie 2022, reprezentantul lui Dimitrov Alexei, avocatul Roșca Inga, a

declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond în alt complet

de judecată.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și

material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 februarie 2022

și a expediat-o participanților la proces la 18 aprilie 2022, și la 20 aprilie prin

intermediul poștei electronice, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere (f.d.

155, 156), astfel, recursul declarat la data de 20 iunie 2022, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 05 august

2022 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței.

La 25 august 2022, Inspectoratul de Poliție Centru, a depus referință prin

care a solicitat a considera drept inadmisibil recursul declarat de Dimitrov Alexei.

Examinând temeiurile recursului declarat de reprezentantul lui Dimitrov

Alexei, avocatul Roșca Inga, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

4

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de reprezentantul lui

Dimitrov Alexei, avocatul Roșca Inga, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

5

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de reprezentantul lui Dimitrov Alexei, avocatul Roșca

Inga, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de reprezentantul lui Dimitrov

Alexei, avocatul Roșca Inga, împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

6