2ra-1736/22 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1736/22 2-21012996-01-2ra-14122022 Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud. V. Lastavețchi Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud. A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila ÎNCHEIERE 18 ianuarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Alexandru Termizan în numele și interesele lui Alexei Dimitrov, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov împotriva Mariei Mutu cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 28 ianuarie 2021, Alexei Dimitrov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Mutu, solicitând încasarea sumei de 8 990 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin contravenție.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 24 august 2019, pârâta, în prezența a doi colaboratori ai echipajului de poliție, a rostit în adresa lui mai multe expresii ce i-au înjosit onoarea și demnitatea. Pentru fapta respectivă, Maria Mutu a fost trasă la răspundere contravențională de agentul constatator IP Centru în baza art. 69 al. (1) din Codul contravențional, fiindu-i întocmit la 7 aprilie 2020 procesul-verbal cu privire la contravenție MAI04794197, care a fost menținut prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 8 iulie 2020 și prin decizia irevocabilă din 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Reclamantul a invocat că pârâta, prin comiterea contravenției de injurie, i-a adus atingere dreptului la onoare și demnitate.

Consideră că suma de 8 990 de lei, constituie o despăgubire rezonabilă, neexcesivă, adecvată în raport cu acțiunea prejudiciabilă comisă de pârâtă și în măsură să ofere o minimă satisfacție urmare a dreptului lezat. Prin hotărârea din 9 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial acțiunea. S-a încasat de la Maria Mutu în beneficiul lui Alexei Dimitrov, cu titlu de prejudiciu moral, suma de 1 000 lei. 1 S-a încasat de la Maria Mutu în beneficiul Statului, taxa de stat în sumă de 100 lei. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca fiind neîntemeiată. La 12 noiembrie 2021, Alexei Dimitrov a declarat apel împotriva hotărârii, solicitând casarea ei, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Alexei Dimitrov și s-a menținut hotărârea din 9 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În motivarea deciziei emise, Colegiul instanței de apel a conchis că este întemeiată concluzia instanței ierarhic inferioare care a constatat că argumentele cu privire la faptul că i-au fost cauzate stări de stres, neputință în fața faptului și sentimentul de rușine față de angajații poliției, de asemenea, nu sunt suficiente în speță pentru a determina prejudiciul solicitat de Alexei Dimitrov, anume în dependență de aceste retrăiri ale reclamantului. Astfel, având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, instanța de apel a apreciat că în speță suma de 1 000 lei, poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce la o satisfacție echitabilă lui Alexei Dimitrov.

La 5 decembrie 2022, avocatul Alecandru Termizan în numele și interesele lui Alexei Dimitrov, a declarat recurs împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi, prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. În motivarea recursului a invocat că decizia este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată în baza temeiurilor de recurs prevăzute de art. 432 alin. (1), (2) lit. a), b) și c) din Codul de procedură civilă. Consideră că decizia instanței de apel este lipsită de o motivare completă a soluției și nici nu oferă un răspuns de ce argumentele apelantului/reclamant.

Instanța de apel, a preluat o parte din argumentele instanței de fond, în rest, au fost lăsate fără apreciere și au fost ignorate argumentele aduse de apelant/reclamant în cererea de chemare în judecată. Iar, o asemenea motivare nu corespunde rigorilor impuse de legislația națională și cea internațională cu privire la motivarea hotărârilor judecătorești. La fel, consider că instanța de apel a admis încălcări prin admiterea/formularea unor concluzii contradictorii cu circumstanțele cauzei și prin neaplicarea legislației naționale, dar în mod special a celei internaționale în materie de apărare a dreptului de respectare a onoarei și demnității persoanei, dar și cu prioritate a dreptului la o satisfacție echitabilă.

A invocate că instanțele superficial au examinat argumentele punctate de recurent/reclamant în cererea de chemare în judecată, dar și în explicațiile oferite în cadrul ședinței de judecată atât în instanța de fond, cât și instanța de apel. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele cauzei atestă că, copia deciziei integrale a instanței de apel a fost comunicată recurentului la 5 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.84-84 verso). Iar recursul a fost depus la 5 decembrie 2022, în termen.

2 În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Copia cererii de recurs a fost expediată intimatei la 14 decembrie 2022. Însă până la data examinării admisibilității recursului declarat, referință nu a fost depusă.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de 3 admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de avocatul Alecandru Termizan în numele și interesele lui Alexei Dimitrov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Alecandru Termizan în numele și interesele lui Alexei Dimitrov. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh 4