2ra-1736/22 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1736/22

2-21012996-01-2ra-14122022

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud. V. Lastavețchi

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud. A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila

ÎNCHEIERE

18 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Alexandru Termizan

în numele și interesele lui Alexei Dimitrov,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei

Dimitrov împotriva Mariei Mutu cu privire la repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 28 ianuarie 2021, Alexei Dimitrov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Mariei Mutu, solicitând încasarea sumei de 8 990 de lei cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin contravenție.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 24 august 2019, pârâta, în

prezența a doi colaboratori ai echipajului de poliție, a rostit în adresa lui mai multe

expresii ce i-au înjosit onoarea și demnitatea.

Pentru fapta respectivă, Maria Mutu a fost trasă la răspundere contravențională

de agentul constatator IP Centru în baza art. 69 al. (1) din Codul contravențional,

fiindu-i întocmit la 7 aprilie 2020 procesul-verbal cu privire la contravenție

MAI04794197, care a fost menținut prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana din 8 iulie 2020 și prin decizia irevocabilă din 3 noiembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău.

Reclamantul a invocat că pârâta, prin comiterea contravenției de injurie, i-a adus

atingere dreptului la onoare și demnitate.

Consideră că suma de 8 990 de lei, constituie o despăgubire rezonabilă,

neexcesivă, adecvată în raport cu acțiunea prejudiciabilă comisă de pârâtă și în măsură

să ofere o minimă satisfacție urmare a dreptului lezat.

Prin hotărârea din 9 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial acțiunea.

S-a încasat de la Maria Mutu în beneficiul lui Alexei Dimitrov, cu titlu de

prejudiciu moral, suma de 1 000 lei.

1

S-a încasat de la Maria Mutu în beneficiul Statului, taxa de stat în sumă de 100

lei.

În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 12 noiembrie 2021, Alexei Dimitrov a declarat apel împotriva hotărârii,

solicitând casarea ei, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă

integral.

Prin decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Alexei Dimitrov și s-a menținut hotărârea din 9 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea deciziei emise, Colegiul instanței de apel a conchis că este

întemeiată concluzia instanței ierarhic inferioare care a constatat că argumentele cu

privire la faptul că i-au fost cauzate stări de stres, neputință în fața faptului și

sentimentul de rușine față de angajații poliției, de asemenea, nu sunt suficiente în speță

pentru a determina prejudiciul solicitat de Alexei Dimitrov, anume în dependență de

aceste retrăiri ale reclamantului. Astfel, având în vedere principiile compensării

echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, instanța de

apel a apreciat că în speță suma de 1 000 lei, poate fi considerată ca o compensare ce

ar aduce la o satisfacție echitabilă lui Alexei Dimitrov.

La 5 decembrie 2022, avocatul Alecandru Termizan în numele și interesele lui

Alexei Dimitrov, a declarat recurs împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi, prin care cererea de

chemare în judecată să fie admisă integral.

În motivarea recursului a invocat că decizia este neîntemeiată și pasibilă de a fi

casată în baza temeiurilor de recurs prevăzute de art. 432 alin. (1), (2) lit. a), b) și c)

din Codul de procedură civilă.

Consideră că decizia instanței de apel este lipsită de o motivare completă a

soluției și nici nu oferă un răspuns de ce argumentele apelantului/reclamant.

Instanța de apel, a preluat o parte din argumentele instanței de fond, în rest, au

fost lăsate fără apreciere și au fost ignorate argumentele aduse de apelant/reclamant

în cererea de chemare în judecată.

Iar, o asemenea motivare nu corespunde rigorilor impuse de legislația națională

și cea internațională cu privire la motivarea hotărârilor judecătorești.

La fel, consider că instanța de apel a admis încălcări prin admiterea/formularea

unor concluzii contradictorii cu circumstanțele cauzei și prin neaplicarea legislației

naționale, dar în mod special a celei internaționale în materie de apărare a dreptului

de respectare a onoarei și demnității persoanei, dar și cu prioritate a dreptului la o

satisfacție echitabilă.

A invocate că instanțele superficial au examinat argumentele punctate de

recurent/reclamant în cererea de chemare în judecată, dar și în explicațiile oferite în

cadrul ședinței de judecată atât în instanța de fond, cât și instanța de apel.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că, copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

comunicată recurentului la 5 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice

(f.d.84-84 verso). Iar recursul a fost depus la 5 decembrie 2022, în termen.

2

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Copia cererii de recurs a fost expediată intimatei la 14 decembrie 2022. Însă până

la data examinării admisibilității recursului declarat, referință nu a fost depusă.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta

este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

3

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva

Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de avocatul

Alecandru Termizan în numele și interesele lui Alexei Dimitrov, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și,

drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Alecandru Termizan în

numele și interesele lui Alexei Dimitrov.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

4