1ra-1698/22 — art. 217 al.4 lit. b CP

1ra-1698/22 — art. 217 al.4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1698/22

1-21071766-01-1ra-1912202

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Guzun Ion

Judecători – Eremciuc Ghenadie, Talpă Boris,

Daguța Sergiu, Donos Aliona

Judecând recursurile ordinare declarate de către avocatul Asandei Dorin în numele

inculpatului Paladi Dumitru și inculpatului Paladi Dumitru, împotriva sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12 aprilie 2022 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2022, în cauza penală în privința lui,

Paladi Dumitru XXXXX

Termenii de examinare:

Prima instanță: 14.05.2021 – 12.04.2022;

Instanța de apel: 05.05.2022 – 02.11.2022;

Instanța de recurs: 19.12.2022 – 06.06.2023.

Asupra motivelor invocate în recursurile ordinare, în baza materialelor din dosar,

Colegiul penal lărgit

A C O N S T A T A T :

Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.

(4), lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi a fost condamnat la 2 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a exercita activitate de păstrare, transportare, vânzare a

drogurilor, etnobotanicilor sau analogiilor acestora, de a ocupa funcții în domeniul

farmaceuticii și alte activități legale de gestionarea substanțelor narcotice pe o perioadă

de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 85 alin. (1) Cod penal, s-a adăugat parțial la pedeapsa aplicată,

partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 12 decembrie 2018 de 4 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, stabilindu-i-se definitiv lui Paladi Dumitru, o pedeapsă de

5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de păstrare, transportare,

vânzare a drogurilor, etnobotanicilor sau analogiilor acestora, de a ocupa funcții în

domeniul farmaceuticii și alte activități legale de gestionarea substanțelor narcotice pe o

perioadă de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

S-a încasat în mod solidar de la Paladi Victor și Brînza Vitalie, în folosul

Statului, cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea raportului de expertiză

judiciară nr. 34/12/1-R-3836 din 27.10.2020, în sumă de 1 680 lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1

1.1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie 2022, în

baza art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal, a fost condamnat și Brînza Vitalii XXXXX, în

privința căruia, la Curtea Supremă de Justiție, nu au fost înaintate careva cereri de

recurs.

Dumitru împreună și în acord cu Brînza Vitalii, în circumstanțe nestabilite, au procurat

un pachet cu substanță interzisă, pe care l-au păstrat asupra lor până la data de

01.10.2020.

Aproximativ ora 18:00, când, fiind efectuată cercetarea la fața locului de către

angajații poliției la domiciliul lui Paladi Dumitru din mun. Chișinău, str.XXXXX, au

fost depistate și ridicate un pachet confecționat dintr-un fragment de hârtie cu substanță

de culoare galben-verzuie, o folie din staniol cu depuneri carbonizate și o butelie din

polimer cu depuneri de culoare cafenie.

Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/l-R-3836 din

27.10.2020: masa vegetală, uscată și mărunțită de culoare galbenă,..., reprezintă produs

etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-022, care nu se atribuie la

categoria substanțelor stupefiante, psihotrope și/sau precursorii acestora. Masa

produsului etnobotanic îmbibat cu cannabinoidul sintetic MDMB(N)-022, constituie în

total 0,792 g. Depunerile de substanță de culoare cafenie, de pe suprafața fragmentului

de butelie din polimer,.., conțin cannabinoidul sintetic MDMB(N)-022, masa

depunerilor constituie 0,005g. Pe suprafața fragmentului de folie de staniol,,,,, s-au

depistat urme ale cannabinoidului sintetic - MDMB(N)-022’’\ care este analog al unor

substanțe canabimimetice ilicite, iar conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006

privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cantitatea depistată

constituie proporții deosebit de mari.

Astfel, acțiunile inculpatului Paladi Dumitru, au fost încadrate juridic în baza

art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi – „circulația ilegală a

drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora fără scop de înstrăinare, adică

procurarea, păstrarea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii

acestora, fără scop de înstrăinare săvârșite de două persoane, în proporții deosebit de

mari”.

3.1 Avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Paladi Dumitru și inculpatul

Paladi Dumitru, care au solicitat identic, admiterea apelurilor, casarea sentinței,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, cu încetarea procesului penal în baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, în cauza penală de învinuire a lui Paladi Dumitru, în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.

La fel, au solicitat și reducerea termenului de pedeapsă lui Paladi Dumitru cu o

treime, în temeiul art. 7 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia

în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, de la condamnarea acestuia prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana din 12.12.2018, în baza art. 2011 alin.(2) lit. a) Cod penal la - 4 ani închisoare,

cu aplicarea art. 90 Cod penal - 2 ani.

În motivarea apelului au indicat că, prima instanță nu a apreciat probele din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, și, în așa mod, a ajuns la concluzia

2

greșită că, Paladi Dumitru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b)

Cod penal.

La fel, au menționat că, Paladi Dumitru vina în comiterea infracțiunii

încriminate nu o recunoaște. Acesta a recunoscut faptul că, a consumat substanțe

narcotice, dar nu a recunoscut faptul procurării, păstrării sau a transportării drogurilor.

Inculpatul a susținut că, drogurile au fost procurate de către inculpatul Brînză Vitalii,

după care s-au deplasat la adresa de domiciliu a lui Paladi Dumitru unde au și consumat

substanța narcotică.

Au relatat că, acuzațiile aduse în ordonanța de pornire a urmăririi penale și cea de

recunoaștere în calitate de bănuit sunt identice, motiv din care, în speță, nu există nici un

argument plauzibil care ar justifica că motivele unei bănuieli rezonabile a lui Paladi

Dumitru de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(4) Cod penal, au devenit

cunoscute organului de urmărire penală abia la data de 05.01.2021 când a fost emisă

ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit.

A considerat că, ordonanța de punere sub învinuire a inculpatului din 05.04.2021,

în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, este contrară prevederilor art. 63 alin. (3) Cod

de procedură penală.

Or, încălcarea obligației procedurale pozitive a organului de urmărire penală, de

a-i recunoaște lui Paladi Dumitru calitatea de bănuit, imediat ce i-au devenit cunoscute

motivele de a-1 bănui de comiterea infracțiunii imputate, conduce la o lezare

semnificativă și substanțială a dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din

Convenție.

În cazul examinat, au relatat că, calitatea de bănuit a lui Paladi Dumitru a încetat

de drept, conform art. 63 alin.(6) Cod de procedură penală - la 10.02.2021, adică după

expirarea a trei luni de la momentul pornirii urmăririi penale.

Prin urmare, prin înaintarea învinuirii față de inculpat, pe o durată ce a depășit

termenul imperativ procesual de 3 luni, acestuia i-a fost îngrădit dreptul legitim și

garantat de art. 21 al Constituției.

Au pledat pentru faptul că, încălcările prevederilor legale care reglementează

desfășurarea procesului penal admise la înaintarea învinuirii lui Paladi Dumitru în baza

ordonanței din 05.04.2021, nu pot fi înlăturate decât prin anularea actelor adoptate de

procuror, cu încetarea procesului penal în privința acestuia din motiv că, există alte

circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la

răspundere penală potrivit art. 391 alin.(l) pct. 6) Cod de procedură penală.

3.2. Avocatul Grițco Pavel în numele inculpatului Paladi Dumitru, care a

solicitat, casarea sentinței, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care procesul penal în

privința lui Paladi Dumitru, să fie încetat.

În motivarea apelului a invocat că, omiterea de către organul de urmărire penală a

obligației procedurale pozitive de a-i recunoaște lui Paladi Dumitru calitatea de bănuit,

imediat ce i-au devenit cunoscute motivele plauzibile de a-1 bănui de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(4) Cod penal, a condus la lezarea dreptului

garantat de art. 63 alin.(11) Cod de procedură penală, de a beneficia de garanțiile

statutului de bănuit, din momentul ce o „bănuială rezonabilă” în privința acestuia a fost

formulată în cadrul unui proces penal, inclusiv în cadrul procedurilor desfășurate în

privința sa.

A sesizat că, acuzațiile aduse în ordonanța de pornire a urmăririi penale și cea de

recunoaștere în calitate de bănuit sunt identice, motiv din care, în speță, nu există nici un

argument plauzibil care ar justifica că motivele unei bănuieli rezonabile a lui Paladi

Dumitru de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(4) Cod penal, au devenit

3

cunoscute organului de urmărire penală abia la 05.01.2021, când a fost emisă ordonanța

de recunoaștere în calitate de bănuit.

Ținând cont de evoluarea hotărârilor adoptate în privința lui Paladi Dumitru,

partea apărării a conchis că, ordonanța de punere sub învinuire a acestuia din

05.04.2021, în baza art. 217 alin.(4), lit. b) Cod penal, este contrară prevederilor art. 63

alin.(3) Cod de procedură penală.

În cazul examinat, calitatea de bănuit a lui Paladi Dumitru a încetat de drept,

conform art. 63 alin. (6) Cod de procedură penală - la 10.02.2021, adică după expirarea

a trei luni de la momentul pornirii urmăririi penale in personam, fiindcă ulterior nu a

fost emisă o ordonanță motivată în baza art. 63 alin.(2) pct. 3 Cod de procedură penală,

cu acordul Procurorului General sau adjuncților săi, de menținere în privința lui Paladi

Dumitru a calității de bănuit mai mult de trei luni, prin urmare până la această dată

bănuitului urma a fi înaintată învinuirea sau, în caz contrar, ultimul urma a fi scos de

sub urmărire penală.

Prin înaintarea acuzației față de inculpat, pe o durată ce a depășit termenul

imperativ procesual de 3 luni, lui Paladi Dumitru i-a fost îngrădit dreptul legitim și

garantat de art. 21 al Constituției.

Analizând situația de fapt stabilită în cadrul examinării prezentei cauze și

raportând la temeiurile de drept aplicabile cazului examinat, precum și jurisprudența

CtEDO, partea apărării a constatat la caz, încălcarea normelor procesual penale la

punerea sub învinuire a persoanei, urmând a fi declarată nulă ordonanța procurorului în

Procuratura mun. Chișinău, oficiul Ciocana, Roibu Pavel, de punere sub învinuire a lui

Paladi Dumitru, în baza art. 217 alin.(4), lit. b) Cod penal, adoptată pe 05.04.2021.

Totodată, nu sunt de acord cu aplicarea art. 85, alin. (l) Cod penal, or, prin

sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 12.12.2018, Paladi Dumitru a fost

condamnat în baza art. 2011 alin.(2) lit. a) Cod penal la 4 ani închisoare, cu aplicarea art.

90 Cod penal și stabilirea termenului de probațiune de 2 ani. Astfel, termenul de probă a

expirat la 12.12.2020 și nu putea instanța să aplice în cazul dat prevederile art. 85 Cod

penal.

2022, au fost respinse ca nefondate apelurile înaintate, cu menținerea sentinței fără

modificări.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, analizând și

apreciind sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi

penale prin prisma prevederilor art. 101 din Codul de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței și utilității lor, le-a apreciat ca fiind dobândite cu

respectarea normelor de procedură, pertinente, concludente, utile, care coroborează între

ele, cu declarațiile martorilor și parțial cu depozițiile inculpatului, din care instanța de

apel a stabilit indubitabil că, inculpatul Paladi Dumitru a comis infracțiunea prevăzută

de art. 217 alin. (4) lit. b) din Codul penal.

Instanța de apel a reținut că, sentința, a fost contestată doar în partea inculpatului

Paladi Dumitru.

Respectiv, în cererile de apel partea apărării, a solicitat încetarea procesului penal

în cauza penală de învinuire a lui Paladi Dumitru, în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, iar în ceea ce privește condamnarea lui Paladi Dumitru prin sentința Judecătoriei

Chișinău , sediul Ciocana din 12.12.2018 în baza art. 2011 alin.(2) lit. a) Cod penal la 4

ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal și stabilirea termenului de probațiune de 2

ani, în această privință, a solicit reducerea termenului de pedeapsă lui Paladi Dumitru cu

4

o treime, în temeiul art. 7 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia

în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, publicată în monitorul oficial la 31.12.2021.

A constat instanța de apel că, Paladi Dumitru Victor a fost recunoscut în calitate

de bănuit prin ordonanța din 05.01.2021, iar prin ordonanța din 05.04.2021 a fost pus

sub învinuire incriminându-i săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(2) lit. b)

Cod penal.

Prin urmare, statutul de bănuit, Paladi Dumitru l-a obținut la 05.01.2021, când au

fost adoptată ordonanța de recunoaștere în această calitate de către organul de urmărire

penale.

A relatat că, prin ordonanța din 10 noiembrie 2020, s-a dispus începerea urmăririi

penale în baza semnelor constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art.

217 alin.(4) lit. b) Cod penal, pe faptul păstrării drogurilor, etnobotanicelor sau analogii

acestora, săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare.

Calculându-se termenele în confirmate cu prevederile art. 230 alin.(4) Cod de

procedură penală, s-a conchis lipsa încălcării termenelor legale, prevăzute de art. 63

alin.(2) pct. 3) Cod de procedură penală, afirmațiile apărării purtând un caracter

declarativ.

De asemenea, instanța de apel, a constatat și faptul că, presupusa încălcare urma

să fie invocată în cursul efectuării acțiunii - când partea este prezentă, sau la terminarea

urmăririi penale - când partea i-a cunoștință cu materialele cauzei, sau în instanța de

judecată - când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul

în care proba este prezentată nemijlocit în instanță, așa cum stipulează prevederile art.

251 alin.(4) Cod de procedură penală.

La caz, instanța a relatat că, statutul de bănuit Paladi Dumitru l-a obținut la

05.01.2021 când au fost adoptată ordonanța de recunoaștere în această calitate de către

organul de urmărire penale.

Prin ordonanța din 10 noiembrie 2020, s-a dispus începerea urmăririi penale în

baza semnelor constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art. 217 alin.(4)

lit. b) Cod penal, pe faptul păstrării drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora,

săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare.

Faptul că în partea descriptivă a ordonanței menționate a fost indicat că la

01.10.2020, ora 17.20 a parvenit informația 112 de la Paladi Violeta, înregistrată cu nr.

13660, precum că în ap.1 din str. Igor Vieru 14/2, mun.Chișinău, se aflau persoane

suspecte. Prin urmare, grupa operativă a IP Ciocana, deplasîndu-se la fața locului, a

stabilit identitatea persoanelor și anume a lui Paladi Dumitru și Brînza Vitalii, unde

fiind efectuată cercetarea la fața locului în apartamentul menționat, a fost ridicat un

pachet confecționat dintr-un fragment de hârtie cu substanță de culoare galben-verzuie,

o folie de staniol cu depuneri carbonizate și o butelie din polimer cu depuneri de culoare

cafenie, care au fost împachetate, sigilate și contrasemnate de către participanți,

mențiuni care în viziunea instanței de apel nu înseamnă calificarea acțiunilor

inculpaților ca infracțiune în legea penală, sau natura infracțiunii, sau natura și gradul

de gravitate ale sancțiunii care urmează a fi aplicată inculpaților, urmărirea penală

fiind pornită pe fapt, dar nu în privința unor persoane concrete.

În acest context a menționat că, data începerii curgerii termenului în materia

procedurilor penale începe la ziua înaintării acuzației penale, care nu obligatoriu

coincide cu ziua recunoașterii în calitate de bănuit, învinuit, sau ziua unui alt act de

procedură, prin care persoanei i se recunoaște oficial o altă calitate de acuzat.

5

La identificarea zilei de la care încep să curgă garanțiile unui proces echitabil

pentru acuzat în sensul articolului 6 §1 CEDO, se ține cont de notificarea oficială, din

partea autorității competente, privind suspiciunea referitoare la comiterea unei fapte

penale (identificată potrivit criteriilor Engel,), definiție care depinde, de asemenea, de

existența sau absența unor “repercusiuni sau consecințe importante asupra situației

(suspectului)”.

Prin urmare, a conchis instanța de apel că, în durata procedurilor penale cu

certitudine se includ proceduri de urmărire penală, procedurile începând din momentul

în care acuzatul a fost implicat în proces, indiferent de statutul acestuia dacă a avut loc o

notificare oficială și dacă aceasta a avut consecințe asupra situației lui.

În speță, prin pornirea urmăririi penale pe fapt, inculpatul Paladi Dumitru nu a

suferit asupra sa careva repercusiuni sau consecințe importante, urmând a fi constatate

în general lipsa acestora.

De asemenea, instanța de apel, a respins și solicitarea părții apărării privind

aplicarea prevederilor art. 7 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, publicată în monitorul oficial la 31.12.2021, în ceea ce privește condamnarea

lui Paladi Dumitru prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 12.12.2018,

în baza art. 2011 alin.(2) lit. a) Cod penal la 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod

penal - de 2 ani, or, pe rolul instanței de apel s-a examinat capătul de învinuire în

privința lui Paladi Dumitru învinuit în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, astfel,

partea apărării urmând să se adreseze cu cerere separată la judecătorul de instrucție

pentru examinarea solicitării respective.

Instanța de apel, a susținut poziția primei instanțe că, corectarea și reeducarea

inculpatului Paladi Dumitru Victor este posibilă numai cu tragerea la răspundere penală

și numai aplicând față de acesta, pedeapsa în baza art. 217 alin.(4) lit. b) Cod Penal cu

închisoare pe un termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de

păstrare, transportare, vânzare a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, de a

ocupa funcții în domeniul farmaceuticii și alte activități legate de gestionarea

substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

numele inculpatului Paladi Dumitru și inculpatul Paladi Dumitru, invocând temeiurile

prevăzute la art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) Cod de procedură penală, au solicitat identic,

casarea sentinței și a deciziei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de

încetare a procesului penal în privința inculpatului în baza art. 391 alin. (1), pct. 6) Cod

de procedură penală.

5.1. În motivarea argumentelor, au relatat că, sentința primei instanțe și decizia

instanței de apel sunt ilegale, neîntemeiate și pasibile de a fi casate, deoarece instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu

cuprinde motivele care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii și este expusă neclar, precum și instanța de judecată a admis erori grave de

fapt, care a afectat soluția instanței.

Relevă că, instanțele de fond, nu au apreciat probele din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din

punct de vedere al coroborării lor, și în așa mod, a ajuns la concluzia greșită că Paladi

Dumitru a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal.

La fel, indică că, la examinarea cauzei penale, instanțele de fond, au comis erori

de drept. Astfel, inculpatului i-a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei într-un mod

6

echitabil, în special instanțele de fond nu au examinat argumentele părții apărării,

condamnarea acestuia cu privațiune de libertate fiind o încălcare flagrantă a actului de

justiție.

În sensul declarat, instanțele de fond nu au stabilit motive relevante și suficiente

pentru condamnarea inculpatului.

Statuează că, Paladi Dumitru, a recunoscut faptul că, a consumat substanțe

narcotice, dar nu a recunoscut procurarea, păstrarea sau transportarea acestora.

Susțin că, drogurile au fost procurate de către Brânza Vitalii. După procurarea

acestora, Paladi Dumitru împreună cu Brînza Vitalii, s-au deplasat la adresa de

domiciliu a lui Paladi Dumitru, unde au consumat aceste substanțe narcotice. La fel, în

acea zi, aproximativ la ora 18:00, la Paladi Dumitru au venit angajații poliției.

Consideră că, în acțiunile lui Paladi Dumitru, nu se întrunesc elementele

componenței de infracțiune prevăzute de art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal.

De asemenea invocă că, organul de urmărire penală a omis obligația procedurală

pozitivă, de ai recunoaște lui Paladi Dumitru calitatea de bănuit, imediat ce i-au devenit

cunoscute motivele plauzibile de a-l bănui de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

217 alin. (4), lit. b) Cod penal, ceea ce a condus la încălcarea dreptului garantat de art.

63 alin. (11) Cod de procedură penală.

Relatează că, ordonanța de punere sub învinuire a lui Paladi Dumitru din

05.04.2021 în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal,

este contrară art. 63 alin. (3) Cod de procedură penală.

Consideră că, calitatea de bănuit a lui Paladi Dumitru a încetat de drept, conform

art. 63 alin. (6) Cod de procedură penală, la 10.02.2021, adică, după expirarea a trei luni

de la momentul pornirii urmăriri penale, deoarece ulterior, nu a fost emisă o ordonanță

motivată în sensul art. 63 alin. (2), pct. 3) Cod de procedură penală.

Prin urmare, până la 10.02.2021, în privința lui Paladi Dumitru urma să fie

înaintată învinuirea, sau acesta să fie scos de sub urmărire penală.

Conchid că, în circumstanțele enunțate supra, prin înaintarea acuzației față de

inculpat, pe o durată ce a depășit termenul imperativ procesual de trei luni, acestuia i-a

fost îngrădit dreptul prevăzut la art. 21 din Constituția Republicii Moldova.

Încălcările prevederilor legale, care reglementează desfășurarea procesului penal,

admise la înaintarea învinuirii lui Paladi Dumitru în baza ordonanței din 05.04.2021, nu

pot fi înlăturate decât prin anularea actelor adoptate de procuror.

Reținând soluția de declarare a nulității ordonanței de punere sub învinuire a lui

Paladi Dumitru din 05.04.2021, partea apărării constată circumstanțe ce exclud tragerea

la răspundere penală a inculpatului și condiționează încetarea procesului penal în

privința acestuia în baza art. 391 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală.

a depus referință prin care solicită inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat

și lipsit de temeiuri legale.

În acest sens, a argumentat că instanța de apel, judecând cauza și-a motivat corect

soluția, bazându-se pe cumulul de probe administrate la cauza penală, ceea ce denotă

faptul că instanța de apel just a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei

penale.

constată că, acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile din următoarele considerente.

În corespundere cu prevederile art. 435 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate.

7

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or,

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi

atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel la judecarea cauzei.

Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit atestă că,

titularii acestora invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârilor instanțelor de

fond, prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

De asemenea, din conținutul recursurilor declarate, recurenții invocă și faptul că,

ordonanța de punere sub învinuire a lui Paladi Dumitru din 05.04.2021 în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal, este contrară art. 63 alin. (3)

Cod de procedură penală.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de

art.427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit conchide că,

astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat

fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat cu strictețe prevederile

art. art. 414 alin.(1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării, aceasta

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar motivarea soluției

fiind în corespundere cu dispozitivul hotărârii, acesta fiind clar.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art.414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Prin urmare, Colegiul penal respinge ca fiind declarative afirmațiile recurentului

prin care susține că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele care se întemeiază soluția, motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii și este expusă neclar, precum și instanța de

judecată a admis erori grave de fapt, care a afectat soluția instanței, or, Colegiul penal

lărgit, verificând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele invocate în apelurile

declarate, se constată că, recurenții au primit răspuns la argumentele înaintate, iar

simplul dezacord al titularilor cererilor de recurs cu soluția pronunțată în speță, nu

constituie temei de admitere a recursurilor în sensul formulat.

Mai mult ca atât, în conținutul recursurilor nu au fost descrise care anume din

8

motivele apelului nu au fost luate în considerație la judecarea cauzei.

Cu referire la critica recurenților privind aprecierea eronată a probatoriului

administrat în prezenta cauză de către instanțele de fond, ajungându-se astfel la o

concluzie că Paladi Dumitru a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 217 alin. (4), lit. b)

Cod penal, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel, în motivarea soluției

adoptate, a relatat fără echivoc că, probele acumulate, administrate și enunțate la caz, au

fost dobândite cu respectarea normelor de procedură, fiind unele pertinente, concludente

și utile, care coroborează între ele, cu declarațiile martorilor și parțial cu depozițiile

inculpatului, din care s-a stabilit cert că, anume inculpatul Paladi Dumitru a comis

infracțiunea imputată acestuia.

La caz se constată că, atât prima instanță, cât și instanța de apel, urmare

examinării cauzei au ținut cont în deplină măsură de prevederile art. art. 99-101, 414

Cod de procedură penală, unde probele au fost cercetate sub toate aspectele prin prisma

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere

al coroborării lor și prin care s-a dovedit săvârșirea de către inculpat a infracțiunii

prevăzute la art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal.

Astfel, a fost stabilit că, Paladi Dumitru împreună și în acord cu Brînza Vitalii, în

circumstanțe nestabilite, au procurat un pachet cu substanță interzisă, pe care l-au

păstrat asupra lor până la data de 01.10.2020 și aproximativ ora 18:00, când, fiind

efectuată cercetarea la fața locului de către angajații poliției la domiciliul lui Paladi

Dumitru din mun. Chișinău, str. Igor Vieru 14/2, ap. l, au fost depistate și ridicate un

pachet confecționat dintr-un fragment de hârtie cu substanță de culoare galben-verzuie,

o folie din staniol cu depuneri carbonizate și o butelie din polimer cu depuneri de

culoare cafenie

Colegiul penal lărgit atestă că, alegațiile recurenților precum că, ”(…) atât

instanța de fond cât și instanța de apel n-au apreciat probele din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din

punct de vedere al coroborării lor, și, în așa mod, au ajuns la concluzia greșită că

Paladi Dumitru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (4), lit. b) Cod

penal”, nu se bazează pe careva argumente plauzibile, or, instanțele de fond, întru

demonstrarea vinovăției inculpatului, au reținut următorul element probatoriu:

declarațiile martorului Stîngaci Dumitru (f.d. 50-51, Vol. II); declarațiile martorului

Goncerov Maxim (f.d. 53-54, Vol. II); declarațiile martorului Rășchitor Marin (f.d. 54,

Vol. II); declarațiile martorului Jorovlea Viorel (f.d. 59-60, Vol. II); procesul-verbal de

constatare de cercetare la fata locului din 01.10.2020 cu planșa fotografică, potrivit

căruia a fost examinat apartamentul nr. l din str. Igor Vieru 14/1, fiind ridicată o folie

din staniol cu depuneri de culoare negru, un pachețel în care se află substanță de culoare

galben-verzuie și o sticlă din polimer cu depuneri de culoare negru (f.d.17-18, Vol. I);

raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-3836 din 27.10.2020 (f.d.29-34,

Vol. I); răspunsul de la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale cu nr.Rg02-

001546 din 31.03.2021 (f.d.123, 124, Vol. I); corpuri delicte: masa vegetală uscată,

mărunțită, de culoare galbenă, cu masa de 0,792 g, depunerile de substanță de culoare

cafenie, de pe suprafața fragmentului de butelie din polimer, cu masa de 0,005 g,

fragmentului de folie din staniol, care au fost împachetate în 3 plicuri - transmise spre

păstrare în camera de păstrare a IP Ciocana (f.d.35, Vol. I).

Prin urmare, argumentele recurenților invocate în recursurile acestora, precum că,

instanța d apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea

atacată nu cuprinde motivele care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii și este expusă neclar, precum și instanța de judecată a admis erori

9

grave de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal lărgit le respinge, întrucât

instanța de apel a argumentat detailat motivele pentru care a fost respinsă versiunea

apărării, probele administrate confirmând cu certitudine vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii imputate.

Cu referire la alegațiile recurentului privind prezența în speță a temeiului de

casare prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal

lărgit notează că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta

care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite

faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Poziția expusă de către recurenți, precum că în speță, în acțiunile inculpatului

Paladi Dumitru, nu se întrunesc elementele componenței de infracțiune prevăzută de art.

217 alin. (4), lit. b) Cod penal, Colegiul penal lărgit o apreciază ca fiind declarativă și

neîntemeiată. Or, potrivit prevederilor art. 430, pct. 5) Cod de procedură penală,

cererea de recurs trebuie să conțină, conținutul și motivele recursului cu argumentarea

ilegalității hotărârii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță

generală abordată în cauza dată.

Totodată, instanța de recurs evidențiază că în cauză au fost stabilite toate

elementele componente ale infracțiunii imputate inculpatului, inclusiv vinovăția

acestuia, iar argumentele recurentului, precum că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal, sunt neîntemeiate și

contravin actelor cauzei.

Potrivit considerentelor teoretice latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.

217 Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune, care se înființează

prin mai multe modalități, printre care: circulația, procurarea, păstrarea, transportarea

sau alte operațiuni ilegale cu substanțe narcotice.

Prin urmare, în cauza dedusă judecății, probele administrate la cauză, au fost

amplu analizate și obiectiv apreciate de instanța de apel, în contextul de învinuire al

inculpatului în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, astfel se confirmă cu certitudine

că, acțiunile inculpatului întrunesc elementele infracțiunii imputate inculpatului.

În contextul alegației recurenților, prin care ordonanța de punere sub învinuire a

lui Paladi Dumitru din 05.04.2021 în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.

(4), lit. b) Cod penal, este contrară art. 63 alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul

penal lărgit conchide că, instanța de apel, și-a certificat motivația în această parte într-un

mod clar și bine argumentat.

Or, instanța de apel a constat cert că, Paladi Dumitru a fost recunoscut în calitate

de bănuit prin ordonanța din 05.01.2021, iar prin ordonanța din 05.04.2021 a fost pus

sub învinuire incriminându-i-se săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) lit.

b) Cod penal.

În aceste condiții, s-a conchis lipsa încălcării termenelor legale, prevăzute de art.

63 alin.(2) pct. 3) Cod de procedură penală, afirmațiile părții apărării purtând un

caracter declarativ.

Mai mult, la caz se conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, și în virtutea

10

corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar le acceptă și

le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a

hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din

CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19

aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să

fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Or, instanțele de fond în cadrul examinării cauzei penale, au respectat cu strictețe

atât normele procesual penale (art. art. 24, 26 Cod de procedură penală) ce vizează

respectarea principiilor de drept, cât și în sensul art. 6 CEDO, soluționând cauza în

prezența avocatului inculpatului atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, în mod

echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și

imparțială, care prin hotărârile pronunțate nu au adus atingere intereselor justiției.

În acest context, Colegiul penal lărgit concluzionează că, temeiurile de casare,

prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit

aplicabilitatea la caz, întrucât decizia atacată este legală, întemeiată și echitabilă,

recursurile urmând a fi respinse ca inadmisibile.

Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul Asandei

Dorin în numele inculpatului Paladi Dumitru și inculpatului Paladi Dumitru, cu

menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2022,

în cauza penală în privința lui Paladi Dumitru XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 04 iulie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Eremciuc Ghenadie

Talpă Boris

Daguța Sergiu

Donos Aliona

11

06.06.2023 cauza penală nr. 1ra-1698/2022

Opinie separată

a Judecătorului Ghenadie Eremciuc

conform art.339 alin.(7), 340 alin.(3) Cod de procedură penală, în cauza penală

de învinuire a lui Paladi Dumitru Victor, în comiterea infracțiunii prevăzute

de art.217 alin.(4) lit.b) Cod penal.

1.1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie 2022, Paladi

Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4), lit. b)

Cod penal și în baza acestei Legi a fost condamnat la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

exercita activitate de păstrare, transportare, vânzare a drogurilor, etnobotanicilor sau analogiilor

acestora, de a ocupa funcții în domeniul farmaceuticii și alte activități legale de gestionarea

substanțelor narcotice pe o perioadă de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Conform art. 85 alin. (1) Cod penal, s-a adăugat parțial la pedeapsa aplicată, partea

neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12

decembrie 2018 de 4 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,

stabilindu-i-se definitiv lui Paladi Dumitru, o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a exercita activitate de păstrare, transportare, vânzare a drogurilor, etnobotanicilor sau

analogiilor acestora, de a ocupa funcții în domeniul farmaceuticii și alte activități legale de

gestionarea substanțelor narcotice pe o perioadă de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis.

S-a încasat în mod solidar de la Paladi Victor și Brînza Vitalie, în folosul Statului,

cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-

3836 din 27.10.2020, în sumă de 1 680 lei.

1.2. Avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Paladi Dumitru și inculpatul Paladi

Dumitru, au contestat hotărârea primei instanțe, solicitând, admiterea apelurilor, casarea

sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, cu încetarea procesului penal în baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, în cauza penală de învinuire a lui Paladi Dumitru, în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.

1.3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2022, au

fost respinse ca nefondate apelurile înaintate, cu menținerea sentinței fără modificări.

1.4. Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, avocatul Asandei Dorin în numele

inculpatului Paladi Dumitru și inculpatul Paladi Dumitru, invocând temeiurile prevăzute la art.

427 alin. (1), pct. 6), 8) Cod de procedură penală, au solicitat identic, casarea sentinței și a

deciziei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de încetare a procesului penal în

privința inculpatului în baza art. 391 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală.

1.5. Prin decizia Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 06 iunie 2023, au

fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul Asandei Dorin în

numele inculpatului Paladi Dumitru și inculpatului Paladi Dumitru, cu menținerea deciziei

12

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2022, în cauza penală în privința

lui Paladi Dumitru XXXXX

următoarele motive.

situației de fapt stabilite pe cauză or, de către partea acuzării au fost prezentate probe legal

colectate în faza de urmărire penală, cercetării nemijlocite în instanța de fond care combat poziția

instanței de fond, apel și recurs.

nu le-a dat apreciere în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală, fiind reținută la baza

sentinței adoptate versiunea și probele acuzării, fără a fi supuse acestea analizei minuțioase în

coraborare cu celelalte probe existente și administrate, astfel a fost admisă o eroare de fapt, care

a afectat soluția adoptată.

dat o apreciere superficială a probelor și anume:

5.1. Paladi Dumitru împreună și în acord cu Brînza Vitalii, în circumstanțe nestabilite, au

procurat un pachet cu substanță interzisă, pe care l-au păstrat asupra lor până la data de

01.10.2020.

Aproximativ ora 18:00, când, fiind efectuată cercetarea la fața locului de către angajații

poliției la domiciliul lui Paladi Dumitru din mun. Chișinău, str.XXXXX, au fost depistate și

ridicate un pachet confecționat dintr-un fragment de hârtie cu substanță de culoare galben-

verzuie, o folie din staniol cu depuneri carbonizate și o butelie din polimer cu depuneri de

culoare cafenie.

Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/l-R-3836 din 27.10.2020: masa

vegetală, uscată și mărunțită de culoare galbenă,..., reprezintă produs etnobotanic ce conține

cannabinoidul sintetic MDMB(N)-022, care nu se atribuie la categoria substanțelor stupefiante,

psihotrope și/sau precursorii acestora. Masa produsului etnobotanic îmbibat cu cannabinoidul

sintetic MDMB(N)-022, constituie în total 0,792 g. Depunerile de substanță de culoare cafenie,

de pe suprafața fragmentului de butelie din polimer,.., conțin cannabinoidul sintetic MDMB(N)-

022, masa depunerilor constituie 0,005g. Pe suprafața fragmentului de folie de staniol,,,,, s-au

depistat urme ale cannabinoidului sintetic - MDMB(N)-022’’\ care este analog al unor substanțe

canabimimetice ilicite, iar conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 privind Lista

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic

ilicit, precum și cantitățile acestora, cantitatea depistată constituie proporții deosebit de mari.

Astfel, acțiunile inculpatului Paladi Dumitru, au fost încadrate juridic în baza art. 217

alin.(4) lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi – „circulația ilegală a drogurilor,

etnobotanicelor sau analogii acestora fără scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea,

transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, fără scop de înstrăinare săvârșite

de două persoane, în proporții deosebit de mari”.

5.2. Din nou cu riscul de a se repeta, instanța definește noțiunea de analog al

etnobotanicelor în temeiul art. 134/1 Cod penal, ca „fiind orice substanță sau asociere de

substanțe de origine naturală ori sintetică, în orice stare fizică, sau orice produs, plantă, ciupercă,

ori părți ale acestora, care are capacitatea de a produce efecte psihoactive și care, indiferent de

conținutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i

se face, este ori poate fi folosită în locul unei substanțe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop

ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanțe aflate sub control național și/sau

internațional”.

La caz, noțiunea de analog este una ”asociativă” care presupune o asociere de organul

competent - Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor de pe lângă Ministerul Sănătății,

cu o substanță inclusă în Lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea

Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, și nicidecum nu presupune aplicarea legii penale prin

analogie. Potrivit articolului 72 din Constituție, stabilirea infracțiunilor, reglementarea

13

pedepselor și regimul executării acestora ține de competența Parlamentului. Unul dintre

elementele fundamentale ale preeminenței dreptului și ale statului de drept î-l constituie

principiul legalității. Legalitatea, ca principiu de bază al statului de drept, determină

conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare care stabilesc condiții de

procedură privind edictarea normelor juridice. Preeminența dreptului se asigură prin întreg

sistemul de drept, inclusiv prin normele penale, acestea caracterizându-se prin anumite trăsături

proprii, distinctive în raport cu alte categorii de norme, ce se diferențiază între ele prin caracterul

și structura lor, prin sfera de incidență. O lege penală comportă un caracter general, ea

reglementând situații și incriminând fapte care sunt aplicabile pentru subiecți nedeterminați și

fără a avea caracter particular sau concret (HCC nr. 14 din 7 mai 2014). Curtea reține că

preeminența dreptului generează, în materie penală, principiul legalității delictelor și pedepselor

și principiul inadmisibilității aplicării extensive a legii penale, în detrimentul persoanei, în

special, prin analogie. Curtea menționează că principiul legalității normei penale, în sensul

nulum crimen sine lege, pune în sarcina legiuitorului două obligații: 1) să prevadă într-un text de

lege faptele considerate infracțiuni și sancțiunile aferente (lex scripta); 2) să redacteze textul legii

cu claritate (lex certa).

Сomponența de infracțiune prevăzută de art. 217 alin.(4) lit.b) Cod penal, având ca obiect

material un analog al substanței stupefiante sau psihotrope, întrunește acest două condiții. Or,

modificarea cadrului legal cu introducerea acestei noțiuni, s-a înfăptuit în condițiile în care

diversitatea substanțelor stupefiante și psihotrope este într-o rapidă și continue dezvoltare, astfel

încât este imposibil de ținut pasul în partea modificărilor legislative de incriminare a fiecărei

formule chimice care are capacitatea de a produce efecte psihoactive și care, indiferent de

conținutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i

se face, este ori poate fi folosită în locul unei substanțe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop

ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanțe aflate sub control național și/sau

internațional.

Importanță prezintă, în aceasta situație că concluzia referitor la analogul substanței

stupefiante sau psihotrope să fie dat de un organ abilitat, și anume Comitetul Permanent de

Control asupra Drogurilor de pe lângă Ministerul Sănătății.

Conform normei art. 7 alin. (1) și (11) și (2) din Legea nr. 382 din 06.05.1999, „cu privire

la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor”, Comitetul permanent de

control asupra drogurilor (denumit în cele ce urmează comitet) este o subdiviziune a Ministerului

Sănătății. Statele de funcții, bugetul și regulamentul comitetului se aprobă de către acest

minister, care stabilește modalitatea de finanțare a comitetului. Determinarea substanțelor

stupefiante, psihotrope, a precursorilor și analogilor acestora, precum și a produselor

etnobotanice, se efectuează în laboratorul desemnat de Ministerul Sănătății. În atribuția

Comitetului intră determinarea în laborator a naturii substanței stupefiante ori psihotrope sau a

precursorului ori analogului acesteia, sau a produsului etnobotanic.

Până la determinarea de către comitet a naturii substanței examinate, circulația

acesteia se suspendă. Totodată, alin. (2) al art. 8 din aceeași Lege stabilește că Tabelele nr. I-IV,

listele de substanțe stupefiante și psihotrope și de precursori, expuse în anexă, se aprobă și se

modifică prin hotărâre a Guvernului, la propunerea comitetului. Conform art. 2 din ordinul MS

nr.478 din 09.07.2010, „cu privire la aprobarea Regulamentului Comitetului Permanent de

Control asupra Drogurilor de pe lângă Ministerul Sănătății”, Comitetul Permanent de Control

asupra Drogurilor de pe lângă Ministerul Sănătății a fost delegat pentru activitate în cadrul IMSP

Dispensarul Republican de Narcologie ca subdiviziune subordonată.

nu

Ori prin analogul substanței narcotice sau psihotrope se subînțelege substanța care

este inclusă

în nici o listă de substanțe supuse controlului din partea statului.

Odată ce o substanță este inclusă în lista din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova

privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, nr.79 din 23.01.2006, ea obține

14

fie statutul de substanță narcotică, fie statutul de substanță psihotropă. „Tertium non datur„,

deoarece nu există o listă oficial întocmită a substanțelor analoage.

Astfel, nu există nici o claritate în privința statutului analoagelor substanțelor narcotice sau

psihotrope.

Aceasta pentru că, de fapt, ele nu sunt supuse nici unui regim juridic, în afară de

prevederea cu caracter declarativ și ambiguu din alin.(2) art.134/1 CP RM, nu există nici o

reglementare ce ar statua într-un fel sau altul criteriile după care o substanță sau alta poate fi

recunoscută analog al substanței narcotice sau psihotrope.

În circumstanțele enunțate considerăm că atîta timp cît analogul substanțelor narcotice și

psihotrope nu sunt supuse unui control juridic din partea statului el nu poate fi considerat ca

substanța narcotic sau psihotropă și nu poate îmbrăca forma obiectului material al infracțiunii

prevăzute de art.217 alin.(4) lit.b) CP

Pedepsirea oricărei persoane pentru o faptă penală se poate realiza doar în baza unor

informații certe și veridice despre vinovăția ei, neadmițîndu-se presupunerile sau probele afectate

de incertitudine.

Legiuitorul stabilind chiar interpretarea dubiilor în favoarea bănuitului, învinuitului,

inculpatului.

Chiar în cazul aprecierii probelor, orice informație, în baza căreia se pot trage două sau mai

multe concluzii opuse (în sensul apărării sau acuzării) despre aceiași circumstanță, arată

imposibilitatea punerii acesteia în baza unei sentințe de condamnare.

5.3. Art.93 alin.(2) CPP, prevede că, - în calitate de probe în procesul penal se admit

elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor mijloace:

1) declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate, părții civile, părții

civilmente responsabile, martorului;

2) raportul de expertiză judiciară;

3) corpurile delicte;

4) procesele-verbale privind acțiunile de urmărire penală și ale cercetării judecătorești;

5) documentele (inclusiv cele oficiale);

6) înregistrările audio sau video, fotografiile;

7) constatările tehnico-științifice și medico-legale;

8) actele procedurale în care se consemnează rezultatele măsurilor speciale de investigații

și anexele la ele, inclusiv stenograma, fotografiile, înregistrările și altele;

9) procesele-verbale de consemnare a rezultatelor investigațiilor financiare paralele și

procesele-verbale de consemnare a opiniei organului de control de stat al activității de

întreprinzător, emisă conform prevederilor art.2761 dacă nu a fost expusă într-un proces-verbal

de control;

10) procesul-verbal de control, întocmit în cadrul controlului de stat asupra activității de

întreprinzător, un alt act de control/administrativ cu caracter decizional, întocmit de un organ de

control în rezultatul unui control efectuat conform legislației speciale în vigoare

Astfel, Codul de procedură penală prevede un șir de acte, acțiuni procesual/procedural

penale care pot fi puse la baza unei sentințe de achitare – condamnare, specificate NEMIJLOCIT

în ART.93 alin.(2) CPP.

Articolul 94. Datele neadmise ca probe

(1) În procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu

pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărîri

judecătorești datele care au fost obținute:

6) dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința de judecată.

Scrisoarea Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor din cadrul Agenției

Medicamentului și Dispozitivelor Medicale al RM, NU CADE SUB INCIDENȚA - ART.93

CPP, din care motiv nu poate fi pusă la baza unei hotărâre de condamnare (art.94 alin.(1) pct.6)

CPP).

5.4. La 18.11.2021 Plenul Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție a respins ca fiind

inadmisibil, recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Republicii Moldova,

15

privind pronunțarea unei decizii obligatorii, prin care se solicită să se soluționeze problema de

drept ridicată, în sensul recunoașterii în calitate de obiect material al infracțiunilor legate de

circulația ilicită a drogurilor – a analogilor substanțelor stupefiante/psihotrope, certificate

prin scrisorile eliberate de IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, și de Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Ideea de bază a fost cea, de a recunoaște în calitate de probă scrisoarea Instituției Medico-

Sanitare Publice, Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătății RM cu nr.01-

12/632 din 18.04.2017, potrivit căreia substanța MDMB(N)- 022, care conform reprezintă

analogul substanței stupefiante AB-PINACA-CHM (C20H28N4O2).

Recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Republicii Moldova, privind

pronunțarea unei decizii obligatorii, prin care se solicită să se soluționeze problema de drept

ridicată, în sensul recunoașterii în calitate de obiect material al infracțiunilor legate de circulația

ilicită a drogurilor – a analogilor substanțelor stupefiante/psihotrope, certificate prin scrisorile

eliberate de IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, și de Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale, a fost declarat în aceeași perioadă, când s-a solicitat la 29.03.2021 și repetat la

04.05.2021 când s-a solicitat Președintelui Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, care

este în drept de a cere Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție să se pronunțe asupra

problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești învestite cu

soluționarea cauzei în ultimă instanță, să intervină prin declararea recursului în interesul legii, la

clarificarea problema referitoare la substanța MDMB(N)- 2201, care conform reprezintă

analogul substanței stupefiante AB-PINACA-CHM (C20H28N4O2), când un inculpat este

achitat, ca exemplu Albu Veaceslav, soluție menținută de către instanța de recurs, iar în cazul

altor inculpați, se adoptă sentințe de condamnare.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție nr. 1ra-1341/2021, din

13.09.2021, adoptat în privința lui Lipsiuc Oleg, s-a dispus: admiterea recursului avocatului

A.Tărâță, casarea deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 10 februarie 2021 în cauza

penală privindu-l pe LIPSIUC Oleg (învinuirea aceeași substanță MDMB(N)- 2201) și dispune

rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs au menționat că: “prima instanță urma să audieze expertul, deoarece

asupra concluziilor acestuia planează dubiul veridicității și dacă prin audiere nu ar fi fost

înlăturate aceste deficiențe, era în drept de a dispune efectuarea unei expertize judiciare

repetate de către un alt expert sau o altă comisie de experți, în conformitate cu prevederile art.

148 Cod de procedură penală”.

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 30.12.2021 Storceai Serghei, învinuit de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(4) lit.b) Cod penal (învinuirea aceeași substanță

MDMB(N)- 2201), se achită, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Respectând indicații CSJ pe cauza penală în privința lui Lipsiuc Oleg, în cauza penală de

examinare în privința lui Storceai Serghei a fost audiat expertul Vieru Anna.

În cadrul audierii expertului Vieru Anna a menționat că în privința substanței

cannabinoidul sintetic MDMB (N)-2201 nu poate oferi concluzii despre analog al substanțelor

narcotice sau psihotrope, fiindcă, în ședința de judecată el nu a concluzionat că cannabinoidul

sintetic MDMB (N)- 2201 poate fi considerat analog, fiindcă nu intră în competența lui de a se

expune asupra acestui subiect, deoarece nu intră în Hotărârea Guvernului nr.1088 din 05.10.2004

cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor

acestora.

În ședința de judecată de examinare a acțiunilor lui Paladi Dumitru, acuzatorul de stat și

nici partea apărării, nu au solicitat audierea experților care au examinat substanțele ridicate, sau

dispunerea efectuarea unei expertize judiciare repetate de către un alt expert sau o altă comisie de

experți, în conformitate cu prevederile art. 148 Cod de procedură penală.

Instanța de judecată, din propria inițiativă, nu a putut invoca și solicita prezentarea

probelor suplimentare, deoarece ar încălca dispozițiile art.24 alin.(4) CPP, care prevede că:

Părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător,

fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța de judecată acordă ajutor

16

oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea

probelor necesare.

5.4. Sub același aspect, de ACHITARE în prezența substanței MDMB(N) -2201 analog al

unor substanțe canabimimetice similare la 5F-AMB, AB-PINACA, a vedea: decizia Colegiului

Penal al Curții de Apel Chișinău nr.1a – 1331/2019 din 23 septembrie 2019 de achitare a lui

Albu Veaceslav și Decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție nr.1ra-1274/2020 din

03.06.2020, de menținere a hotărârii instanței de apel.

Păstrarea și desfacerea unei substanțe toxice, care nu este inclusă în lista substanțelor

toxice, aprobată la 15.01.1997 de Comitetul Permanent pentru Control asupra Drogurilor al

Republicii Moldova și confirmată de procesul – verbal nr. 1 al ședinței acestui comitet, și nici nu

figurează în Convenția unică asupra stupefiantelor din 30.03.1961 sau în Convenția contra

traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope din 20.12.1988, nu constituie infracțiune de

circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a precursorilor (Decizia Colegiului

penal al CSJ din 20.07.1999, nr. 1r/a-185/99) (Sinteza practicii judiciare Chișinău, 2000,

pag.343) (www.csj.md)

neconstituționalitate a unor prevederi din art.134/1, 217 și 217/1 din Codul penal, se

menționează că:

Art.134/1 alin.(7) Cod penal, prevede că: - Listele de substanțe stupefiante, psihotrope și

de precursori se aprobă, se modifică și se completează de către Guvern.

Din 2019 și până în prezent (14.11.2022) reprezentanții statului, în atribuțiile căruia intra –

APROBAREA, MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA listei nu au întreprins nici o acțiune în

acest sens.

destinatari. Orice persoană trebuie să poată să dispună de informații privind normele juridice

aplicabile într-un caz concret (Khlyustov v. Rusia, 11 iulie 2013, § 68). În special, accesibilitatea

legii presupune publicarea ei în Monitorul Oficial al Repufblicii Moldova, în condițiile

articolului 76 din Constituție, astfel încât să poată fi cunoscută de persoanele la care se referă.

Așadar, cu privire la respectarea condiției accesibilității, Curtea menționează că publicul are

acces la Codul de procedură penală, acesta fiind publicat în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr. 104-110 din 7 iunie 2003, republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

248-251 din 5 noiembrie 2013.

Prin urmare, condiția accesibilității - ÎN CAZUL DAT NU ESTE RESPECTATĂ,

FIINDCĂ NU SE REGĂSEȘTE NICI UN ACT AL REPREZENTANȚILOR STATULUI.

La rândul ei, condiția previzibilității legii este îndeplinită atunci când persoana poate

prevedea - în caz de necesitate, cu o asistență juridică adecvată - într-o măsură rezonabilă în

circumstanțele cauzei, consecințele pe care o conduită le poate implica (Berardi și Mularoni v.

San Marino, 10 ianuarie 2019, § 40; Khodorkovskiy și Lebedev v. Rusia [nr. 2], 14 ianuarie

2020, § 570).

caracteristicile esențiale ale actului interzis doar baza prevederilor care î-l specifică, adică prin

aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică.

PASIBILĂ DE PEDEAPSĂ.

Expresia prevăzută de lege, - presupune, între altele, că legea să întrunească standartul

calității, aceasta trebuie să fie, accesibilă și previzibilă.

ar conține LISTA lor, precum și care anume ar fi cuantumul cantităților, fiindcă conform anexei

la Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora, pot fi în proporții ,,MICI,, ,,MARI,, ,,DEOSEBIT DE MARI,,, de care

depinde calificarea faptei – drept contravenție sau infracțiune, mai puțin gravă, gravă,

excepțional de gravă.

17

masa vegetală, uscată și mărunțită de culoare galbenă,..., reprezintă produs etnobotanic ce

conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-022, care nu se atribuie la categoria substanțelor

stupefiante, psihotrope și/sau precursorii acestora. Masa produsului etnobotanic îmbibat cu

cannabinoidul sintetic MDMB(N)-022, constituie în total 0,792 g. Depunerile de substanță de

culoare cafenie, de pe suprafața fragmentului de butelie din polimer,.., conțin cannabinoidul

sintetic MDMB(N)-022, masa depunerilor constituie 0,005g. Pe suprafața fragmentului de folie

de staniol,,,,, s-au depistat urme ale cannabinoidului sintetic - MDMB(N)-022’’\ care este analog

al unor substanțe canabimimetice ilicite, iar conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006

privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe,

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cantitatea depistată constituie proporții

deosebit de mari.

La momentul adoptării prezentei hotărâri, nu există nici un act al puterii EXECUTIVE

(Guvernul), care ar stabili proporția - canabinoidul sintetic MDMB (N)-022.

controlului unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea

Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în

trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, se menționează că:

actului contestat, menționând că art.2 alin. (3) din Legea cu privire la circulația substanțelor

narcotice și psihotrope și a precursorilor lor abilitează Guvernul cu competența exclusivă de a

stabili regulile de circulație a substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor lor. Având în

vedere viteza cu care se dezvoltă piața drogurilor, anume prin modificarea operativă, realizată

prin hotărâre de Guvern, este posibilă includerea noilor substanțe în lista preparatelor interzise,

precum și calificarea lor ca substanțe narcotice, psihotrope sau precursori.

fundamentale ale preeminenței dreptului și ale statului de drept îl constituie principiul legalității.

Legalitatea, ca principiu de bază al statului de drept, determină conformitatea normei sau a

actului juridic cu normele superioare care stabilesc condiții de procedură privind edictarea

normelor juridice. Preeminența dreptului se asigură prin întreg sistemul de drept, inclusiv prin

normele penale, acestea caracterizându-se prin anumite trăsături proprii, distinctive în raport cu

alte categorii de norme, ce se diferențiază între ele prin caracterul și structura lor, prin sfera de

incidență. O lege penală comportă un caracter general, ea reglementând situații și incriminând

fapte care sunt aplicabile pentru subiecți nedeterminați și fără a avea caracter particular sau

concret (HCC nr. 14 din 7 mai 2014).

legalității delictelor și pedepselor și principiul inadmisibilității aplicării extensive a legii penale,

în detrimentul persoanei, în special, prin analogie.

lege, pune în sarcina legiuitorului două obligații: 1) să prevadă într-un text de lege faptele

considerate infracțiuni și sancțiunile aferente (lex scripta); 2) să redacteze textul legii cu claritate

(lex certa).

coerență pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții

de drept pe care îi privesc măsurile de aplicare a acestei soluții (Păduraru vs. România, 1

decembrie 2005, §92).

pedepselor și principiul potrivit căruia o lege penală nu poate fi aplicată extensiv în detrimentul

acuzatului, în special prin analogie, înseamnă că o infracțiune trebuie să fie definită clar prin

lege. Această condiție este îndeplinită atunci când individul poate să știe, pornind de la

prevederea normei pertinente și cu ajutorul interpretării ce este dată în jurisprudență, ce acte și

omisiuni sunt de natură să-i angajeze responsabilitatea penală (Kokkinakis vs. Grecia, din 25 mai

1993).

18

dispozițiilor minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în

domeniul traficului ilicit de droguri prevede că „Pentru a stabili nivelul sancțiunilor, ar trebui

avute în vedere elemente concrete, cum ar fi cantitățile și tipul de droguri traficate {...}, iar în

conformitate cu articolul 4, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru aplicarea

pedepsei, inclusiv când ,,a) infracțiunea implică cantități mari de droguri”.

interzisă, atunci ea este necesar și suficient, să fie inclusă în lista substanțelor incluse în

Hotărârea de Guvern.

la articolul 134/1 alin. (4) din Codul penal, urmează a se înțelege competența Guvernului de a

reglementa atât categoriile substanțelor narcotice și psihotrope, cât și cantitățile acestora.

Aprobarea doar a listei acestor substanțe, fără o reglementare cantitativă, ar lipsi de esență

întreaga hotărâre a Guvernului, care ar fi, astfel, inaplicabilă.

permanentă evoluție și vizează nu doar reglementările în materia dreptului penal, dar și cele

privind ocrotirea sănătății publice, legislativul poate delega executivului competența de a

reglementa, prin acte subordonate legii, lista substanțelor narcotice, psihotrope și cantitatea

acestora.

rațiunea stabilirii competenței Guvernului rezultă și din necesitatea intervenției prompte în cadrul

normativ în vederea reglementării acestui domeniu în cazul apariției de noi.

puterilor.

În Republica Moldova puterea legislativă, executivă și judecătorească sînt separate și

colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituției.

Substanța MDMB (N) 022 reprezintă un produs cannabimimetic cu priorități psihotrope.

Substanța MDMB(N) -022 este analog al unor substanțe canabimimetice ilicite similare la 5F-

AMB, AB-PINACA care estet introduse în Hotărîrea Guvernului al Republicii Moldova nr.1088

din 05 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante

psihotrope și precursorilor acestora. MDMB(N) reprezintă o substanță periculoasă pentru viață și

integritatea fizică și mintală a omului.

Lund în considerare faptul că, reprezentanții statului, în persoana Comitetului Permanent

de Control asupra Drogurilor din cadrul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale,

parte componentă a Guvernului, reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne sau Procuraturii,

au depistat o substanță care are efecte: fiziologice (somatice), psihice (psihoactive), fatale, ar

putea fi inclusă în Lista Hotărîrea Guvernului al Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie

2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante psihotrope și

precursorilor acestora, nu au întreprins acțiuni pentru a completa tabelele cu noi substanțe,

înseamnă că astfel de substanțe sunt admise pentru întrebuințare.

Dacă să admitem că partea acuzării are dreptate la înaintarea unei astfel de învinuiri, atunci

instanța de judecată, prin sentința de condamnare, include AUTOMAT substanțe analogice în

Lista Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, prerogativă a PUTERII EXECUTIVE și nu

celei JUDECĂTOREȘTI, concluzie care ------ nu poate fi acceptată.

Guvernului nr.1088 din 05.10.2004, sau în Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, a se

vedea încheierea (de respingere a demersului privind transferul condamnatului) din 07.03.2019,

adoptată de către Judecătoria Chișinău (Sediul Buiucani) (dosarul nr.12-8-40036-08062017 (8-

85/17)) prin care s-a decis respingerea demersului Ministerului Justiției al Republicii Moldova

privind transferul din Federația Rusă în Republica Moldova a condamnatului OBREJA Marc,

născut la 15.09.1989 pentru continuarea executării pedepsei, stabilite de instanța rusă, într-un

penitenciar din Republica Moldova.

19

Procurorul din cadrul Procuraturii Generale, în cadrul ședinței de judecată, a pledat pentru

respingerea demersului înaintat de Ministerul Justiției privind transferul condamnatului OBREJA

Marc pentru continuarea executării pedepsei penale sub formă de închisoare pe teritoriul

Republicii Moldova, fiindcă, potrivit răspunsului oferit de Agenția Medicamentului și

Dispozitivelor Medicale, substanța narcotică care a servit comiterea infracțiunii de către

OBREJA Marc pe teritoriul Federației Ruse nu este inclusă la moment în Hotărârea Guvernului

nr.1088 din 05.10.2004, sau în Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, respectiv în speță nu

sunt întrunite condițiile necesare privind transferul persoanei prevăzute de Codul de procedură

penală, precum și de Convenția asupra transferării persoanelor condamnate din 21.03.1983,

adoptată la Strasbourg la 21.03.1983.

a respinge argumentat probele acuzării, a constatat o altă stare de fapt, contrar probelor prezente

la materialele cauzei.

Rezumând cele expuse conchidem că soluția de condamnare este una pripită, ne având la

bază suport legal.

Judecător Ghenadie Eremciuc

20