1ra-1698/22 — art. 217 al.4 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie 2022, Paladi Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi a fost condamnat la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de păstrare, transportare, vânzare a drogurilor, etnobotanicilor sau analogiilor acestora, de a ocupa funcții în domeniul farmaceuticii și alte activități legale de gestionarea substanțelor narcotice pe o perioadă de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 85 alin. (1) Cod penal, s-a adăugat parțial la pedeapsa aplicată, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12 decembrie 2018 de 4 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, stabilindu-i-se definitiv lui Paladi Dumitru, o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de păstrare, transportare, vânzare a drogurilor, etnobotanicilor sau analogiilor acestora, de a ocupa funcții în domeniul farmaceuticii și alte activități legale de gestionarea substanțelor narcotice pe o perioadă de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a încasat în mod solidar de la Paladi Victor și Brînza Vitalie, în folosul Statului, cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3836 din 27.10.2020, în sumă de 1 680 lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1 1.1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie 2022, în baza art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal, a fost condamnat și Brînza Vitalii XXXXX, în privința căruia, la Curtea Supremă de Justiție, nu au fost înaintate careva cereri de recurs.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat în fapt că: Paladi Dumitru împreună și în acord cu Brînza Vitalii, în circumstanțe nestabilite, au procurat un pachet cu substanță interzisă, pe care l-au păstrat asupra lor până la data de 01.10.2020. Aproximativ ora 18:00, când, fiind efectuată cercetarea la fața locului de către angajații poliției la domiciliul lui Paladi Dumitru din mun. Chișinău, str.XXXXX, au fost depistate și ridicate un pachet confecționat dintr-un fragment de hârtie cu substanță de culoare galben-verzuie, o folie din staniol cu depuneri carbonizate și o butelie din polimer cu depuneri de culoare cafenie. Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/l-R-3836 din 27.10.2020: masa vegetală, uscată și mărunțită de culoare galbenă,..., reprezintă produs etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-022, care nu se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, psihotrope și/sau precursorii acestora. Masa produsului etnobotanic îmbibat cu cannabinoidul sintetic MDMB(N)-022, constituie în total 0,792 g. Depunerile de substanță de culoare cafenie, de pe suprafața fragmentului de butelie din polimer,.., conțin cannabinoidul sintetic MDMB(N)-022, masa depunerilor constituie 0,005g. Pe suprafața fragmentului de folie de staniol,,,,, s-au depistat urme ale cannabinoidului sintetic - MDMB(N)-022’’\ care este analog al unor substanțe canabimimetice ilicite, iar conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cantitatea depistată constituie proporții deosebit de mari. Astfel, acțiunile inculpatului Paladi Dumitru, au fost încadrate juridic în baza art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi – „circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora fără scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, fără scop de înstrăinare săvârșite de două persoane, în proporții deosebit de mari”.

Nefiind de acord cu sentința, au declarat apeluri: 3.1 Avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Paladi Dumitru și inculpatul Paladi Dumitru, care au solicitat identic, admiterea apelurilor, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu încetarea procesului penal în baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în cauza penală de învinuire a lui Paladi Dumitru, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. La fel, au solicitat și reducerea termenului de pedeapsă lui Paladi Dumitru cu o treime, în temeiul art. 7 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, de la condamnarea acestuia prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 12.12.2018, în baza art. 2011 alin.(2) lit. a) Cod penal la - 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal - 2 ani. În motivarea apelului au indicat că, prima instanță nu a apreciat probele din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, și, în așa mod, a ajuns la concluzia 2 greșită că, Paladi Dumitru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. La fel, au menționat că, Paladi Dumitru vina în comiterea infracțiunii încriminate nu o recunoaște. Acesta a recunoscut faptul că, a consumat substanțe narcotice, dar nu a recunoscut faptul procurării, păstrării sau a transportării drogurilor. Inculpatul a susținut că, drogurile au fost procurate de către inculpatul Brînză Vitalii, după care s-au deplasat la adresa de domiciliu a lui Paladi Dumitru unde au și consumat substanța narcotică. Au relatat că, acuzațiile aduse în ordonanța de pornire a urmăririi penale și cea de recunoaștere în calitate de bănuit sunt identice, motiv din care, în speță, nu există nici un argument plauzibil care ar justifica că motivele unei bănuieli rezonabile a lui Paladi Dumitru de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(4) Cod penal, au devenit cunoscute organului de urmărire penală abia la data de 05.01.2021 când a fost emisă ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit. A considerat că, ordonanța de punere sub învinuire a inculpatului din 05.04.2021, în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, este contrară prevederilor art. 63 alin. (3) Cod de procedură penală. Or, încălcarea obligației procedurale pozitive a organului de urmărire penală, de a-i recunoaște lui Paladi Dumitru calitatea de bănuit, imediat ce i-au devenit cunoscute motivele de a-1 bănui de comiterea infracțiunii imputate, conduce la o lezare semnificativă și substanțială a dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenție. În cazul examinat, au relatat că, calitatea de bănuit a lui Paladi Dumitru a încetat de drept, conform art. 63 alin.(6) Cod de procedură penală - la 10.02.2021, adică după expirarea a trei luni de la momentul pornirii urmăririi penale. Prin urmare, prin înaintarea învinuirii față de inculpat, pe o durată ce a depășit termenul imperativ procesual de 3 luni, acestuia i-a fost îngrădit dreptul legitim și garantat de art. 21 al Constituției. Au pledat pentru faptul că, încălcările prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal admise la înaintarea învinuirii lui Paladi Dumitru în baza ordonanței din 05.04.2021, nu pot fi înlăturate decât prin anularea actelor adoptate de procuror, cu încetarea procesului penal în privința acestuia din motiv că, există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală potrivit art. 391 alin.(l) pct. 6) Cod de procedură penală. 3.2. Avocatul Grițco Pavel în numele inculpatului Paladi Dumitru, care a solicitat, casarea sentinței, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care procesul penal în privința lui Paladi Dumitru, să fie încetat. În motivarea apelului a invocat că, omiterea de către organul de urmărire penală a obligației procedurale pozitive de a-i recunoaște lui Paladi Dumitru calitatea de bănuit, imediat ce i-au devenit cunoscute motivele plauzibile de a-1 bănui de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(4) Cod penal, a condus la lezarea dreptului garantat de art. 63 alin.(11) Cod de procedură penală, de a beneficia de garanțiile statutului de bănuit, din momentul ce o „bănuială rezonabilă” în privința acestuia a fost formulată în cadrul unui proces penal, inclusiv în cadrul procedurilor desfășurate în privința sa. A sesizat că, acuzațiile aduse în ordonanța de pornire a urmăririi penale și cea de recunoaștere în calitate de bănuit sunt identice, motiv din care, în speță, nu există nici un argument plauzibil care ar justifica că motivele unei bănuieli rezonabile a lui Paladi Dumitru de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(4) Cod penal, au devenit 3 cunoscute organului de urmărire penală abia la 05.01.2021, când a fost emisă ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit. Ținând cont de evoluarea hotărârilor adoptate în privința lui Paladi Dumitru, partea apărării a conchis că, ordonanța de punere sub învinuire a acestuia din 05.04.2021, în baza art. 217 alin.(4), lit. b) Cod penal, este contrară prevederilor art. 63 alin.(3) Cod de procedură penală. În cazul examinat, calitatea de bănuit a lui Paladi Dumitru a încetat de drept, conform art. 63 alin. (6) Cod de procedură penală - la 10.02.2021, adică după expirarea a trei luni de la momentul pornirii urmăririi penale in personam, fiindcă ulterior nu a fost emisă o ordonanță motivată în baza art. 63 alin.(2) pct. 3 Cod de procedură penală, cu acordul Procurorului General sau adjuncților săi, de menținere în privința lui Paladi Dumitru a calității de bănuit mai mult de trei luni, prin urmare până la această dată bănuitului urma a fi înaintată învinuirea sau, în caz contrar, ultimul urma a fi scos de sub urmărire penală. Prin înaintarea acuzației față de inculpat, pe o durată ce a depășit termenul imperativ procesual de 3 luni, lui Paladi Dumitru i-a fost îngrădit dreptul legitim și garantat de art. 21 al Constituției. Analizând situația de fapt stabilită în cadrul examinării prezentei cauze și raportând la temeiurile de drept aplicabile cazului examinat, precum și jurisprudența CtEDO, partea apărării a constatat la caz, încălcarea normelor procesual penale la punerea sub învinuire a persoanei, urmând a fi declarată nulă ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Ciocana, Roibu Pavel, de punere sub învinuire a lui Paladi Dumitru, în baza art. 217 alin.(4), lit. b) Cod penal, adoptată pe 05.04.2021. Totodată, nu sunt de acord cu aplicarea art. 85, alin. (l) Cod penal, or, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 12.12.2018, Paladi Dumitru a fost condamnat în baza art. 2011 alin.(2) lit. a) Cod penal la 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal și stabilirea termenului de probațiune de 2 ani. Astfel, termenul de probă a expirat la 12.12.2020 și nu putea instanța să aplice în cazul dat prevederile art. 85 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2022, au fost respinse ca nefondate apelurile înaintate, cu menținerea sentinței fără modificări. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, analizând și apreciind sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101 din Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței și utilității lor, le-a apreciat ca fiind dobândite cu respectarea normelor de procedură, pertinente, concludente, utile, care coroborează între ele, cu declarațiile martorilor și parțial cu depozițiile inculpatului, din care instanța de apel a stabilit indubitabil că, inculpatul Paladi Dumitru a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) din Codul penal. Instanța de apel a reținut că, sentința, a fost contestată doar în partea inculpatului Paladi Dumitru. Respectiv, în cererile de apel partea apărării, a solicitat încetarea procesului penal în cauza penală de învinuire a lui Paladi Dumitru, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar în ceea ce privește condamnarea lui Paladi Dumitru prin sentința Judecătoriei Chișinău , sediul Ciocana din 12.12.2018 în baza art. 2011 alin.(2) lit. a) Cod penal la 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal și stabilirea termenului de probațiune de 2 ani, în această privință, a solicit reducerea termenului de pedeapsă lui Paladi Dumitru cu 4 o treime, în temeiul art. 7 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, publicată în monitorul oficial la 31.12.2021. A constat instanța de apel că, Paladi Dumitru Victor a fost recunoscut în calitate de bănuit prin ordonanța din 05.01.2021, iar prin ordonanța din 05.04.2021 a fost pus sub învinuire incriminându-i săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(2) lit. b) Cod penal. Prin urmare, statutul de bănuit, Paladi Dumitru l-a obținut la 05.01.2021, când au fost adoptată ordonanța de recunoaștere în această calitate de către organul de urmărire penale. A relatat că, prin ordonanța din 10 noiembrie 2020, s-a dispus începerea urmăririi penale în baza semnelor constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, pe faptul păstrării drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare. Calculându-se termenele în confirmate cu prevederile art. 230 alin.(4) Cod de procedură penală, s-a conchis lipsa încălcării termenelor legale, prevăzute de art. 63 alin.(2) pct. 3) Cod de procedură penală, afirmațiile apărării purtând un caracter declarativ. De asemenea, instanța de apel, a constatat și faptul că, presupusa încălcare urma să fie invocată în cursul efectuării acțiunii - când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - când partea i-a cunoștință cu materialele cauzei, sau în instanța de judecată - când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță, așa cum stipulează prevederile art. 251 alin.(4) Cod de procedură penală. La caz, instanța a relatat că, statutul de bănuit Paladi Dumitru l-a obținut la 05.01.2021 când au fost adoptată ordonanța de recunoaștere în această calitate de către organul de urmărire penale. Prin ordonanța din 10 noiembrie 2020, s-a dispus începerea urmăririi penale în baza semnelor constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, pe faptul păstrării drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare. Faptul că în partea descriptivă a ordonanței menționate a fost indicat că la 01.10.2020, ora 17.20 a parvenit informația 112 de la Paladi Violeta, înregistrată cu nr. 13660, precum că în ap.1 din str. Igor Vieru 14/2, mun.Chișinău, se aflau persoane suspecte. Prin urmare, grupa operativă a IP Ciocana, deplasîndu-se la fața locului, a stabilit identitatea persoanelor și anume a lui Paladi Dumitru și Brînza Vitalii, unde fiind efectuată cercetarea la fața locului în apartamentul menționat, a fost ridicat un pachet confecționat dintr-un fragment de hârtie cu substanță de culoare galben-verzuie, o folie de staniol cu depuneri carbonizate și o butelie din polimer cu depuneri de culoare cafenie, care au fost împachetate, sigilate și contrasemnate de către participanți, mențiuni care în viziunea instanței de apel nu înseamnă calificarea acțiunilor inculpaților ca infracțiune în legea penală, sau natura infracțiunii, sau natura și gradul de gravitate ale sancțiunii care urmează a fi aplicată inculpaților, urmărirea penală fiind pornită pe fapt, dar nu în privința unor persoane concrete. În acest context a menționat că, data începerii curgerii termenului în materia procedurilor penale începe la ziua înaintării acuzației penale, care nu obligatoriu coincide cu ziua recunoașterii în calitate de bănuit, învinuit, sau ziua unui alt act de procedură, prin care persoanei i se recunoaște oficial o altă calitate de acuzat. 5 La identificarea zilei de la care încep să curgă garanțiile unui proces echitabil pentru acuzat în sensul articolului 6 §1 CEDO, se ține cont de notificarea oficială, din partea autorității competente, privind suspiciunea referitoare la comiterea unei fapte penale (identificată potrivit criteriilor Engel,), definiție care depinde, de asemenea, de existența sau absența unor “repercusiuni sau consecințe importante asupra situației (suspectului)”. Prin urmare, a conchis instanța de apel că, în durata procedurilor penale cu certitudine se includ proceduri de urmărire penală, procedurile începând din momentul în care acuzatul a fost implicat în proces, indiferent de statutul acestuia dacă a avut loc o notificare oficială și dacă aceasta a avut consecințe asupra situației lui. În speță, prin pornirea urmăririi penale pe fapt, inculpatul Paladi Dumitru nu a suferit asupra sa careva repercusiuni sau consecințe importante, urmând a fi constatate în general lipsa acestora. De asemenea, instanța de apel, a respins și solicitarea părții apărării privind aplicarea prevederilor art. 7 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, publicată în monitorul oficial la 31.12.2021, în ceea ce privește condamnarea lui Paladi Dumitru prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 12.12.2018, în baza art. 2011 alin.(2) lit. a) Cod penal la 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal - de 2 ani, or, pe rolul instanței de apel s-a examinat capătul de învinuire în privința lui Paladi Dumitru învinuit în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, astfel, partea apărării urmând să se adreseze cu cerere separată la judecătorul de instrucție pentru examinarea solicitării respective. Instanța de apel, a susținut poziția primei instanțe că, corectarea și reeducarea inculpatului Paladi Dumitru Victor este posibilă numai cu tragerea la răspundere penală și numai aplicând față de acesta, pedeapsa în baza art. 217 alin.(4) lit. b) Cod Penal cu închisoare pe un termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de păstrare, transportare, vânzare a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, de a ocupa funcții în domeniul farmaceuticii și alte activități legate de gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Paladi Dumitru și inculpatul Paladi Dumitru, invocând temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) Cod de procedură penală, au solicitat identic, casarea sentinței și a deciziei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de încetare a procesului penal în privința inculpatului în baza art. 391 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală. 5.1. În motivarea argumentelor, au relatat că, sentința primei instanțe și decizia instanței de apel sunt ilegale, neîntemeiate și pasibile de a fi casate, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și este expusă neclar, precum și instanța de judecată a admis erori grave de fapt, care a afectat soluția instanței. Relevă că, instanțele de fond, nu au apreciat probele din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, și în așa mod, a ajuns la concluzia greșită că Paladi Dumitru a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal. La fel, indică că, la examinarea cauzei penale, instanțele de fond, au comis erori de drept. Astfel, inculpatului i-a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei într-un mod 6 echitabil, în special instanțele de fond nu au examinat argumentele părții apărării, condamnarea acestuia cu privațiune de libertate fiind o încălcare flagrantă a actului de justiție. În sensul declarat, instanțele de fond nu au stabilit motive relevante și suficiente pentru condamnarea inculpatului. Statuează că, Paladi Dumitru, a recunoscut faptul că, a consumat substanțe narcotice, dar nu a recunoscut procurarea, păstrarea sau transportarea acestora. Susțin că, drogurile au fost procurate de către Brânza Vitalii. După procurarea acestora, Paladi Dumitru împreună cu Brînza Vitalii, s-au deplasat la adresa de domiciliu a lui Paladi Dumitru, unde au consumat aceste substanțe narcotice. La fel, în acea zi, aproximativ la ora 18:00, la Paladi Dumitru au venit angajații poliției. Consideră că, în acțiunile lui Paladi Dumitru, nu se întrunesc elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal. De asemenea invocă că, organul de urmărire penală a omis obligația procedurală pozitivă, de ai recunoaște lui Paladi Dumitru calitatea de bănuit, imediat ce i-au devenit cunoscute motivele plauzibile de a-l bănui de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal, ceea ce a condus la încălcarea dreptului garantat de art. 63 alin. (11) Cod de procedură penală. Relatează că, ordonanța de punere sub învinuire a lui Paladi Dumitru din 05.04.2021 în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal, este contrară art. 63 alin. (3) Cod de procedură penală. Consideră că, calitatea de bănuit a lui Paladi Dumitru a încetat de drept, conform art. 63 alin. (6) Cod de procedură penală, la 10.02.2021, adică, după expirarea a trei luni de la momentul pornirii urmăriri penale, deoarece ulterior, nu a fost emisă o ordonanță motivată în sensul art. 63 alin. (2), pct. 3) Cod de procedură penală. Prin urmare, până la 10.02.2021, în privința lui Paladi Dumitru urma să fie înaintată învinuirea, sau acesta să fie scos de sub urmărire penală. Conchid că, în circumstanțele enunțate supra, prin înaintarea acuzației față de inculpat, pe o durată ce a depășit termenul imperativ procesual de trei luni, acestuia i-a fost îngrădit dreptul prevăzut la art. 21 din Constituția Republicii Moldova. Încălcările prevederilor legale, care reglementează desfășurarea procesului penal, admise la înaintarea învinuirii lui Paladi Dumitru în baza ordonanței din 05.04.2021, nu pot fi înlăturate decât prin anularea actelor adoptate de procuror. Reținând soluția de declarare a nulității ordonanței de punere sub învinuire a lui Paladi Dumitru din 05.04.2021, partea apărării constată circumstanțe ce exclud tragerea la răspundere penală a inculpatului și condiționează încetarea procesului penal în privința acestuia în baza art. 391 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală.

Împotriva recursului, procurorul în secția judiciar penală, Crijanovschi Sergiu, a depus referință prin care solicită inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale. În acest sens, a argumentat că instanța de apel, judecând cauza și-a motivat corect soluția, bazându-se pe cumulul de probe administrate la cauza penală, ceea ce denotă faptul că instanța de apel just a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei penale.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că, acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile din următoarele considerente. În corespundere cu prevederile art. 435 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. 7 Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit atestă că, titularii acestora invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârilor instanțelor de fond, prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii. De asemenea, din conținutul recursurilor declarate, recurenții invocă și faptul că, ordonanța de punere sub învinuire a lui Paladi Dumitru din 05.04.2021 în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal, este contrară art. 63 alin. (3) Cod de procedură penală. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art.427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit conchide că, astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat cu strictețe prevederile art. art. 414 alin.(1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul hotărârii, acesta fiind clar. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art.414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Prin urmare, Colegiul penal respinge ca fiind declarative afirmațiile recurentului prin care susține că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și este expusă neclar, precum și instanța de judecată a admis erori grave de fapt, care a afectat soluția instanței, or, Colegiul penal lărgit, verificând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele invocate în apelurile declarate, se constată că, recurenții au primit răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularilor cererilor de recurs cu soluția pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a recursurilor în sensul formulat. Mai mult ca atât, în conținutul recursurilor nu au fost descrise care anume din 8 motivele apelului nu au fost luate în considerație la judecarea cauzei. Cu referire la critica recurenților privind aprecierea eronată a probatoriului administrat în prezenta cauză de către instanțele de fond, ajungându-se astfel la o concluzie că Paladi Dumitru a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel, în motivarea soluției adoptate, a relatat fără echivoc că, probele acumulate, administrate și enunțate la caz, au fost dobândite cu respectarea normelor de procedură, fiind unele pertinente, concludente și utile, care coroborează între ele, cu declarațiile martorilor și parțial cu depozițiile inculpatului, din care s-a stabilit cert că, anume inculpatul Paladi Dumitru a comis infracțiunea imputată acestuia. La caz se constată că, atât prima instanță, cât și instanța de apel, urmare examinării cauzei au ținut cont în deplină măsură de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, unde probele au fost cercetate sub toate aspectele prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și prin care s-a dovedit săvârșirea de către inculpat a infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal. Astfel, a fost stabilit că, Paladi Dumitru împreună și în acord cu Brînza Vitalii, în circumstanțe nestabilite, au procurat un pachet cu substanță interzisă, pe care l-au păstrat asupra lor până la data de 01.10.2020 și aproximativ ora 18:00, când, fiind efectuată cercetarea la fața locului de către angajații poliției la domiciliul lui Paladi Dumitru din mun. Chișinău, str. Igor Vieru 14/2, ap. l, au fost depistate și ridicate un pachet confecționat dintr-un fragment de hârtie cu substanță de culoare galben-verzuie, o folie din staniol cu depuneri carbonizate și o butelie din polimer cu depuneri de culoare cafenie Colegiul penal lărgit atestă că, alegațiile recurenților precum că, ”(…) atât instanța de fond cât și instanța de apel n-au apreciat probele din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, și, în așa mod, au ajuns la concluzia greșită că Paladi Dumitru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal”, nu se bazează pe careva argumente plauzibile, or, instanțele de fond, întru demonstrarea vinovăției inculpatului, au reținut următorul element probatoriu: declarațiile martorului Stîngaci Dumitru (f.d. 50-51, Vol. II); declarațiile martorului Goncerov Maxim (f.d. 53-54, Vol. II); declarațiile martorului Rășchitor Marin (f.d. 54, Vol. II); declarațiile martorului Jorovlea Viorel (f.d. 59-60, Vol. II); procesul-verbal de constatare de cercetare la fata locului din 01.10.2020 cu planșa fotografică, potrivit căruia a fost examinat apartamentul nr. l din str. Igor Vieru 14/1, fiind ridicată o folie din staniol cu depuneri de culoare negru, un pachețel în care se află substanță de culoare galben-verzuie și o sticlă din polimer cu depuneri de culoare negru (f.d.17-18, Vol. I); raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-3836 din 27.10.2020 (f.d.29-34, Vol. I); răspunsul de la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale cu nr.Rg02- 001546 din 31.03.2021 (f.d.123, 124, Vol. I); corpuri delicte: masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare galbenă, cu masa de 0,792 g, depunerile de substanță de culoare cafenie, de pe suprafața fragmentului de butelie din polimer, cu masa de 0,005 g, fragmentului de folie din staniol, care au fost împachetate în 3 plicuri - transmise spre păstrare în camera de păstrare a IP Ciocana (f.d.35, Vol. I). Prin urmare, argumentele recurenților invocate în recursurile acestora, precum că, instanța d apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și este expusă neclar, precum și instanța de judecată a admis erori 9 grave de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal lărgit le respinge, întrucât instanța de apel a argumentat detailat motivele pentru care a fost respinsă versiunea apărării, probele administrate confirmând cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. Cu referire la alegațiile recurentului privind prezența în speță a temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit notează că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Poziția expusă de către recurenți, precum că în speță, în acțiunile inculpatului Paladi Dumitru, nu se întrunesc elementele componenței de infracțiune prevăzută de art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal, Colegiul penal lărgit o apreciază ca fiind declarativă și neîntemeiată. Or, potrivit prevederilor art. 430, pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată. Totodată, instanța de recurs evidențiază că în cauză au fost stabilite toate elementele componente ale infracțiunii imputate inculpatului, inclusiv vinovăția acestuia, iar argumentele recurentului, precum că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal, sunt neîntemeiate și contravin actelor cauzei. Potrivit considerentelor teoretice latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 217 Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune, care se înființează prin mai multe modalități, printre care: circulația, procurarea, păstrarea, transportarea sau alte operațiuni ilegale cu substanțe narcotice. Prin urmare, în cauza dedusă judecății, probele administrate la cauză, au fost amplu analizate și obiectiv apreciate de instanța de apel, în contextul de învinuire al inculpatului în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, astfel se confirmă cu certitudine că, acțiunile inculpatului întrunesc elementele infracțiunii imputate inculpatului. În contextul alegației recurenților, prin care ordonanța de punere sub învinuire a lui Paladi Dumitru din 05.04.2021 în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal, este contrară art. 63 alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel, și-a certificat motivația în această parte într-un mod clar și bine argumentat. Or, instanța de apel a constat cert că, Paladi Dumitru a fost recunoscut în calitate de bănuit prin ordonanța din 05.01.2021, iar prin ordonanța din 05.04.2021 a fost pus sub învinuire incriminându-i-se săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) lit. b) Cod penal. În aceste condiții, s-a conchis lipsa încălcării termenelor legale, prevăzute de art. 63 alin.(2) pct. 3) Cod de procedură penală, afirmațiile părții apărării purtând un caracter declarativ. Mai mult, la caz se conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, și în virtutea 10 corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Or, instanțele de fond în cadrul examinării cauzei penale, au respectat cu strictețe atât normele procesual penale (art. art. 24, 26 Cod de procedură penală) ce vizează respectarea principiilor de drept, cât și în sensul art. 6 CEDO, soluționând cauza în prezența avocatului inculpatului atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, care prin hotărârile pronunțate nu au adus atingere intereselor justiției. În acest context, Colegiul penal lărgit concluzionează că, temeiurile de casare, prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit aplicabilitatea la caz, întrucât decizia atacată este legală, întemeiată și echitabilă, recursurile urmând a fi respinse ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit D E C I D E : Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Paladi Dumitru și inculpatului Paladi Dumitru, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2022, în cauza penală în privința lui Paladi Dumitru XXXXX. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 04 iulie 2023. Președinte Guzun Ion Judecători Eremciuc Ghenadie Talpă Boris Daguța Sergiu Donos Aliona 11 06.06.2023 cauza penală nr. 1ra-1698/2022 Opinie separată a Judecătorului Ghenadie Eremciuc conform art.339 alin.(7), 340 alin.(3) Cod de procedură penală, în cauza penală de învinuire a lui Paladi Dumitru Victor, în comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit.b) Cod penal. 1.1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie 2022, Paladi Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi a fost condamnat la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de păstrare, transportare, vânzare a drogurilor, etnobotanicilor sau analogiilor acestora, de a ocupa funcții în domeniul farmaceuticii și alte activități legale de gestionarea substanțelor narcotice pe o perioadă de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 85 alin. (1) Cod penal, s-a adăugat parțial la pedeapsa aplicată, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12 decembrie 2018 de 4 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, stabilindu-i-se definitiv lui Paladi Dumitru, o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de păstrare, transportare, vânzare a drogurilor, etnobotanicilor sau analogiilor acestora, de a ocupa funcții în domeniul farmaceuticii și alte activități legale de gestionarea substanțelor narcotice pe o perioadă de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a încasat în mod solidar de la Paladi Victor și Brînza Vitalie, în folosul Statului, cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R- 3836 din 27.10.2020, în sumă de 1 680 lei. 1.2. Avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Paladi Dumitru și inculpatul Paladi Dumitru, au contestat hotărârea primei instanțe, solicitând, admiterea apelurilor, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu încetarea procesului penal în baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în cauza penală de învinuire a lui Paladi Dumitru, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. 1.3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2022, au fost respinse ca nefondate apelurile înaintate, cu menținerea sentinței fără modificări. 1.4. Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Paladi Dumitru și inculpatul Paladi Dumitru, invocând temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) Cod de procedură penală, au solicitat identic, casarea sentinței și a deciziei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de încetare a procesului penal în privința inculpatului în baza art. 391 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală. 1.5. Prin decizia Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 06 iunie 2023, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Paladi Dumitru și inculpatului Paladi Dumitru, cu menținerea deciziei 12 Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2022, în cauza penală în privința lui Paladi Dumitru XXXXX 2. Nu am susținut această soluție în legătură cu ce exprim opinie separată în scris, invocând următoarele motive. 3. Contrar celor reținute de către instanță, nu pot fi de acord cu faptul interpretării a situației de fapt stabilite pe cauză or, de către partea acuzării au fost prezentate probe legal colectate în faza de urmărire penală, cercetării nemijlocite în instanța de fond care combat poziția instanței de fond, apel și recurs. 4. Analizând conținutul sentinței, consider că probele prezentate de către partea acuzării, nu le-a dat apreciere în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală, fiind reținută la baza sentinței adoptate versiunea și probele acuzării, fără a fi supuse acestea analizei minuțioase în coraborare cu celelalte probe existente și administrate, astfel a fost admisă o eroare de fapt, care a afectat soluția adoptată. 5. Rezumând situația de fapt, în raport cu argumentele invocate, menționez că instanța a dat o apreciere superficială a probelor și anume: 5.1. Paladi Dumitru împreună și în acord cu Brînza Vitalii, în circumstanțe nestabilite, au procurat un pachet cu substanță interzisă, pe care l-au păstrat asupra lor până la data de 01.10.2020. Aproximativ ora 18:00, când, fiind efectuată cercetarea la fața locului de către angajații poliției la domiciliul lui Paladi Dumitru din mun. Chișinău, str.XXXXX, au fost depistate și ridicate un pachet confecționat dintr-un fragment de hârtie cu substanță de culoare galben- verzuie, o folie din staniol cu depuneri carbonizate și o butelie din polimer cu depuneri de culoare cafenie. Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/l-R-3836 din 27.10.2020: masa vegetală, uscată și mărunțită de culoare galbenă,..., reprezintă produs etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-022, care nu se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, psihotrope și/sau precursorii acestora. Masa produsului etnobotanic îmbibat cu cannabinoidul sintetic MDMB(N)-022, constituie în total 0,792 g. Depunerile de substanță de culoare cafenie, de pe suprafața fragmentului de butelie din polimer,.., conțin cannabinoidul sintetic MDMB(N)- 022, masa depunerilor constituie 0,005g. Pe suprafața fragmentului de folie de staniol,,,,, s-au depistat urme ale cannabinoidului sintetic - MDMB(N)-022’’\ care este analog al unor substanțe canabimimetice ilicite, iar conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cantitatea depistată constituie proporții deosebit de mari. Astfel, acțiunile inculpatului Paladi Dumitru, au fost încadrate juridic în baza art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi – „circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora fără scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, fără scop de înstrăinare săvârșite de două persoane, în proporții deosebit de mari”. 5.2. Din nou cu riscul de a se repeta, instanța definește noțiunea de analog al etnobotanicelor în temeiul art. 134/1 Cod penal, ca „fiind orice substanță sau asociere de substanțe de origine naturală ori sintetică, în orice stare fizică, sau orice produs, plantă, ciupercă, ori părți ale acestora, care are capacitatea de a produce efecte psihoactive și care, indiferent de conținutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i se face, este ori poate fi folosită în locul unei substanțe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanțe aflate sub control național și/sau internațional”. La caz, noțiunea de analog este una ”asociativă” care presupune o asociere de organul competent - Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor de pe lângă Ministerul Sănătății, cu o substanță inclusă în Lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, și nicidecum nu presupune aplicarea legii penale prin analogie. Potrivit articolului 72 din Constituție, stabilirea infracțiunilor, reglementarea 13 pedepselor și regimul executării acestora ține de competența Parlamentului. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului și ale statului de drept î-l constituie principiul legalității. Legalitatea, ca principiu de bază al statului de drept, determină conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare care stabilesc condiții de procedură privind edictarea normelor juridice. Preeminența dreptului se asigură prin întreg sistemul de drept, inclusiv prin normele penale, acestea caracterizându-se prin anumite trăsături proprii, distinctive în raport cu alte categorii de norme, ce se diferențiază între ele prin caracterul și structura lor, prin sfera de incidență. O lege penală comportă un caracter general, ea reglementând situații și incriminând fapte care sunt aplicabile pentru subiecți nedeterminați și fără a avea caracter particular sau concret (HCC nr. 14 din 7 mai 2014). Curtea reține că preeminența dreptului generează, în materie penală, principiul legalității delictelor și pedepselor și principiul inadmisibilității aplicării extensive a legii penale, în detrimentul persoanei, în special, prin analogie. Curtea menționează că principiul legalității normei penale, în sensul nulum crimen sine lege, pune în sarcina legiuitorului două obligații: 1) să prevadă într-un text de lege faptele considerate infracțiuni și sancțiunile aferente (lex scripta); 2) să redacteze textul legii cu claritate (lex certa). Сomponența de infracțiune prevăzută de art. 217 alin.(4) lit.b) Cod penal, având ca obiect material un analog al substanței stupefiante sau psihotrope, întrunește acest două condiții. Or, modificarea cadrului legal cu introducerea acestei noțiuni, s-a înfăptuit în condițiile în care diversitatea substanțelor stupefiante și psihotrope este într-o rapidă și continue dezvoltare, astfel încât este imposibil de ținut pasul în partea modificărilor legislative de incriminare a fiecărei formule chimice care are capacitatea de a produce efecte psihoactive și care, indiferent de conținutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i se face, este ori poate fi folosită în locul unei substanțe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanțe aflate sub control național și/sau internațional. Importanță prezintă, în aceasta situație că concluzia referitor la analogul substanței stupefiante sau psihotrope să fie dat de un organ abilitat, și anume Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor de pe lângă Ministerul Sănătății. Conform normei art. 7 alin. (1) și (11) și (2) din Legea nr. 382 din 06.05.1999, „cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor”, Comitetul permanent de control asupra drogurilor (denumit în cele ce urmează comitet) este o subdiviziune a Ministerului Sănătății. Statele de funcții, bugetul și regulamentul comitetului se aprobă de către acest minister, care stabilește modalitatea de finanțare a comitetului. Determinarea substanțelor stupefiante, psihotrope, a precursorilor și analogilor acestora, precum și a produselor etnobotanice, se efectuează în laboratorul desemnat de Ministerul Sănătății. În atribuția Comitetului intră determinarea în laborator a naturii substanței stupefiante ori psihotrope sau a precursorului ori analogului acesteia, sau a produsului etnobotanic. Până la determinarea de către comitet a naturii substanței examinate, circulația acesteia se suspendă. Totodată, alin. (2) al art. 8 din aceeași Lege stabilește că Tabelele nr. I-IV, listele de substanțe stupefiante și psihotrope și de precursori, expuse în anexă, se aprobă și se modifică prin hotărâre a Guvernului, la propunerea comitetului. Conform art. 2 din ordinul MS nr.478 din 09.07.2010, „cu privire la aprobarea Regulamentului Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor de pe lângă Ministerul Sănătății”, Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor de pe lângă Ministerul Sănătății a fost delegat pentru activitate în cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie ca subdiviziune subordonată. nu Ori prin analogul substanței narcotice sau psihotrope se subînțelege substanța care este inclusă în nici o listă de substanțe supuse controlului din partea statului. Odată ce o substanță este inclusă în lista din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, nr.79 din 23.01.2006, ea obține 14 fie statutul de substanță narcotică, fie statutul de substanță psihotropă. „Tertium non datur„, deoarece nu există o listă oficial întocmită a substanțelor analoage. Astfel, nu există nici o claritate în privința statutului analoagelor substanțelor narcotice sau psihotrope. Aceasta pentru că, de fapt, ele nu sunt supuse nici unui regim juridic, în afară de prevederea cu caracter declarativ și ambiguu din alin.(2) art.134/1 CP RM, nu există nici o reglementare ce ar statua într-un fel sau altul criteriile după care o substanță sau alta poate fi recunoscută analog al substanței narcotice sau psihotrope. În circumstanțele enunțate considerăm că atîta timp cît analogul substanțelor narcotice și psihotrope nu sunt supuse unui control juridic din partea statului el nu poate fi considerat ca substanța narcotic sau psihotropă și nu poate îmbrăca forma obiectului material al infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit.b) CP Pedepsirea oricărei persoane pentru o faptă penală se poate realiza doar în baza unor informații certe și veridice despre vinovăția ei, neadmițîndu-se presupunerile sau probele afectate de incertitudine. Legiuitorul stabilind chiar interpretarea dubiilor în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Chiar în cazul aprecierii probelor, orice informație, în baza căreia se pot trage două sau mai multe concluzii opuse (în sensul apărării sau acuzării) despre aceiași circumstanță, arată imposibilitatea punerii acesteia în baza unei sentințe de condamnare. 5.3. Art.93 alin.(2) CPP, prevede că, - în calitate de probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor mijloace: 1) declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile, martorului; 2) raportul de expertiză judiciară; 3) corpurile delicte; 4) procesele-verbale privind acțiunile de urmărire penală și ale cercetării judecătorești; 5) documentele (inclusiv cele oficiale); 6) înregistrările audio sau video, fotografiile; 7) constatările tehnico-științifice și medico-legale; 8) actele procedurale în care se consemnează rezultatele măsurilor speciale de investigații și anexele la ele, inclusiv stenograma, fotografiile, înregistrările și altele; 9) procesele-verbale de consemnare a rezultatelor investigațiilor financiare paralele și procesele-verbale de consemnare a opiniei organului de control de stat al activității de întreprinzător, emisă conform prevederilor art.2761 dacă nu a fost expusă într-un proces-verbal de control; 10) procesul-verbal de control, întocmit în cadrul controlului de stat asupra activității de întreprinzător, un alt act de control/administrativ cu caracter decizional, întocmit de un organ de control în rezultatul unui control efectuat conform legislației speciale în vigoare Astfel, Codul de procedură penală prevede un șir de acte, acțiuni procesual/procedural penale care pot fi puse la baza unei sentințe de achitare – condamnare, specificate NEMIJLOCIT în ART.93 alin.(2) CPP. Articolul 94. Datele neadmise ca probe (1) În procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărîri judecătorești datele care au fost obținute: 6) dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința de judecată. Scrisoarea Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor din cadrul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale al RM, NU CADE SUB INCIDENȚA - ART.93 CPP, din care motiv nu poate fi pusă la baza unei hotărâre de condamnare (art.94 alin.(1) pct.6) CPP). 5.4. La 18.11.2021 Plenul Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție a respins ca fiind inadmisibil, recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Republicii Moldova, 15 privind pronunțarea unei decizii obligatorii, prin care se solicită să se soluționeze problema de drept ridicată, în sensul recunoașterii în calitate de obiect material al infracțiunilor legate de circulația ilicită a drogurilor – a analogilor substanțelor stupefiante/psihotrope, certificate prin scrisorile eliberate de IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, și de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Ideea de bază a fost cea, de a recunoaște în calitate de probă scrisoarea Instituției Medico- Sanitare Publice, Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătății RM cu nr.01- 12/632 din 18.04.2017, potrivit căreia substanța MDMB(N)- 022, care conform reprezintă analogul substanței stupefiante AB-PINACA-CHM (C20H28N4O2). Recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Republicii Moldova, privind pronunțarea unei decizii obligatorii, prin care se solicită să se soluționeze problema de drept ridicată, în sensul recunoașterii în calitate de obiect material al infracțiunilor legate de circulația ilicită a drogurilor – a analogilor substanțelor stupefiante/psihotrope, certificate prin scrisorile eliberate de IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, și de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a fost declarat în aceeași perioadă, când s-a solicitat la 29.03.2021 și repetat la 04.05.2021 când s-a solicitat Președintelui Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, care este în drept de a cere Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești învestite cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, să intervină prin declararea recursului în interesul legii, la clarificarea problema referitoare la substanța MDMB(N)- 2201, care conform reprezintă analogul substanței stupefiante AB-PINACA-CHM (C20H28N4O2), când un inculpat este achitat, ca exemplu Albu Veaceslav, soluție menținută de către instanța de recurs, iar în cazul altor inculpați, se adoptă sentințe de condamnare. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție nr. 1ra-1341/2021, din 13.09.2021, adoptat în privința lui Lipsiuc Oleg, s-a dispus: admiterea recursului avocatului A.Tărâță, casarea deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 10 februarie 2021 în cauza penală privindu-l pe LIPSIUC Oleg (învinuirea aceeași substanță MDMB(N)- 2201) și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Instanța de recurs au menționat că: “prima instanță urma să audieze expertul, deoarece asupra concluziilor acestuia planează dubiul veridicității și dacă prin audiere nu ar fi fost înlăturate aceste deficiențe, era în drept de a dispune efectuarea unei expertize judiciare repetate de către un alt expert sau o altă comisie de experți, în conformitate cu prevederile art. 148 Cod de procedură penală”. Prin sentința Judecătoriei Bălți din 30.12.2021 Storceai Serghei, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(4) lit.b) Cod penal (învinuirea aceeași substanță MDMB(N)- 2201), se achită, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Respectând indicații CSJ pe cauza penală în privința lui Lipsiuc Oleg, în cauza penală de examinare în privința lui Storceai Serghei a fost audiat expertul Vieru Anna. În cadrul audierii expertului Vieru Anna a menționat că în privința substanței cannabinoidul sintetic MDMB (N)-2201 nu poate oferi concluzii despre analog al substanțelor narcotice sau psihotrope, fiindcă, în ședința de judecată el nu a concluzionat că cannabinoidul sintetic MDMB (N)- 2201 poate fi considerat analog, fiindcă nu intră în competența lui de a se expune asupra acestui subiect, deoarece nu intră în Hotărârea Guvernului nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora. În ședința de judecată de examinare a acțiunilor lui Paladi Dumitru, acuzatorul de stat și nici partea apărării, nu au solicitat audierea experților care au examinat substanțele ridicate, sau dispunerea efectuarea unei expertize judiciare repetate de către un alt expert sau o altă comisie de experți, în conformitate cu prevederile art. 148 Cod de procedură penală. Instanța de judecată, din propria inițiativă, nu a putut invoca și solicita prezentarea probelor suplimentare, deoarece ar încălca dispozițiile art.24 alin.(4) CPP, care prevede că: Părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța de judecată acordă ajutor 16 oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare. 5.4. Sub același aspect, de ACHITARE în prezența substanței MDMB(N) -2201 analog al unor substanțe canabimimetice similare la 5F-AMB, AB-PINACA, a vedea: decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău nr.1a – 1331/2019 din 23 septembrie 2019 de achitare a lui Albu Veaceslav și Decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție nr.1ra-1274/2020 din 03.06.2020, de menținere a hotărârii instanței de apel. Păstrarea și desfacerea unei substanțe toxice, care nu este inclusă în lista substanțelor toxice, aprobată la 15.01.1997 de Comitetul Permanent pentru Control asupra Drogurilor al Republicii Moldova și confirmată de procesul – verbal nr. 1 al ședinței acestui comitet, și nici nu figurează în Convenția unică asupra stupefiantelor din 30.03.1961 sau în Convenția contra traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope din 20.12.1988, nu constituie infracțiune de circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a precursorilor (Decizia Colegiului penal al CSJ din 20.07.1999, nr. 1r/a-185/99) (Sinteza practicii judiciare Chișinău, 2000, pag.343) (www.csj.md) 6. În Decizia Curții Constituționale nr.54 din 14.05.2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art.134/1, 217 și 217/1 din Codul penal, se menționează că: Art.134/1 alin.(7) Cod penal, prevede că: - Listele de substanțe stupefiante, psihotrope și de precursori se aprobă, se modifică și se completează de către Guvern. Din 2019 și până în prezent (14.11.2022) reprezentanții statului, în atribuțiile căruia intra – APROBAREA, MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA listei nu au întreprins nici o acțiune în acest sens. 7. Condiția accesibilității presupune ca textele de lege să poată fi cunoscute de către destinatari. Orice persoană trebuie să poată să dispună de informații privind normele juridice aplicabile într-un caz concret (Khlyustov v. Rusia, 11 iulie 2013, § 68). În special, accesibilitatea legii presupune publicarea ei în Monitorul Oficial al Repufblicii Moldova, în condițiile articolului 76 din Constituție, astfel încât să poată fi cunoscută de persoanele la care se referă. Așadar, cu privire la respectarea condiției accesibilității, Curtea menționează că publicul are acces la Codul de procedură penală, acesta fiind publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 104-110 din 7 iunie 2003, republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 248-251 din 5 noiembrie 2013. Prin urmare, condiția accesibilității - ÎN CAZUL DAT NU ESTE RESPECTATĂ,

Definiția infracțiunii: FAPTA SOCIAL PERICULOASĂ, PREVĂZUTĂ DE LEGE ȘI

În concluzie se poate de afirmat că, NU EXISTĂ nici o normă legală a analogilor, care ar conține LISTA lor, precum și care anume ar fi cuantumul cantităților, fiindcă conform anexei la Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, pot fi în proporții ,,MICI,, ,,MARI,, ,,DEOSEBIT DE MARI,,, de care depinde calificarea faptei – drept contravenție sau infracțiune, mai puțin gravă, gravă, excepțional de gravă. 17

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/l-R-3836 din 27.10.2020: masa vegetală, uscată și mărunțită de culoare galbenă,..., reprezintă produs etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-022, care nu se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, psihotrope și/sau precursorii acestora. Masa produsului etnobotanic îmbibat cu cannabinoidul sintetic MDMB(N)-022, constituie în total 0,792 g. Depunerile de substanță de culoare cafenie, de pe suprafața fragmentului de butelie din polimer,.., conțin cannabinoidul sintetic MDMB(N)-022, masa depunerilor constituie 0,005g. Pe suprafața fragmentului de folie de staniol,,,,, s-au depistat urme ale cannabinoidului sintetic - MDMB(N)-022’’\ care este analog al unor substanțe canabimimetice ilicite, iar conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cantitatea depistată constituie proporții deosebit de mari. La momentul adoptării prezentei hotărâri, nu există nici un act al puterii EXECUTIVE (Guvernul), care ar stabili proporția - canabinoidul sintetic MDMB (N)-022.

În Decizia Curții Constituționale nr.30 din 13.10.2015 prin care s-a expus asupra controlului unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, se menționează că:

În ședința publică a Curții reprezentantul Guvernului a susținut constituționalitatea actului contestat, menționând că art.2 alin. (3) din Legea cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor lor abilitează Guvernul cu competența exclusivă de a stabili regulile de circulație a substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor lor. Având în vedere viteza cu care se dezvoltă piața drogurilor, anume prin modificarea operativă, realizată prin hotărâre de Guvern, este posibilă includerea noilor substanțe în lista preparatelor interzise, precum și calificarea lor ca substanțe narcotice, psihotrope sau precursori.

În jurisprudența sa anterioară Curtea a menționat că unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului și ale statului de drept îl constituie principiul legalității. Legalitatea, ca principiu de bază al statului de drept, determină conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare care stabilesc condiții de procedură privind edictarea normelor juridice. Preeminența dreptului se asigură prin întreg sistemul de drept, inclusiv prin normele penale, acestea caracterizându-se prin anumite trăsături proprii, distinctive în raport cu alte categorii de norme, ce se diferențiază între ele prin caracterul și structura lor, prin sfera de incidență. O lege penală comportă un caracter general, ea reglementând situații și incriminând fapte care sunt aplicabile pentru subiecți nedeterminați și fără a avea caracter particular sau concret (HCC nr. 14 din 7 mai 2014).

Curtea reține că preeminența dreptului generează, în materie penală, principiul legalității delictelor și pedepselor și principiul inadmisibilității aplicării extensive a legii penale, în detrimentul persoanei, în special, prin analogie.

Curtea menționează că principiul legalității normei penale, în sensul nulum crimen sine lege, pune în sarcina legiuitorului două obligații: 1) să prevadă într-un text de lege faptele considerate infracțiuni și sancțiunile aferente (lex scripta); 2) să redacteze textul legii cu claritate (lex certa).

Odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept pe care îi privesc măsurile de aplicare a acestei soluții (Păduraru vs. România, 1 decembrie 2005, §92).

În acest sens, Curtea Europeana a subliniat că principiul legalității delictelor și pedepselor și principiul potrivit căruia o lege penală nu poate fi aplicată extensiv în detrimentul acuzatului, în special prin analogie, înseamnă că o infracțiune trebuie să fie definită clar prin lege. Această condiție este îndeplinită atunci când individul poate să știe, pornind de la prevederea normei pertinente și cu ajutorul interpretării ce este dată în jurisprudență, ce acte și omisiuni sunt de natură să-i angajeze responsabilitatea penală (Kokkinakis vs. Grecia, din 25 mai 1993). 18

În preambulul Deciziei-cadru 2004/757/JAI a UE din 25 octombrie 2004 de stabilire a dispozițiilor minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri prevede că „Pentru a stabili nivelul sancțiunilor, ar trebui avute în vedere elemente concrete, cum ar fi cantitățile și tipul de droguri traficate {...}, iar în conformitate cu articolul 4, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru aplicarea pedepsei, inclusiv când ,,a) infracțiunea implică cantități mari de droguri”.

În concluzie se poate de afirmat că dacă o substanță, inclusiv ANALOGILOR este interzisă, atunci ea este necesar și suficient, să fie inclusă în lista substanțelor incluse în Hotărârea de Guvern.

Astfel, Curtea menționează că prin conținutul sintagmei „listele substanțelor ”, cuprinsă la articolul 134/1 alin. (4) din Codul penal, urmează a se înțelege competența Guvernului de a reglementa atât categoriile substanțelor narcotice și psihotrope, cât și cantitățile acestora. Aprobarea doar a listei acestor substanțe, fără o reglementare cantitativă, ar lipsi de esență întreaga hotărâre a Guvernului, care ar fi, astfel, inaplicabilă.

Curtea menționează că, având în vedere faptul că domeniul supus examinării se află în permanentă evoluție și vizează nu doar reglementările în materia dreptului penal, dar și cele privind ocrotirea sănătății publice, legislativul poate delega executivului competența de a reglementa, prin acte subordonate legii, lista substanțelor narcotice, psihotrope și cantitatea acestora.

Totodată, ținând cont de faptul că procesul legislativ implică mai multe etape de durată, rațiunea stabilirii competenței Guvernului rezultă și din necesitatea intervenției prompte în cadrul normativ în vederea reglementării acestui domeniu în cazul apariției de noi.

Articolul 6 din CONSTITUȚIA REPUBLICII MOLDOVA: Separația și colaborarea puterilor. În Republica Moldova puterea legislativă, executivă și judecătorească sînt separate și colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituției. Substanța MDMB (N) 022 reprezintă un produs cannabimimetic cu priorități psihotrope. Substanța MDMB(N) -022 este analog al unor substanțe canabimimetice ilicite similare la 5F- AMB, AB-PINACA care estet introduse în Hotărîrea Guvernului al Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante psihotrope și precursorilor acestora. MDMB(N) reprezintă o substanță periculoasă pentru viață și integritatea fizică și mintală a omului. Lund în considerare faptul că, reprezentanții statului, în persoana Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor din cadrul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, parte componentă a Guvernului, reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne sau Procuraturii, au depistat o substanță care are efecte: fiziologice (somatice), psihice (psihoactive), fatale, ar putea fi inclusă în Lista Hotărîrea Guvernului al Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante psihotrope și precursorilor acestora, nu au întreprins acțiuni pentru a completa tabelele cu noi substanțe, înseamnă că astfel de substanțe sunt admise pentru întrebuințare. Dacă să admitem că partea acuzării are dreptate la înaintarea unei astfel de învinuiri, atunci instanța de judecată, prin sentința de condamnare, include AUTOMAT substanțe analogice în Lista Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, prerogativă a PUTERII EXECUTIVE și nu celei JUDECĂTOREȘTI, concluzie care ------ nu poate fi acceptată.

Cu titlu de practică judiciară, în cazul substanțelor, care nu sunt incluse în Hotărârea Guvernului nr.1088 din 05.10.2004, sau în Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, a se vedea încheierea (de respingere a demersului privind transferul condamnatului) din 07.03.2019, adoptată de către Judecătoria Chișinău (Sediul Buiucani) (dosarul nr.12-8-40036-08062017 (8- 85/17)) prin care s-a decis respingerea demersului Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind transferul din Federația Rusă în Republica Moldova a condamnatului OBREJA Marc, născut la 15.09.1989 pentru continuarea executării pedepsei, stabilite de instanța rusă, într-un penitenciar din Republica Moldova. 19 Procurorul din cadrul Procuraturii Generale, în cadrul ședinței de judecată, a pledat pentru respingerea demersului înaintat de Ministerul Justiției privind transferul condamnatului OBREJA Marc pentru continuarea executării pedepsei penale sub formă de închisoare pe teritoriul Republicii Moldova, fiindcă, potrivit răspunsului oferit de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, substanța narcotică care a servit comiterea infracțiunii de către OBREJA Marc pe teritoriul Federației Ruse nu este inclusă la moment în Hotărârea Guvernului nr.1088 din 05.10.2004, sau în Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, respectiv în speță nu sunt întrunite condițiile necesare privind transferul persoanei prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de Convenția asupra transferării persoanelor condamnate din 21.03.1983, adoptată la Strasbourg la 21.03.1983.

În acest context se atestă că s-a admis o eroare gravă de fapt, fără a-și motiva soluția și a respinge argumentat probele acuzării, a constatat o altă stare de fapt, contrar probelor prezente la materialele cauzei. Rezumând cele expuse conchidem că soluția de condamnare este una pripită, ne având la bază suport legal. Judecător Ghenadie Eremciuc 20