1ra-1057/2022 — art. 217-1 alin. 43 lit. b,f CP

1ra-1057/2022 — art. 217-1 alin. 43 lit. b,f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1057/2022

1-16171584-01-1ra-18072022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

08 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

în componența completului de judecată:

președinte Boris Talpă

judecători Ghenadie Eremciuc

Daguța Sergiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către procurorul În

Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, împotriva deciziei Colegiului

Penal al Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2022, în cauza penală privindu-l pe

Chirpita Taras XXXXX născut la

XXXXX, originar și domiciliat mun.

XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 16.06.2016-31.01.2017;

Instanța de apel: 25.05.2017-25.04.2018;

18.01.2021-19.04.2022;

Instanța de recurs: 04.06.2019-03.11.2020;

18.07.2022- 08.11.2023.

Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Chirpita Taras a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(3) lit.

b), f) Cod penal la 3 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități în

domeniul gestionării drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un

termen de 3 ani.

În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii i-a fost suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 3 ani.

rechizitoriului Chirpita Taras este învinuit de faptul că de comun acord și prin

înțelegere prealabilă cu Șabalin Oleg, precum și cu alte persoane la moment

neidentificate, din interes material, acționând conform unui plan criminal bine

organizat, în scopul obținerii unui profit bănesc în urma comercializării pe

teritoriul Republica Moldova a drogurilor și a substanțelor psihotrope și anume a

amfetaminei, formând în acest scop o reuniune stabilă de persoane care s-au

organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni, a comis

1

organizarea păstrării, transportării și distribuirii substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare.

Astfel, Șabalin Oleg, fiind membru activ al rețelei de comercializare a

substanțelor narcotice și psihotrope, organiza aducerea pe teritoriul mun. Chișinău

a acestor substanțe, împachetate și repartizate pentru a înlesni comercializarea

acestora în pachețele din plastic și hârtie de staniol în proporții deosebit de mari, a

păstrat la el la domiciliu: substanță verde uscată și mărunțită de origine vegetală,

care conform raportului de expertiză chimică nr.11084 din 23.12.2015, reprezintă

substanța narcotică marijuana cu masa totală de 38,988 gr.; substanța cu aspect de

pulbere de culoare albă, care conform raportului de expertiză chimică nr.11084 din

23.12.2015 reprezintă substanța narcotică cocaina cu masa totală de 0,359 gr.;

substanța cu aspect de pulbere de diferite culori, bej, roză și albă, care conform

raportului de expertiză chimică nr.11084 din 23 decembrie 2015, reprezintă

substanța psihotropă amfetamina cu masa totală de 59,568 gr., care a fost ridicată

în cadrul perchezițiilor autorizate la data de 09.12.2015, mun. Chișinău str. Andrei

Doga 25, unde locuia Șabalin Oleg.

Totodată, la 09 decembrie 2015, Șabalin Oleg, fiind la el la domiciliu pe

adresa mun. XXXXX, str. XXXXX ,i-a comercializat lui Chirpita Taras substanța

de culoare bej care, conform raportului de expertiză chimică nr.11085 din 24

decembrie 2015, reprezintă substanță psihotropă amfetamina cu masa totală de

0,219 gr, pentru consum personal, precum și pentru înstrăinare la rândul său altor

persoane, pe care acesta a păstrat-o în automobilul model Dacia Logan n/î

XXXXX XX și ridicată în cadrul percheziției autorizate la data de 09 decembrie

2016, în automobilul dat parcat pe str. XXXXX, mun. XXXXX. La rândul său,

Chirpita Taras, în aceeași zi, i-a înstrăinat lui Gorohovschi Nicolai pentru consum

personal substanță psihotropă amfetamina, cu masa totală, potrivit raportului de

expertiză chimică nr.11081 din 14.12.2015 de 0,249 gr., pe care acesta a predat-o

benevol organelor de drept.

3.1 Procuror, care a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Chirpita Taras

să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod

penal la 7 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții privind

gestionarea substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 5 ani.

În motivare apelului procurorul a invocat următoarele :

- instanța de fond eronat a reîncadrat acțiunile lui Chirpita Taras în baza

art.2171 alin.(3) lit. b) și f) Cod penal și în baza acestei norme i-a aplicat pedeapsa

respectivă cu aplicarea prevederilor art.90 alin.(1) Cod penal;

- fiind audiat în calitate de martor, cet. Gorohovschi Nicolae a comunicat că,

îl cunoaște pe Chirpita Taras din luna noiembrie 2015. Discutând cu Chirpita Taras

ultimul i-a comunicat că, poate să facă rost contra plată de substanță psihotropă și

anume de amfetamina. La data de 09 decembrie 2015 dimineața i-a telefonat lui

Chirpita Taras și i-a comunicat că, vrea să procure de la dânsul 0,5 gr., de

amfetamina, astfel, i-a transmis 350 de lei și s-au întâlnit în sectorul Râșcani, mun.

Chișinău lângă complexul sportiv "Manej" unde i-a transmis banii și Taras Chirpita

undeva a plecat. Când s-a întors i-a transmis un pliculeț. Gorohovschi Nicolae a

2

înțeles că, Taras Chirpita face rost de substanța dată de la o altă persoană. Primind

pliculețul în cauză Gorohovschi Nicolae, s-a speriat că va fi atras la răspundere

penală pentru așa fel de acțiuni ca păstrarea drogurilor și a predat benevol

substanță dată colaboratorilor de poliție. Ulterior însă, fiind audiat în instanța de

judecată a comunicat că, a fost servit de către Chirpita Taras cu droguri căci

anterior îl servea el. Diferența de declarații a fost constatată de către instanță, și de

către acuzatorul de stat s-a solicitat a se aprecia critic ultimele declarații, or care ar

fi sensul predării acestor substanțe de către martor colaboratorilor de poliție;

- instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că Șabalin Oleg prin

sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 05 iulie 2016, a fost necunoscut

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod

penal și faptul că făcea parte dintr-un grup criminal organizat cu alte persoane,

inclusiv cu Chirpita Taras, cauza penală în privința lui Șabalin Oleg a fost disjunsă

într-o procedura separată și examinată în baza art.3641 Cod de procedura penală;

- instanța de fond eronat i-a încriminat lui Chirpita Taras doar păstrarea și

comercializarea a masei de droguri depistate la el și la Gorohovschi Nicolae, care

se considerau proporții mari, iar cele depistate la Șabalin Oleg în cadrul

percheziției la domiciliu, au fost excluse din învinuirea acestuia, or, odată ce

persoanele comit o infracțiune în calitate coautori și formează o reuniune stabilă de

persoane care se ocupă cu vânzarea drogurilor, acțiunile acestora nu pot fi

diferențiate, urmând a fi calificate similar.

3.2. Avocatul Mihai Lupu, în apelul declarat în numele inculpatului, a

solicitat recalificarea acțiunilor lui Chirpita Taras din art.2171 alin.(3) în baza

art.217 alin.(2) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă privațiune de libertate

în limita termenului aflării acestuia sub arest preventiv care constituie - 7 luni și 27

zile.

În motivarea apelului a apărătorul a invocat următoarele :

- acțiunile lui Chirpita Taras incorect au fost încadrate în baza art.2171

alin.(4) lit. b) și d) Cod penal și anume - păstrarea, transportarea distribuirea

substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a căror utilizare în scopuri medicinale

este interzisă, de către două sau mai multe persoane, săvârșite de un grup criminal

organizat, în proporții deosebit de mari;

- faptele și circumstanțele invocate în rechizitoriu și încriminate inculpatului

Chirpita Taras poartă caracter declarativ, fiind invocate cu scopul de a înrăutăți

situația inculpatului, fără a conține însă probe pertinente și reale;

- enunțurile „de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Șabalin Oleg,

precum și cu alte persoane la moment neidentificate", precum și formând în acest

scop o reuniune stabilă de persoane", au un caracter general și declarativ, iar

formulările de blanchetă utilizate au menirea de a denigra personalitatea

inculpatului și a determina instanța spre a adopta o poziție categoric negativă față

de cet. Chirpita Taras, care de fapt este consumator de substanțe narcotice și

percepe greșit situația în care se află, necesitând tratament;

- conform declarațiilor date de Chirpita Taras atât la urmărirea penală, cât și

în ședința de judecată, acesta a început consumul de substanțe narcotice fiind într-o

situație familiară dificilă, după moartea mamei și diagnosticarea tatălui cu aceeași

boală. Acest fapt urmează a fi luat în considerare, deoarece, conform hotărârii

3

Plenului Curții Supreme de Justiție nr.2 din 26 decembrie 2011 cu privire la

practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația

substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor și a precursorilor, p.14 „La

stabilirea pedepsei persoanelor care suferă de narcomanie, în cazul, în care

familiile acestora se află într-o situație materială grea, instanțele de judecată, în

baza concluziei în scris a specialiștilor privind constatarea afecțiunii de

narcomanie, necesitatea aplicării tratamentului forțat și contraindicațiilor, din

oficiu sau la cererea rudelor, a colectivului de muncă sau a organului de ocrotire a

sănătății, concomitent cu pedeapsa pentru infracțiunea săvârșită, pot dispune

aplicarea acestora a tratamentului medical forțat sau punerea lor sub curatelă în

conformitate cu prevederile art.103 Cod penal. Persoanele respective condamnate

la pedepse neprivative de libertate vor fi supuse tratamentului forțat în instituțiile

medicale cu regim special.." Consideră că, Taras Chirpita deja nu mai este un

consumator de droguri și nu necesită tratament;

- în acțiunile inculpatului Chirpita Taras, lipsește componențele

infracțiunilor prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal și art.2171 alin.(3)

Cod penal, fiind prezente semnele componenței infracțiuni prevăzute de art.217

alin.(2) Cod penal, deoarece acesta este un consumator al substanțelor narcotice ce

mai poate fi corectat și reintegrat social, termenul de când acesta consumă fiind

relativ mic, iar cercul de persoane cunoscute consumatoare și ele, doar a început să

îl cunoască.

2018, au fost respinse ca nefondate apelurile și menținută sentința fără modificări.

4.1. Instanța de apel a reținut că, la pronunțarea sentinței, instanța de fond

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că

Chirpita Taras a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod

penal, păstrarea, procurarea, transportarea drogurilor în scop de înstrăinare

săvârșită de două sau mai multe persoane și în proporții mari.

Examinând probatorul prezentat, audiind participanții la proces, instanța de

apel a considerat, că vina inculpatului în comiterea infracțiuni constatate în instanța

de fond, a fost dovedită în afara dubiilor rezonabile prin următoarele probe

cercetate în cadrul ședinței: declarațiile martorilor Gorohovschi Nicolai, Șabalin

Oleg, precum și prin probele scrise: procesul - verbal de ridicare din 09 decembrie

2015, prin care este consemnat faptul că, Gorohovschi Nicolai benevol a predat un

plic de culoare albă în care se afla un pachet de staniol în care se afla praf de

culoare roz; raportul de expertiză chimică nr. 11081 din 14 decembrie 2015, prin

care expertul criminalist a conchis că, substanța din interiorul pachețelului de

staniol ridicat de la cet. Gorohovschi Nicolae s-a dovedit a fi amfetamina cu masa

de 0,249 grame; procesul - verbal de percheziție din 09 decembrie 2015, între orele

11:00 - 11:30, în automobilul de model Dacia Logan cu XXXXX, condus de către

Chirpita Taras; raportul de expertiză chimică nr.11085 din 24 decembrie 2015;

procesul - verbal de percheziție din 09 decembrie 2015 și procesul - verbal de

ridicare din 09 decembrie 2015; raportul de expertiză chimică nr.11084 din 23

decembrie 2015; corpurile delicte.

Instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect a statuat că, Chirpita

Taras a săvârșit infracțiunea prevăzută la art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal,

4

păstrarea, procurarea, transportarea drogurilor în scop de înstrăinare săvârșită de

două sau mai multe persoane în proporție mari, fiind dovedit în afara dublilor

rezonabile faptul că, la 09 decembrie 2015, Șabalin Oleg, fiind la el la domiciliu pe

adresa mun. XXXXX, str. XXXXX i-a comercializat lui Chirpita Taras substanța

de culoare bej care, conform raportului de expertiză chimică nr.11085 din 24

decembrie 2015, reprezintă substanța psihotropă amfetamina cu masa totală de

0,219 gr., pe care acesta a păstrat-o în automobilul de model Dacia Logan cu n/î

XXXXX și care a fost ridicată în cadrul percheziției autorizate la data de 09

decembrie 2016 în automobilul dat parcat pe str. XXXXX, din mun. XXXXX. La

rândul său, Chirpita Taras, în aceeași zi, i-a înstrăinat lui Gorohovschi Nicolai

pentru consum personal substanța psihotropă amfetamina, cu masa totală, potrivit

raportului de expertiză chimică nr.11081 din 14 decembrie 2015 de 0,249 gr., pe

care acesta a predat-o benevol organelor de drept.

Infracțiunea a fost comisă în scop de înstrăinare a substanțelor narcotice.

Despre acest fapt mărturisește circumstanța cantității mari a drogurilor ridicate și

declarațiile inculpatului Chirpita Taras, cât și a martorului Nicolae Gorohovschi,

care au recunoscut că primul l-a servit cu narcotice.

Cu referire la cerința apărării privind excluderea calificativului „cu scop de

înstrăinare" din încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, instanța de apel a

reținut că acesta nu și-a găsit confirmarea, lipsind temeiuri de implicare a instanței

de apel în sensul casării hotărârii contestate în partea recalificării faptei lui Chirpita

Taras.

În acest sens instanța de apel a menționat că, în cadrul percheziției autorizate

la data de 09 decembrie 2016, în automobilul ce aparține lui Taras Chirpita parcat

pe str. XXXXX, mun. XXXXX și care a fost ridicată precum și martorul

Gorohovschi Nicolai a predat benevol Șabalin Oleg, fiind la el la domiciliu pe

adresa mun. XXXXX, str. XXXXX, i-a comercializat lui Chirpita Taras substanța

de culoare bej care, conform raportului de expertiză chimică nr.11085 din 24

decembrie 2015, reprezintă substanța psihotropă amfetamina cu masa totală de

0,219 gr, pe care acesta a păstrat-o în mobilul de model Dacia Logan n/î XXXXX

și care a fost ridicată în cadrul percheziției autorizate la data de 09 decembrie 2016

în automobilul dat parcat pe str. XXXXX, mun. XXXXX.

La rândul său, Chirpita Taras, în aceeași zi, i-a înstrăinat lui Gorohovschi

Nicolai pentru consum personal substanța psihotropă amfetamina, cu masa totală,

potrivit raportului de expertiză chimică nr.11081 din 14 decembrie 2015 de 0,249

gr., pe care acesta a predat-o benevol organelor de drept.

Totodată, instanța de apel a respins solicitările acuzatorului de stat referitor la

recalificarea acțiunilor inculpatului în baza art.2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal,

invocând că în speță nu a fost probată existența unui grup criminal organizat cu

scopul comiterii infracțiuni de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, or reieșind din faptele constatate din cercetarea probatoriului prezentat,

nu persistă criteriul de determinare a grupului organizat, cel al stabilității și a

statorniciei, ultimul la rândul lui caracterizându-se prin durata existenței acestui

grup, în care membrii grupului au săvârșit infracțiuni, precum nu este nici gradul

înalt de coordonare și statornicie a legăturilor dintre membrii grupului criminal

indicat de existența unui plan bine determinat de activitate infracțională, cu

5

desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni

concrete. Totodată, statornicia grupului criminal organizat se manifestă prin

acțiunile multiple de organizare, plănuire și pregătire detaliată a unei infracțiuni.

Existența unei sentințe de condamnare în privința lui Șabalin Oleg conform

art.2171 (4) lit. b), d) Cod penal, în baza probelor administrate la urmărirea penală,

nu poate servi temei pentru condamnarea inculpatului Chirpita Taras conform

aceleași încadrări juridice, așa cum, potrivit jurisprudenței CEDO în asemenea

cauze, o existență a unei sentințe de condamnare în privința coparticipantului poate

servi temei pentru condamnarea altui coparticipant, doar în cazul în care există alte

probe suficiente care confirmă vinovăția celui de-al 2 inculpat.

De asemenea, instanță de apel a remarcat că, instanță de fond corect și

întemeiat a exclus și agravanta prevăzută la lit. d), alin. (4), art. 217 Cod penal - „

proporții deosebit de mari. Astfel, la inculpatul Chirpita Taras au fost depistate:

amfetamina 0,219 gr. + 0,249 gr. în total 0,468 gr., cantitate care, potrivit „Listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe,

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora", aprobată prin Hotărârea

Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, constituie cantități mari.

La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a menționat că

instanța de fond a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei

stipulate la art.75 Cod penal, anume: limitele speciale ale pedepsei prevăzute de

art.2171 alin.(3) lit. b) și f) Cod penal, care se constituie între 3 și 7 ani cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un

termen de la 3 la 5 ani; gravitatea infracțiunii săvârșite, care se califică de art.16

Cod penal ca infracțiune gravă, de motivul acestora, ce constituie motiv material

dar și de satisfacere a unor necesități ce constituie vicii interzise de lege, de

persoanele celui vinovat, de circumstanțele cauzei, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării inculpatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestora.

invocând temeiurile de drept prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, procurorul a menționat că:

- instanța de fond și apel au ajuns la concluzia de a recalifica acțiunile

inculpatului, însă nu au apreciat și nu s-au expus asupra fiecărei probe aduse în

sprijinul învinuirii;

- instanța de apel a aplicat incorect prevederile art.101 alin.(1) ale Codului de

procedură penală și a dat o apreciere improprie probelor din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, or reieșind că din faptele

constatate a fost dovedită statornicia grupului criminal organizat manifestat prin

acțiunile multiple de organizare, plănuire și pregătirea detaliată a infracțiunii;

- referitor la faptul că nu a fost probată existența grupului criminal organizat,

acuzarea reține faptul că, însăși instanța de apel se contrazice pe sine și constată că,

a fost demonstrat cu certitudine scopul de înstrăinare a drogurilor care reiese din

cantitatea mare a drogurilor, însă exclude reuniunea la care participa Chirpita

Taras;

6

- instanța de fond și de apel urmau să țină cont că, pe caz persistă criteriul de

determinare a grupului organizat, cel al stabilității și a statorniciei, ultima la rândul

său caracterizându-se prin durata acțiunii acestui grup, în care membrii grupului au

săvârșit multiple acțiuni criminale doar pentru a atinge scopul de realizare a

substanțelor narcotice;

- vina lui Chirpita Taras în săvârșirea infracțiunii încriminate se dovedește

prin următoarele probe administrate, cercetate de către instanța de fond, cercetate

suplimentar și verificate în ședința instanței de apel și anume: declarațiile

martorului Gorohovschi Nicolae; procesul-verbal de percheziție din 09.12.2015

între orele 11.00 -11.30 în cadrul percheziției în automobilul de model Dacia

Logan n/î XXXXX, condus de către Chirpita Taras și care se afla parcat în mun.

XXXXX. Str XXXXX, în care a fost depistat și ridicat un pachețel din polietilenă

cu substanțe vegetală verde uscată care reprezintă marijuana cu masa de 0,522 gr.;

un pachețel din hârtie de staniol cu substanță sub formă de praf, care conform

raportului de expertiză chimică nr.11085 din 24.12.2015 reprezintă substanța

psihotropă amfetamina cu masa totală de 0,219 gr., două butelii din plastic în care

este prezentă rășină de canabis cu masa de 0,157 gr., cu urme de consum a

substanțelor narcotice;

- instanțele judecătorești nu au luat în considerație faptul că, Șabalin Oleg prin

sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 05.07.2016, a fost recunoscut

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) și d) din

Codul penal, precum că face parte dintr-un grup criminal organizat cu alte

persoane inclusiv cu Chirpita Taras, în privința acestuia procesul penal a fost

examinat în baza art.3641 Cod de procedură penală, într-o procedura separată. Prin

urmare instanța eronat i-a pus în vina lui Chirpita Taras doar păstrarea și

comercializarea numai a masei de droguri depistate la el și la N. Gorohovschi, care

se considerau proporții mari, iar cele depistate la Șabalin Oleg în cadrul

percheziției la domiciliu, au fost excluse din învinuirea acestuia.

Subsidiar, procurorul consideră neîntemeiat acest fapt, din motiv că, odată ce

persoanele comit o infracțiune în calitate de coautori și formează o reuniune stabilă

de persoane care se ocupă cu vânzarea drogurilor, acțiunile acestora nu pot fi

diferențiate, ele urmează a fi calificate drept o intenție unică și calificată la fel.

Instanța de judecată incorect a reîncadrat acțiunile inculpatului, excluzând

elementul „grup criminal organizat", deși acuzarea a prezentat legătura acestora

prin intermediul probatoriului conform căruia se constată înțelegerea acestora

privind înstrăinarea substanțelor narcotice, precum și legătura dintre aceștia.

Mai mult, substanța narcotică - marijuana, cocaina și amfetamina, nu este

produsă pe teritoriul Republicii Moldova, de către inculpați este împachetată în

pachețele, astfel, este clară din start intenția unei grupări criminale de persoane,

care au o intenție unică de a realiza droguri pe teritoriul Republicii Moldova,

grupare care se caracterizează prin stabilitate, intenție unică de a obține profit de pe

urma înstrăinării drogurilor, în cadrul căreia sunt divizate acțiunile ilegale ale

fiecărui membru, transportator, realizator.

Instanța de apel, respingând apelul procurorului nu a oferit careva motivare

care ar sta la baza concluziei sale și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul procurorului, cu toate că instanța de apel este obligată să se

7

pronunțe asupra lor, iar ne pronunțarea asupra acestora echivalează cu nerezolvarea

fondului apelului. Iar în cazul în care în aceeași cauză au fost declarate mai multe

apeluri, fiecare dintre acestea trebuie să primească o rezolvare proprie, care în

raport cu poziția procesuală și cu interesele apelanților, poate fi diferită de a

celorlalți.

Motivarea instanței de apel întru menținerea sentinței cu privire la

calificativul 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, este una abstractă și nemotivată,

deoarece la baza concluziei în această parte a deciziei nu a pus ansamblul

probatoriu care demonstrează reuniunea de persoane și că, Chirpita Taras nu este

doar un simplu participant la acest grup, ci membru al grupului.

2020, a fost admis recursul procurorului, casată total decizia și dispusă rejudecarea

cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1 În motivarea soluției sale instanța de recurs a reținut că:

- având în vedere reîncadrarea faptelor imputate inculpatului potrivit semnelor

calificative ale altei infracțiuni decât cea în care au fost încadrate inițial de către

organul de urmărire penală, fapta constatată de instanța de fond prezintă

deficiențe, în sensul că, este una neclară, nefiind individualizată cazului din speță,

fiind omis a se indica valoarea totală a proporțiilor constatate, constatând fapta ca

fiind dovedită, instanța de fond nu a verificat dacă semnele descrise se conțin

integral în acțiunile încriminate inculpatului;

- constatând în acțiunile inculpatului Chirpita Taras, lipsa agravantei

prevăzute la art. 2171 alin. (4) Cod penal - grup criminal organizat, atât instanța de

fond cât și instanța de apel nu au oferit o motivare clară și desfășurată cu privire la

existența grupului criminal organizat, limitându-se exclusiv la reiterarea

conținutului prevederilor art.46 Cod penal, fără a face o coroborare dintre norma

citată și circumstanțe concrete ale materialelor cauzei, acest aspect esențial al

învinuirii fiind abordat superficial;

- atât instanța de fond cât și instanța de apel nu s-au clarificat pe deplin cu

încadrarea juridică a faptei imputabile inculpatului, care are importanță atât pentru

aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecării

acestui dosar, determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul legal al

infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia;

- instanța de apel nu a cercetat probele prezentate sub toate aspectele, nu le-a

verificat și analizat prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat

soluția adoptată, de asemenea instanță de apel nu a făcut o analiză minuțioasă a

chestiunilor de fapt criticate de părți, neindicând motivele pentru care a respins

versiunile și probele acuzării, inclusiv în consecutivitatea lor reprodusă în pct.3.1

din prezenta decizie și astfel nu a soluționat fondul apelului declarat;

- instanța de apel doar a descris probele prezentate de acuzare, însă nu le-a

analizat și nu le-a dat apreciere în coroborare cu ansamblul probator, în mare parte

întemeindu-și soluția doar pe argumentele inculpatului Chirpita Taras, cât și ale

martorilor Gorohovschi Nicolai și Șabalin Oleg, care în ședința de judecată au dat

declarații diverse față de cele date la urmărirea penală, fără a da apreciere tuturor

probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

8

lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și prin

raportare la normele legale, pertinente cazului;

2022, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate și menținută sentința fără

modificări.

7.1. În argumentarea soluției sale instanța de apel examinând probatoriul

prezentat, audiind participanții la proces, a considerat că, vina inculpatului în

comiterea infracțiunii constatate în instanța de fond, dovedită în afara dubiilor

rezonabile prin următoarele probe cercetate în cadrul ședinței:

- declarațiile martorului Gorohovschi Nicolai, date în instanța de fond,

verificate prin citire în ședința instanței de apel care a declarat că, inculpatul

Chirpita Taras a cerut să-i împrumute o sumă de bani, iar el - Gorohovschi Nicolai

i-a împrumutat suma de 300 lei. Inculpatul Taras Chirpita l-a servit cu o substanță

narcotică, în cadrul urmăririi penale, fiind în stare de șoc, a declarat că, a cumpărat

această substanță de la Chirpita Taras, însă de fapt nu a cumpărat nimic de la

inculpat. La fel a relatat că, a consumat substanța narcotică de câteva ori, fiind

servit de către Chirpita Taras. Suma împrumutată inculpatului în mărime de 300 lei

nu are nici o legătură cu substanța narcotică. Suplimentar a adăugat că, și el de

câteva ori l-a servit pe inculpat cu substanța narcotică. Declarațiile date în cadrul

urmăririi penale precum că ar fi cumpărat substanță narcotică de la Chirpita Taras

nu le susține în ședința de judecată, f.d. 12, vol.II;

- declarațiile martorului Șabalin Oleg, verificate prin citire în ședința

instanței de apel care a declarat că, inculpatul Chirpita Taras a cumpărat de la el -

Șabalin Oleg, de câteva ori droguri pentru consum personal. Nu a existat între ei o

careva înțelegere privind comercializarea drogurilor. A concretizat că, atunci când

inculpatul a cumpărat droguri i-a comunicat că, sunt pentru consum personal. A

menționat că, a recunoscut vina de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (4) lit. b), d) Cod penal și cauza în privința lui a fost examinată în procedura

simplificată, însă nici fiind audiat în calitate de inculpat nu a recunoscut că, ar fi

făcut parte din careva grup criminal.

- proces - verbal de ridicare din 09 decembrie 2015, prin care este consemnat

faptul că, Gorohovschi Nicolai benevol a predat un plic de culoare albă în care se

afla un pachet de staniol în care se afla praf de culoare roz, f.d. 16-18, vol. I;

- raport de expertiză chimică nr. 11081 din 14 decembrie 2015, prin care

expertul criminalist a conchis că, substanța din interiorul pachețelului de staniol

ridicat de la cet. Gorohovschi Nicolae s-a dovedit a fi amfetamina cu masa de

0,249 grame, f.d. 25-27, vol. 1;

- proces - verbal de percheziție din 09 decembrie 2015, între orele 11.00 -

11.30, în automobilul de model Dacia Logan cu n/î XXXXX condus de către

Chirpita Taras și care se afla parcat în mun. XXXXX str. XXXXX , a fost depistat

și ridicat un pachețel din polietilenă cu substanță vegetală verde uscată care

reprezintă marihuana cu masa de 0,522 gr.; un pachețel din hârtie de staniol cu

substanță sub formă de praf, care conform raportului de expertiză chimică nr.

11085 din 24 decembrie 2015 reprezintă substanța psihotropă amfetamina cu masa

totală de 0,219 gr., două butelii din plastic în care este prezentă rășină de canabis

cu masa de 0,157 gr. cu urme de consum a substanțelor narcotice; f.d. 6, vol. I;

9

- raport de expertiză chimică nr. 11085 din 24 decembrie 2015, prin care

expertul criminalist a conchis că, substanțele ridicate din automobilul lui Chirpita

Taras, adică un pachețel din polietilenă cu substanță vegetală verde uscată

reprezintă marijuana cu masa de 0,522 gr.; un pachețel din hârtie de staniol cu

substanță sub formă de praf, reprezintă substanța psihotropă amfetamina cu masa

totală de 0,219 gr., două butelii din plastic în care este prezentă rășină de canabis

cu masa de 0,157 gr. cu urme de consuma substanțelor narcotice, f.d. 146-151,

vol.I;

- proces - verbal de percheziție din 09 decembrie 2015 și proces - verbal de

ridicare din 09 decembrie 2015, care atestă că, la data de 09 decembrie 2015, ora

15.00, a fost efectuată percheziția la domiciliul cet. Șabalin Oleg, situat pe adresa

XXXXX ap. XXXXX mun. XXXXX la data de 09 decembrie 2015 unde au fost

depistate și ridicate: un pachețel din polietilenă cu substanță sub formă de praf de

culoare albă; un pachețel din polietilenă cu substanță sub formă de praf de culoare

roză; un pachețel din polietilenă cu substanță vegetală verde uscată; un pachețel

din polietilenă cu substanță sub formă de praf de culoare cafenie; un pachețel din

polietilenă cu o marcă din conținut necunoscut; trei tuburi de la stilouri și un card

din plastic; două pachețele din polietilenă cu substanță vegetală verde uscată; cinci

pachețele din hârtie de staniol cu un conținut necunoscut; nouă pachețele din

polietilenă goale se află șase pachețele din hârtie de staniol cu conținut necunoscut;

un pachețel din polietilenă cu substanță vegetală verde uscată în care se află și un

pachețel din hârtie de staniol cu conținut necunoscut; un pachețel din polietilenă în

care se află un bulgăre de substanță cristalină; un tub din masă plastică cu capac de

la "Domortil" în care se află o substanță roză sub formă de praf; un pachețel din

polietilenă cu substanță sub formă de praf alb și un carnețel de culoare verde cu

diferite inscripții cifrate, f.d. 14-15, vol.I;

- raport de expertiză chimică nr. 11084 din 23 decembrie 2015, prin care

expertul criminalist a conchis că, substanța verde urcată și mărunțită de origine

vegetală, care conform raportului de expertiză chimică nr. 11084 din 23 decembrie

2015, reprezintă substanța narcotică marijuana cu masa totală de 38,988 gr.;

substanța cu aspect de pulbere de culoare albă, reprezintă substanța narcotică

cocaina cu masa totală de 0,359 gr.; substanța cu aspect de pulbere de diferite

culori, bej, roză și albă, reprezintă substanța psihotropă amfetamina a cu masa

totală de 59,568 gr, f.d. 153-166, vol.I;

- corpurile delicte - substanțele narcotice menționate, f.d. 28 vol.I).

Instanța de apel coroborând cele relatate mai sus:

- a apreciat critic declarațiile martorului (cumpărător) Gorohovschi Nicolai

date în cadrul ședinței de judecată, or fiind audiat în cadrul urmăririi penale acesta

a declarat că a cumpărat cu 300 lei droguri de la Chirpita Taras, însă ulterior în

cadrul ședinței de judecată deja și-a schimbat declarațiile invocând că, Chirpita

Taras l-a servit cu droguri, astfel că, ultimul dorește să contribuie la eschivarea

inculpatului de la răspundere penală;

- a considerat dovedit în afara dubiilor rezonabile faptul că, la 09 decembrie

2015, Șabalin Oleg , fiind la el la domiciliu pe adresa mun. XXXXX, str. XXXXX,

XXXXX, i-a comercializat lui Chirpita Taras Gheorghe substanța de culoare bej

care, conform raportului de expertiză chimică nr. 11085 din 24 decembrie 2015,

10

reprezintă substanța psihotropă amfetamina cu masa totală de 0,219 gr., pe care

acesta a păstrat-o în automobilul de model Dacia Logan cu n/î XXXXX și care a

fost ridicată în cadrul percheziției autorizate la data de 09 decembrie 2016 în

autotmobilul dat parcat pe str. XXXXX din mun. XXXXX. La rândul său, Chirpita

Taras Gheorge, în aceiași zi, i-a înstrăinat lui Gorohovschi Nicolai pentru consum

personal substanța psihotropă amfetamina, cu masa totală, potrivit raportului de

expertixă chimică nr. 11081 din 14 decembrie 2015 de 0,249 gr., pe care acesta a

predat-o benevol organelor de drept.

Astfel, cu certitudine , Chirpita Taras a săvârșit infracțiunea prevăzută la art.

2171 alin. (3) lit. b), f) din Codul penal, păstrarea, procurarea, transportarea

drogurilor în scop de înstrăinare săvârșită de două sau mai multe persoane și în

proporții mari.

În ce privește sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 05.07.2016

emisă în privința lui Șabalin Oleg, instanța de apel a verificat sentința contestată

conform indicațiilor date de către instanța ierarhic superioară, astfel că, s-a

constatat că potrivit rechizitoriului lui Chirpita Taras i-a fost incriminată

următoarea faptă: „Chirpita Taras XXXXX, de comun acord și prin înțelegere

prealabilă cu Șabalin Oleg Victor, precum și cu alte persoane la moment

neidentificate, din interes material, acționând conform unui plan criminal bine

organizat, în scopul obținerii unui profit bănesc în urma comercializării pe

teritoriul R. Moldova a drogurilor și a substanțelor psihotrope și anume a

amfetaminei, formînd în acest scop o reuniune stabilă de persoane care s-au

organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni, a comis

organizarea păstrării, transportării și distribuirii substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare.

Astfel, Șabalin Oleg XXXXX, fiind membru activ al rețelei de comercializare

a substanțelor narcotice și psihotrope, organiza aducerea pe teritoriul mun.

Chișinău a acestor susbstanțe, împachetate și repartizate pentru a înlesni

comercializarea acestora în pachețele din plastic și hârtie de staniol în proporții

deosebit de mari, a păstrat la el la domiciliu: substanță verde uscată și mărunțită

de origine vegetală, care conform raportului de expertiză chimică nr. 11084 din

23.12.2015 reprezintă substanța narcotică marijuana cu masa totală de 38,988

gr.; susbtanța cu aspect de pulbere de culoare albă, care conform raportului de

expertiză chimică nr. 11084 din 23.12.2015 reprezintă substanța narcotică

cocaina cu masa totală de 0,359 gr.; substanța cu aspect de pulbere de diferite

culori, bej, roză și albă, care conform raportului de expertiză chimică nr. 1 1084

din 23 decembrie 2015 reprezintă substanța psihotropă amfetamina cu masa totală

de 59,568 gr., care a fost ridicată în cadrul perchezițiilor autorizate la data de

09.12.2015 în mun. XXXXX, str. XXXXX, unde locuia Șabalin Oleg Victor.

Totodată, la 09 decembrie 2015, Șabalin Oleg Victor, fiind la el la domiciliu

pe adresa mun. XXXXX, str. XXXXX, i-a comercializat lui Chirpita Taras

XXXXX substanța de culoare bej care, conform raportului de expertiză chimică

nr. 11085 din 24 decembrie 2015 reprezintă substanța psihotropă amfetamina cu

masa totală de 0,219 gr. pentru consum personal, precum și pentru înstrăinare la

rândul său altor persoane, pe care acesta a păstrat-o în automobilul de model

Dacia Logan cu XXXXX și ridicată în cadrul percheziției autorizate la data de 09

11

decembrie 2016 în autotmobilul dat parcat pe str. XXXXX, mun. XXXXX La

rândul său, Chirpita Taras XXXXX, în aceiași zi, i-a înstrăinat lui Gorohovschi

Nicolai pentru consum personal substanța psihotropă amfetamina, cu masa totală,

potrivit raportului de expertixă chimică nr. 11081 din 14.12.2015, de 0,249 gr., pe

care acesta a predat-o benevol organelor de drept".

Însă, instanța de apel a reiterat că, potrivit sentinței emise în privința

inculpatului Șabalin Oleg, s-a constatat că acesta a comis infracțiunea împreună cu

alte persoane neidentificate.

Astfel, s-a constatat că Șabalin Oleg i-a vândut amfetamina lui Chirpita Taras,

care ulterior, deja de sine stătător a vândut-o martorului Gorohovschi Nicolae, la

prețul de 300 lei.

În acest sens, a avut loc atentarea la relațiile sociale cu privire la circulația

ilegală a substanțelor narcotice sau psihotrope, săvârșite de două persoane și în

proporții mari care a reprezentat obiectul juridic special al infracțiunii.

Obiectul material al infracțiunii îl constituie: 0,468 gr. amfetamină.

Latura obiectivă a circulației ilegale a substanțelor narcotice, psihotrope în

scop de înstrăinare se realizează prin procurarea, păstrarea, transportarea, și

înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în proporții mari.

Fiind infracțiune formală, infracțiunea specificată la art. 2171 alin.(3) lit. b), f)

Cod penal, s-a consumat din momentul realizării: procurării, păstrării,

transportării, și înstrăinării ilegală a drogurilor.

Latura subiectivă a infracțiunii deferite spre examinare se caracterizează prin

intenție directă, prezentă la caz la inculpatul Chirpita Taras, care a conștientizat

caracterul prejudiciabil și ilegal al acțiunilor sale, însă conștient a comis

infracțiunea.

Infracțiunea a fost comisă în scop de înstrăinare a substanțelor narcotice.

Despre acest fapt mărturisește circumstanța cantității mari a drogurilor ridicate și

declarațiile inculpatului Taras Chirpita, cât și a martorului Nicolae Gorohovschi,

care au recunoscut că, primul l-a servit cu substanțe narcotice.

Referitor la solicitarea avocatului Mihail Lupu, privind excluderea

calificativului "cu scop de înstrăinare" din încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, instanța de apel a constatat că, aceasta nu și-a găsit confirmarea,

lipsind temeiuri de implicare în sensul casării hotărârii contestate în partea

recalificării faptei lui Chirpita Taras.

La acest capitol instanța de apel a reținut că, înstrăinarea ilegală de droguri

reprezintă orice acțiune în urma căreia posesor al substanțelor respective devine o

altă persoană (vânzare, donare, schimb, achitare a datoriei, dare cu împrumut etc.).

Intenția de a înstrăina drogurile menționate reprezintă dorința, planul unei persoane

care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea,

transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare sau

încheierea unei înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul etc.

Înstrăinarea ilegală de droguri se consideră infracțiune consumată în

momentul primirii acestor substanțe de către o altă persoană.

La fel, instanța de apel a respins solicitările acuzatorului de stat referitor la

recalificarea acțiunilor inculpatului în art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, or

conform art. 46 Cod penal, grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de

12

persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe

infracțiuni. Astfel, trăsăturile grupului criminal organizat în sensul art. 46 Cod

penal sunt: să fie alcătuit din 2 sau mai multe persoane; să constituie o reuniune

stabilă; să fie organizat în prealabil; să aibă scopul comiterii unei sau mai multor

infracțiuni.

Colegiul penal a conchis că, instanța de fond întemeiat a exclus agravanta

"săvârșit de un grup criminal organizat", acest fapt nefiind stabilit prin careva

probe, iar probele cercetate în cauză nu indică la stabilitatea reuniunii create, adică

organizarea inculpatului sub conducerea lui Șabalin Oleg, în prealabil, pentru a

comite una sau mai multe infracțiuni.

Această formă de participație se deosebește de altele, după criteriul ei de

stabilitate, de statornicie. Fiecare persoană ce intră în grupul criminal organizat nu

este un simplu participant la acest grup, ci membru al grupului, indiferent de locul

și funcțiile ce i-au fost încredințate în cadrul desfășurării planului de activitate

criminală. Aceste concluzii rezultă și din faptul că, legea nu limitează participarea

la grupul organizat doar prin acțiuni de autorat sau coautorat, cum este cazul

participației simple sau complexe.

La caz nu a fost probată existența unui grup criminal organizat cu scopul

comiteri infracțiunii de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, or reieșind din faptele constatate din cercetarea probatoriului prezentat,

nu persistă criteriul de determinare a grupului organizat, cel al stabilității și a

statorniciei, ultimul la rândul lui caracterizându-se prin durata existenței acestui

grup, în care membrii grupului au săvârșit infracțiuni, precum nu este nici gradul

înalt de coordonare și statornicie a legăturilor dintre membrii grupului criminal

indicat de existența unui plan bine determinat de activitate infracțională, cu

desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni

concrete. Totodată, statornicia grupului criminal organizat se manifestă prin

acțiunile multiple de organizare, plănuite și pregătire detaliată a unei infracțiuni.

Săvârșirea infracțiunii de un grup criminal organizat are loc în cazul în care

această faptă e comisă de o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în

prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Spre deosebire de două sau

mai multe persoane, care s-au înțeles în prealabil despre săvârșirea infracțiunii,

grupul criminal organizat se caracterizează în special prin stabilitate, prin prezența

lui a unui organizator și printr-un plan dinainte elaborat al activității infracționale

comune, precum și repartizarea rolurilor între membrii grupului criminal organizat.

În acest context, instanța de apel a relevat că, existența unei sentințe de

condamnare în privința lui Șabalin Oleg conform art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod

penal, în baza probelor administrate la urmărirea penală, nu poate servi temei

pentru condamnarea inculpatului Chirpita Taras conform aceleiași încadrări

juridice, așa cum, potrivit jurisprudenței CEDO în asemenea cauze, o existența

unei sentințe de condamnare în privința coparticipantului poate servi temei pentru

condamnarea altui coparticipant doar în cazul în care există alte probe suficiente

care confirmă vinovăția celui de-al 2 inculpat.

La fel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect și întemeiat a

exclus și agravanta prevăzută la lit. d) a alin.(4) a art. 217 Cod penal - "proporții

deosebit de mari". Astfel, la inculpatul Chirpita Taras au fost depistate:

13

amfetamina 0.219 gr. + 0,249 gr. în total 0,468 gr., cantitate care, potrivit "Listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe,

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora", aprobată prin Hotărârea

Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, constituie cantități mari.

Referitor la aplicarea pedepsei inculpatului, instanța de apel a considerat că,

instanța de fond a aplicat o pedeapsă echitabilă inculpatului, neexistând careva

temeiuri de casare a sentinței și în această parte.

Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, care invocând prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6). 12) Cod de procedură penală, că hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, toate fiind

valabile în prezenta cauză penală, solicită casarea acesteia cu remiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului invocă următoarele aspecte:

- instanța de apel a aplicat incorect prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală și a dat o apreciere improprie probelor din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, reieșind din faptele constatate

a fost dovedit statornicia grupului criminal organizat manifestat prin acțiunile

multiple de organizare, plănuire și pregătirea detaliată a infracțiunii;

- ambele instanțe n-au luat în considerație faptul că Șabalin Oleg prin sentința

judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 05.07.2016, a fost recunoscut vinovat în

comiterea infracțiuni: prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal,

precum că face parte dintr-un grup criminal organizat cu alte persoane inclusiv cu

Chirpita Taras, în privința acestuia procesul penal a fost examinat în baza art. 3641

Cod de procedură penal, într-o procedura separată. Prin urmare instanța eronat i-a

învinuit lui Chirpita Taras doar păstrarea și comercializare numai a masei de

droguri depistate la el și la Gorohovschi N., care se considerau proporții mari, iar

cele depistate la Șabalin Oleg în cadrul percheziției la domiciliu, au fost excluse

din învinuirea acestuia. Faptul dat îl consider neîntemeiat, din motiv că, odată ce

persoanele comit o infracțiune în calitate de coautori și formează o reuniune stabilă

de persoane care se ocupă cu vânzarea drogurilor, acțiunile acestora nu pot fi

diferențiate, ele urmează a fi calificate drept o intenție unică și calificată la fel;

- instanța de apel respingând apelul procurorului nu a oferit careva motivare

care ar sta la baza concluziei sale și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul procurorului, cu toate că instanța de apel este obligată să se

pronunțe asupra lor, iar nepronunțarea asupra acestora echivalează cu nerezolvarea

fondului apelului;

- motivarea instanței de apel întru menținerea sentinței instanței de fond cu

privire la calificativul 2171 alin.(3) lit. b). f) Cod penal, este una abstractă și

nemotivată, deoarece la baza concluziei în această parte a deciziei nu a pus

ansamblul probatoriu care demonstrează reuniunea de persoane și că Chirpita

Taras este un membru al grupului;

- instanța de apel nu a clarificat circumstanțele relevante pentru prezenta

14

cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, în legătură cu ce o

astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată.

din dosar și motivelor invocate, Curtea Supremă de Justiție concluzionează că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform prevederilor Legii nr. 246 din 31.07.2023 în vigoare din 01

septembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), art. XI alin. (3), recursurile

depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei

legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Totodată, din textul legii menționate, rezultă că procedura de examinare a

admisibilității recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data în

vigoare a acestei Legi, urmează să fie efectuată conform noilor modificări

introduse în prevederile Codului de procedură penală, în vigoare din 01 septembrie

2023.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel. (redacția Legii nr.66 din 05.04.2012, în vigoare din 27.10.2012)

Din conținutul recursului se constată că procurorul face trimitere la temeiurile

de casare stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală

(redacția Legii nr.66 din 05.04.2012, în vigoare din 27.10.2012).

Referitor la prevederile art.427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

menționate de recurent că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile

când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de

recurs, studiind textul deciziei atacate constată că, temeiul invocat, nu și-a găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel,

judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar

soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au

servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, expunându-se

argumentat din care motive a ajuns la concluzia de menținere a soluției de

constatare a vinovăției inculpatului Chirpita Taras în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal.

Instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a

expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor

și exigențelor din art. 6 CEDO.

Un alt temei de declarare a recursului, invocat de recurent și prevăzut la art.

427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală că faptei săvârșite de inculpat i s-a

dat o încadrare juridică greșită, de asemenea nu și-a găsit confirmare și Curtea îl v-

a respinge deoarece, instanța de apel a respectat prevederile art. 414, 417 și 436

15

Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

iar soluția acesteia se întemeiază pe o bună motivare, corect menținând sentința

instanței de fond care a conchis că acțiunile inculpatului Chirpita Taras se

încadrează în baza art. 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal.

Astfel, referitor la:

1) încadrarea juridica a acțiunilor inculpatului Chirpita Taras potrivit

rechizitoriului în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal ;

2) existența unei sentințe de condamnare în privința lui Șabalin Oleg conform

art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, în baza probelor administrate la urmărirea

penală;

3) excluderea agravantei prevăzută la art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal -

"proporții deosebit de mari", instanța de recurs relevă că acestea au fost obiect de

dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a punctat minuțios și argumentat

asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care completul de judecată le însușește.

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs nu consideră ca fiind necesar de a

motiva diferit răspunsul la aceleași argumente invocate în cererea de apel, în

contextul oferirii răspunsurilor plauzibile și desfășurate de către instanța de apel.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în situația dată, nu se mai impune o reevaluare

a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată

de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată,

arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual,

o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle

c.Finlandei).

Deși, procurorul a susținut că instanțele au ajuns la concluzia recalificării

acțiunilor inculpatului Chirpita Taras prin ignorarea mai multor probe administrate

în cursul urmăririi penale și cercetate de instanțe, titularul recursului nu vine nici

cu o concretizare în acest sens. Astfel, invocările respective rămân pur declarative,

or din esența recursului procurorului urmează că nu este de acord cu aprecierea

probelor din cauza penală făcută de instanța de apel și pe baza cărora au fost

constatate elementele constitutive ale infracțiunii pentru care inculpatul a fost

condamnat de către instanța de fond și cea de apel și care la caz au făcut o analiză

minuțioasă a tuturor probelor administrate pe parcursul procesului penal, ajungând

la concluzia corectă că acestea nu dovedesc vinovăția lui de cele incriminate prin

rechizitoriu.

În acest context, completul de judecată constată că nu există contradicție între

cele reținute prin hotărârea recurată și conținutul probelor administrate, starea de

fapt reținută nefiind consecința unei denaturări evidente a probelor, ci rezultatul

unei analize coroborate a acestora, astfel că decizia nu cuprinde vreun viciu sub

aspect de fapt sau de drept material sau procesual, cauza fiind examinată minuțios

de către instanța de apel, iar criticele avansate de recurent au primit deja răspunsuri

fundamentate pe actele cauzei, motiv pentru care instanța de recurs nu are

necesitatea reluării și repetării acestora.

Totodată, se atestă, că instanța de apel rejudecând cauza, potrivit prevederilor

art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, s-a conformat criticelor instanței de

16

recurs expuse la precedentă rundă de judecare în ordine de recurs, a înlăturat

omisiunile admise anterior și s-a pronunțat argumentat asupra motivelor invocate

în apelurile declarate împotriva sentinței instanței de fond.

Reieșind din cele expuse, instanța de recurs conchide că, temeiurile prevăzute

de art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală, la care se referă autorul

recursului, nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept,

care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei recurate.

Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând

situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală, completul de judecată concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod

de procedură penală, iar criticele din recursul înaintate de procuror nu și-au găsit

confirmarea, nefiind capabile să influențeze fondul soluției.

În acest context, completul de judecată conchide asupra inadmisibilității

recursului declarat de către procuror, ca fiind vădit neîntemeiat.

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursului declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Radu Sâli, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de

Apel Chișinău din 19 aprilie 2022, în cauza penală privindu-l Chirpita Taras

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Președinte Boris Talpă

judecători Ghenadie Eremciuc

Daguța Sergiu

17