1ra-1057/2022 — art. 217-1 alin. 43 lit. b,f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 31 ianuarie 2017, Chirpita Taras a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal la 3 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități în domeniul gestionării drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de 3 ani. În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii i-a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 3 ani.

Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat că, potrivit rechizitoriului Chirpita Taras este învinuit de faptul că de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Șabalin Oleg, precum și cu alte persoane la moment neidentificate, din interes material, acționând conform unui plan criminal bine organizat, în scopul obținerii unui profit bănesc în urma comercializării pe teritoriul Republica Moldova a drogurilor și a substanțelor psihotrope și anume a amfetaminei, formând în acest scop o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni, a comis 1 organizarea păstrării, transportării și distribuirii substanțelor narcotice în scop de înstrăinare. Astfel, Șabalin Oleg, fiind membru activ al rețelei de comercializare a substanțelor narcotice și psihotrope, organiza aducerea pe teritoriul mun. Chișinău a acestor substanțe, împachetate și repartizate pentru a înlesni comercializarea acestora în pachețele din plastic și hârtie de staniol în proporții deosebit de mari, a păstrat la el la domiciliu: substanță verde uscată și mărunțită de origine vegetală, care conform raportului de expertiză chimică nr.11084 din 23.12.2015, reprezintă substanța narcotică marijuana cu masa totală de 38,988 gr.; substanța cu aspect de pulbere de culoare albă, care conform raportului de expertiză chimică nr.11084 din 23.12.2015 reprezintă substanța narcotică cocaina cu masa totală de 0,359 gr.; substanța cu aspect de pulbere de diferite culori, bej, roză și albă, care conform raportului de expertiză chimică nr.11084 din 23 decembrie 2015, reprezintă substanța psihotropă amfetamina cu masa totală de 59,568 gr., care a fost ridicată în cadrul perchezițiilor autorizate la data de 09.12.2015, mun. Chișinău str. Andrei Doga 25, unde locuia Șabalin Oleg. Totodată, la 09 decembrie 2015, Șabalin Oleg, fiind la el la domiciliu pe adresa mun. XXXXX, str. XXXXX ,i-a comercializat lui Chirpita Taras substanța de culoare bej care, conform raportului de expertiză chimică nr.11085 din 24 decembrie 2015, reprezintă substanță psihotropă amfetamina cu masa totală de 0,219 gr, pentru consum personal, precum și pentru înstrăinare la rândul său altor persoane, pe care acesta a păstrat-o în automobilul model Dacia Logan n/î XXXXX XX și ridicată în cadrul percheziției autorizate la data de 09 decembrie 2016, în automobilul dat parcat pe str. XXXXX, mun. XXXXX. La rândul său, Chirpita Taras, în aceeași zi, i-a înstrăinat lui Gorohovschi Nicolai pentru consum personal substanță psihotropă amfetamina, cu masa totală, potrivit raportului de expertiză chimică nr.11081 din 14.12.2015 de 0,249 gr., pe care acesta a predat-o benevol organelor de drept.

Temeinicia și legalitatea sentinței, a fost atacată cu apel de către: 3.1 Procuror, care a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Chirpita Taras să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal la 7 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții privind gestionarea substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 5 ani. În motivare apelului procurorul a invocat următoarele : - instanța de fond eronat a reîncadrat acțiunile lui Chirpita Taras în baza art.2171 alin.(3) lit. b) și f) Cod penal și în baza acestei norme i-a aplicat pedeapsa respectivă cu aplicarea prevederilor art.90 alin.(1) Cod penal; - fiind audiat în calitate de martor, cet. Gorohovschi Nicolae a comunicat că, îl cunoaște pe Chirpita Taras din luna noiembrie 2015. Discutând cu Chirpita Taras ultimul i-a comunicat că, poate să facă rost contra plată de substanță psihotropă și anume de amfetamina. La data de 09 decembrie 2015 dimineața i-a telefonat lui Chirpita Taras și i-a comunicat că, vrea să procure de la dânsul 0,5 gr., de amfetamina, astfel, i-a transmis 350 de lei și s-au întâlnit în sectorul Râșcani, mun. Chișinău lângă complexul sportiv "Manej" unde i-a transmis banii și Taras Chirpita undeva a plecat. Când s-a întors i-a transmis un pliculeț. Gorohovschi Nicolae a 2 înțeles că, Taras Chirpita face rost de substanța dată de la o altă persoană. Primind pliculețul în cauză Gorohovschi Nicolae, s-a speriat că va fi atras la răspundere penală pentru așa fel de acțiuni ca păstrarea drogurilor și a predat benevol substanță dată colaboratorilor de poliție. Ulterior însă, fiind audiat în instanța de judecată a comunicat că, a fost servit de către Chirpita Taras cu droguri căci anterior îl servea el. Diferența de declarații a fost constatată de către instanță, și de către acuzatorul de stat s-a solicitat a se aprecia critic ultimele declarații, or care ar fi sensul predării acestor substanțe de către martor colaboratorilor de poliție; - instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că Șabalin Oleg prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 05 iulie 2016, a fost necunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal și faptul că făcea parte dintr-un grup criminal organizat cu alte persoane, inclusiv cu Chirpita Taras, cauza penală în privința lui Șabalin Oleg a fost disjunsă într-o procedura separată și examinată în baza art.3641 Cod de procedura penală; - instanța de fond eronat i-a încriminat lui Chirpita Taras doar păstrarea și comercializarea a masei de droguri depistate la el și la Gorohovschi Nicolae, care se considerau proporții mari, iar cele depistate la Șabalin Oleg în cadrul percheziției la domiciliu, au fost excluse din învinuirea acestuia, or, odată ce persoanele comit o infracțiune în calitate coautori și formează o reuniune stabilă de persoane care se ocupă cu vânzarea drogurilor, acțiunile acestora nu pot fi diferențiate, urmând a fi calificate similar. 3.2. Avocatul Mihai Lupu, în apelul declarat în numele inculpatului, a solicitat recalificarea acțiunilor lui Chirpita Taras din art.2171 alin.(3) în baza art.217 alin.(2) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă privațiune de libertate în limita termenului aflării acestuia sub arest preventiv care constituie - 7 luni și 27 zile. În motivarea apelului a apărătorul a invocat următoarele : - acțiunile lui Chirpita Taras incorect au fost încadrate în baza art.2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal și anume - păstrarea, transportarea distribuirea substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a căror utilizare în scopuri medicinale este interzisă, de către două sau mai multe persoane, săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari; - faptele și circumstanțele invocate în rechizitoriu și încriminate inculpatului Chirpita Taras poartă caracter declarativ, fiind invocate cu scopul de a înrăutăți situația inculpatului, fără a conține însă probe pertinente și reale; - enunțurile „de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Șabalin Oleg, precum și cu alte persoane la moment neidentificate", precum și formând în acest scop o reuniune stabilă de persoane", au un caracter general și declarativ, iar formulările de blanchetă utilizate au menirea de a denigra personalitatea inculpatului și a determina instanța spre a adopta o poziție categoric negativă față de cet. Chirpita Taras, care de fapt este consumator de substanțe narcotice și percepe greșit situația în care se află, necesitând tratament; - conform declarațiilor date de Chirpita Taras atât la urmărirea penală, cât și în ședința de judecată, acesta a început consumul de substanțe narcotice fiind într-o situație familiară dificilă, după moartea mamei și diagnosticarea tatălui cu aceeași boală. Acest fapt urmează a fi luat în considerare, deoarece, conform hotărârii 3 Plenului Curții Supreme de Justiție nr.2 din 26 decembrie 2011 cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor și a precursorilor, p.14 „La stabilirea pedepsei persoanelor care suferă de narcomanie, în cazul, în care familiile acestora se află într-o situație materială grea, instanțele de judecată, în baza concluziei în scris a specialiștilor privind constatarea afecțiunii de narcomanie, necesitatea aplicării tratamentului forțat și contraindicațiilor, din oficiu sau la cererea rudelor, a colectivului de muncă sau a organului de ocrotire a sănătății, concomitent cu pedeapsa pentru infracțiunea săvârșită, pot dispune aplicarea acestora a tratamentului medical forțat sau punerea lor sub curatelă în conformitate cu prevederile art.103 Cod penal. Persoanele respective condamnate la pedepse neprivative de libertate vor fi supuse tratamentului forțat în instituțiile medicale cu regim special.." Consideră că, Taras Chirpita deja nu mai este un consumator de droguri și nu necesită tratament; - în acțiunile inculpatului Chirpita Taras, lipsește componențele infracțiunilor prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal și art.2171 alin.(3) Cod penal, fiind prezente semnele componenței infracțiuni prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, deoarece acesta este un consumator al substanțelor narcotice ce mai poate fi corectat și reintegrat social, termenul de când acesta consumă fiind relativ mic, iar cercul de persoane cunoscute consumatoare și ele, doar a început să îl cunoască.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2018, au fost respinse ca nefondate apelurile și menținută sentința fără modificări. 4.1. Instanța de apel a reținut că, la pronunțarea sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că Chirpita Taras a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, păstrarea, procurarea, transportarea drogurilor în scop de înstrăinare săvârșită de două sau mai multe persoane și în proporții mari. Examinând probatorul prezentat, audiind participanții la proces, instanța de apel a considerat, că vina inculpatului în comiterea infracțiuni constatate în instanța de fond, a fost dovedită în afara dubiilor rezonabile prin următoarele probe cercetate în cadrul ședinței: declarațiile martorilor Gorohovschi Nicolai, Șabalin Oleg, precum și prin probele scrise: procesul - verbal de ridicare din 09 decembrie 2015, prin care este consemnat faptul că, Gorohovschi Nicolai benevol a predat un plic de culoare albă în care se afla un pachet de staniol în care se afla praf de culoare roz; raportul de expertiză chimică nr. 11081 din 14 decembrie 2015, prin care expertul criminalist a conchis că, substanța din interiorul pachețelului de staniol ridicat de la cet. Gorohovschi Nicolae s-a dovedit a fi amfetamina cu masa de 0,249 grame; procesul - verbal de percheziție din 09 decembrie 2015, între orele 11:00 - 11:30, în automobilul de model Dacia Logan cu XXXXX, condus de către Chirpita Taras; raportul de expertiză chimică nr.11085 din 24 decembrie 2015; procesul - verbal de percheziție din 09 decembrie 2015 și procesul - verbal de ridicare din 09 decembrie 2015; raportul de expertiză chimică nr.11084 din 23 decembrie 2015; corpurile delicte. Instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect a statuat că, Chirpita Taras a săvârșit infracțiunea prevăzută la art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, 4 păstrarea, procurarea, transportarea drogurilor în scop de înstrăinare săvârșită de două sau mai multe persoane în proporție mari, fiind dovedit în afara dublilor rezonabile faptul că, la 09 decembrie 2015, Șabalin Oleg, fiind la el la domiciliu pe adresa mun. XXXXX, str. XXXXX i-a comercializat lui Chirpita Taras substanța de culoare bej care, conform raportului de expertiză chimică nr.11085 din 24 decembrie 2015, reprezintă substanța psihotropă amfetamina cu masa totală de 0,219 gr., pe care acesta a păstrat-o în automobilul de model Dacia Logan cu n/î XXXXX și care a fost ridicată în cadrul percheziției autorizate la data de 09 decembrie 2016 în automobilul dat parcat pe str. XXXXX, din mun. XXXXX. La rândul său, Chirpita Taras, în aceeași zi, i-a înstrăinat lui Gorohovschi Nicolai pentru consum personal substanța psihotropă amfetamina, cu masa totală, potrivit raportului de expertiză chimică nr.11081 din 14 decembrie 2015 de 0,249 gr., pe care acesta a predat-o benevol organelor de drept. Infracțiunea a fost comisă în scop de înstrăinare a substanțelor narcotice. Despre acest fapt mărturisește circumstanța cantității mari a drogurilor ridicate și declarațiile inculpatului Chirpita Taras, cât și a martorului Nicolae Gorohovschi, care au recunoscut că primul l-a servit cu narcotice. Cu referire la cerința apărării privind excluderea calificativului „cu scop de înstrăinare" din încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, instanța de apel a reținut că acesta nu și-a găsit confirmarea, lipsind temeiuri de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate în partea recalificării faptei lui Chirpita Taras. În acest sens instanța de apel a menționat că, în cadrul percheziției autorizate la data de 09 decembrie 2016, în automobilul ce aparține lui Taras Chirpita parcat pe str. XXXXX, mun. XXXXX și care a fost ridicată precum și martorul Gorohovschi Nicolai a predat benevol Șabalin Oleg, fiind la el la domiciliu pe adresa mun. XXXXX, str. XXXXX, i-a comercializat lui Chirpita Taras substanța de culoare bej care, conform raportului de expertiză chimică nr.11085 din 24 decembrie 2015, reprezintă substanța psihotropă amfetamina cu masa totală de 0,219 gr, pe care acesta a păstrat-o în mobilul de model Dacia Logan n/î XXXXX și care a fost ridicată în cadrul percheziției autorizate la data de 09 decembrie 2016 în automobilul dat parcat pe str. XXXXX, mun. XXXXX. La rândul său, Chirpita Taras, în aceeași zi, i-a înstrăinat lui Gorohovschi Nicolai pentru consum personal substanța psihotropă amfetamina, cu masa totală, potrivit raportului de expertiză chimică nr.11081 din 14 decembrie 2015 de 0,249 gr., pe care acesta a predat-o benevol organelor de drept. Totodată, instanța de apel a respins solicitările acuzatorului de stat referitor la recalificarea acțiunilor inculpatului în baza art.2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, invocând că în speță nu a fost probată existența unui grup criminal organizat cu scopul comiterii infracțiuni de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, or reieșind din faptele constatate din cercetarea probatoriului prezentat, nu persistă criteriul de determinare a grupului organizat, cel al stabilității și a statorniciei, ultimul la rândul lui caracterizându-se prin durata existenței acestui grup, în care membrii grupului au săvârșit infracțiuni, precum nu este nici gradul înalt de coordonare și statornicie a legăturilor dintre membrii grupului criminal indicat de existența unui plan bine determinat de activitate infracțională, cu 5 desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni concrete. Totodată, statornicia grupului criminal organizat se manifestă prin acțiunile multiple de organizare, plănuire și pregătire detaliată a unei infracțiuni. Existența unei sentințe de condamnare în privința lui Șabalin Oleg conform art.2171 (4) lit. b), d) Cod penal, în baza probelor administrate la urmărirea penală, nu poate servi temei pentru condamnarea inculpatului Chirpita Taras conform aceleași încadrări juridice, așa cum, potrivit jurisprudenței CEDO în asemenea cauze, o existență a unei sentințe de condamnare în privința coparticipantului poate servi temei pentru condamnarea altui coparticipant, doar în cazul în care există alte probe suficiente care confirmă vinovăția celui de-al 2 inculpat. De asemenea, instanță de apel a remarcat că, instanță de fond corect și întemeiat a exclus și agravanta prevăzută la lit. d), alin. (4), art. 217 Cod penal - „ proporții deosebit de mari. Astfel, la inculpatul Chirpita Taras au fost depistate: amfetamina 0,219 gr. + 0,249 gr. în total 0,468 gr., cantitate care, potrivit „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora", aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, constituie cantități mari. La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a menționat că instanța de fond a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei stipulate la art.75 Cod penal, anume: limitele speciale ale pedepsei prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. b) și f) Cod penal, care se constituie între 3 și 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani; gravitatea infracțiunii săvârșite, care se califică de art.16 Cod penal ca infracțiune gravă, de motivul acestora, ce constituie motiv material dar și de satisfacere a unor necesități ce constituie vicii interzise de lege, de persoanele celui vinovat, de circumstanțele cauzei, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestora.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs de către procuror, care invocând temeiurile de drept prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului, procurorul a menționat că: - instanța de fond și apel au ajuns la concluzia de a recalifica acțiunile inculpatului, însă nu au apreciat și nu s-au expus asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii; - instanța de apel a aplicat incorect prevederile art.101 alin.(1) ale Codului de procedură penală și a dat o apreciere improprie probelor din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, or reieșind că din faptele constatate a fost dovedită statornicia grupului criminal organizat manifestat prin acțiunile multiple de organizare, plănuire și pregătirea detaliată a infracțiunii; - referitor la faptul că nu a fost probată existența grupului criminal organizat, acuzarea reține faptul că, însăși instanța de apel se contrazice pe sine și constată că, a fost demonstrat cu certitudine scopul de înstrăinare a drogurilor care reiese din cantitatea mare a drogurilor, însă exclude reuniunea la care participa Chirpita Taras; 6 - instanța de fond și de apel urmau să țină cont că, pe caz persistă criteriul de determinare a grupului organizat, cel al stabilității și a statorniciei, ultima la rândul său caracterizându-se prin durata acțiunii acestui grup, în care membrii grupului au săvârșit multiple acțiuni criminale doar pentru a atinge scopul de realizare a substanțelor narcotice; - vina lui Chirpita Taras în săvârșirea infracțiunii încriminate se dovedește prin următoarele probe administrate, cercetate de către instanța de fond, cercetate suplimentar și verificate în ședința instanței de apel și anume: declarațiile martorului Gorohovschi Nicolae; procesul-verbal de percheziție din 09.12.2015 între orele 11.00 -11.30 în cadrul percheziției în automobilul de model Dacia Logan n/î XXXXX, condus de către Chirpita Taras și care se afla parcat în mun. XXXXX. Str XXXXX, în care a fost depistat și ridicat un pachețel din polietilenă cu substanțe vegetală verde uscată care reprezintă marijuana cu masa de 0,522 gr.; un pachețel din hârtie de staniol cu substanță sub formă de praf, care conform raportului de expertiză chimică nr.11085 din 24.12.2015 reprezintă substanța psihotropă amfetamina cu masa totală de 0,219 gr., două butelii din plastic în care este prezentă rășină de canabis cu masa de 0,157 gr., cu urme de consum a substanțelor narcotice; - instanțele judecătorești nu au luat în considerație faptul că, Șabalin Oleg prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 05.07.2016, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) și d) din Codul penal, precum că face parte dintr-un grup criminal organizat cu alte persoane inclusiv cu Chirpita Taras, în privința acestuia procesul penal a fost examinat în baza art.3641 Cod de procedură penală, într-o procedura separată. Prin urmare instanța eronat i-a pus în vina lui Chirpita Taras doar păstrarea și comercializarea numai a masei de droguri depistate la el și la N. Gorohovschi, care se considerau proporții mari, iar cele depistate la Șabalin Oleg în cadrul percheziției la domiciliu, au fost excluse din învinuirea acestuia. Subsidiar, procurorul consideră neîntemeiat acest fapt, din motiv că, odată ce persoanele comit o infracțiune în calitate de coautori și formează o reuniune stabilă de persoane care se ocupă cu vânzarea drogurilor, acțiunile acestora nu pot fi diferențiate, ele urmează a fi calificate drept o intenție unică și calificată la fel. Instanța de judecată incorect a reîncadrat acțiunile inculpatului, excluzând elementul „grup criminal organizat", deși acuzarea a prezentat legătura acestora prin intermediul probatoriului conform căruia se constată înțelegerea acestora privind înstrăinarea substanțelor narcotice, precum și legătura dintre aceștia. Mai mult, substanța narcotică - marijuana, cocaina și amfetamina, nu este produsă pe teritoriul Republicii Moldova, de către inculpați este împachetată în pachețele, astfel, este clară din start intenția unei grupări criminale de persoane, care au o intenție unică de a realiza droguri pe teritoriul Republicii Moldova, grupare care se caracterizează prin stabilitate, intenție unică de a obține profit de pe urma înstrăinării drogurilor, în cadrul căreia sunt divizate acțiunile ilegale ale fiecărui membru, transportator, realizator. Instanța de apel, respingând apelul procurorului nu a oferit careva motivare care ar sta la baza concluziei sale și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, cu toate că instanța de apel este obligată să se 7 pronunțe asupra lor, iar ne pronunțarea asupra acestora echivalează cu nerezolvarea fondului apelului. Iar în cazul în care în aceeași cauză au fost declarate mai multe apeluri, fiecare dintre acestea trebuie să primească o rezolvare proprie, care în raport cu poziția procesuală și cu interesele apelanților, poate fi diferită de a celorlalți. Motivarea instanței de apel întru menținerea sentinței cu privire la calificativul 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, este una abstractă și nemotivată, deoarece la baza concluziei în această parte a deciziei nu a pus ansamblul probatoriu care demonstrează reuniunea de persoane și că, Chirpita Taras nu este doar un simplu participant la acest grup, ci membru al grupului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 03 noiembrie 2020, a fost admis recursul procurorului, casată total decizia și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1 În motivarea soluției sale instanța de recurs a reținut că: - având în vedere reîncadrarea faptelor imputate inculpatului potrivit semnelor calificative ale altei infracțiuni decât cea în care au fost încadrate inițial de către organul de urmărire penală, fapta constatată de instanța de fond prezintă deficiențe, în sensul că, este una neclară, nefiind individualizată cazului din speță, fiind omis a se indica valoarea totală a proporțiilor constatate, constatând fapta ca fiind dovedită, instanța de fond nu a verificat dacă semnele descrise se conțin integral în acțiunile încriminate inculpatului; - constatând în acțiunile inculpatului Chirpita Taras, lipsa agravantei prevăzute la art. 2171 alin. (4) Cod penal - grup criminal organizat, atât instanța de fond cât și instanța de apel nu au oferit o motivare clară și desfășurată cu privire la existența grupului criminal organizat, limitându-se exclusiv la reiterarea conținutului prevederilor art.46 Cod penal, fără a face o coroborare dintre norma citată și circumstanțe concrete ale materialelor cauzei, acest aspect esențial al învinuirii fiind abordat superficial; - atât instanța de fond cât și instanța de apel nu s-au clarificat pe deplin cu încadrarea juridică a faptei imputabile inculpatului, care are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecării acestui dosar, determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia; - instanța de apel nu a cercetat probele prezentate sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat soluția adoptată, de asemenea instanță de apel nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt criticate de părți, neindicând motivele pentru care a respins versiunile și probele acuzării, inclusiv în consecutivitatea lor reprodusă în pct.3.1 din prezenta decizie și astfel nu a soluționat fondul apelului declarat; - instanța de apel doar a descris probele prezentate de acuzare, însă nu le-a analizat și nu le-a dat apreciere în coroborare cu ansamblul probator, în mare parte întemeindu-și soluția doar pe argumentele inculpatului Chirpita Taras, cât și ale martorilor Gorohovschi Nicolai și Șabalin Oleg, care în ședința de judecată au dat declarații diverse față de cele date la urmărirea penală, fără a da apreciere tuturor probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității 8 lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și prin raportare la normele legale, pertinente cazului;

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2022, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate și menținută sentința fără modificări. 7.1. În argumentarea soluției sale instanța de apel examinând probatoriul prezentat, audiind participanții la proces, a considerat că, vina inculpatului în comiterea infracțiunii constatate în instanța de fond, dovedită în afara dubiilor rezonabile prin următoarele probe cercetate în cadrul ședinței: - declarațiile martorului Gorohovschi Nicolai, date în instanța de fond, verificate prin citire în ședința instanței de apel care a declarat că, inculpatul Chirpita Taras a cerut să-i împrumute o sumă de bani, iar el - Gorohovschi Nicolai i-a împrumutat suma de 300 lei. Inculpatul Taras Chirpita l-a servit cu o substanță narcotică, în cadrul urmăririi penale, fiind în stare de șoc, a declarat că, a cumpărat această substanță de la Chirpita Taras, însă de fapt nu a cumpărat nimic de la inculpat. La fel a relatat că, a consumat substanța narcotică de câteva ori, fiind servit de către Chirpita Taras. Suma împrumutată inculpatului în mărime de 300 lei nu are nici o legătură cu substanța narcotică. Suplimentar a adăugat că, și el de câteva ori l-a servit pe inculpat cu substanța narcotică. Declarațiile date în cadrul urmăririi penale precum că ar fi cumpărat substanță narcotică de la Chirpita Taras nu le susține în ședința de judecată, f.d. 12, vol.II; - declarațiile martorului Șabalin Oleg, verificate prin citire în ședința instanței de apel care a declarat că, inculpatul Chirpita Taras a cumpărat de la el - Șabalin Oleg, de câteva ori droguri pentru consum personal. Nu a existat între ei o careva înțelegere privind comercializarea drogurilor. A concretizat că, atunci când inculpatul a cumpărat droguri i-a comunicat că, sunt pentru consum personal. A menționat că, a recunoscut vina de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal și cauza în privința lui a fost examinată în procedura simplificată, însă nici fiind audiat în calitate de inculpat nu a recunoscut că, ar fi făcut parte din careva grup criminal. - proces - verbal de ridicare din 09 decembrie 2015, prin care este consemnat faptul că, Gorohovschi Nicolai benevol a predat un plic de culoare albă în care se afla un pachet de staniol în care se afla praf de culoare roz, f.d. 16-18, vol. I; - raport de expertiză chimică nr. 11081 din 14 decembrie 2015, prin care expertul criminalist a conchis că, substanța din interiorul pachețelului de staniol ridicat de la cet. Gorohovschi Nicolae s-a dovedit a fi amfetamina cu masa de 0,249 grame, f.d. 25-27, vol. 1; - proces - verbal de percheziție din 09 decembrie 2015, între orele 11.00 - 11.30, în automobilul de model Dacia Logan cu n/î XXXXX condus de către Chirpita Taras și care se afla parcat în mun. XXXXX str. XXXXX , a fost depistat și ridicat un pachețel din polietilenă cu substanță vegetală verde uscată care reprezintă marihuana cu masa de 0,522 gr.; un pachețel din hârtie de staniol cu substanță sub formă de praf, care conform raportului de expertiză chimică nr. 11085 din 24 decembrie 2015 reprezintă substanța psihotropă amfetamina cu masa totală de 0,219 gr., două butelii din plastic în care este prezentă rășină de canabis cu masa de 0,157 gr. cu urme de consum a substanțelor narcotice; f.d. 6, vol. I; 9 - raport de expertiză chimică nr. 11085 din 24 decembrie 2015, prin care expertul criminalist a conchis că, substanțele ridicate din automobilul lui Chirpita Taras, adică un pachețel din polietilenă cu substanță vegetală verde uscată reprezintă marijuana cu masa de 0,522 gr.; un pachețel din hârtie de staniol cu substanță sub formă de praf, reprezintă substanța psihotropă amfetamina cu masa totală de 0,219 gr., două butelii din plastic în care este prezentă rășină de canabis cu masa de 0,157 gr. cu urme de consuma substanțelor narcotice, f.d. 146-151, vol.I; - proces - verbal de percheziție din 09 decembrie 2015 și proces - verbal de ridicare din 09 decembrie 2015, care atestă că, la data de 09 decembrie 2015, ora 15.00, a fost efectuată percheziția la domiciliul cet. Șabalin Oleg, situat pe adresa XXXXX ap. XXXXX mun. XXXXX la data de 09 decembrie 2015 unde au fost depistate și ridicate: un pachețel din polietilenă cu substanță sub formă de praf de culoare albă; un pachețel din polietilenă cu substanță sub formă de praf de culoare roză; un pachețel din polietilenă cu substanță vegetală verde uscată; un pachețel din polietilenă cu substanță sub formă de praf de culoare cafenie; un pachețel din polietilenă cu o marcă din conținut necunoscut; trei tuburi de la stilouri și un card din plastic; două pachețele din polietilenă cu substanță vegetală verde uscată; cinci pachețele din hârtie de staniol cu un conținut necunoscut; nouă pachețele din polietilenă goale se află șase pachețele din hârtie de staniol cu conținut necunoscut; un pachețel din polietilenă cu substanță vegetală verde uscată în care se află și un pachețel din hârtie de staniol cu conținut necunoscut; un pachețel din polietilenă în care se află un bulgăre de substanță cristalină; un tub din masă plastică cu capac de la "Domortil" în care se află o substanță roză sub formă de praf; un pachețel din polietilenă cu substanță sub formă de praf alb și un carnețel de culoare verde cu diferite inscripții cifrate, f.d. 14-15, vol.I; - raport de expertiză chimică nr. 11084 din 23 decembrie 2015, prin care expertul criminalist a conchis că, substanța verde urcată și mărunțită de origine vegetală, care conform raportului de expertiză chimică nr. 11084 din 23 decembrie 2015, reprezintă substanța narcotică marijuana cu masa totală de 38,988 gr.; substanța cu aspect de pulbere de culoare albă, reprezintă substanța narcotică cocaina cu masa totală de 0,359 gr.; substanța cu aspect de pulbere de diferite culori, bej, roză și albă, reprezintă substanța psihotropă amfetamina a cu masa totală de 59,568 gr, f.d. 153-166, vol.I; - corpurile delicte - substanțele narcotice menționate, f.d. 28 vol.I). Instanța de apel coroborând cele relatate mai sus: - a apreciat critic declarațiile martorului (cumpărător) Gorohovschi Nicolai date în cadrul ședinței de judecată, or fiind audiat în cadrul urmăririi penale acesta a declarat că a cumpărat cu 300 lei droguri de la Chirpita Taras, însă ulterior în cadrul ședinței de judecată deja și-a schimbat declarațiile invocând că, Chirpita Taras l-a servit cu droguri, astfel că, ultimul dorește să contribuie la eschivarea inculpatului de la răspundere penală; - a considerat dovedit în afara dubiilor rezonabile faptul că, la 09 decembrie 2015, Șabalin Oleg , fiind la el la domiciliu pe adresa mun. XXXXX, str. XXXXX, XXXXX, i-a comercializat lui Chirpita Taras Gheorghe substanța de culoare bej care, conform raportului de expertiză chimică nr. 11085 din 24 decembrie 2015, 10 reprezintă substanța psihotropă amfetamina cu masa totală de 0,219 gr., pe care acesta a păstrat-o în automobilul de model Dacia Logan cu n/î XXXXX și care a fost ridicată în cadrul percheziției autorizate la data de 09 decembrie 2016 în autotmobilul dat parcat pe str. XXXXX din mun. XXXXX. La rândul său, Chirpita Taras Gheorge, în aceiași zi, i-a înstrăinat lui Gorohovschi Nicolai pentru consum personal substanța psihotropă amfetamina, cu masa totală, potrivit raportului de expertixă chimică nr. 11081 din 14 decembrie 2015 de 0,249 gr., pe care acesta a predat-o benevol organelor de drept. Astfel, cu certitudine , Chirpita Taras a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 2171 alin. (3) lit. b), f) din Codul penal, păstrarea, procurarea, transportarea drogurilor în scop de înstrăinare săvârșită de două sau mai multe persoane și în proporții mari. În ce privește sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 05.07.2016 emisă în privința lui Șabalin Oleg, instanța de apel a verificat sentința contestată conform indicațiilor date de către instanța ierarhic superioară, astfel că, s-a constatat că potrivit rechizitoriului lui Chirpita Taras i-a fost incriminată următoarea faptă: „Chirpita Taras XXXXX, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Șabalin Oleg Victor, precum și cu alte persoane la moment neidentificate, din interes material, acționând conform unui plan criminal bine organizat, în scopul obținerii unui profit bănesc în urma comercializării pe teritoriul R. Moldova a drogurilor și a substanțelor psihotrope și anume a amfetaminei, formînd în acest scop o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni, a comis organizarea păstrării, transportării și distribuirii substanțelor narcotice în scop de înstrăinare. Astfel, Șabalin Oleg XXXXX, fiind membru activ al rețelei de comercializare a substanțelor narcotice și psihotrope, organiza aducerea pe teritoriul mun. Chișinău a acestor susbstanțe, împachetate și repartizate pentru a înlesni comercializarea acestora în pachețele din plastic și hârtie de staniol în proporții deosebit de mari, a păstrat la el la domiciliu: substanță verde uscată și mărunțită de origine vegetală, care conform raportului de expertiză chimică nr. 11084 din 23.12.2015 reprezintă substanța narcotică marijuana cu masa totală de 38,988 gr.; susbtanța cu aspect de pulbere de culoare albă, care conform raportului de expertiză chimică nr. 11084 din 23.12.2015 reprezintă substanța narcotică cocaina cu masa totală de 0,359 gr.; substanța cu aspect de pulbere de diferite culori, bej, roză și albă, care conform raportului de expertiză chimică nr. 1 1084 din 23 decembrie 2015 reprezintă substanța psihotropă amfetamina cu masa totală de 59,568 gr., care a fost ridicată în cadrul perchezițiilor autorizate la data de 09.12.2015 în mun. XXXXX, str. XXXXX, unde locuia Șabalin Oleg Victor. Totodată, la 09 decembrie 2015, Șabalin Oleg Victor, fiind la el la domiciliu pe adresa mun. XXXXX, str. XXXXX, i-a comercializat lui Chirpita Taras XXXXX substanța de culoare bej care, conform raportului de expertiză chimică nr. 11085 din 24 decembrie 2015 reprezintă substanța psihotropă amfetamina cu masa totală de 0,219 gr. pentru consum personal, precum și pentru înstrăinare la rândul său altor persoane, pe care acesta a păstrat-o în automobilul de model Dacia Logan cu XXXXX și ridicată în cadrul percheziției autorizate la data de 09 11 decembrie 2016 în autotmobilul dat parcat pe str. XXXXX, mun. XXXXX La rândul său, Chirpita Taras XXXXX, în aceiași zi, i-a înstrăinat lui Gorohovschi Nicolai pentru consum personal substanța psihotropă amfetamina, cu masa totală, potrivit raportului de expertixă chimică nr. 11081 din 14.12.2015, de 0,249 gr., pe care acesta a predat-o benevol organelor de drept". Însă, instanța de apel a reiterat că, potrivit sentinței emise în privința inculpatului Șabalin Oleg, s-a constatat că acesta a comis infracțiunea împreună cu alte persoane neidentificate. Astfel, s-a constatat că Șabalin Oleg i-a vândut amfetamina lui Chirpita Taras, care ulterior, deja de sine stătător a vândut-o martorului Gorohovschi Nicolae, la prețul de 300 lei. În acest sens, a avut loc atentarea la relațiile sociale cu privire la circulația ilegală a substanțelor narcotice sau psihotrope, săvârșite de două persoane și în proporții mari care a reprezentat obiectul juridic special al infracțiunii. Obiectul material al infracțiunii îl constituie: 0,468 gr. amfetamină. Latura obiectivă a circulației ilegale a substanțelor narcotice, psihotrope în scop de înstrăinare se realizează prin procurarea, păstrarea, transportarea, și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în proporții mari. Fiind infracțiune formală, infracțiunea specificată la art. 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, s-a consumat din momentul realizării: procurării, păstrării, transportării, și înstrăinării ilegală a drogurilor. Latura subiectivă a infracțiunii deferite spre examinare se caracterizează prin intenție directă, prezentă la caz la inculpatul Chirpita Taras, care a conștientizat caracterul prejudiciabil și ilegal al acțiunilor sale, însă conștient a comis infracțiunea. Infracțiunea a fost comisă în scop de înstrăinare a substanțelor narcotice. Despre acest fapt mărturisește circumstanța cantității mari a drogurilor ridicate și declarațiile inculpatului Taras Chirpita, cât și a martorului Nicolae Gorohovschi, care au recunoscut că, primul l-a servit cu substanțe narcotice. Referitor la solicitarea avocatului Mihail Lupu, privind excluderea calificativului "cu scop de înstrăinare" din încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, instanța de apel a constatat că, aceasta nu și-a găsit confirmarea, lipsind temeiuri de implicare în sensul casării hotărârii contestate în partea recalificării faptei lui Chirpita Taras. La acest capitol instanța de apel a reținut că, înstrăinarea ilegală de droguri reprezintă orice acțiune în urma căreia posesor al substanțelor respective devine o altă persoană (vânzare, donare, schimb, achitare a datoriei, dare cu împrumut etc.). Intenția de a înstrăina drogurile menționate reprezintă dorința, planul unei persoane care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare sau încheierea unei înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul etc. Înstrăinarea ilegală de droguri se consideră infracțiune consumată în momentul primirii acestor substanțe de către o altă persoană. La fel, instanța de apel a respins solicitările acuzatorului de stat referitor la recalificarea acțiunilor inculpatului în art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, or conform art. 46 Cod penal, grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de 12 persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Astfel, trăsăturile grupului criminal organizat în sensul art. 46 Cod penal sunt: să fie alcătuit din 2 sau mai multe persoane; să constituie o reuniune stabilă; să fie organizat în prealabil; să aibă scopul comiterii unei sau mai multor infracțiuni. Colegiul penal a conchis că, instanța de fond întemeiat a exclus agravanta "săvârșit de un grup criminal organizat", acest fapt nefiind stabilit prin careva probe, iar probele cercetate în cauză nu indică la stabilitatea reuniunii create, adică organizarea inculpatului sub conducerea lui Șabalin Oleg, în prealabil, pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Această formă de participație se deosebește de altele, după criteriul ei de stabilitate, de statornicie. Fiecare persoană ce intră în grupul criminal organizat nu este un simplu participant la acest grup, ci membru al grupului, indiferent de locul și funcțiile ce i-au fost încredințate în cadrul desfășurării planului de activitate criminală. Aceste concluzii rezultă și din faptul că, legea nu limitează participarea la grupul organizat doar prin acțiuni de autorat sau coautorat, cum este cazul participației simple sau complexe. La caz nu a fost probată existența unui grup criminal organizat cu scopul comiteri infracțiunii de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, or reieșind din faptele constatate din cercetarea probatoriului prezentat, nu persistă criteriul de determinare a grupului organizat, cel al stabilității și a statorniciei, ultimul la rândul lui caracterizându-se prin durata existenței acestui grup, în care membrii grupului au săvârșit infracțiuni, precum nu este nici gradul înalt de coordonare și statornicie a legăturilor dintre membrii grupului criminal indicat de existența unui plan bine determinat de activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni concrete. Totodată, statornicia grupului criminal organizat se manifestă prin acțiunile multiple de organizare, plănuite și pregătire detaliată a unei infracțiuni. Săvârșirea infracțiunii de un grup criminal organizat are loc în cazul în care această faptă e comisă de o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Spre deosebire de două sau mai multe persoane, care s-au înțeles în prealabil despre săvârșirea infracțiunii, grupul criminal organizat se caracterizează în special prin stabilitate, prin prezența lui a unui organizator și printr-un plan dinainte elaborat al activității infracționale comune, precum și repartizarea rolurilor între membrii grupului criminal organizat. În acest context, instanța de apel a relevat că, existența unei sentințe de condamnare în privința lui Șabalin Oleg conform art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, în baza probelor administrate la urmărirea penală, nu poate servi temei pentru condamnarea inculpatului Chirpita Taras conform aceleiași încadrări juridice, așa cum, potrivit jurisprudenței CEDO în asemenea cauze, o existența unei sentințe de condamnare în privința coparticipantului poate servi temei pentru condamnarea altui coparticipant doar în cazul în care există alte probe suficiente care confirmă vinovăția celui de-al 2 inculpat. La fel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect și întemeiat a exclus și agravanta prevăzută la lit. d) a alin.(4) a art. 217 Cod penal - "proporții deosebit de mari". Astfel, la inculpatul Chirpita Taras au fost depistate: 13 amfetamina 0.219 gr. + 0,249 gr. în total 0,468 gr., cantitate care, potrivit "Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora", aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, constituie cantități mari. Referitor la aplicarea pedepsei inculpatului, instanța de apel a considerat că, instanța de fond a aplicat o pedeapsă echitabilă inculpatului, neexistând careva temeiuri de casare a sentinței și în această parte.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, recurs declară procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6). 12) Cod de procedură penală, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, toate fiind valabile în prezenta cauză penală, solicită casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului invocă următoarele aspecte: - instanța de apel a aplicat incorect prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală și a dat o apreciere improprie probelor din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, reieșind din faptele constatate a fost dovedit statornicia grupului criminal organizat manifestat prin acțiunile multiple de organizare, plănuire și pregătirea detaliată a infracțiunii; - ambele instanțe n-au luat în considerație faptul că Șabalin Oleg prin sentința judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 05.07.2016, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiuni: prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, precum că face parte dintr-un grup criminal organizat cu alte persoane inclusiv cu Chirpita Taras, în privința acestuia procesul penal a fost examinat în baza art. 3641 Cod de procedură penal, într-o procedura separată. Prin urmare instanța eronat i-a învinuit lui Chirpita Taras doar păstrarea și comercializare numai a masei de droguri depistate la el și la Gorohovschi N., care se considerau proporții mari, iar cele depistate la Șabalin Oleg în cadrul percheziției la domiciliu, au fost excluse din învinuirea acestuia. Faptul dat îl consider neîntemeiat, din motiv că, odată ce persoanele comit o infracțiune în calitate de coautori și formează o reuniune stabilă de persoane care se ocupă cu vânzarea drogurilor, acțiunile acestora nu pot fi diferențiate, ele urmează a fi calificate drept o intenție unică și calificată la fel; - instanța de apel respingând apelul procurorului nu a oferit careva motivare care ar sta la baza concluziei sale și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, cu toate că instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra lor, iar nepronunțarea asupra acestora echivalează cu nerezolvarea fondului apelului; - motivarea instanței de apel întru menținerea sentinței instanței de fond cu privire la calificativul 2171 alin.(3) lit. b). f) Cod penal, este una abstractă și nemotivată, deoarece la baza concluziei în această parte a deciziei nu a pus ansamblul probatoriu care demonstrează reuniunea de persoane și că Chirpita Taras este un membru al grupului; - instanța de apel nu a clarificat circumstanțele relevante pentru prezenta 14 cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, în legătură cu ce o astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Curtea Supremă de Justiție concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform prevederilor Legii nr. 246 din 31.07.2023 în vigoare din 01 septembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), art. XI alin. (3), recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Totodată, din textul legii menționate, rezultă că procedura de examinare a admisibilității recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data în vigoare a acestei Legi, urmează să fie efectuată conform noilor modificări introduse în prevederile Codului de procedură penală, în vigoare din 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. (redacția Legii nr.66 din 05.04.2012, în vigoare din 27.10.2012) Din conținutul recursului se constată că procurorul face trimitere la temeiurile de casare stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală (redacția Legii nr.66 din 05.04.2012, în vigoare din 27.10.2012). Referitor la prevederile art.427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, menționate de recurent că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată că, temeiul invocat, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de menținere a soluției de constatare a vinovăției inculpatului Chirpita Taras în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal. Instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. Un alt temei de declarare a recursului, invocat de recurent și prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală că faptei săvârșite de inculpat i s-a dat o încadrare juridică greșită, de asemenea nu și-a găsit confirmare și Curtea îl v- a respinge deoarece, instanța de apel a respectat prevederile art. 414, 417 și 436 15 Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar soluția acesteia se întemeiază pe o bună motivare, corect menținând sentința instanței de fond care a conchis că acțiunile inculpatului Chirpita Taras se încadrează în baza art. 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal. Astfel, referitor la: 1) încadrarea juridica a acțiunilor inculpatului Chirpita Taras potrivit rechizitoriului în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal ; 2) existența unei sentințe de condamnare în privința lui Șabalin Oleg conform art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, în baza probelor administrate la urmărirea penală; 3) excluderea agravantei prevăzută la art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal - "proporții deosebit de mari", instanța de recurs relevă că acestea au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a punctat minuțios și argumentat asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care completul de judecată le însușește. În aceeași ordine de idei, instanța de recurs nu consideră ca fiind necesar de a motiva diferit răspunsul la aceleași argumente invocate în cererea de apel, în contextul oferirii răspunsurilor plauzibile și desfășurate de către instanța de apel. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în situația dată, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei). Deși, procurorul a susținut că instanțele au ajuns la concluzia recalificării acțiunilor inculpatului Chirpita Taras prin ignorarea mai multor probe administrate în cursul urmăririi penale și cercetate de instanțe, titularul recursului nu vine nici cu o concretizare în acest sens. Astfel, invocările respective rămân pur declarative, or din esența recursului procurorului urmează că nu este de acord cu aprecierea probelor din cauza penală făcută de instanța de apel și pe baza cărora au fost constatate elementele constitutive ale infracțiunii pentru care inculpatul a fost condamnat de către instanța de fond și cea de apel și care la caz au făcut o analiză minuțioasă a tuturor probelor administrate pe parcursul procesului penal, ajungând la concluzia corectă că acestea nu dovedesc vinovăția lui de cele incriminate prin rechizitoriu. În acest context, completul de judecată constată că nu există contradicție între cele reținute prin hotărârea recurată și conținutul probelor administrate, starea de fapt reținută nefiind consecința unei denaturări evidente a probelor, ci rezultatul unei analize coroborate a acestora, astfel că decizia nu cuprinde vreun viciu sub aspect de fapt sau de drept material sau procesual, cauza fiind examinată minuțios de către instanța de apel, iar criticele avansate de recurent au primit deja răspunsuri fundamentate pe actele cauzei, motiv pentru care instanța de recurs nu are necesitatea reluării și repetării acestora. Totodată, se atestă, că instanța de apel rejudecând cauza, potrivit prevederilor art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, s-a conformat criticelor instanței de 16 recurs expuse la precedentă rundă de judecare în ordine de recurs, a înlăturat omisiunile admise anterior și s-a pronunțat argumentat asupra motivelor invocate în apelurile declarate împotriva sentinței instanței de fond. Reieșind din cele expuse, instanța de recurs conchide că, temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală, la care se referă autorul recursului, nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei recurate. Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, completul de judecată concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticele din recursul înaintate de procuror nu și-au găsit confirmarea, nefiind capabile să influențeze fondul soluției. În acest context, completul de judecată conchide asupra inadmisibilității recursului declarat de către procuror, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Inadmisibilitatea recursului declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2022, în cauza penală privindu-l Chirpita Taras XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Președinte Boris Talpă judecători Ghenadie Eremciuc Daguța Sergiu 17