1ra-44/2020 — art.217/3 alin.3 lit.b,f CP

1ra-44/2020 — art.217/3 alin.3 lit.b,f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-44/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

03 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Țurcan Anatolie, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Boico Victor,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Vitalie Călugăreanu, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2018, în cauza penală

privindu-l pe

Chirpita Taras xxxxx, născut la xxxxx, originar și domiciliat

xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 16.06.2016 - 31.01.2017;

Instanța de apel: 25.05.2017 - 25.04.2018;

Instanța de recurs ordinar: 04.06.2019 - 03.11.2020.

Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

C ON S TA TĂ :

l. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 31 ianuarie 2017, Chirpita

Taras a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal

la 3 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități în domeniul gestionării drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de 3 ani.

În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii i-a fost suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 3 ani.

Chirpita Taras este învinuit de faptul că de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu

Șabalin Oleg, precum și cu alte persoane la moment neidentificate, din interes material,

acționând conform unui plan criminal bine organizat, în scopul obținerii unui profit

1

bănesc în urma comercializării pe teritoriul Republica Moldova a drogurilor și a

substanțelor psihotrope și anume a amfetaminei, formând în acest scop o reuniune stabilă

de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni,

a comis organizarea păstrării, transportării și distribuirii substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare.

Astfel, Șabalin Oleg, fiind membru activ al rețelei de comercializare a substanțelor

narcotice și psihotrope, organiza aducerea pe teritoriul mun. Chișinău a acestor substanțe,

împachetate și repartizate pentru a înlesni comercializarea acestora în pachețele din plastic

și hârtie de staniol în proporții deosebit de mari, a păstrat la el la domiciliu: substanță

verde uscată și mărunțită de origine vegetală, care conform raportului de expertiză

chimică nr.11084 din 23.12.2015, reprezintă substanța narcotică marijuana cu masa totală

de 38,988 gr.; substanța cu aspect de pulbere de culoare albă, care conform raportului de

expertiză chimică nr.11084 din 23.12.2015 reprezintă substanța narcotică cocaina cu masa

totală de 0,359 gr.; substanța cu aspect de pulbere de diferite culori, bej, roză și albă, care

conform raportului de expertiză chimică nr.11084 din 23 decembrie 2015, reprezintă

substanța psihotropă amfetamina cu masa totală de 59,568 gr., care a fost ridicată în

cadrul perchezițiilor autorizate la data de 09.12.2015, xxxxx, unde locuia Șabalin Oleg.

Totodată, la 09 decembrie 2015, Șabalin Oleg, fiind la el la domiciliu pe adresa

xxxxx, i-a comercializat lui Chirpita Taras substanța de culoare bej care, conform

raportului de expertiză chimică nr.11085 din 24 decembrie 2015, reprezintă substanță

psihotropă amfetamina cu masa totală de 0,219 gr, pentru consum personal, precum și

pentru înstrăinare la rândul său altor persoane, pe care acesta a păstrat-o în automobilul

model Xxxxxcu n/î XXXXX și ridicată în cadrul percheziției autorizate la data de 09

decembrie 2016, în automobilul dat parcat pe str. Xxxxx, mun. Chișinău. La rândul său,

Chirpita Taras, în aceeași zi, i-a înstrăinat lui Gorohovschi Nicolai pentru consum

personal substanță psihotropă amfetamina, cu masa totală, potrivit raportului de expertiză

chimică nr.11081 din 14.12.2015 de 0,249 gr., pe care acesta a predat-o benevol organelor

de drept.

3.1 Procuror, care a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Chirpita Taras să fie

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal la 7 ani și

6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții privind gestionarea

substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 5 ani.

În motivare apelului procurorul a invocat următoarele :

- instanța de fond eronat a reîncadrat acțiunile lui Chirpita Taras în baza art.2171

alin.(3) lit. b) și f) Cod penal și în baza acestei norme i-a aplicat pedeapsa respectivă cu

aplicarea prevederilor art.90 alin.(1) Cod penal;

- fiind audiat în calitate de martor, cet. Gorohovschi Nicolae a comunicat că, îl

cunoaște pe Chirpita Taras din luna noiembrie 2015. Discutând cu Chirpita Taras ultimul

2

i-a comunicat că, poate să facă rost contra plată de substanță psihotropă și anume de

amfetamina. La data de 09 decembrie 2015 dimineața i-a telefonat lui Chirpita Taras și i-a

comunicat că, vrea să procure de la dânsul 0,5 gr., de amfetamina, astfel, i-a transmis 350

de lei și s-au întâlnit în sectorul Râșcani, mun. Chișinău lângă complexul sportiv "Manej"

unde i-a transmis banii și Taras Chirpita undeva a plecat. Când s-a întors i-a transmis un

pliculeț. Gorohovschi Nicolae a înțeles că, Taras Chirpita face rost de substanța dată de la

o altă persoană. Primind pliculețul în cauză Gorohovschi Nicolae, s-a speriat că va fi atras

la răspundere penală pentru așa fel de acțiuni ca păstrarea drogurilor și a predat benevol

substanță dată colaboratorilor de poliție. Ulterior însă, fiind audiat în instanța de judecată

a comunicat că, a fost servit de către Chirpita Taras cu droguri căci anterior îl servea el.

Diferența de declarații a fost constatată de către instanță, și de către acuzatorul de stat s-a

solicitat a se aprecia critic ultimele declarații, or care ar fi sensul predării acestor substanțe

de către martor colaboratorilor de poliție;

- instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că Șabalin Oleg prin sentința

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 05 iulie 2016, a fost necunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal și faptul că

făcea parte dintr-un grup criminal organizat cu alte persoane, inclusiv cu Chirpita Taras,

cauza penală în privința lui Șabalin Oleg a fost disjunsă într-o procedura separată și

examinată în baza art.3641 Cod de procedura penală;

- instanța de fond eronat i-a încriminat lui Chirpita Taras doar păstrarea și

comercializarea a masei de droguri depistate la el și la Gorohovschi Nicolae, care se

considerau proporții mari, iar cele depistate la Șabalin Oleg în cadrul percheziției la

domiciliu, au fost excluse din învinuirea acestuia, or, odată ce persoanele comit o

infracțiune în calitate coautori și formează o reuniune stabilă de persoane care se ocupă cu

vânzarea drogurilor, acțiunile acestora nu pot fi diferențiate, urmând a fi calificate similar.

3.2. Avocatul Mihai Lupu, în apelul declarat în numele inculpatului, a solicitat

recalificarea acțiunilor lui Chirpita Taras din art.2171 alin.(3) în baza art.217 alin.(2) Cod

penal, cu aplicarea pedepsei sub formă privațiune de libertate în limita termenului aflării

acestuia sub arest preventiv care constituie - 7 luni și 27 zile.

În motivarea apelului a apărătorul a invocat următoarele :

- acțiunile lui Chirpita Taras incorect au fost încadrate în baza art.2171 alin.(4) lit.

b) și d) Cod penal și anume - păstrarea, transportarea distribuirea substanțelor narcotice în

scop de înstrăinare, a căror utilizare în scopuri medicinale este interzisă, de către două sau

mai multe persoane, săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari;

- faptele și circumstanțele invocate în rechizitoriu și încriminate inculpatului

Chirpita Taras poartă caracter declarativ, fiind invocate cu scopul de a înrăutăți situația

inculpatului, fără a conține însă probe pertinente și reale;

- enunțurile „de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Șabalin Oleg, precum

și cu alte persoane la moment neidentificate", precum și „formând în acest scop o

reuniune stabilă de persoane", au un caracter general și declarativ, iar formulările de

3

blanchetă utilizate au menirea de a denigra personalitatea inculpatului și a determina

instanța spre a adopta o poziție categoric negativă față de cet. Chirpita Taras, care de fapt

este consumator de substanțe narcotice și percepe greșit situația în care se află, necesitând

tratament;

- conform declarațiilor date de Chirpita Taras atât la urmărirea penală, cât și în

ședința de judecată, acesta a început consumul de substanțe narcotice fiind într-o situație

familiară dificilă, după moartea mamei și diagnosticarea tatălui cu aceeași boală. Acest

fapt urmează a fi luat în considerare, deoarece, conform hotărârii Plenului Curții Supreme

de Justiție nr.2 din 26 decembrie 2011 cu privire la practica judiciară de aplicare a

legislației penale ce reglementează circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau a

analoagelor lor și a precursorilor, p.14 „La stabilirea pedepsei persoanelor care suferă de

narcomanie, în cazul, în care familiile acestora se află într-o situație materială grea,

instanțele de judecată, în baza concluziei în scris a specialiștilor privind constatarea

afecțiunii de narcomanie, necesitatea aplicării tratamentului forțat și contraindicațiilor, din

oficiu sau la cererea rudelor, a colectivului de muncă sau a organului de ocrotire a

sănătății, concomitent cu pedeapsa pentru infracțiunea săvârșită, pot dispune aplicarea

acestora a tratamentului medical forțat sau punerea lor sub curatelă în conformitate cu

prevederile art.103 Cod penal. Persoanele respective condamnate la pedepse neprivative

de libertate vor fi supuse tratamentului forțat în instituțiile medicale cu regim special.."

Consideră că, Taras Chirpita deja nu mai este un consumator de droguri și nu necesită

tratament;

- în acțiunile inculpatului Chirpita Taras, lipsește componențele infracțiunilor

prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal și art.2171 alin.(3) Cod penal, fiind

prezente semnele componenței infracțiuni prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal,

deoarece acesta este un consumator al substanțelor narcotice ce mai poate fi corectat și

reintegrat social, termenul de când acesta consumă fiind relativ mic, iar cercul de

persoane cunoscute consumatoare și ele, doar a început să îl cunoască.

fost respinse ca nefondate apelurile și menținută sentința fără modificări.

4.1. Instanța de apel a reținut că, la pronunțarea sentinței, instanța de fond corect a

stabilit circumstanțele de fapt drept și just a ajuns la concluzia că Chirpita Taras a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, păstrarea, procurarea,

transportarea drogurilor în scop de înstrăinare săvârșită de două sau mai multe persoane și

în proporții mari.

Examinând probatorul prezentat, audiind participanții la proces, instanța de apel a

considerat, că vina inculpatului în comiterea infracțiuni constatate în instanța de fond, a

fost dovedită în afara dubiilor rezonabile prin următoarele probe cercetate în cadrul

ședinței: declarațiile martorilor Gorohovschi Nicolai, Șabalin Oleg, precum și prin probele

scrise: procesul - verbal de ridicare din 09 decembrie 2015, prin care este consemnat

faptul că, Gorohovschi Nicolai benevol a predat un plic de culoare albă în care se afla un

4

pachet de staniol în care se afla praf de culoare roz; raportul de expertiză chimică nr.

11081 din 14 decembrie 2015, prin care expertul criminalist a conchis că, substanța din

interiorul pachețelului de staniol ridicat de la cet. Gorohovschi Nicolae s-a dovedit a fi

amfetamina cu masa de 0,249 grame; procesul - verbal de percheziție din 09 decembrie

2015, între orele 11:00 - 11:30, în automobilul de model Xxxxxcu n/î xxxxx, condus de

către Chirpita Taras; raportul de expertiză chimică nr.11085 din 24 decembrie 2015;

procesul - verbal de percheziție din 09 decembrie 2015 și procesul - verbal de ridicare din

09 decembrie 2015; raportul de expertiză chimică nr.11084 din 23 decembrie 2015;

corpurile delicte.

Instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect a statuat că, Chirpita Taras a

săvârșit infracțiunea prevăzută la art.2171 alin.(3) lit. b), f) Codul penal, păstrarea,

procurarea, transportarea drogurilor în scop de înstrăinare săvârșită de două sau mai multe

persoane în proporție mari, fiind dovedit în afara dublilor rezonabile faptul că, la 09

decembrie 2015, Șabalin Oleg, fiind la el la domiciliu pe adresa mun. Chișinău, str.

xxxxx, i-a comercializat lui Chirpita Taras substanța de culoare bej care, conform

raportului de expertiză chimică nr.11085 din 24 decembrie 2015, reprezintă substanța

psihotropă amfetamina cu masa totală de 0,219 gr., pe care acesta a păstrat-o în

automobilul de model Xxxxxcu n/î xxxxx și care a fost ridicată în cadrul percheziției

autorizate la data de 09 decembrie 2016 în automobilul dat parcat pe str. Iurii Gagarin,

16, din mun. Chișinău. La rândul său, Chirpita Taras, în aceeași zi, i-a înstrăinat lui

Gorohovschi Nicolai pentru consum personal substanța psihotropă amfetamina, cu masa

totală, potrivit raportului de expertiză chimică nr.11081 din 14 decembrie 2015 de 0,249

gr., pe care acesta a predat-o benevol organelor de drept.

Infracțiunea a fost comisă în scop de înstrăinare a substanțelor narcotice. Despre

acest fapt mărturisește circumstanța cantității mari a drogurilor ridicate și declarațiile

inculpatului Chirpita Taras, cât și a martorului Nicolae Gorohovschi, care au recunoscut

că primul l-a servit cu narcotice.

Cu referire la cerința apărării privind excluderea calificativului „cu scop de

înstrăinare" din încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, instanța de apel a reținut că

acesta nu și-a găsit confirmarea, lipsind temeiuri de implicare a instanței de apel în sensul

casării hotărârii contestate în partea recalificării faptei lui Chirpita Taras.

În acest sens instanța de apel a menționat că, în cadrul percheziției autorizate la

data de 09 decembrie 2016, în automobilul ce aparține lui Taras Chirpita parcat pe str.

Iurii Gagarin, 16, mun. Chișinău și care a fost ridicată precum și martorul Gorohovschi

Nicolai a predat benevol Șabalin Oleg, fiind la el la domiciliu pe adresa mun. Xxxxx, i-a

comercializat lui Chirpita Taras substanța de culoare bej care, conform raportului de

expertiză chimică nr.11085 din 24 decembrie 2015, reprezintă substanța psihotropă

amfetamina cu masa totală de 0,219 gr, pe care acesta a păstrat-o în mobilul de model

Xxxxxcu n/î xxxxx și care a fost ridicată în cadrul percheziției autorizate la data de 09

decembrie 2016 în automobilul dat parcat pe str. xxxxx.

5

La rândul său, Chirpita Taras, în aceeași zi, i-a înstrăinat lui Gorohovschi Nicolai

pentru consum personal substanța psihotropă amfetamina, cu masa totală, potrivit

raportului de expertiză chimică nr.11081 din 14 decembrie 2015 de 0,249 gr., pe care

acesta a predat-o benevol organelor de drept.

Totodată, instanța de apel a respins solicitările acuzatorului de stat referitor la

recalificarea acțiunilor inculpatului în baza art.2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, invocând

că în speță nu a fost probată existența unui grup criminal organizat cu scopul comiterii

infracțiuni de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, or

reieșind din faptele constatate din cercetarea probatoriului prezentat, nu persistă criteriul

de determinare a grupului organizat, cel al stabilității și a statorniciei, ultimul la rândul

lui caracterizându-se prin durata existenței acestui grup, în care membrii grupului au

săvârșit infracțiuni, precum nu este nici gradul înalt de coordonare și statornicie a

legăturilor dintre membrii grupului criminal indicat de existența unui plan bine

determinat de activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor

grupului, a unor acte și operațiuni concrete. Totodată, statornicia grupului criminal

organizat se manifestă prin acțiunile multiple de organizare, plănuire și pregătire detaliată

a unei infracțiuni.

Existența unei sentințe de condamnare în privința lui Șabalin Oleg conform art.2171

(4) lit. b), d) Cod penal, în baza probelor administrate la urmărirea penală, nu poate servi

temei pentru condamnarea inculpatului Chirpita Taras conform aceleași încadrări juridice,

așa cum, potrivit jurisprudenței CEDO în asemenea cauze, o existență a unei sentințe de

condamnare în privința coparticipantului poate servi temei pentru condamnarea altui

coparticipant, doar în cazul în care există alte probe suficiente care confirmă vinovăția

celui de-al 2 inculpat.

De asemenea, instanță de apel a remarcat că, instanță de fond corect și întemeiat a

exclus și agravanta prevăzută la lit. d), alin. (4), art. 217 Cod penal - „ proporții deosebit

de mari. Astfel, la inculpatul Chirpita Taras au fost depistate: amfetamina 0,219 gr. +

0,249 gr. în total 0,468 gr., cantitate care, potrivit „Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora", aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006,

constituie cantități mari.

La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a menționat că

instanța de fond a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei stipulate la

art.75 Cod penal, anume: limitele speciale ale pedepsei prevăzute de art.2171 alin.(3) lit.

b) și f) Cod penal, care se constituie între 3 și 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani;

gravitatea infracțiunii săvârșite, care se califică de art.16 Cod penal ca infracțiune gravă,

de motivul acestora, ce constituie motiv material dar și de satisfacere a unor necesități ce

constituie vicii interzise de lege, de persoanele celui vinovat, de circumstanțele cauzei, de

6

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestora.

temeiurile de drept prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală,

solicită, casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

În motivarea recursului, procurorul a menționat că:

- instanța de fond și apel au ajuns la concluzia de a recalifica acțiunile inculpatului,

însă nu au apreciat și nu s-au expus asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii;

- instanța de apel a aplicat incorect prevederile art.101 alin.(1) ale Codului de

procedură penală și a dat o apreciere improprie probelor din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, or reieșind că din faptele constatate a

fost dovedită statornicia grupului criminal organizat manifestat prin acțiunile multiple de

organizare, plănuire și pregătirea detaliată a infracțiunii;

- referitor la faptul că nu a fost probată existența grupului criminal organizat,

acuzarea reține faptul că, însăși instanța de apel se contrazice pe sine și constată că, a fost

demonstrat cu certitudine scopul de înstrăinare a drogurilor care reiese din cantitatea mare

a drogurilor, însă exclude reuniunea la care participa Chirpita Taras;

- instanța de fond și de apel urmau să țină cont că, pe caz persistă criteriul de

determinare a grupului organizat, cel al stabilității și a statorniciei, ultima la rândul său

caracterizându-se prin durata acțiunii acestui grup, în care membrii grupului au săvârșit

multiple acțiuni criminale doar pentru a atinge scopul de realizare a substanțelor

narcotice;

- vina lui Chirpita Taras în săvârșirea infracțiunii încriminate se dovedește prin

următoarele probe administrate, cercetate de către instanța de fond, cercetate suplimentar

și verificate în ședința instanței de apel și anume: declarațiile martorului Gorohovschi

Nicolae; procesul-verbal de percheziție din 09.12.2015 între orele 11.00 -11.30 în cadrul

percheziției în automobilul de model Xxxxxcu n/î xxxxx, condus de către Chirpita Taras

și care se afla parcat în xxxxx în care a fost depistat și ridicat un pachețel din polietilenă cu

substanțe vegetală verde uscată care reprezintă marijuana cu masa de 0,522 gr.; un

pachețel din hârtie de staniol cu substanță sub formă de praf, care conform raportului de

expertiză chimică nr.11085 din 24.12.2015 reprezintă substanța psihotropă amfetamina cu

masa totală de 0,219 gr., două butelii din plastic în care este prezentă rășină de canabis cu

masa de 0,157 gr., cu urme de consum a substanțelor narcotice;

- instanțele judecătorești nu au luat în considerație faptul că, Șabalin Oleg prin

sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 05.07.2016, a fost recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) și d) din Codul penal, precum că

face parte dintr-un grup criminal organizat cu alte persoane inclusiv cu Chirpita Taras, în

privința acestuia procesul penal a fost examinat în baza art.3641 Cod de procedură penală,

într-o procedura separată. Prin urmare instanța eronat i-a pus în vina lui Chirpita Taras

7

doar păstrarea și comercializarea numai a masei de droguri depistate la el și la N.

Gorohovschi, care se considerau proporții mari, iar cele depistate la Șabalin Oleg în

cadrul percheziției la domiciliu, au fost excluse din învinuirea acestuia.

Subsidiar, procurorul consideră neîntemeiat acest fapt, din motiv că, odată ce

persoanele comit o infracțiune în calitate de coautori și formează o reuniune stabilă de

persoane care se ocupă cu vânzarea drogurilor, acțiunile acestora nu pot fi diferențiate, ele

urmează a fi calificate drept o intenție unică și calificată la fel.

Instanța de judecată incorect a reîncadrat acțiunile inculpatului, excluzând

elementul „grup criminal organizat", deși acuzarea a prezentat legătura acestora prin

intermediul probatoriului conform căruia se constată înțelegerea acestora privind

înstrăinarea substanțelor narcotice, precum și legătura dintre aceștia.

Mai mult, substanța narcotică - marijuana, cocaina și amfetamina, nu este produsă

pe teritoriul Republicii Moldova, de către inculpați este împachetată în pachețele, astfel,

este clară din start intenția unei grupări criminale de persoane, care au o intenție unică de

a realiza droguri pe teritoriul Republicii Moldova, grupare care se caracterizează prin

stabilitate, intenție unică de a obține profit de pe urma înstrăinării drogurilor, în cadrul

căreia sunt divizate acțiunile ilegale ale fiecărui membru, transportator, realizator.

Instanța de apel, respingând apelul procurorului nu a oferit careva motivare care ar

sta la baza concluziei sale și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

procurorului, cu toate că instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra lor, iar ne

pronunțarea asupra acestora echivalează cu nerezolvarea fondului apelului. Iar în cazul în

care în aceeași cauză au fost declarate mai multe apeluri, fiecare dintre acestea trebuie să

primească o rezolvare proprie, care în raport cu poziția procesuală și cu interesele

apelanților, poate fi diferită de a celorlalți.

Motivarea instanței de apel întru menținerea sentinței cu privire la calificativul 2171

alin.(3) lit. b), f) Cod penal, este una abstractă și nemotivată, deoarece la baza concluziei

în această parte a deciziei nu a pus ansamblul probatoriu care demonstrează reuniunea de

persoane și că, Chirpita Taras nu este doar un simplu participant la acest grup, ci membru

al grupului.

cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

că acesta este pasibil admiterii, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o

caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei

hotărâri neîntemeiate, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele

8

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat de către procuror, se atestă că acesta a indicat în

calitate de temeiuri pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Astfel, se reține că recurentul formulează mai multe critici îndreptate împotriva

soluției pronunțate de instanțele inferioare, în acest sens consemnând că soluția de

reîncadrarea a acțiunilor inculpatului, se bazează doar pe declarațiile inculpatului și pe

declarațiile selective a martorilor, probele acuzării fiind apreciate critic și că instanța de

apel nu a dat răspuns la toate argumentele invocate apelanți în apelurile declarat

Verificând materialele cauzei prin prisma aspectelor și temeiurilor de recurs

invocate, Colegiul penal lărgit constată că în speță se confirmă temeiurile de recurs

prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și că faptei săvârșite i

s-a dat o încadrare juridică greșită, din următoarele considerente.

În acest context, instanța de recurs menționează că, conform art.414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele

administrate de prima instanță.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și

administrate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ

au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele

invocate.

Colegiul penal lărgit notează că, hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie

să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în

vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii

9

pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar

și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de

casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

În conformitate cu prevederile art.419 alin.(1) Cod de procedură penală, la judecarea

apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță.

Potrivit art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel

trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum

și motivele adoptării soluției date.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanță de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate

exhaustiv de legislator.

În speță, potrivit rechizitoriului Chirpita Taras a fost deferit judecății pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) d) Cod penal, după semnele

calificative păstrarea, transportarea și distribuirea substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, a căror utilizare în scopuri medicinale este interzisă, de către două sau mai

multe persoane, săvârșite de un grup criminal organizat și în proporții deosebit de mari.

Din conținutul rechizitoriului rezultă că, lui Chirpita Taras i-a fost încriminată

următoarea faptă „Chirpita Taras este învinuit de faptul că de comun acord și prin

înțelegere prealabilă cu Șabalin Oleg, precum și cu alte persoane la moment

neidentificate, din interes material, acționând conform unui plan criminal bine organizat,

în scopul obținerii unui profit bănesc în urma comercializării pe teritoriul Republica

Moldova a drogurilor și a substanțelor psihotrope și anume a amfetaminei, formând în

acest scop o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a

comite una sau mai multe infracțiuni, a comis organizarea păstrării, transportării și

distribuirii substanțelor narcotice în scop de înstrăinare.

Astfel, Șabalin Oleg, fiind membru activ al rețelei de comercializare a substanțelor

narcotice și psihotrope, organiza aducerea pe teritoriul mun. Chișinău a acestor

substanțe, împachetate și repartizate pentru a înlesni comercializarea acestora în

pachețele din plastic și hârtie de staniol în proporții deosebit de mari, a păstrat la el la

domiciliu: substanță verde uscată și mărunțită de origine vegetală, care conform

raportului de expertiză chimică nr.11084 din 23.12.2015, reprezintă substanța narcotică

marijuana cu masa totală de 38,988 gr.; substanța cu aspect de pulbere de culoare albă,

care conform raportului de expertiză chimică nr.11084 din 23.12.2015 reprezintă

substanța narcotică cocaina cu masa totală de 0,359 gr.; substanța cu aspect de pulbere

de diferite culori, bej, roză și albă, care conform raportului de expertiză chimică

nr.11084 din 23 decembrie 2015, reprezintă substanța psihotropă amfetamina cu masa

totală de 59,568 gr., care a fost ridicată în cadrul perchezițiilor autorizate la data de

09.12.2015, xxxxx, unde locuia Șabalin Oleg.

Totodată, la 09 decembrie 2015, Șabalin Oleg, fiind la el la domiciliu pe adresa

xxxxx, i-a comercializat lui Chirpita Taras substanța de culoare bej care, conform

10

raportului de expertiză chimică nr.11085 din 24 decembrie 2015, reprezintă substanță

psihotropă amfetamina cu masa totală de 0,219 gr, pentru consum personal, precum și

pentru înstrăinare la rândul său altor persoane, pe care acesta a păstrat-o în automobilul

model Xxxxxcu n/î XXXXX și ridicată în cadrul percheziției autorizate la data de 09

decembrie 2016, în automobilul dat parcat pe str. xxxxx, mun. Chișinău. La rândul său,

Chirpita Taras, în aceeași zi, i-a înstrăinat lui Gorohovschi Nicolai pentru consum

personal substanță psihotropă amfetamina, cu masa totală, potrivit raportului de

expertiză chimică nr.11081 din 14.12.2015 de 0,249 gr., pe care acesta a predat-o

benevol organelor de drept”.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia că, la

caz în acțiunile inculpatului nu s-a confirmat agravanta „săvârșit de un grup criminal

organizat” și a reîncadrat acțiunile inculpatului Chirpita Tara în baza art.2171 alin.(3) lit.

b), f) Codul penal, conform indicilor păstrarea, procurarea, transportarea drogurilor în

scop de înstrăinare săvârșită de două sau mai multe persoane în proporție mari.

Având în vedere reîncadrarea faptelor imputate inculpatului potrivit semnelor

calificative ale altei infracțiuni decât cea în care au fost încadrate inițial de către organul

de urmărire penală, prima instanță a constatat următoarea situație de fapt „la 09 decembrie

2015, Șabalin Oleg, fiind la el la domiciliu pe adresa mun. Chișinău, str.xxxxx, i-a

comercializat lui Chirpita Taras substanța de culoare bej care, conform raportului de

expertiză chimică nr.11085 din 24 decembrie 2015, reprezintă substanța psihotropă

amfetamina cu masa totală de 0,219 gr., pe care acesta a păstrat-o în automobilul de

model Xxxxx cu n/î xxxxxx și care a fost ridicată în cadrul percheziției autorizate la data

de 09 decembrie 2016 în automobilul dat parcat pe str. xxxxx, din mun. Chișinău. La

rândul său, Chirpita Taras, în aceeași zi, i-a înstrăinat lui Gorohovschi Nicolai pentru

consum personal substanța psihotropă amfetamina, cu masa totală, potrivit raportului de

expertiză chimică nr.11081 din 14 decembrie 2015 de 0,249 gr., pe care acesta a predat-o

benevol organelor de drept”, însă fapta constatată prezintă deficiențe, în sensul că, este

una neclară, nefiind individualizată cazului din speță, fiind omis a se indica valoarea

totală a proporțiilor constatate, constatând fapta ca fiind dovedită, instanța de fond nu a

verificat dacă semnele descrise se conțin integral în acțiunile încriminate inculpatului.

Mai mult, constatând în acțiunile inculpatului Chirpita Taras, lipsa agravantei

prevăzute la art.2171 alin. (4) Cod penal - grup criminal organizat, atât instanța de fond cât

și instanța de apel nu au oferit o motivare clară și desfășurată cu privire la existența

grupului criminal organizat, limitându-se exclusiv la reiterarea conținutului prevederilor

art.46 Cod penal, fără a face o coroborare dintre norma citată și circumstanțe concrete ale

materialelor cauzei, acest aspect esențial al învinuirii fiind abordat superficial.

Prin urmare, Colegiului penal lărgit conchide că, la caz, atât instanța de fond cât și

instanța de apel nu s-au clarificat pe deplin cu încadrarea juridică a faptei imputabile

inculpatului, care are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru

11

modul de desfășurare a judecării acestui dosar, determinând, nu în ultimul rând,

concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia.

Totodată, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, instanța de apel nu a cercetat

probele prezentate sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării acestora și nu și-a motivat soluția adoptată, de asemenea instanță de apel nu a

făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt criticate de părți, neindicând motivele

pentru care a respins versiunile și probele acuzării, inclusiv în consecutivitatea lor

reprodusă în pct.3.1 din prezenta decizie și astfel nu a soluționat fondul apelului declarat.

În altă ordine de idei, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel doar a descris

probele prezentate de acuzare, însă nu le-a analizat și nu le-a dat apreciere în coroborare

cu ansamblul probator, în mare parte întemeindu-și soluția doar pe argumentele

inculpatului Chirpita Taras, cât și ale martorilor Gorohovschi Nicolai și Șabalin Oleg, care

în ședința de judecată au dat declarații diverse față de cele date la urmărirea penală, fără a

da apreciere tuturor probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor și

prin raportare la normele legale, pertinente cazului.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, în partea descriptivă a deciziei, instanța de

apel face trimitere la probele din dosar, redând conținutul declarațiile martorilor

Gorohovschi Nicolai și Șabalin Oleg, precum și probelor scrise: procesul - verbal de

ridicare din 09 decembrie 2015, prin care este consemnat faptul că, Gorohovschi Nicolai

benevol a predat un plic de culoare albă în care se afla un pachet de staniol în care se

afla praf de culoare roz; raportul de expertiză chimică nr.11081 din 14 decembrie 2015,

prin care expertul criminalist a conchis că, substanța din interiorul pachețelului de

staniol ridicat de la cet. Gorohovschi Nicolae s-a dovedit a fi amfetamina cu masa de

0,249 grame; procesul - verbal de percheziție din 09 decembrie 2015, între orele 11:00 -

11:30, în automobilul de model Xxxxx cu n/î xxxxx, condus de către Chirpita Taras;

raportul de expertiză chimică nr. 11085 din 24 decembrie 2015; procesul - verbal de

percheziție din 09 decembrie 2015 și procesul - verbal de ridicare din 09 decembrie

2015; raportul de expertiză chimică nr.11084 din 23 decembrie 2015; corpurile delicte,

însă nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, inclusiv circumstanțele în fapt și în drept invocate în rechizitoriu,

neindicând motivele pentru care a respins versiunile și probele acuzării aduse în sprijinul

acuzării privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod

penal de către inculpatul Chirpita Taras.

La judecarea cauzei, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele

învinuirii înaintate inculpatului, să verifice și să aprecieze conform art.101 Cod de

procedură penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și să

12

constate dacă acțiunile comise de inculpat se încadrează în baza art.2171 alin.(3) lit. b), f)

Codul penal, după cum a hotărât instanța de fond, sau în baza art.2171 alin.(4) lit. b) și d)

Cod penal, după cum i-a fost înaintată învinuirea lui Chirpita Taras.

Prin urmare, se constată că instanța de apel nu a reacționat în modul prevăzut de lege

asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le

întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță, menținând, în aspectul vizat, o sentință

neîntemeiată legal.

Reieșind din conținutul deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit constată că în

decizia recurată sânt preluate argumentele formulate de prima instanță în sentință și

folosind fraze de ordin generic, s-a menținut încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului

Chirpita Taras efectuată de instanța de fond, însă nu au fost respinse argumentat toate

argumentele apelanților invocate în cererile de apel, fără să fie formulată o motivare

corespunzătoare.

Conform principiilor care se desprind din jurisprudența CtEDO rezultă că dreptul la

un proces echitabil, garantat de art.6 alin.(1) din Convenție, înglobează, inter alia, dreptul

părților de a prezenta observațiile pe care le consideră relevante pentru cauza lor,

Convenția nevizând garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor drepturi

concrete și efective (cauza Artico împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980).

Or, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt într-

adevăr „ascultate”, adică analizate temeinic de către instanță de judecată. Cu alte cuvinte,

art. 6 implică, în special, în sarcina instanței, obligația de a proceda la o analiză efectivă a

mijloacelor, argumentelor și propunerilor de probe ale părților (cauza Perez împotriva

Franței [MC] nr.47.287/99 și cauza Van de Hurk împotriva Olandei, Hotărârea din 19

aprilie 1994), ceea ce la caz nu s-a realizat.

Astfel, cele consemnate supra au conturat opinia Colegiul penal lărgit că, în cauza

deferită judecării, la etapa examinării apelului instanța a admis mai multe erori de drept

prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, respectiv decizia instanței urmează a fi

casată integral, cu remiterea cauzei la rejudecare.

La rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să

țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu

respectarea prevederilor art.436 și art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea

și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză,

având în vedere prevederile art.art.93-95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele obținute, să pronunțe

o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de

procedură penală.

Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

13

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Vitalie Călugăreanu, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2018, în cauza penală privindu-l pe Chirpita Taras

xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată integral la 17 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Boico Victor

14