1ra-1029/2022 — Art. 217 alin.4 lit.b CP

Prima instanță: 12.03.2021- 20.12.2021;

Instanța de apel: 20.01.2022 - 06.04.2022;

Instanța de recurs: 14.07.2022-01.11.2022. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 decembrie 2021, Cebotaru Eugeniu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita o activitate legată de circulația drogurilor, etnobotanicelor, analogilor lor, precum și de gestionare a substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 3 (trei) ani. În conformitate cu art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani. S-a dispus încasarea de la Cebotaru Eugeniu în beneficiul statului, cheltuielile de judecată suportate pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară din 14.12.2020, în mărime totală de 3360 (trei mii trei sute șaizeci) lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Cebotaru Eugeniu, urmărind scopul păstrării drogurilor, etnobotanicelor, o perioadă nedeterminată de timp, însă nu mai târziu de 19 noiembrie 2020, ora 20.25, fără scop de înstrăinare, în cadrul efectuării percheziției în automobilul de marcă Volkswagen Golf cu xxxxx, aflat în posesia sa, a fost depistat și ridicat din buzunarul pantalonilor acestuia, un pachețel improvizat dintr-o bancnotă cu nominalul a 1 leu (MD), cu substanță, care potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 3412/1-R-4749 din 14.12.2020, masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare galbenă, prezentată într-o 1 bancnotă cu nominalul de 1 leu BNM, reprezintă produs etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic AKB48 N-(5-fluropentyl), care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea masei vegetale ce conține cannabinoidul sintetic AKB48 N-(5-fluropentyl) constituie 0,165g. Cantitatea drogurilor/etnobotanicelor păstrate de către Cebotaru Eugeniu, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, reprezintă cantități deosebit de mari. 2. Sentința menționată a fost atacată cu apel, de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Mîndrescu Maria și de către avocatul Inga Mifsud Wismayer în interesele inculpatului Cebotaru Eugeniu. 2.1 Procurorul în cererea sa de apel a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l recunoaște pe Cebotaru Eugeniu, vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, a suspenda condiționat executarea pedepsei, pe o perioadă de probațiune de 5 am, eu obligarea inculpatului să presteze muncă neremunerată în folosul comunității de 140 ore, în temeiul prevederilor lit. g) alin.(6) art.90 Cod penal. În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat că: - sentința este nefondată sub aspectul blândeții pedepsei stabilite; - instanța nu a motivat suficient de convingător asupra aplicării unei pedepse mai blânde decât cea solicitată de acuzator, la fel și prin neaplicarea lit. g) alin.(6) art.90 Cod penal, și anume inculpatul sa presteze muncă neremunerată în folosul comunității de 140 ore, ori acțiunile infracționale intenționat comise precum și personalitatea inculpatului, și anume faptul ca acesta a lucrat în perioada 17.02.2020 - 03.07.2020 în calitate de ofițer de investigație în cadrul IP Botanica, chiar ulterior în calitate de șef de sector al mun. Chișinău, nu duc la concluzia posibilității corectării și reeducării acestuia prin aplicarea unei asemenea pedepse blânde; - instanța tolerând fapta de procurare și păstrare ilegala a drogurilor/etnobotanicilor, săvârșite fără scop de înstrăinare și în proporții deosebit de mari, comise de către un fost reprezentant al autorităților publice, până la emiterea unei astfel de sentințe, cu aplicarea unei pedepse, nu corespunde gravității faptei, se tolerează faptele ilegale ale inculpatului. 2.1 Avocatul în cererea sa de apel a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care Cebotaru Eugeniu să fie achitat. În motivarea cerințelor sale a invocat: - dosarul penal în privința lui Cebotaru Eugen este unul planificat de către ofițerii Țurcanu Dorian, Botezatu Veaceslav, Damir Vitalie și Cobîlaș Sergiu, care la 2 momentul reținerii i-au pus leul cu substanțe stupefiante în buzunar ca și cum acesta să fie constatat la momentul percheziției; - conform materialelor cauzei penale, percheziția imobilului, a fost efectuată la 19 noiembrie 2020, între orele 21:05 și 22:00, de aceiași colaboratori ai poliției, care nu au depistat nimic. Ca și în cazul percheziției automobilului, această percheziție a fost efectuată fără prezența martorilor oculari și fără prezența apărătorului. - după efectuarea percheziției în automobil, apoi în imobil, peste aproximativ 2 (două) ore, între orele 22:55 -23:10, cet. Eugen Cebotaru a fost reținut. Colaboratorii de poliție nu s-au apreciat referitor la constatările efectuate: fie Cebotaru Eugen a fost prins în flagrant delict la momentul reținerii? fie mai întâi percheziționat și după 3 ore reținut ca și cum în delict flagrant? fie este o istorie inventată cu un anumit scop dar nu a fost realizat după planul acestora. Ora reținerii este de 22:55, după aproximativ 3 ore de la stoparea lui Eugen lângă blocul unde locuia. Acestă acțiune este efectuată contrar prevederilor procedurii penale și cu încălcarea drepturilor fundamentale ale omului; - reținerea este indicată a fi în flagrant delict. Flagrantul delict constă astfel cum este descris de către colaboratorii de poliție - a fost reținut în flagrant delict în timpul ce procura substanțe narcotice... se pune întrebarea? De la cine procura? Unde este persoana care a înstrăinat? Locul procurării? Costul produsului procurat? Cum e posibil de reținut o persoană în delict flagrant care cumpără, ce se întâmplă cu cea care vinde? Procesul de vânzare-procurare implică minim 2 persoane. Este important dacă Organul de Urmărire Penală a constatat deținerea de către vânzător a substanțelor narcotice și în ce cantități? Pune la îndoială credibilitatea constatărilor efectuate de către ofițerii de investigații or, acțiunile vânzătorului nu au fost documentate, limitându-se la o persoană neidentificată. A solicitat apărarea aprecierea critică a momentelor elucidate; - este dubios și faptul reținerii în flagrant delict, consemnat în procesul verbal de reținere (fia dosarului 74), care a avut loc între orele 22:55 și 23:10. anume că, la percheziția corporală nu au fost depistate la cet. Cebotaru Eugen substanțe narcotice, ci au fost depistate și ridicate: o centură, șireturi, 2 (două) bancnote a câte 50 lei și 2 legături de chei; - organul de urmărire penală indică declarativ în procesul verbal de reținere că, scopul procurării drogurilor este de consum propriu, fără scop de înstrăinare, in același timp nu se confirm prin nici o probă cele invocate; - participarea avocatului la reținere a fost efectuată contrar prevederilor legale, or. Cebotaru Eugen nu și-a exprimat consimțământul de a fi apărat de acel avocat. Mandatul avocatului anexat la materialele cauzei penale, este anexat fără semnătura lui Cebotaru Eugen pe partea verso și fără aplicarea ștampilei avocatului, care este absolut obligatorie pe mandatul acestuia (fila dosarului 71). Respectiv învinuitului Cebotaru Eugeniu i-a fost încălcat dreptul la apărare la momentul efectuării acțiunilor de percheziție și reținere; - conform materialelor cauzei penale, audierea bănuitului cet. Cebotaru Eugeniu a avut loc la data de 19 noiembrie 2020, orele 23:15 - 23:35 (fila dosarului 76), pe 3 timp de noapte contrar prevederilor art. 104 Cod de procedură penală care indică că, nu se permite audierea bănuitului, învinuitului, inculpatului în stare de oboseală, precum și în timpul nopții. În conformitate cu prevederile art. 6 Cod de procedură penală și anume la pct. 49, se indică că, timpul nopții este intervalul de timp între orele 22.00 și 06.00. La fel, dacă să credem declarațiilor martorilor audiați în fața Instanței de Judecată, fiecare declară că, la momentul stopării/reținerii învinuitul avea o stare de ebrietate, atunci se confirmă faptul că audierea bănuitului a avut loc contrar prevederilor art. 104 Cod de procedură penală; - procesul verbal de audiere a bănuitului nu este consemnat de către bănuit și nu este menționat motivul lipsei semnăturii acesteia; - a solicitat să fie analizate minuțios timpul efectuării acțiunilor, cronologia acestora și actele procedurale, astfel după cum urmează: 20:20 - cet. Cebotaru Eugen stopat în preajma blocului (proces verbal privind măsurile speciale de investigație), presupusa depistare a pachetului improvizat dintr- o bancnotă de 1 leu cu substanțe stupefiante. 20:25 - 20:50 - percheziția în automobil, cu depistarea în buzunarul blugilor, care nu se leagă din motivele invocate mai sus (procesul verbal de percheziției a automobilului), 21:05 - 22:00 - percheziția la domiciliu, în urma căreia nu se depistează nimic (procesul verbal de percheziție a imobilului), 22:55 - 23:10 (peste aproximativ o oră de la ultima acțiune de percheziție și aproximativ 3 ore de la stopare lingă casă) reținere în flagrant de procurare a drogurilor?????? (procesul verbal de reținere), 23:03 - 23:10 - percheziția corporală, care nu constată prezența drogurilor la momentul reținerii. 23:15 - 23:35 (procesul-verbal de audiere a bănuitului fila dosarului 76), pe timp de noapte contrar prevederilor legale prevăzute la art. 104 din Codul de Procedură Penală al RM, care indică că, nu se permite audierea bănuitului, învinuitului, inculpatului în stare de oboseală, precum și în timpul nopții; - din materialele dosarului penal nu se regăsește temeiul legal, sau suspiciunea inițială care a servit la baza inițieri urmăririi penale ale lui Cebotaru Eugen și a dispunerii măsurilor de investigare operativă cât și perchezițiile; - în conformitate cu ordonanța din 19 noiembrie 2020 (fila dosarului 7) temeiul dispunerii efectuării măsurilor de investigații speciale - urmărirea vizuală, reiese că, în cadrul urmăririi penale la data de 19.11.2020, a parvenit raportul de la Ofițerul Superior de Investigație al SII a IP Botanica, Țurcan Dorian, prin care a solicitat autorizarea măsurii speciale de investigație - urmărirea vizuală a lui Cebotaru Eugeniu care ar fi implicat în circulația ilegală a drogurilor, dar în același timp nu sunt probate clar temeiurile acestei necesități precum și nu este la dosar acest raport. Este ilegal să se decidă asupra urmăririi vizuale a unui cetățean pe motive declarative; - tot în acea zi a fost emisă ordonanța prin care s-a dispus urmărirea vizuală și tot în acea zi Ofițerul Superior de Investigație al SII a IP Botanica, Țurcan Dorian împreună cu alți ofițeri de investigație antrenați și desemnați în scopul urmăririi vizuale conform planului de lucru din 19.11.2020, l-au localizat pe Eugen Cebotaru. 4 În procesul-verbal nominalizat nu este specificată modalitatea localizării lui Cebotaru Eugeniu; - în conformitate cu ordonanța din 10 noiembrie 2020 (fila dosarului 13) la data de 22 octombrie 2020, de către ofițerul de investigație Cobîlaș Sergiu a fost depus raport precum că, la data de 14.10.2020 a primit un apel telefonic de la un vechi cunoscut care a stat în Penitenciar pe nume Vova. El i-a comunicat informatorului că are spre realizare droguri de tip PVP, dar dorește să le realizeze repede prin aplicația Telegram, deschizându-și un magazin online cu denumirea Couper și are nevoie de o persoană de încredere, astfel i-a transmis numărul de telefon. La materialele cauzei nu este anexat nici un raport în acest sens și nici nu este probat acel apel telefonic între ofițerul de investigație Cobîlaș Sergiu și prietenul acestuia fostul deținut. La fel este critic și dubios faptul că, un ofițer de investigație a luat în calcul declarațiile unui deținut care realizează droguri în raport cu un coleg din organul de poliție. Aceasta repetat probează fabricarea dosarului; - în concluzie, întreg dosarul penal este constituit formal, nici o probă nu confirmă învinuirea adusă lui Cebotaru Eugen și nici un martor ocular nu există la acest dosar, care ar confirma sau infirma învinuirea, cu excepția colaboratorilor de politie Turcanu Dorian, Botezatu Veaceslav, Damir Vitalie și Cobîlaș Sergiu, care toți se află sub urmărire penală pentru fabricarea dosarelor prin plasarea drogurilor persoanelor, pentru ca mai apoi să fie atrași la răspundere penală. Menționez, că în privința colaboratorilor de poliție Turcanu Dorian, Botezatu Veaceslav, Damir Vitalie și Cobîlaș Sergiu sunt intentate dosare penale, pentru aceleași acțiuni care au fost întreprinse și în privința lui Cebotaru Eugen (plasarea intenționată a drogurilor cu intentarea ulterioară a dosarelor fake). Mai mult ca atît, toti ofițerii nominalizați mai sus au fost demiși din funcție pentru fapte similare; - în cadrul audierii martorilor în fata instanței de judecată se constată doar contraziceri între declarațiile acestora și scot în evidentă nevinovăția lui Cebotaru Eugeniu; - materialele cauzei penale conțin acte cu constatări ce se contrazic reciproc. În conformitate cu ordonanțele procurorului adresate Judecătorului de Instrucție privind autorizarea percheziției în automobil și la domiciliu, s-a indicat de la învinuit un plic improvizat cu substanță de culoare cafenie. La fel, în baza ordonanței de punere sub învinuire din 20 noiembrie 2020, cet. Cebotaru Eugeniu a fost pus sub învinuire pentru păstrarea plicului improvizat cu substanța narcotică de culoare cafenie, pe când spre expertiză a fost transmis pentru efectuarea expertizei substanța de culoare galbenă. Astfel, ceea ce ca și cum a fost ridicat de la Cebotaru Eugen nu a fost supus expertizei, or, posibil că nici nu a fost ridicat nimic de la Eugen la momentul reținerii. 3. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2022, a fost respins ca fiind nefondat apelul avocatului Mifsud-Wismayer Inga, admis apelul procurorului Mîndrescu Maria, casată parțial sentința, în latura penală și pronunță în această parte o nouă hotărâre, potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care lui Cebotaru Eugeniu recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, i s-a aplicat o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare, cu ispășirea în 5 penitenciar de tip semiînchis, cu privare de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice legate de primirea, prelucrarea, depozitarea, vânzarea substanțelor narcotice și psihotrope pe termen de 5 (cinci) ani. 3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și just a ajuns la concluzia că, inculpatul Cebotari Eugeniu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal. Acest fapt a fost dovedit prin probele cercetate în ședința instanței de apel și anume: - declarațiile martorilor Damir Vitalie, Botezat Veaceslav, Cobîlaș Sergiu; - procesul-verbal privind măsurile speciale de investigație - urmărirea vizuală din 20.11.2020, potrivit căruia, Cebotaru Eugeniu a fost urmărit vizual la data de 19.11.2020 între orele 10:45 - 20:20, fiind fixate deplasările și acțiunile acestuia (f.d.9-10); - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație din 11.12.2020 și stenogramele interceptării convorbirilor telefonice; pentru 10.11.2020- 10.12.2020 (f.d.19-28); - procesul-verbal de percheziție din 19.11.2020, potrivit căruia, a fost efectuată percheziție în automobilul la volanul cărui se afla Cebotaru Eugeniu. În rezultatul percheziției, din buzunarul drept al blugilor a fost depistat și ridicat un pachet improvizat dintr-o bancnotă cu nominalul 1 leu în care se conține substanța de culoare cafenie. Totodată, din automobilul a fost ridicat un telefon mobil de model „Samsung” deconectat (f.d. 36-37); - raport de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4749 din 14.12.2020, potrivit cărui, masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare galbenă, prezentată într-o bancnotă cu nominal de 1 leu BNM, ridicată la data de 19.11.2020 de la cet. Cebotaru Eugeniu, reprezintă produs etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic AKB48 N- (5-furopenty). Cantitatea masei vegetale ce conține cannabinoidul sintetic AKB48 N-(5-fluronetyl) constituie 0,165g (f.d.51- 54); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 25.12.2020, potrivit cărui, a fost examinat plicul de hârtie cu inscripțiile „Percheziția din 19.11.2020”, care conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4749 14.12.2020, constituie produs etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic AKB48N, cu cantitatea de 0,165g (f.d.58); - mijlocul material de probă - înregistrările cu discuții telefonice purtate de Cebotaru Eugeniu plasate pe CD (f.d. 29-34). Astfel, analizând probele cercetate și apreciindu-le din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analizate, instanța de apel a constatat că ele demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatului Cebotaru Eugeniu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, „circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, fără scop de înstrăinare, adică păstrarea și transportarea analoagelor etnobotanice, săvârșită în proporții deosebit de mari”. Faptul păstrării de către Cebotaru Eugeniu a drogurilor a fost demonstrat prin declarațiile martorilor acuzării, care fiind audiați sub jurământ și preîntâmpinați de răspundere penală pentru declarații mincinoase, au comunicat despre faptul depistării asupra lui Cebotaru Eugeniu a unui pachețel improvizat dintr-o bancnotă împăturită de un leu cu substanță vegetală, care în urma efectuării expertizei judiciare, s-a 6 dovedit a fi produsul etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic AKB48 N-(5- furopentyl). De asemenea, instanța de apel a reținut ca fiind relevante si veridice declarațiile martorilor în această parte, or, acestea se coroborează între ele, cât și se confirmă prin celelalte probe scrise, prezentate în susținerea învinuirii pe cauză. În pofida faptului că martorii sunt colaboratori de poliție care au participat nemijlocit la efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința inculpatului, cât si la documentarea cazului, instanța nu a stabilit că acești martori sunt într-un oarecare mod cointeresați în condamnarea inculpatului, or prezența unor relații ostile între inculpat si martorii audiați nu au fost constatate. Așadar, inculpatul neagă faptul deținerii la el a pachețelului cu substanța vegetală, și afirmă că pachețelul i-a fost pus intenționat de către Botezat Veaceslav, însă aceste declarații se combat atât prin declarațiile martorilor acuzării, care au confirmat în unison faptul depistării asupra lui Cebotaru Eugeniu a unui pachețel improvizat confecționat dintr-o bancnotă de 1 leu cu masa vegetală, cât și prin procesul-verbal de percheziție din 19.11.2020, potrivit căruia, în urma percheziției corporale a lui Cebotaru Eugeniu, din buzunarul drept a blugilor, a fost depistat și ridicat un pachețel improvizat dintr-o bancnotă de 1 leu în care se afla substanța de culoare cafenie. Instanța de apel a reținut că, procesul-verbal sus-menționat i-a fost adus la cunoștință lui Cebotaru Eugeniu contra semnătură, acesta neavând careva obiecții la procedura percheziției și la conținutul procesului-verbal. Respectiv, Cebotaru Eugeniu a fost reținut de facto la 20:25 min (f.d.72), concomitent cu începutul efectuării percheziției în autovehiculul cu care ultimul se deplasa, tot la ora 20:25 min (f.d. 36-verso), iar habitaclul automobilului poate fi asimilat cu o încăpere. Astfel, în cazul efectuării percheziției în temeiul art.130 alin.(1) si (2) Cod de procedură penală, nu este necesară întocmirea unui proces- verbal separat, odată ce datele privind efectuarea percheziției corporale/ridicare sunt reflectate în procesul-verbal al percheziției imobilului/automobilului. Prin urmare, instanța a constatat că, criticele apărării în acest sens sunt neîntemeiate, or percheziția a fost efectuată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege, iar careva circumstanțe care ar afecta legalitatea acțiunii procedurale respective - nu au fost constatate. Mai mult, legalitatea percheziției automobilului a fost confirmată prin încheierea judecătorului de instrucție din 08.12.2020 (f.d.39-40). Totodată, instanța de apel a constatat că, prima instanță corect a apreciat critic versiunea inculpatului precum că în interceptările telefonice înregistrate de organul de urmărire penală, de fapt nu este vorba despre droguri, dar despre instrumente și materiale de construcție, or, partea apărării nu a prezentat probe în acest sens, cum ar fi, spre exemplu, audierea în calitate de martor a abonatului precum și dovada că în acea perioadă efectua lucrări de reparație (ex. bonuri referitor la procurarea si altor materiale de construcție necesare pentru efectuarea reparației). În opinia instanței, stenogramele convorbirilor telefonice ale lui Cebotaru Eugeniu denotă discuțiile descifrate vizând negocieri cu privire la transmiterea 7 drogurilor (cantitate, tip-fiind camuflate sub îmbinări de cuvinte „vreo două bururi de plasmas mai lungi de care mi-ai dat, bururi lungi. Diubele. Mai groși și mai lungi”). De altfel, lipsește firul logic în aceste conversații, iar inculpatul nu a putut oferi o explicație plauzibilă referitor la discuțiile din celelalte date, ceea ce pune la îndoială veridicitatea poziției sale. Prin acțiunile sale intenționate, Cebotaru Eugeniu a comis circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor și analogilor acestora fără scop de înstrăinare, și anume procurarea și păstrarea ilegală a drogurilor, etnobotanicelor, săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare. Totodată, deși, de către organul de urmărire penală lui Cebotaru Eugeniu, i se încriminează și procurarea drogurilor, etnobotanicelor instanța a exclus din învinuire această acțiune, deoarece asemenea formulare nu conține descrierea laturii obiective a faptei infracționale, și contravine prevederilor art.281 alin. (2) Cod de procedură penală, care stipulează că, ordonanța de punere sub învinuire trebuie să cuprindă formularea învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de săvârșire a infracțiunii respectiv persoana nu-și poate realiza efectiv dreptul său la apărare. Or, nu este clar prin care acțiuni concrete a fost exteriorizată fapta de procurare a drogurilor, etnobotanicelor, nu este clar ce fel de substanță, și care tip de cannabinoid sintetic conține substanța procurată, nu este clar locul comiterii faptei de procurare, modul de procurare (nemijlocit de la vânzător, prin ridicarea dintr-un ascunziș etc.). Totodată, instanța nu a reținut ca întemeiate argumentele apărării, precum că, organul de urmărire penală indică declarativ în procesul-verbal de reținere că, scopul procurării drogurilor este de consum propriu, fără scop de înstrăinare, în același timp nu confirmă prin nici o probă cele invocate, cel puțin urma a fi dovedit prin expertizarea cet. Cebotaru Eugeniu, care ar confirma sau infirma consumul. La materialele cauzei (f.d.77) este anexată îndreptare din 19.11.2020 eliberată pe numele lui Cebotaru Eugeniu către IMSP Dispensarul Republican de Narcologie pentru efectuarea examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, însă, potrivit declarațiilor martorilor audiați în ședința de judecată, Cebotaru Eugeniu, a refuzat de a fi supus expertizei, fapt confirmat și prin semnătura acestuia și inscripțiile pe îndreptare – „Mă refuz de expertiză. Cebotaru Eugeniu 19.11.2020”. Contrapunând faptele stabilite în urma analizei probelor administrate la componența de infracțiune incriminată, instanța a apreciat că în faptele inculpatului Cebotaru Eugeniu sunt întrunite toate elementele obligatorii ale infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și acesta se face vinovat de comiterea acestei infracțiuni după indicele: păstrarea drogurilor, etnobotanicelor săvârșită în proporții deosebit mari fără scop de înstrăinare. Totodată, instanța de apel nu a reținut afirmațiile inculpatului, precum că, „nu i s-a comunicat despre dreptul său de a fi asistat de un avocat, iar la momentul solicitării, i-a fost refuzat, ca motiv fiind „ora târzie”, or potrivit procesului-verbal de reținere din 19.11.2020 (f.d.72-verso), lui Cebotaru Eugeniu, în prezența apărătorului desemnat din oficiu (OT al CNAJGS), i-au fost explicate și aduse la 8 cunoștință drepturile bănuitului prevăzute la art.64 Cod de procedură penală, inclusiv și dreptul să aibă asistența unui apărător ales de el. În ședința de judecată, martorul Damir Vitalie a comunicat că, înainte de a începe percheziția, inculpatului i-a fost explicat dreptul de a chema un avocat, însă acesta a refuzat și a semnat procesul-verbal. Cu referire la criticele apărării, precum că Cebotaru Eugeniu a fost audiat în calitate de bănuit în timpul nopții, instanța a relevat că, potrivit procesului-verbal de audiere a bănuitului din 19.11.2020 (f.d.76), Cebotaru Eugeniu a refuzat să facă declarații și să semneze procesul-verbal, deci audierea propriu-zisă a bănuitului Cebotaru Eugeniu nu a avut loc. De asemenea, nu au fost reținute nici argumentele apărării referitor la informația apărută în spațiul mediatic unde figurează numele ofițerilor din cadrul IP Botanica mun. Chișinău- Țurcanu Dorian, Cobîlaș Sergiu, Botezatu Veaceslav și Godonoagă Victor - ca „ofițerii IP Botanica care fabricau dosare”, deoarece în susținerea acestei informații nu au fost prezentate careva probe ce ar avea tangență și relevanță la cazul dat. Prin urmare, reieșind din cele menționate supra, instanța de apel a ajuns la ferma concluzie, solidară cu concluzia primei instanțe că, faptele inculpatului întrunesc componența infracțiunii prevăzute de art.217 alin. (4) lit. b) Cod penal, iar argumentele apărării privind achitarea inculpatului Cebotaru Eugeniu Iurie nu pot fi reținute. La stabilirea și individualizarea pedepsei aplicate lui Cebotaru Eugeniu instanța de apel, referitor la persoana inculpatului, a stabilit că acesta este celibatar, fără persoane la întreținere, anterior nu a fost judecat (f.d.67-68), la evidența medicilor narcolog și psihiatru nu se află (f.d.69-70), se caracterizează pozitiv la locul de trai (f.d.176). În calitate de circumstanțe atenuante, sau agravante din cele prevăzute de art.76, 77 Cod penal, în privința inculpatului instanța nu a stabilit. Conform art.16 alin.(4) Cod penal, infracțiunea imputată inculpatului face parte din categoria infracțiunilor grave. Astfel, ținând cont de circumstanțele enunțate, instanța de apel a considerat că, instanța de fond eronat a reținut că este posibilă corectarea inculpatului fără izolarea acestuia de societate, or doar condamnarea reală la pedeapsă privativă de libertate, ar atinge scopul pedepsei penale stabilite în art. 2, 61 Cod penal. La stabilirea pedepsei inculpatului Cebotaru Eugeniu, instanța de judecată nu a ținut cont de prevederile art. 61 Cod și prevederile art. 90 Cod penal, fapt ce a fost corectat de către instanța de apel. În contextul celor enunțate, instanța de apel la stabilirea pedepsei, a luat în calcul personalitatea inculpatului, și anume faptul că, acesta a lucrat în perioada 17.02.2020 - 03.07.2020, în calitate de ofițer de investigație în cadrul IP Botanica, chiar ulterior în calitate de șef de sector al mun. Chișinău, nu duc la concluzia posibilității corectării și reeducării acestuia prin aplicarea unei asemenea pedepse blânde, or, instanța tolerând fapta de procurare și păstrare ilegala a drogurilor/etnobotanicilor, săvârșită 9 fără scop de înstrăinare și în proporții deosebit de mari, comise de către un fost reprezentant al autorităților publice, până la emiterea unei astfel de sentințe, cu aplicarea unei pedepse, ce nu corespunde gravității faptei, se tolerează faptele ilegale ale inculpatului.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Mifsud Wismayer Inga în numele inculpatului Cebotaru Eugeniu, care invocând temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 6), 10), 15) Cod de procedură penală solicită admiterea recursului, casarea deciziei cu achitarea lui Cebotaru Eugeniu. În motivarea recursului ordinar avocatul invocă că: - în cadrul ședinței preliminare din data de 09.04.2021 în fața instanței de fond de către apărătorul inculpatului a fost înaintată cerere privind încetarea procesului penal în privința lui Cebotaru Eugeniu în temeiul art. 332 Cod de procedură penală, însă nici instanța de fond și nici instanța de apel nu s-au expus pe marginea acestei cereri; - instanța de apel eronat a apreciat criticile apărării ce ține de ilegalitatea proceselor-verbale de percheziție care au fost efectuate contrar procedurii penale și anume fără autorizarea Judecătorului de instrucție, invocând că, asupra legalității acestora s-au expus instanțele ierarhic superioare, însă a ignorat grav argumentul apărării și anume referirea la cauza Străisteanu și Agachi contra Republicii Moldova, unde Curtea a notat că, deși măsurile speciale de investigație fuseseră autorizate de către Instanța de judecată, totuși aceste măsuri avuseseră loc până la autorizarea lor de către Judecătorul de Instrucție, contrar normelor de procedură penală, deci sunt lovite de nulitate; - instanța de apel nu a argumentat critica apărării ce ține de faptul că conform materialelor cauzei penale, în cadrul audierii martorilor se constată doar contraziceri între declarațiile acestora și scot în evidență nevinovăția lui Cebotaru Eugeniu. Materialele cauzei penale conțin acte cu constatări ce se contrazic reciproc. În conformitate cu Ordonanțele Procurorului adresate Judecătorului de Instrucție privind autorizarea percheziției în automobil și la domiciliu, s-a indicat ridicarea de la învinuit un plic improvizat cu substanță de culoare cafenie. La fel, în baza ordonanței de punere sub învinuire din 20 noiembrie 2020, cet. Cebotaru Eugeniu a fost pus sub învinuire pentru păstrarea plicului improvizat cu substanța narcotică de culoare cafenie, pe când spre expertiză a fost transmis pentru efectuarea expertizei substanța de culoare galbenă; - instanța a ignorat argumentele apărării și anume că, întregul dosar penal este constituit formal, nici o probă nu confirmă învinuirea adusă lui Cebotaru Eugen și nici un martor ocular nu există la acest dosar, care ar confirma sau infirma învinuirea, cu excepția colaboratorilor de poliție Țurcanu Dorian, Botezatu Veaceslav, Vitalie Damir și Sergiu Cobîlaș, care toți sunt aflați sub urmărire penală pentru fabricarea dosarelor prin plasarea drogurilor persoanelor; - instanța de apel selectiv a apreciat argumentele acuzării în apel, invocând că a reținut solicitarea acestuia de a aplica o pedeapsă mai aspră, însă, tot acuzatorul de stat a solicitat în cererea de apel aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, ceea ce a 10 fost ignorat și neargumentat suficient motivele neaplicării prevederilor art. 90 Cod penal. - cu toate că poziția apărării este de achitare a inculpatului pe motivul lipsei în acțiunile acestuia a elementelor componenței infracțiunii imputate, totuși solicită atenția și la modalitatea individualizării pedepsei penale.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Mifsud Wismayer Inga în numele inculpatului Cebotaru Eugeniu în conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea acestuia invocând că, instanța de apel în mod concludent a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură penală. Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Așadar, în prezenta speță, în recursul declarat, avocatul Mifsud Wismayer Inga în numele inculpatului Cebotaru Eugeniu, invocă concomitent temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 15) Cod de procedură penală, care prevede că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză. Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate, constată că, temeiul invocat și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de a respinge ca fiind nefondat apelul avocatului Mifsud- Wismayer Inga privind achitarea inculpatului și de a admite apelul procurorului 11 Mîndrescu Maria în partea stabilirii pedepsei. Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată, cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea atacată și corect a constatat asupra vinovăției lui Cebotaru Eugeniu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la nevinovăția inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul le însușește. Colegiul penal va respinge argumentul invocat de recurent ce se referă la faptul că, atît prima instanță cât și instanța de apel nu s-au expus asupra cererii înaintate către apărătorul inculpatului privind încetarea procesului penal în privința lui Cebotaru Eugeniu în temeiul art. 332 Cod de procedură penală, deoarece aceste critici nu au fost discutate la etapa de judecare a cauzei în ordine de apel, ceea ce raportându-se la art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, este inadmisibil. Una din reguli le de bază de care se ghidează instanța de recurs la preluarea spre examinare a cerințelor recurenților, este discutarea acestora la etapele anterioare de examinare a cauzei. Or, temeiurile menționate la alin. (1) din art. 427 Cod de procedură penală, pot fi invocate în recurs, doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, în speță, nici prima condiție, nici cea dea doua nu este incidentă. Or, în apelul declarat apărarea a solicitat achitarea inculpatului învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. Un alt motiv invocat de către apărare vizează critica aprecierii probelor de către instanța de apel. Or, critica aprecierii probelor, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs. În contextul dat, Colegiul penal reiterează că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești atacate, exclusiv prin prisma prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs, prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Din considerentele expuse, Colegiul penal va respinge argumentele recurentului în partea dată, ca fiind de jure inadmisibile. În același context, Colegiul penal constată că temeiurile pentru recurs sunt invocate nemijlocit întru susținerea criticii privind aprecierea probelor, cu mențiunea asupra faptului că instanța de apel nu a apreciat în mod corespunzător probele. Sub acest aspect, Colegiul penal constată că, judecând apelurile declarate și verificând probele în ședința de judecată instanța de apel a motivat detaliat și clar 12 soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție și condamnare a lui Cebotaru Eugeniu la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. Din conținutul recursului declarat, Colegiul atestă, că în opinia avocatului inculpatul nu este vinovat în comiterea infracțiuni prevăzute de art. 217 alin. (4) lit.b) Cod penal. Deci, în atare împrejurări, instanța de recurs consideră că, de fapt, în recursul declarat se semnalează temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, prin prisma neîntrunirii elementelor infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, în acțiunile inculpatului, solicitând în cele din urmă achitarea acestuia. Pe această linie de considerente, Colegiul penal va examina recursul prin prisma incidenței temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. În cauza supusă judecării Colegiul penal consideră că, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o evaluare justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. Referitor la criticile din recurs ce ține de ilegalitatea proceselor-verbale de percheziție care au fost efectuate contrar procedurii penale, Colegiul penal constată că, judecând apelul declarat, instanța de apel, întemeiat a respins alegațiile apărării în acest sens și și-a motivat concluzia deoarece percheziția a fost efectuată cu respectarea prevederilor art.130 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, iar careva circumstanțe care ar afecta legalitatea acțiunii procesuale respective - nu au fost constatate. Alegațiile precum că, în cadrul urmăririi penale au avut loc încălcări de procedură în special la pornirea urmăririi penale, efectuarea măsurilor speciale de investigație și la efectuarea perchezițiilor sunt neîntemeiate, fiind combătute și analizate de instanțele inferioare. Astfel, potrivit materialelor cauzei la data de 01 octombrie 2020, a fost pornită urmărirea penală în cauza penală xxxxx conform semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 2171 alin.(4), lit. b) Cod de penal pe faptul că: la 26 iunie 13 2020, aproximativ la orele 21.00, o persoană neidentificată de organul de urmărire penală, urmărind scopul înstrăinării substanțelor narcotice, a ascuns în curtea blocului xxxxx 2 pachețele de tip zip-lock, în care se conține substanță de culoare albă cu aspect de cristale și care conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-2670 din 17.08.2020, reprezintă clorură de sodiu ce conține substanță stupefianță PVP cu masa totală de 6,36 g.. În continuarea acțiunilor de urmărire penală și a măsurilor speciale de investigații, în vederea stabilirii cercului de persoane implicate în schema de distribuire a substanțelor narcotice, precum și identificarea sursei de proveniență a drogurilor prin ordonanța procurorului din 10.11.2020, a fost dispusă efectuarea măsurilor speciale de investigații, interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice purtate prin intermediul postului de telefonie mobilă cu numărul xxxxx, pe un termen de 30 zile, în cauza penală xxxxx, măsuri care au fost autorizate prin încheierea judecătorului de instrucție din 10 noiembrie 2020 (f.d.13-31 vol.I). Ca urmare a interceptării și înregistrării comunicărilor telefonice purtate prin intermediul postului de telefonie mobilă cu numărul xxxxx fiind efectuată stenograma discuțiilor a fost stabilită implicarea directă a lui Cebotaru Eugeniu care deține numărul de telefon xxxxx cât și a altora în fapte infracționale. Ulterior, prin ordonanța procurorului din 19.11.2020 a fost dispusă efectuarea măsurii speciale de investigație – urmărirea vizuală, pe o perioadă de 30 zile în cauza penală xxxxx, a lui Cebotaru Eugeniu, care potrivit procesului verbal privind măsurii speciale de investigație – urmărirea vizuală, la ora 20.20 a fost reținut de către colaboratorii de poliție (f.d. 8-9 Vol.I). Procurorul, prin ordonanțele din 19 noiembrie 2020, a dispus efectuarea perchezițiilor în automobilul la volanul căruia se afla Cebotaru Eugeniu și în apartamentul unde acesta locuiește, pe motiv că percheziția nu suferă amânare, fiind confirmată legalitatea acestor măsuri de investigații prin încheierile judecătorului de instrucție din 08.12.2020 cu respectarea prevederilor art. 125 alin.(4) Cod penal (f.d.33,39 Vol.I) care prin deciziile instanței de recurs din 10.01.2021 au fost menținute (f.d.101-107 Vol.I). Mai mult, procesele verbale de percheziție au fost aduse la cunoștința inculpatului pe care acesta le-a semnat și careva obiecții asupra acestora nu a avut. Astfel, se reține că, prezenta cauză penală a fost disjunsă din cauza penală xxxxx (f.d.1 vol.I) după constatarea conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R- 4749 14.12.2020, că substanța de culoare cafenie depistată și ridicată în cadrul percheziției inculpatului, constituie produs etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic AKB48N, cu cantitatea de 0,165g. Elocvent în acest sens este și jurisprudența CEDO, prin care s-a stabilit că probele obținute într-un mod ilegal nu constituie în sine o încălcare a dreptului inculpatului la un proces echitabil. Astfel, Curtea în cazul Schenk c. Elveției (12 iulie 1988), a precizat că utilizarea unei înregistrări ce poartă semnele ilegalității, din motiv că nu a fost ordonată de către judecătorul de instrucție, nu este o încălcare a unui 14 proces echitabil, deoarece apărarea a avut posibilitatea de a contesta autenticitatea înregistrărilor în termenii și modul stabilit prin lege. De asemenea, Colegiul penal consideră, că nu sunt întemeiate nici criticile referitoare la faptul că, instanța de apel nu a argumentat critica apărării ce ține de faptul că conform materialelor cauzei penale, în cadrul audierii martorilor se constată doar contraziceri între declarațiile acestora și scot în evidență nevinovăția lui Cebotaru Eugeniu. La alegațiile date, instanța de recurs menționează, că acestea au constituit obiect de discuție în cadrul instanțelor de apel, asupra cărora instanța s- a expus suficient și argumentat în care parte declarațiile martorilor nu coroborează între ele (pct.40-42 decizia contestată), versiune care nu se constată și prin probele materiale în special prin procesul-verbal privind măsurile speciale de investigație (urmărirea vizuală). Mai mult martorii au fost audiați în ședința instanței de fond și au dat declarații sub jurământ, fiind preîntâmpinați de răspundere penală pentru darea declarațiilor false, declarațiile cărora în cumul cu alte probe, concludente și pertinente, au constatat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate, iar careva temei de a nu le crede, Colegiul penal nu are, astfel, fiind respectat dreptul inculpatului la proces echitabil. Argumentul recurentului precum că, colaboratorii de poliție Țurcanu Dorian, Botezatu Veaceslav, Vitalie Damir și Sergiu Cobîlaș, care toți sunt sub urmărire penală pentru fabricarea dosarelor prin plasarea drogurilor persoanelor, nu poate fi reținut, deoarece se constată că acest argument a constituit obiect de discuție în instanța de apel care și-a argumentat eficient că aceste informații nu sunt probante și sunt irelevante la cazul dat. La fel, nefondat este și argumentul recurentului precum că, în cadrul urmării penale a fost încălcat dreptul inculpatului la apărare, or din lucrările dosarului se reține că, inculpatul în cadrul urmăririi penale a fost asistat de către avocatul Gheorghiță Oleg care a acordat asistență juridică garantată de stat conform art. 70 alin.(3) Cod de procedură penală (f.d.71 Vol.I) în privința căruia inculpatul nu a avut careva obiecții, iar ulterior la data de 20.11.2020 încheie contract de asistență juridică cu avocatul ales Mifsud Wismayer Inga, fapt confirmat prin mandatul anexat la materialele dosarului (f.d.78 Vol. II). În consecință, Colegiul conchide că, dreptul la apărare a inculpatului a fost respectat fiind asigurat cu asistență juridică, iar apărătorul în cadrul urmăririi penale a prestat asistență juridică eficientă. În acest sens, Colegiul penal reține și faptul că, instanța de apel întemeiat a respins alegațiile părții apărării referitor la faptul că, vina inculpatului nu a fost dovedită. Or, cercetând în cumul probele administrate expuse pct. 3.3 a prezentei decizii, prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile inculpatului, Colegiul constată cu certitudine dovedită vina lui Cebotaru Eugeniu, în păstrarea drogurilor, etnobotanicelor săvârșită în proporții deosebit mari și fără scop de înstrăinare, infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. Totodată, instanța de recurs reține că, recurentul invocă în prezenta speță temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, 15 recursul nefiind motivat sub acest aspect, iar temeiul invocat nu s-a confirmat în cauza dată, deoarece instanța de apel și-au motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolului imputat acestuia. Cu privire la invocările autorilor recursurilor, precum că, fost ignorat și neargumentat suficient motivele neaplicării prevederilor art. 90 Cod penal, Colegiul penal reține ca întemeiate constatările instanței de apel și anume că, în prezenta cauză, nu s-au stabilit careva circumstanțe ce ar justifica suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare în privința inculpatului, ținând cont de personalitatea inculpatului care a lucrat în calitate de ofițer de investigație în cadrul IP Botanica, chiar ulterior în calitate de șef de sector al mun. Chișinău, astfel nefiind stabilit faptul că, inculpatul fost reprezentant al autorităților publice a conștientizat pericolul social al faptei comise și care este atitudinea dânsului față de cele comise. Totodată, Colegiul Penal notează că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod Penal nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia. Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării pedepsei rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facilitate a instanței de judecată, care este liberă să aprecieze dacă este cazul să o acorde. În această ordine de idei, reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, dispunerea în privința acestuia a suspendării condiționate a pedepsei, poate doar să încurajeze comiterea pe viitor de către inculpat și alte persoane a altor infracțiuni. Generalizând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează, că nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii imputate, iar acțiunile acestuia sânt incidente elementelor infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și în cele din urmă temeiurile pentru recurs invocate, nu și-au găsit confirmarea. Cu referire la pct. 15) alin. (1) art. 427 Colegiul evidențiază că, norma dată prevede că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului dacă instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză. Colegiul penal lărgit stabilește că, cauza invocată de către apărare Străisteanu și Agachi contra Republicii Moldova nu este similară cu circumstanțele prezente în cauza deferită judecății, nefiind relevantă pentru prezenta speță, or instanța de apel just a constatat că, măsurile de investigații au fost efectuate în conformitate nu legislația națională în vigoare. Din acest punct de vedere se conchide că, în cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute în pct. 6), 10), 15) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, din care considerente se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Mifsud 16 Wismayer Inga în numele inculpatului Cebotaru Eugeniu, cu menținerea deciziei. Conform art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Mifsud Wismayer Inga în numele inculpatului Cebotaru Eugeniu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2022, în cauza penală privindu-l pe Cebotaru Eugeniu xxxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 08 decembrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 17