1ra-1529/2022 — art. 27, 145 alin. 2 lit. a, e, e-1, g; art. 264-1 alin. 1 CP

1ra-1529/2022 — art. 27, 145 alin. 2 lit. a, e, e-1, g; art. 264-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1529/2022

1-20066813-01-1ra-27102022

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

20 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Boico și Ghenadie Plămădeală,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocații Buliga Dumitru și Mișcoi Mihail în numele inculpatului Oboroc Octavian și

de către avocatul Miroliubov Rodica în numele inculpatului Oboroc Octavian, prin

care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 22 decembrie

2020 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2022, în cauza

penală în privința lui

Oboroc Octavian XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX și domiciliat în mun. XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 19.06.2020−22.12.2020;

Instanța de apel: 02.02.2021−05.07.2022;

Instanța de recurs: 27.10.2022−20.02.2023.

C O N S T A T Ă :

Oboroc Octavian a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. a), e), e1), g) Cod penal, la o pedeapsă de 15 ani

închisoare;

- în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității, în mărime de 240 de ore, cu anularea dreptului

de a conduce mijloace de transport.

În baza art. 84, art. 87 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul total al pedepselor aplicate, lui Oboroc Octavian i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 15 ani și 60 zile închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis și cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

A fost admisă acțiunea civilă înaintată de către părțile civile Cojocaru Alexandru,

Oboroc Estera și Oboroc Damian prin intermediul reprezentantului legal Oboroc

Estera privind încasarea prejudiciului material, moral, biologic, venitului ratat și a

cheltuielilor pentru asistență juridică.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Oboroc Octavian în beneficiul părții

civile Cojocaru Alexandru a prejudiciului material în mărime de 308 563 (trei sute opt

1

mii cinci sute șaizeci și trei) lei 66 (șaizeci și șase) bani și a cheltuielilor pentru asistență

juridică în mărime de 10 000 (zece mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Oboroc Octavian în beneficiul părții

civile Oboroc Estera a prejudiciului material în mărime de 93 176 (nouăzeci și trei de

mii una sută șaptezeci și șase) lei, a prejudiciului biologic în mărime de 1 000 000 (un

milion) lei, a prejudiciului moral în mărime de 200 000 (două sute mii) lei, și a

venitului ratat din cauza pierderii capacității de muncă în mărime de 4000 (patru mii)

lei, începând cu 02 decembrie 2020 până la recăpătare capacității de muncă a acesteia.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Oboroc Octavian în beneficiul părții

civile Oboroc Damian a prejudiciului material în mărime de 11 660 (unsprezece mii

șase sute șaizeci) lei și a prejudiciului moral în mărime de 100 000 (una sută mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Oboroc Octavian în contul statului

a cheltuielilor judiciare în mărime de 9 533 (nouă mii cinci sute treizeci și trei) lei și 70

(șaptezeci) bani.

Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

31.12.2019, conștientizând caracterul ilegal și prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările și consecințele negative care pot să survină în rezultatul acestor

acțiuni și admițând în același timp, în mod conștient, survenirea acestor urmări,

aflându-se în stare de ebrietate cu grad avansat, aproximativ la orele 18:30,

deplasându-se la volanul automobilului de model ,,Volkswagen Touareg”, cu n/î

XXXXX, pe traseul R-1 Chișinău-Ungheni, km 25+850m pe banda de circulație cu

direcția de deplasare din or. Ungheni spre mun. Chișinău, în apropiere de localitatea

Făgureni, r-nul Strășeni, știind cu certitudine că fosta sa soție Oboroc Estera împreună

cu fiul lor comun, minorul Oboroc Damian și cet. Cojocaru Alexandru, cu automobilul

de model „Mazda CX5” cu n/î XXXXX, se deplasau în fața sa, pe același traseu, în

direcția mun. Chișinău, unde urmau să sărbătorească revelionul, urmărind scopul

omorului intenționat, acționând cu intenție directă, a tamponat intenționat, în partea

din spate, automobilul de model „Mazda CX5” cu n/î XXXXX, condus de către cet.

Cojocaru Alexandru, în care, pe bancheta din spate, în calitate de pasageri se aflau cet.

Oboroc Estera și copilul Oboroc Damian. Urmare a acestui fapt, automobilul de model

„Mazda CX5” cu n/î XXXXX, condus de către cet. Cojocaru Alexandru, care se deplasa

regulamentar, fiind tamponat intenționat, în partea din spate, de automobilul de

model ,,Volkswagen Touareg”, cu n/î XXXXX, condus de cet. Oboroc Octavian,

derapând de pe carosabil, s-a inversat. Astfel, în rezultatul acțiunilor intenționate ale

lui Oboroc Octavian, cet. Cojocaru Alexandru i-au fost cauzate, conform raportului

de expertiză judiciară nr. 202031P01 din 02.02.2020, vătămări corporale neînsemnate

sub formă de echimoze și excoriații pe membre și cutia toracică, cet. Oboroc Estera i-

au fost cauzate, conform raportului de expertiză judiciară nr. 202031D18 din

18.02.2020, vătămări corporale grave, care prezintă pericol pentru viață, sub formă de

fractura corpurilor vertebrelor Th11, Th12 cu tasare de gr.3 și cu deplasarea

fragmentelor în canalul rahidian, întrerupere anatomică completă a măduvei spinării

2

la nivelul dat, paraplegie inferioară, fractura proceselor transversale ai arcurilor

posterioare, bilateral al vertebrei Th12 cu deplasare, iar minorului Oboroc Damian i-

au fost cauzate, conform raportului de expertiză judiciară nr.202031D14 din

30.01.2020, vătămări corporale grave care prezintă pericol pentru viață, sub formă de

fractura diafizară, proximală a femurului drept cu deplasarea fragmentelor, din care

motive, intenția lui Oboroc Octavian nu și-a produs efectul. Tot atunci, Oboroc

Octavian, în continuarea acțiunilor sale ilegale, văzând că automobilul de model

„Mazda CX5” cu n/î XXXXX, în care se aflau cet. Cojocaru Alexandru împreună cu

fosta sa soție pe nume cet. Oboroc Estera și copilul lor comun, Oboroc Damian,

derapând de pe carosabil, s-a inversat, coborând din automobilul său de model

,,Volkswagen Touareg”, cu n/î XXXXX a părăsit locul comiterii faptei, camuflând

astfel acțiunile sale ilegale și atribuindu-le, artificial, un aspect, aparent de încălcare a

regulilor de securitate a circulației săvârșite de către persoana care conduce mijlocul

de transport.

2.1. Tot, Oboroc Octavian, la 31.12.2019, aproximativ la orele 18:30, fiind în stare

de ebrietate alcoolică avansată, deținând permis de conducere eliberat pe numele său,

ignorând conștient cerințele art. 14 al Regulamentului de Circulație Rutieră aprobat

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009 care prevede

expres că: conducătorului de vehicul îi este interzis: să conducă vehiculul în stare de

ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența

preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav,

traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea

de conducere; deplasându-se la volanul unități de transport de model „Volkswagen

Touareg”, cu n/î XXXXX, pe traseul Chișinău-Ungheni, km 25+850m, pe banda de

circulație cu direcția de deplasare din mun. Ungheni spre mun. Chișinău, în apropiere

de localitatea Făgureni r-nul Strășeni, intenționat a tamponat în partea din spate,

automobilul de model „Mazda CX5” cu n/î XXXXX, condus de către cet. Cojocaru

Alexandru, în care, pe bancheta din spate, în calitate de pasageri se aflau cet. Oboroc

Estera și copilul Oboroc Damian. Ulterior, apărând suspiciuni precum că Oboroc

Octavian, conducea mijlocul de transport sus-indicat în stare de ebrietate, ultimul a

fost supus examenului medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, în

cadrul căruia i-au fost recoltate probe biologice, în rezultatul cărui fapt, conform

certificatului eliberat de Spitalul raional Strășeni, s-a stabilit că Oboroc Octavian avea

concentrația alcool etilic în sânge echivalentă cu 0,68 mg/l, ceea ce constituie (conform

art. 134/12 alin. (3) Cod Penal) stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Acțiunile inculpatului Oboroc Octavian au fost încadrate juridic de către prima instanță

în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. a), e), e1), g) Cod penal - tentativa de omor intenționat, adică

acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea omorului cu premeditare, cu bună

știință asupra unui minor, asupra unui membru de familie și asupra mai multor persoane,

care însă, din cauze independente de voința făptuitorului, nu și-a produs efectul; și în baza

art. 2641 alin. (1) Cod penal - conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se

3

află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, adică conducerea mijlocului de transport

de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

numele inculpatului Oboroc Octavian, prin care a solicitat casarea integrală a acesteia,

cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care acțiunile inculpatului să fie recalificate din prevederile art. 27, 145 alin. (2) lit. a),

e), e1), g), art. 2641 alin. (1) Cod penal în prevederile art. 264 alin. (4) Cod penal, cu

stabilirea unei pedepse neprivative de liberate, în cazul adoptării soluției de

condamnare în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, sau cu dispunerea încetării procesului

penal intentat în privința inculpatului Oboroc Octavian pe capătul de învinuire în

baza art. 27, 145 alin. (2) lit. a), e), e1), g) Cod penal, în legătură cu existența

circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală, în temeiul art. 391 alin. (l)

pct. 6) Cod de procedură penală, sau rejudecarea cauzei de către instanța de judecată

a cărei hotărâre a fost anulată, dacă instanța de apel va constata că ședința din

22.12.2020 s-a examinat ilegal, în lipsa apărătorilor aleși care au fost în imposibilitate

de a se prezenta; revocarea măsurii preventive - arestul preventiv; respingerea

acțiunii civile în partea ce ține de cerința părții civile Oboroc Estera de încasare a 1

000 000 (un milion) lei, ca fiind neîntemeiată.

3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul a indicat că:

- sentința primei instanțe este neîntemeiată, pasibilă casării, or, inculpatul

Oboroc Octavian a pledat nevinovat în ce privește învinuirea de comiterea tentativei

de omor intenționat;

- infracțiunea incriminată inculpatului, încadrată, conform rechizitoriului, în

baza art. 27, 145 alin. (2) lit. a), e), e1), g) Cod penal, și vinovăția acestuia, nu-și găsesc

confirmare prin probatoriul administrat, expus în rechizitoriu. Starea de fapt

constatată în cadrul cercetării judecătorești, atestă comiterea de către inculpat a

infracțiunii prevăzute de art. 264 al.(4) Cod penal și nu a infracțiunii prevăzute de art.

27, 145 alin. (2) lit. a), e), e1), g) Cod penal, procurorul reținând în învinuire o altă stare

de fapt ce nu este probată, fiind combătută de probele administrate;

- prima instanță, în rezultatul aprecierii greșite a probelor, eronat a constatat că

inculpatul a acționat intenționat cu scop de omor. La fel, s-a omis a se indica în

ordonanța de punere sub învinuire și sentință, care ar fi motivul acestui presupus

scop urmărit de inculpat;

- inculpatul a fost învinuit de către partea acuzării că ar fi dorit moartea fostei

soții, a copilului și a nașului său, bazându-se doar pe presupuneri și invocări

declarative, lipsite de probațiune;

- declarațiile rudelor părților vătămate audiate, în calitate de martori ai acuzării,

sunt bazate pe presupuneri și percepții subiective ale stării de fapt, pe fundal de

rudenie, și care nu redau realitatea, dar o poziție subiectivă;

- în conținutul raportului de expertiză auto-tehnică este indicat, la capitolul

examinarea sistemului de iluminare, că comutatorului luminii farurilor este în poziția

Automat, ce atestă că la momentul deplasării lumina farurilor la automobilul

4

inculpatului era conectată, or, aceasta era conectată la regim automat, automat se

conectează la pornire și se deconectează la oprirea motorului. Respectiv, din analiza

acestor materiale probatorii sus expuse, în coraport cu declarațiile părților vătămate,

precum că ar fi fost stinse luminile farurilor la automobilul condus de inculpat, se

constată că aceste declarații și acuzații nu corespund realității, fapt ce pun la îndoială

rezonabilă credibilitatea acestor declarații și subiectivismul presupunerilor făcute în

aceste declarații;

- accidentul s-a produs urmare a deplasării neadecvate cu automobilul a

inculpatului, stării de ebrietate, condițiilor rutiere, fapt confirmat de către martorul

acuzării Coșarca Cristina, care a declarat că automobilul Tuareg se deplasa haotic și

efectua manevre de depășire neregulamentare și periculoase, circulație pe contrasens;

- potrivit rezultatului alcooltestului Drager, s-a confirmat starea de ebrietate a

inculpatului, iar potrivit conținutului procesului-verbal de cercetare la fata locului, s-

a indicat la starea carosabilului, care era înghețat parțial, neprelucrat contra

ghețușului locul accidentului, care se află în zona de acțiune a indicatorului depășire

interzisă, linie continuă, locul nu este iluminat, la fața locului fiind prezente urme de

derapare, fapt ce se desprinde și din foto-tabel anexă la procesul-verbal;

- conform raportului de expertiză auto-tehnică, tamponarea, contactul inițial a

avut loc sub unghi conform schemei anexate la raport, și nu direct din spate, cum se

incriminează, contactul inițial a avut loc în perimetrul farului stânga, spate a

automobilului WW Tuareg, și respectiv, bara de protecție spate, partea dreptă a

automobilului Mazda, ce confirmă declarațiile inculpatului privind manevra

efectuată;

- cât privește comportamentul inculpatului după producerea accidentului,

acesta a plecat de la locul accidentului fiind în stare de șoc, fapt confirmat de către

colaboratorii de poliție, ulterior, revenindu-și, inculpatul a strigat: ”Ce-i cu copilul,

ce-i cu soția?”;

- referitor la pedeapsa ce urmează a fi aplicată inculpatului, apărarea a solicitat

o pedeapsă neprivativă de libertate, or, conform caracteristicii de la locul de trai,

inculpatul se caracterizează pozitiv, careva plângeri din partea rudelor, vecinilor

privind comportamentul acestuia, nu au parvenit, date compromițătoare în privința

acestuia, nu sunt, la evidența medicului narcolog nu se află și chiar experții psihiatri

au caracterizat inculpatul ca având emoții echilibrate, la caz lipsesc circumstanțe

agravante, inculpatul a achitat suma de 50 000 lei pentru tratament, a recunoscut

acțiunile civile, cu excepția solicitării de încasare a unui milion de lei, a recunoscut

comiterea accidentului rutier în stare de ebrietate și s-a căit de cele întâmplate. Mai

mul, inculpatul este angajat în câmpul muncii, iar conform cazierului judiciar,

inculpatul anterior nu a fost tras la răspundere;

- faptul nerecunoașterii învinuirii nu poate fi tratat în detrimentul inculpatului,

or acesta nu a recunoscut starea de fapt, circumstanțele producerii cazului indicate în

învinuire și calificarea juridică conform art. 27, 145 alin. (2) lit. a), e), e1), g) Cod penal,

5

dar a recunoscut faptul comiterii unui accident din imprudență, în stare de ebrietate,

faptă prevăzută la art. 264 alin. (4) Cod penal;

- în cadrul urmăririi penale au fost admise încălcări ce atrag, inclusiv din oficiu,

nulitatea acțiunilor de urmărire penală efectuate după data de 27.02.2020, și anume,

ordonanța de creare a grupului de urmărire penală, printre care și procurorul Gureu

A., fiind semnată de un oarecare Buzdugan Alexandru, procuror șef interimar al

Procuraturii rl. Strășeni, iar procuror șef interimar al Procuraturii rl. Strășeni cu nume

Alexandru nu există, existând cu numele Aureliu. Respectiv, ordonanța în cauză este

lovită de nulitate, nulitate care poate fi înlăturată doar prin anularea acestui act și

respectiv atrage nulitatea acțiunilor de urmărire penală efectuate după data de

27.02.2020, însă prima instanță a omis a identifica această încălcare, deși apărarea în

cadrul cercetării materialelor cauzei a atras atenția la această încălcare;

- în cadrul cercetării judecătorești, apărarea a înaintat cerere privind prezența

temeiurilor și circumstanțelor de încetare a procesului penal pe capătul de învinuire

în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. a), e), e1), g) Cod penal, în legătură cu existența

circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală, în temeiul art. 391 al. (l)

pct. 6) Cod de procedură penală, iar prin închierea primei instanțe, s-a dispus

expunerea asupra acesteia odată cu examinarea fondului, prin sentință. Însă,

lecturând sentința, s-a constatat că instanța de judecată a lăsat fără examinare această

cerere și nu s-a expus prin sentință referitor la aceasta, ce atestă încălcarea

prevederilor art. 6 CEDO. În cererea vizată, apărarea a expus circumstanțele prin care

se atestă că la data adoptării ordonanței de punere sub învinuire și înaintarea acuzării

- 28.05.2020, a fost încălcat principiul non bis in idem, garantat de Constituție, deoarece

în privința lui Oboroc Octavian, până la emiterea ordonanței de punere sub învinuire

din 28.05.2020, se dispusese anterior, tot la aceeași dată, 28.05.2020, cea de-a doua

„infracțiuni”, în măsura în care aceasta decurse din fapte identice în mod substanțial,

și nu se permite existența a două proceduri paralele bazate pe aceleași fapte și

persoane, însă încadrate juridic diferit, iar indiferent de încadrarea juridică a faptei în

cadrul unei proceduri noi, fapta rămâne aceeași.

- faptul admiterii încălcării principiul non bis in idem, garantat de Constituție, de

către procurorul Gureu A., este confirmat prin ordonanța procurorului ierahic

superior din 08.06.2020 prin care se expune că procurorul Gureu A. nu putea dispune

prin ordonanța din 28.05.2020 încetarea urmăririi penale, și ulterior, înaintarea

învinuirii pe aceleași acuzații doar încadrate diferit. Însă, deși procurorul ierarhic a

anulat doar la 08.06.2020, în parte, ordonanța din 28.05.2020 în partea ce ține de pct. 2

al părții rezolutive a ordonanței din 28.05.2020 de încetarea urmăririi penale, se atestă

oricum că emiterea ordonanței de punere sub învinuire și înaintarea acuzării în baza

art. 27, 145 alin. (2) lit. a), e), e1), g) Cod penal a avut loc cu încălcarea principiului non

bis in idem, încălcare ce nu poate fi reparată decât prin anularea acesteia în temeiul art.

251 Cod de procedură penală.

6

respins, ca nefondat, apelul declarat de către avocatul David Larisa în numele

inculpatului Oboroc Octavian, cu menținerea sentinței primei instanțe.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a conchis că, audiind opiniile

participanților la proces, cercetând materialele cauzei penale, a ajuns la concluzia de

a examina cauza în lipsa inculpatului Oboroc Octavian care a fost anunțat în căutare,

în privința lui fiind pornit dosarul de căutare nr. 2020330274 din 07.12.2020 (f.d. 188,

Vol. IV) și în lipsa avocatului David Larisa, care nu s-a prezentat la 4 ședințe de

judecată consecutive, astfel, cauza fiind examinată în prezența avocatului din oficiu,

Alexei Elena, pe motiv că instanța de apel a întreprins acțiuni de a asigura prezența

acestora în ședința de judecată, însă, fără careva rezultate pozitive, iar ultimii nu s-au

folosit de dreptul lor procesual de a fi prezenți la examinarea cauzei penale în privința

inculpatului Oboroc Octavian.

În continuare, instanța de apel a statuat că prima instanță a stabilit în mod corect

situația de fapt și vinovăția inculpatului, iar cercetarea judecătorească s-a efectuat cu

respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor. Astfel, în

cadrul cercetării judecătorești, întru constatarea existenței infracțiunii, identificarea

făptuitorului și stabilirea vinovăției, au fost administrate următoarele mijloace de

probă, incluse în rechizitoriu, apreciate în cadrul cercetării judecătorești și verificate

în ședința instanței de apel, și anume, declarațiile inculpatului Oboroc Octavian date

în prima instanță; declarațiile părților vătămate Alexandru Cojocaru, Oboroc Estera;

declarațiile reprezentantului legal, Dragomir Claudia; declarațiile martorilor Coșarca

Cristina, Buzu Igor, Iachim Victor, Cojocaru Daniela, Dragomir Mihail, Targon

Mihail, Oboroc Galina, Matrosov Serghei, Oboroc Anatolie, Oboroc XXXXX; procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 31.12.2019 împreună cu planșa fotografică, CD-

R cu segvența video de la fața locului și schița; procesul-verbal de constatare a stării

de ebrietate din 31.12.2019; tichetul Drager Alcotest nr. 6862 din 31.12.2019 împreună

cu procesul verbal de examinare a acestuia; procesul-verbal de ridicare din 03.01.2020

de la cet. Dan Damian; procesul-verbal de examinare a obiectului, și anume, a copiilor

materialelor înregistrate în R-2 nr. 1 din 01.01.2020 și a CD-ului cu secvența video

privind accidentul rutier comis pe str. Socoleni 9 din mun. Chișinău la 01.01.2020 ora

00:51; procesul-verbal de ridicare din 02.01.2020 de la stația de alimentare ,,Petrom

Peco 122” din or. Călărași str. Alexandru cel Bun 202/1 prin care s-a dispus ridicarea

a două secvențe video pe un CD; procesul-verbal de examinare a obiectului și anume

a CD-lui cu două secvențe video ridicate de la stația de alimentare ,,Petrom Peco 122”

din or. Călărași str. Alexandru cel Bun 202/1; procesul-verbal de ridicare din

13.01.2020 de la Dragomir Mihail, prin care s-a dispus ridicarea telefonului mobil de

model „Samsung” de culoare negru ce aparține cet. Oboroc Estera; procesul-verbal

de examinare a obiectului, și anume, a telefonului mobil de model „Samsung S8”;

raportul de expertiză judiciară nr. 202031D14 din 30.01.2020; raportul de expertiză

judiciară nr. 202031D18 din 18.02.2020; raportul de expertiză judiciară nr. 202031P01

din 01.01.2020; raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-67 din 28.01.2020; raportul

7

de expertiză judiciară nr. 202035A0167 din 15 aprilie 2020; procesul-verbal de

examinare a rezultatului analizei sângelui la conținutul alcoolului etilic a cet. Oboroc

Octavian; copia certificatului de încadrare în grad de dizabilitate seria/nr.

C92076007974 eliberat pe numele lui Oboroc Estera din 21.05.2020; astfel, dând o

încadrare juridică corectă acțiunilor inculpatului Oboroc Octavian în baza art. 27, 145

alin. (2) lit. a), e), e1), g), art. 2641 alin. (1) Cod penal.

În același timp, cu referire la argumentul apelantului că în cadrul urmăririi

penale în privința inculpatului Oboroc Octavian au fost încălcate normele

procedurale, cât și principiul non bis in idem și sunt temeiuri de încetare a procesului

penal pe capătul de învinuire în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. a), e), e1), g) Cod penal,

în legătură cu existența circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală, în

temeiul art. 391 al.(l) pct. 6) Cod de procedură penală, instanța de apel a enunțat că,

în urma efectuării unui șir de acțiuni de urmărire penală care au avut drept scop

elucidarea circumstanțelor în care cet. cet. Cojocaru Alexandru, Oboroc Estera și

Oboroc Octavian s-au ales cu vătămările corporale, s-a constatat că aceste acțiuni au

fost comise de către Oboroc Octavian, care, știind cu certitudine că în a/m de model

„Mazda CX5„ cu n/î XXXXX se află cet. Cojocaru Alexandru, fosta sa soție, Oboroc

Estera și copilul comun, Oboroc Damian, și se deplasau spre mun. Chișinău, i-a

urmărit, iar tamponarea a/m de model „Mazda CX 5„ cu n/î XXXXX a avut loc

intenționat. Or, fiind analizate și apreciate probele administrate sub aspectul

pertinenței, utilității, veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, organul de urmărire penală a stabilit, că în acțiunile lui Oboroc

Octavian nu se conțin elementele infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (4), art. 266

Cod penal, dar elementele infrațiunii prevăzute la art. 27, 145 alin. (2) lit. a), e), e1), g)

Cod penal.

Totodată, instanța de apel a concluzionat că s-a impus necesitatea de a înceta, în

parte, urmărirea penală în privința lui Oboroc Octavian, conform prevederilor art.275

alin.(l) pct.3) Cod de procedură penală, din motiv că, în cazul de față, în acțiunile lui

Oboroc Octavian nu se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4),

art. 266 Cod penal, dar se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute

de art art. 27, 145 alin. (2) lit. a), e), e1), g) Cod penal.

Astfel, prin Ordonanța procurorului în Procuratura Strășeni, Gureu A. din

28.05.2020, Oboroc Octavian a fost scos de sub urmărire penală cu privire la capătul

de învinuire în baza art. 264 alin. (4), art. 266 Cod penal și încetat în parte urmărirea

penală în privința lui Oboroc Octavian XXXXX, din motiv că în acțiunile acestuia nu

se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4), art. 266 Cod penal

și s-a continuat urmărirea penală pe cauza penală nr. 2020330003 conform

prevederilor art. 27, 145 alin. (2) lit. a), e), e1), g) Cod penal (f.d. 159-163, Vol. II), prin

ce anume s-a urmărit a nu fi încălcat principiul non bis in idem.

Concomitent, instanța de apel a indicat că, nu pot fi reținute argumentele

avocatului Larisa David, invocate în apel precum că, inculpatul Oboroc Octavian

pledează nevinovat în ce privește învinuirea de comiterea tentativei de omor

8

intenționat și nu recunoaște vinovăția în această parte a învinuirii, deoarece nu a avut

intenția omorului așa cum i se incriminează, dar a comis din imprudență un accident

rutier, soldat cu vătămări corporale grave, din cauză că era în stare de ebrietate, ce a

condiționat deplasarea neadecvată pe traseu, din motiv că inculpatul Oboroc

Octavian a avut intenția de a curma viața fostei sale soții, Oboroc Estera, cât și a

copilului său, Oboroc Damian, pe motiv de răzbunare, întrucât după divorț soția i-a

luat totul, cât și din gelozie și că nu a vrut să se primească așa, adică nu a vrut să le

cauzeze vătămări corporale grave, dar a avut intenția să-i omoare, acesta a dorit și a

planificat omorul fostei soții și a copilului lor comun, deoarece cunoștea cu

certitudine traseul pe care urma să se deplaseze fosta soția, cu copilul și cu nașul lor

de cununie, a planificat toate acțiunile și a acționat spre a-și realiza planul său

criminal, dar din cauze independente de voința acestuia, acesta nu s-a produs.

Alegațiile apărării precum că, accidentul a fost produs și din cauza stării de

ebrietate a inculpatului, care în urma accidentului a părăsit locul accidentului pe

motiv că, era în stare de șoc, le fel, au fost respinse de către instanța de apel, or, potrivit

raportului de expertiză judiciară nr. 202035A0167 din 15 aprilie 2020 s-a constatat că,

Oboroc Octavian XXXXX, nu suferă de careva maladie psihică cronică, este fără

dereglări psihice și responsabil de fapta ce i se impută.

Într-o altă ordine de idei, instanța de apel a reținut că, solicitările apărării în

numele inculpatului Oboroc Octavian, fără a fi susținute de către aceștia în cadrul

ședințelor de judecată, întrucât ultimii nu s-au prezentat în ședința de judecată a

instanței de apel pentru a-și susține poziția, nu echivalează cu recalificarea acțiunilor

inculpatului din tentativă de omor la încălcarea circulației rutiere, de vreme ce există

probe pertinente și concludente ce dovedesc vinovăția ultimului în săvârșirea

infracțiunilor incriminate prin rechizitoriu, demonstrată atât în instanța de fond, cât

și în instanța de apel.

Suplimentar, instanța de apel a respins și celelalte argumente expuse de către

partea apărării în susținerea apelului înaintat, invocând că instanțele de judecată nu

sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument avansat de părți, iar

extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze în

dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunile comise, instanța

de apel a reiterat că prima instanță, la stabilirea pedepsei, a ținut cont de prevederile

art.75-77 Cod penal, adică, de pericolul social al infracțiunilor comise de către

inculpatul Oboroc Octavian, de gravitatea infracțiunilor comise, care se califică ca

infracțiune deosebit de gravă și ușoară, că nu a recunoscut vinovăția în comiterea

infracțiunilor incriminate, s-a eschivat de la judecată, că inculpatul a recuperat parțial

prejudiciul părții vătămate, astfel, just i-a stabilit acestuia în baza art. 27, 145 alin. (2)

lit. a), e), e1), g) Cod penal o pedeapsă de 15 ani închisoare; în baza art. 2641 alin. (1)

Cod penal o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în

mărime de 240 de ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport; iar

în temeiul art. 84, art. 87 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

9

total al pedepselor aplicate, i-a stabilit corect o pedeapsă definitivă de 15 ani și 60 zile

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și cu anularea dreptului

de a conduce mijloace de transport.

Totodată, instanța de apel a considerat oportun de a respinge și cererea apărării

de a fi respinsă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Oboroc Estera în partea

ce ține de încasarea a 1 000 000 (unui milion) lei, ca fiind neîntemeiat, întrucât, prima

instanță corect și legal a admis acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Oboroc

Estera în partea încasării sumei de 1000 000 (un milion) de lei, cu titlu de prejudiciul

biologic, care a survenit în rezultatul acțiunilor intenționate ale lui Oboroc Octavian,

fiindu-i cauzate vătămări corporale conform raportului de expertiză judiciară nr.

202031D18 din 18.02.2020, care prezintă pericol pentru viață, pe tot restul vieții fiind

lipsită de posibilitatea de a merge pe propriile picioare, are nevoie permanent de un

însoțitor, fiindu-i atribuit un grad de dezabilitate fără termen, fapt confirmat prin

certificatul de încadrare în grad de dezabilitate seria/nr. C92076007974.

ordinare de către avocații Buliga Dumitru și Mișcoi Mihail în numele inculpatului

Oboroc Octavian și de către avocatul Miroliubov Rodica în numele inculpatului

Oboroc Octavian.

5.1. În recursul ordinar declarat de către avocații Buliga Dumitru și Mișcoi Mihail

în numele inculpatului Oboroc Octavian, invocându-se temeiurile de recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6), 11), 12), 15) Cod de procedură penală, se

solicită casarea hotărârilor judecătorești, cu dispunerea încetării procesului penal în

temeiul art. 4 § 1 și 3 din Protocolul nr. 7 la CEDO, art. 7 alin. (8), art. 22 alin. (3), art. 275

pct. 8)-9), art. 285 alin. (2) din Codul de procedură penală, sau, în condițiile în care se va

considera imposibilă corectarea erorii judiciare de către instanța de recurs ordinar, se

solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța

de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente:

- judecarea cauzei în instanța de apel a avut loc în lipsa inculpatului Oboroc

Octavian, inclusiv în prima instanță în lipsa apărătorilor aleși David Larisa și

Miroliubov Rodica, deoarece în prima instanță și în instanța de apel inculpatul urma

a fi asistat anume de apărătorii aleși de el, dar nu de un avocat ce oferă asistență

juridică garantată de stat, fiindu-i astfel încălcat inculpatului dreptul fundamental la

apărare, garantat de art. 6 § 3 lit. c) din Convenția Europeană cu privire la drepturile

și libertățile fundamentale ale omului. Or, din materialele cauzei, se relevă cert că

apărătorii aleși ai inculpatului, avocații Miroliubov Rodica și David Larisa, au solicitat

din timp amânarea ședinței judiciare din 22 decembrie 2020, ora 10:30 (perioadă de

pandemie și risc sporit de COVID-19) din motiv de boală, indicând că vor prezenta

certificatul medical în ședința următoare, or, certificatul de concediu medical se

eliberează fizic pacientului după închiderea concediului medical.

Încălcarea gravă a dreptului la apărare este constatată irevocabil prin încheierea

Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău nr. 10r-17/21 din 13 aprilie 2021 prin care

a fost admis recursul declarat de avocatul David Larisa și s-a casat încheierea

10

Judecătoriei Strășeni (sediul central) din 22.12.2020, privind aplicarea amenzii

judiciare în privința avocatului David Larisa în mărime de 50 unități convenționale;

- instanța de apel neîntemeiat a ajuns la concluzia de a examina cauza în lipsa

inculpatului Oboroc Octavian și în lipsa avocatului David Larisa, fiindu-i, astfel,

încălcat inculpatului dreptul la apărare;

- la caz, există o cauză care exclude răspunderea penală, și anume, faptul că

pentru aceiași faptă inculpatul a fost scos deja de sub urmărire penală prin ordonanța

procurorului din 28.05.2022 (f. d. 159-163, Vol. II), ordonanța care fiind supusă

controlului ierarhic superior prin ordonanța procurorului ierarhic superior din

06.06.2022 (f. d. 188 189, Vol. II) în această parte nu a fost anulată, respectiv, există o

hotărâre pe aceiași faptă de scoatere de sub urmărire penală, indiferent de încadrarea

juridică a faptei deja în baza altei norme penale, deoarece operațiunea juridică

efectuată în speță nu a fost de reîncadrare si recalificare a faptei, dar de scoatere de

sub urmărire penală pentru una si aceiași faptă pentru care a deja a fost tras la

răspundere penală în baza altei norme penale. Astfel, în fapt, persoana este scoasă de

sub urmărire penală pentru aceiași faptă anterior incriminată, prin ce s-a încălcat art.

4 § 1 din Protocolul nr. 7 la CEDO, care prevede dreptul fundamental de a nu fi judecat

sau pedepsit de două ori, care este un drept absolut în temeiul art. 4 § 3 din Protocolul

nr. 7 Ia CEDO și art. 15 din CEDO, și în speță, nu este incidentă excepția de la art. 4 §

2 din Protocolul nr. 7 la CEDO;

- instanțele de fond, examinând cauza în lipsa apărătorilor aleși, a violat și

dreptul fundamental al inculpatului la apărare și la un proces echitabil, garantat de

art. 26 din Constituția RM și art. 6 din CEDO;

- judecând apelul, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate

de către partea apărării în susținerea cerințelor sale, inclusiv, referitor la aplicarea

corectă a legii la faptele reținute prin hotărârea atacată, la prezența sau lipsa tuturor

semnelor calificative ale infracțiunilor imputate inculpatului, reieșind din prevederile

legislației în vigoare, practicii judiciare și învinuirii formulate, precum și la temeiurile

de încetare a procesului penal în legătură cu încălcarea principiului non bis in idem;

- instanța de apel a reprodus constatările primei instanțe, fără a cerceta în ședința

de judecată probele;

- inculpatului nu i-a fost asigurată posibilitatea de a se apăra împotriva unei

acuzații certe, deoarece întreaga operație juridico-penală de acuzare este confuză,

lipsindu-l pe acesta de prerogativele art. 6 §§ l, 2, 3 lit. a) și b) CEDO.

5.2. În recursul ordinar declarat de către avocatul Mișcoi Mihail în numele

inculpatului Oboroc Octavian, invocându-se temeiurile de recurs prevăzute de art.

427 alin. (1) pct. 4), 5), 6), 8), 11), 12) Cod de procedură penală, se solicită casarea

hotărârilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile

inculpatului să fie recalificate din prevederile art. 27, 145 alin. (2) lit. a), e), e1), g), art.

2641 alin. (1) Cod penal în prevederile art. 264 alin.(4) Cod penal, cu încetarea

procesului în legătură cu existenta circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere

penală, în temeiul art.391 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală.

11

În motivarea solicitărilor, apărarea a invocat că:

- atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești,

inculpatul a pledat nevinovat în ce privește învinuirea de comiterea tentativei de

omor intentionat, declarând, în esență, că vina în comiterea tentativei de omor nu o

recunoaște, deoarece nu a avut intenția omorului, a comis din imprudență un accident

rutier, soldat cu vătămări corporale grave, din cauza că era în stare de ebrietate, ce a

condiționat deplasarea neadecvată pe traseu, nu a luat în considerație situația rutieră

și anume condițiile meteo, traseu fiind umed, lapoviță, și din cauza stării de ebrietate,

nu a putut aprecia corect situația la trafic, încălcând RCR, astfel, s-a pomenit în

întâmpinarea unui alt automobil ce se deplasa din sens opus, ca rezultat fiind orbit,

iar evitând coliziunea, a efectuat manevră bruscă în dreapta, ca urmare, au survenit

consecințele;

- inculpatul se căiește și regretă mult cele întâmplate, nu și-a dorit niciodată

moartea soției, a copilului;

- de către partea acuzării nu a fost probat scopul de omor, constatat prin

hotărîrile contestate;

- procurorul din start a calificat acțiunile făptuitorului, a pornit urmărirea penală

si a pus sub învinuire inculpatul în baza art.264 alin.(4), art. 266 Cod penal, ceea ce și

este corect, or probe ce ar confirma comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145

alin. (2) lit. a), e), e1), g) Cod penal lipsesc;

- urmează a fi declarată nulă ordonanța de punere sub învinuire a lui Oboroc

Octavian din 28.05.2020 și rechizitoriul, în partea ce ține de incriminarea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. a), e), e1), g) Cod penal, cu încetarea procesului

penal pe acest capăt de învinuire, în legătură cu existența circumstanțelor care exclud

tragerea la răspundere penală, în temeiul art.391 alin.(l) pct.6 Cod de procedură

penală;

- prima instanță a încălcat dreptul la apărare a inculpatului din ședința din

22.12.2020 în cadrul căreia au avut loc dezbaterile judiciare, fiind petrecută în lipsa

apărătorilor aleși David Larisa și Miroliubov Rodica, deși instanță a fost informată de

apărători despre imposibilitatea prezentării în această ședință de judecată pe motiv

de boală, fiind solicitată amânarea ședinței, însă prima instanță, necătând la faptul

dat, anticipat a solicitat apărător din oficiu, care era prezent în ședință deja și a

petrecut dezbaterile judiciare la 22.12.2020, în lipsa apărătorilor aleși, cu apărător din

oficiu, cauza fiind examinată în lipsa inculpatului, astfel, au fost încălcate prevederile

art. 17, 70 alin. (3), (4), art. 322 Cod de procedură penală.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Catana Tatiana în

numele părților vătămate Oboroc Estera și Oboroc Damian, care a pledat pentru

respingerea acestora, ca fiind neîntemeiate, cu menținerea deciziei instanței de apel.

6.1. Procurorul a prezentat referință pe marginea recursurilor ordinare declarate,

pledând pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, menționând că

argumentele invocate în recursuri au constituit obiect de examinare în instanța de

12

apel, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de

condamnare nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise din

următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Conducându-se de dispozițiile din art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se

avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Or, aceste prevederi

legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei

cauze în ordine de apel.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1), (2), 6) Cod de procedură penală, instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel verifică

declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința

de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel nu este în drept săși

întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost

verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în

procesul-verbal.

13

Pe lângă cele consemnate, este necesar de a face o precizare substanțială, și

anume că, după investirea instanței cu soluționarea în fond a cauzei, părților trebuie

să le fie asigurate toate garanțiile unui proces echitabil, prin urmare dacă apelul

constituie o continuare a judecării fondului cauzei, acestea sunt valabile și pentru

instanța dată.

Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de

procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe

deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.

Având în vedere că instanța de recurs ordinar este sesizată de aceiași parte

procesuală - partea apărării, raționamentele care au stat la baza admiterii cererilor și

adoptării soluției de casare a decizie instanței de apel vor fi punctate în același context.

Așadar, din analiza coroborată a motivelor expuse de recurenți în recursurile

ordinare declarate, Colegiul penal lărgit constată că se invocă temeiurile de recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6), 8), 11), 12), 15) Cod de procedură penală,

potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când: 4) judecata a avut loc

fără participarea procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și

traducătorului, cînd participarea lor era obligatorie potrivit legii; 5) cauza a fost judecată în

primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în

imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; 6)

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 11) persoana

condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă; 12) faptei săvârșite

i s-a dat o încadrare juridică greșită; 15) instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe

un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care

poate fi reparată și în această cauză.

În urma verificării legalității hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că temeiurile invocate de recurenți în recursurile ordinare declarate și-au

găsit confirmarea în cauza dată, sub aspectul că cauza a fost judecată în apel fără

citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta

și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, fiind astfel admise de către

instanța de apel mai multe derogări procedurale ce au încălcat dreptul inculpatului la

apărare, precum și sub aspectul neexpunerii instanței de apel asupra motivelor

invocate în apelul apărării.

Raportând cele consemnate supra la materialele cauzei, Colegiul penal lărgit

reiterează că după parvenirea dosarului în instanța de apel, a fost stabilită ședință de

judecată pentru 11 mai 2021 (f. d. 73, vol. V).

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 11 mai 2021 (f.d. 81-82, Vol.

V), a fost amânată examinarea cauzei pentru 26 octombrie 2021, din motiv că nu s-au

prezentat avocații aleși ai inculpatului, David Larisa, Miroliubov Rodica, care au

14

depus cereri de amânare în acest sens (f.d. 78-79, Vol. V), invocând motive de boală,

și respectiv, imposibilitatea prezentării.

Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 26 octombrie 2021 (f.d.

94, Vol. V), avocatul David Larisa s-a prezentat, însă a fost amânată ședința de

judecată pentru 30 noiembrie 2021, din motiv că judecătorul Bălălău Denis se afla în

concediu de odihnă (f.d. 94-95, Vol. V).

În cadrul ședinței de judecată din 30 noiembrie 2021, nu s-a prezentat avocatul

ales al inculpatului, David Larisa, însă a depus o cerere (f.d. 97, Vol. V) prin care a

solicitat amânarea din motivul imposibilității de a se prezenta, fiind astfel amânată

ședința de judecată pentru 03 mai 2022 (f. d. 99-100, Vol. V).

Ședința de judecată, stabilită pentru 03 mai 2022 a fost contramandată, din

oficiu, de către instanța de apel pentru data de 05 iulie 2022, fără a fi coordonată cu

toți participanții (f. d. 106-107, Vol. V).

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 05 iulie 2022 (f.d. 126, Vol.

V), la examinarea cauzei în ordine de apel nu s-a prezentat inculpatul Oboroc

Octavian (care a fost anunțat în căutare și nici nu a fost citat legal) și avocatul ales al

acestuia, David Larisa, care a solicitat prin cererea din 04 iulie 2022 amânarea

examinării pe motiv că se află în concediu de odihnă (f.d.116-117, Vol. V), totodată,

nu s-a făcută nici o mențiune cu referire la avocatul ales al inculpatului, Miroliubov

Rodica, însă s-a prezentat avocatul ce oferă asistență juridică garantată de stat, Alexei

Elena.

Ulterior, instanța de apel, în ordinea art. 413 alin. (2) Cod de procedură penală,

verificând dacă părțile au careva cereri sau demersuri, avocatul Alexei Elena a

solicitat să fie eliberată din ședință, întrucât, în urma examinării materialelor cauzei,

a constatat că inculpatul are avocat ales, iar dovada recepționării citației de către

acesta, lipsește (f.d. 127, Vol. V).

Instanța de apel, audiind părțile participante la proces, a considerat posibilă

examinarea cauzei penale în ordine de apel, cu prezența avocatului Alexei Elena,

invocând că avocatul ales, David Larisa, nu s-a prezentat la patru ședințe consecutiv

(f.d. 128, Vol. V).

În lumina celor consemnate supra, reliefate la materialele cauzei, instanța de

recurs ordinar constată, pentru examinarea prezentei cauze penal în ordine de apel,

au fost stabilite cinci ședințe de judecată, dintre care, trei au fost amânate la solicitarea

avocatului David Larisa, invocând motive verosimile și probate (f.d. 78, 97, 116, Vol.

V), iar două ședințe au fost amânate din oficiu de către instanța de apel, una dintre

care nu a fost coordonată cu părțile.

În continuare, se constată că instanța de apel, oferindu-i cuvântul avocatului

Alexei Elena în numele inculpatului Oboroc Octavian, aceasta a susținut formal

apelul, nu s-a expus asupra motivelor invocate în apel întru argumentarea

netemeiniciei și ilegalității sentinței primei instanțe, nu a făcut referire la

circumstanțele de fapt relevante ale cauzei și nici nu a susținut solicitarea de încetare

a procesului cu privire la încălcarea principiului non bis in idem, în cadrul procesului

15

penal nu a înaintat careva cereri sau obiecții, nu a depus concluzii scrise, nu a insistat

să fie examinate probele pe care a fost întemeiat apelul, mai mult, instanța de apel

nici măcar nu a supus cercetării declarațiile inculpatului date în prima instanță, fapt

nesesizat de către apărare.

Făcând o retrospectivă, Colegiul penal lărgit stabilește, inclusiv, faptul că

potrivit procesului-verbal din 22 decembrie 2020 (f.d. 192-198, Vol. IV), prima

instanță, judecând cauza, a purces la dezbaterile judiciare, fiind petrecute, însă, în

lipsa inculpatului care era anunțat în căutare, precum și a apărătorilor aleși, David

Larisa și Miroliubov Rodica, deși instanța de judecată a fost informată de către

apărători despre imposibilitatea prezentării în această ședință de judecată, pe motiv

de boală (f.d.189-191, Vol. IV), fiind solicitată amânarea ședinței. Însă, prima instanță,

necătând la faptul dat, anticipat a solicitat apărător din oficiu, care deja era prezent

în ședința de judecată și a petrecut dezbaterile judiciare la 22 decembrie 2020, în lipsa

apărătorilor aleși, cărora li s-a aplicat amendă pentru comiterea abaterilor în procesul

penal, manifestate prin neprezentarea nejustificată.

În sensul celor invocate, Colegiul penal lărgit învederează că, potrivit art.17

alin.(3) Cod de procedură penală, organul de urmărire penală și instanța sunt obligate

să asigure bănuitului, învinuitului, inculpatului dreptul la asistență juridică calificată

din partea unui apărător ales de el sau a unui avocat care acordă asistență juridică

garantată de stat, independent de aceste organe.

În conformitate cu art.66 alin.(1) Cod de procedură penală, învinuitul sau, după

caz, inculpatul are dreptul la apărare. Organul de urmărire penală sau, după caz,

instanța de judecată îi asigură învinuitului, inculpatului posibilitatea de a-și exercita

dreptul la apărare prin toate mijloacele și metodele neinterzise de lege.

Conform art.67 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală, în calitate de apărător

în procesul penal poate participa avocatul.

În temeiul art.70 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, persoanele menționate

la art.67 alin.(2) participă la procesul penal în calitate de apărător la invitația

bănuitului, învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al acestuia, precum și la

solicitarea altor persoane, cu consimțământul persoanelor interesele cărora urmează să le

apere.

Reieșind din sensul normelor respective, Colegiul penal lărgit menționează că

alegerea apărătorului poate fi făcută atât de către inculpat, cât și de alte persoane cu

respectarea unei condiții - consimțământul inculpatului, care după semnarea

contractului de asistență juridică își dă acordul, în formă scrisă, ori solicită printr-o

cerere admiterea apărătorului.

Însă, din actele și lucrările cauzei rezultă cert că inculpatul Oboroc Octavian a

încheiat contract de asistență juridică cu avocații David Larisa și Miroliubov Rodica,

fiindu-le acordat dreptul de a-l reprezenta în ședința de judecată. Avocatul David

Larisa, fiind citat legal, nu s-a prezentat la unele ședințe de judecată ale instanței de

apel, din motive verosimile, indicate supra, iar despre avocatul Miroliubov Rodica

nici nu s-a făcut mențiune în procesul-verbal al ședinței de judecată din 05 iulie 2022.

16

Prin urmare, președintele ședinței de judecată, la examinare cauzei în ordine de

apel, a înaintat solicitarea de a fi desemnat de către Oficiului teritorial al Consiliului

Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, un avocat care acordă asistență

juridică garantată de stat, pentru înlocuirea avocaților David Larisa și Miroliubov

Rodica, care nu se prezentă în ședințele de judecată.

Însă, potrivit art.322 Cod de procedură penală, în cazul neprezentării în ședință

a apărătorului și al imposibilității de a-l înlocui în ședința respectivă, ședința de

judecată se amână.

Pentru lipsă nemotivată, apărătorul este sancționat cu amendă judiciară în cazul

în care aceasta a dus la cheltuieli judiciare suplimentare. Înlocuirea apărătorului care

nu s-a prezentat la ședință se admite doar cu consimțământul inculpatului. Dacă

participarea apărătorului ales de inculpat este imposibilă pe o durată care depășește

5 zile, instanța amână ședința și propune inculpatului să-și aleagă un alt apărător, iar

în caz de refuz al inculpatului de a-și alege alt apărător, instanța decide solicitarea

desemnării, de către coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru

Asistență Juridică Garantată de Stat, a unui avocat care acordă asistență juridică

garantată de stat. Pentru înlocuirea apărătorului în condițiile prezentului alineat,

instanța stabilește inculpatului un termen de 5 zile.

În această ordine de idei, se impune a menționa că avocații David Larisa și

Miroliubov Rodica au avut încheiat contract de asistență juridică cu inculpatul

Oboroc Octavian, iar avocatul David Larisa a participat la una din ședințele de

examinare a apelului (f.d 94, Vol. V).

Astfel, motivul dispunerii înlocuirii apărătorului ales este neîntemeiată, odată ce

în materialele cauzei lipsește cererea avocaților David Larisa și Miroliubov Rodica de

renunțare (refuz) de a participa în continuare la examinarea cauzei, precum și cererea

inculpatului prin care să se renunțe, în mod explicit, la serviciile avocaților aleși.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs ordinar constată că au fost ignorate

prevederile art. 322 alin. (4) Cod de procedură penală, avocații David Larisa și

Miroliubov Rodica fiind înlocuiți cu avocatul Alexei Elena, oferit din oficiu, fără

consimțământul inculpatului și fără a coordona cu el poziția de apărare.

Elocvente, la caz, sunt și constatările CtEDO, care, în cauza Czekalla c. Portugaliei

nr. 38830/97, par. 60 din 10 ianuarie 2002, a statuat că, ”statele nu pot fi răspunzătoare

de acțiunile sau deciziile avocatului unui acuzat, întrucât realizarea apărării este o

chestiune ce privește în mod esențial partea și apărătorul, desemnat din oficiu sau

ales. Cu toate acesteia, atunci când avocatul desemnat din oficiu nu este în mod evident în

măsură să asigure o apărare efectivă (în prezenta speță avocatul desemnat nu a cunoscut

poziția inculpatului, nu a conversat cu el, nu a coordonat mijloacele legale de apărare, motivele

apelului, etc), se impune concluzia violării art. 6 paragraful 3, lit. c) din Convenție”.

Subsecvent, Înalta Curte de la Strasbourg a menționat, în acest sens, în cauza

Sannino vs Italia din 27 aprilie 2006 că, ”instanța de judecată la desemnarea unui

apărător din oficiu, urmează să dea o apreciere obiectivă a lucrului efectuat de către

apărător, or, instanța urmează să intervină pentru a asigura respectarea dreptului la apărare,

17

în caz contrar, instanțele naționale nu pot fi exonerate de răspundere”, iar în cauza Colozza

contra Italiei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 12 februarie 1985, nr. 9024/80, art.

6 parag. 1, a statuat că ,, resursele disponibile în dreptul intern trebuie să fie eficace și să

demonstreze că o persoană acuzată de o infracțiune, s-a sustras de la urmărire penală sau de

la judecată”.

Circumstanțele expuse supra, stabilesc că instanțele de fond au examinat cauza

penală în privința inculpatului Oboroc Octavian în lipsa unei apărări care urma să fie

nu doar de ”jure", dar și de ”facto”, astfel fiindu-i îngrădit dreptul la apărarea și la un

proces echitabil, garantat prin art. 6 CEDO.

Într-o altă ordine de idei, Colegiului penal lărgit, făcând o atare apreciere,

constată că instanța de apel nu a răspuns prin argumente temeinice la un șir de critici

semnalate în apelul declarat de avocatul David Larisa în numele inculpatului Oboroc

Octavian (f.d. 41-54, Vol. V), descrise și în pct. 3.1. al prezentei decizii (f.d. 140-182,

Vol. V), care prezintă importanță pentru justa soluționare a cauzei, printre care,

încălcarea dreptului la apărarea și la un proces echitabil, garantat prin art. 6 CEDO, precum

și prezența temeiurilor de încetare a procesului penal în legătură cu încălcarea principiului

non bis in idem.

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că, la pronunțarea asupra

motivelor indicate în cererile de apel, instanța de apel urmează să țină cont de

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16 februarie 2010, statuează că ”art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda 1994), cu toate acestea noțiunea de

proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale”.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează, că decizia instanței

de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării

soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume, instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea

procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a

judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a

judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii

judecătorești.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit conchide de a admite recursurile

ordinare declarate la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată, pentru adoptarea unei soluții corecte.

18

art. 149, 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele

administrate și examinate în instanță, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le

dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă

a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv, în caz

de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o

soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în

acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocații Buliga Dumitru și Mișcoi

Mihail în numele inculpatului Oboroc Octavian și de către avocatul Miroliubov

Rodica în numele inculpatului Oboroc Octavian, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2022, în cauza penală în privința lui

Oboroc Octavian XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Decizia motivată semnată la 28 februarie 2023 și pronunțată integral la 31 martie

2023.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Victor Boico

Ghenadie Plămădeală

19