1ra-2169/21 — art.190 al.1 CP

1ra-2169/21 — art.190 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2169/21

1-20015458-01-1ra-01122021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Cobzac Elena

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Negru Veaceslav, în numele inculpatului Cîmpu Dmitri și de către

inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

07 septembrie 2021 și sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Central din 02 aprilie

2021, în cauza penală în privința lui

Cîmpu Dmitri xxxxxx, născut la xxxxxx, originar și

domiciliat în xxxxxx, nr.39, anterior condamnat prin

hotărârile:

xxxxxx

Termenii de examinare:

prima instanță: 05.02.2020 - 02.04.2021;

instanța de apel: 29.04.2021– 07.09.2021;

instanța de recurs: 01.12.2021 – 23.02.2022.

A C O N S T A T A T :

Cîmpu Dmitri a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.190 alin.(1) Cod penal și în baza acestei Legi a fost condamnat la 2 ani și 6 luni

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Cîmpu Dmitri, la data de 27.06.2019, aproximativ la ora 21:30, aflându-se în

orașul Cupcini, la terasa cafenelei SRL „Novac Dan Comerț”, având scopul de

cupiditate, intenționat prin inducerea în eroare prin prezentarea ca adevărată a

unei fapte mincinoase și abuzând de încrederea persoanei, sub pretextul că va

întoarce în scurt timp telefonul mobil de model „xxxxxx”, estimat la prețul de 3500

lei, pe care l-a cerut precum că pentru a telefona.

Astfel, l-a însușit de la Veriga Oleg, neavând intenția să-și onoreze

angajamentul asumat, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material

considerabil în sumă de 3500 lei.

Astfel, acțiunile lui Cîmpu Dmitri au fost încadrate juridic în baza art.190

alin.(1) Cod penal, după indicii calificativi - ”escrocheria, adică dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea

ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii și părții actului juridic nul

sau anulabil, ori dacă încheierea acesteia este determinată de comportamentul

dolosiv și viclean care a produs daune considerabile.”

1

2.1 Prin încheierea Judecătoriei Edineț, Sediul Central din 19 octombrie

2020, inculpatul Cîmpu Dmitri a fost anunțat în căutare, fiind pornit dosar de

căutare cu nr.2020140103.

Cauza a fost examinată în procedura generală, în lipsa inculpatului.

numele inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie aplicată

față de Cîmpu Dmitri o pedeapsă mai blândă neprivativă de libertate.

În motivarea cererii de apel, apelantul a indicat că inculpatul își recunoaște

parțial vina, explicând că aflându-se în orașul Cupcini pe o terasă Veriga Oleg i-a

transmis telefonul pentru a asculta muzică, iar la întoarcere acasă în municipiul

Bălți, s-a urcat în taxi fără ca să întoarcă telefonul, uitând din grabă de acest fapt.

Ajungând la intersecția și podul ce duce spre orașul Rîșcani, pentru a ajunge acasă,

din lipsa de bani, a gajat telefonul unui operator de la stația PECO. Ulterior însă

nu a avut bani pentru a întoarce telefonul, iar când a găsit banii nu a putut stabili

căruia dintre operatori a gajat telefonul. Între timp Veriga Oleg s-a adresat la poliție

cu plângere.

Apărătorul a invocat că inculpatul se căiește de cele comise, cu partea

vătămată s-a împăcat, i-a cumpărat un telefon nou, mai performant, a înaintat

cerere către organul de urmărire penală cu privire la încetarea dosarului penal în

legătură cu împăcarea părților, inculpatul nu se află la evidența medicului narcolog

și psihiatru, este angajat în bază de contract în afara țării și din cauza situației

pandemice nu se poate reîntoarce acasă, este caracterizat pozitiv, are familie, este

în relație de concubinaj, la întreținere are un copil minor, regretă fapta comisă,

aceasta fiind comisă din greșeală și promite pe viitor să nu admită situații de acest

gen.

2021, a fost respins apelul declarat ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.2. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, prima

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just ajungând la

concluzia că inculpatul Cîmpu Dmitri a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.190

alin.(1) Cod penal. Concluziile despre vinovăția inculpatului au fost constatate prin

totalitatea de probe acumulate la prezenta cauză penală, ce au fost apreciate cu

respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor.

Deși, inculpatul Cîmpu Dmitri a recunoscut doar parțial vina, în opinia

instanței de apel, vina acestuia se confirmă prin plângerea din 03.07.2019

înaintată organelor de poliție de către Veriga Oleg (f.d.6); procesul-verbal din

03.07.2019 de consemnare a declarațiilor lui Veriga Oleg (f.d.7); procesul-verbal

din 03.07.2019 de cercetare la fața locului (f.d.8); procesul-verbal din 03.07.2019

de consemnare a declarațiilor lui Novac Alexandru (f.d.11); procesul-verbal din

27.07.2019 de audiere a părții vătămate Veriga Oleg (f.d.14); procesul-verbal din

06.09.2019 de audiere suplimentară a părții vătămate Veriga Oleg (f.d.17);

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie (f.d.18-19); procesul-

verbal din 11.09.2019 de audiere a bănuitului Cîmpu Dmitri (f.d.27); revendicare

(f.d.30-31); ordonanță de încetare a urmăririi penale din 18.11.2010 (f.d.34);

ordonanță de încetare a urmăririi penale din 02.04.2015 (f.d.35-36); ordonanță de

încetare a urmăririi penale din 29.12.2014 (f.d.37-38); ordonanță de încetare a

urmăririi penale din 03.02.2015 (f.d.39); sentință nr.1-987/13 din 24.12.2013

(f.d.40-42); ordonanță de încetare a urmăririi penale și clasarea cauzei penale din

2

07.03.2013 (f.d.43); ordonanță de încetare a urmăririi penale și clasare a cauzei

penale din 16.04.2013(f.d.44-45); sentința nr.1-502/2014 din 08.07.2014 (f.d.47-

50); dispozitivul deciziei CA Bălți nr.1a-73/2016 din 13.01.2016 (f.d.51); încheierea

Curții de Apel Bălți din 09.03.2016 (f.d.52); dispozitivul deciziei Curții supreme de

Justiție nr.1ra-1353/2016 din 29.06.2016 (f.d.53); sentință nr.1-987/13 din

24.12.2013 (f.d.54-55); sentință nr.1-7/2004 din 22.03.2004 (f.d.56-59); sentință

nr.1-667/01 din 31.07.2001 (f.d.60-61); procesul-verbal 16.12.2019 de audiere a

învinuitului Cîmpu Dmitri din (f.d.66-67); caracteristică eliberată lui Cîmpu Dmitri

de către Gospodăria Locativ-Comunală Bălți (f.d.82); cerere părții vătămate Veriga

Oleg din 20.01.2020 (f.d.83); declarațiile părții vătămate Veriga Oleg din

01.02.2021 (f.d.148).

Astfel, instanța de apel a constatat că, instanța de fond cercetând în cumul

probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței

și concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile părții vătămate în

ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt,

dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Cîmpu Dmitri încadrarea juridică

corespunzătoare, și anume art.190 alin.(1) Cod penal – ”escrocheria, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane

prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii și părții

actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acesteia este determinată de

comportamentul dolosiv și viclean care a produs daune considerabile.”

Instanța de apel a remarcat că în cadrul urmăririi penale, Cîmpu Dmitri a

recunoscut integral vina în faptul însușirii telefonului și s-a căit de fapta comisă.

Mai mult ca atât, din declarațiile părții vătămate Veriga Oleg rezultă că

Cîmpu Dmitri i-a cerut telefonul pentru a asculta muzică. La un moment dat acesta

s-a ridicat de la masă, având telefonul la el și spunând că revine în câteva clipe, nu

s-a mai întors. Este cert, că din start Cîmpu Dmitri nu avea intenția de a reîntoarce

lui Veriga Oleg telefonul, ceea ce rezultă din însăși faptul plecării lui Cîmpu Dmitri,

care deși a promis să se întoarce, nu a mai venit nici măcar să își ia rămas bun de

la noul său cunoscut.

Ulterior, gajând telefonul operatorului de la stația PECO, fără a întreprinde

careva măsuri în vederea recuperării acestui bun și contactării lui Veriga Oleg

pentru a comunica lui despre soarta telefonului, discuția telefonică dintre aceștia

având loc doar la inițiativa părții vătămate Veriga Oleg. Însă în mod clar Cîmpu

Dmitri i-a invocat, că pentru a recupera telefonul acesta urmează să achite suma

de 700 lei operatorului de la stația PECO, iar acțiuni concrete de recuperare a

prejudiciului Cîmpu Dmitri a inițiat doar după depunerea de către partea vătămată

a plângerii către organele de drept.

Prin urmare, instanța de apel a respins alegațiile avocatului referitor la

nevinovăția inculpatului, menționând că acestea sunt contradictorii cumulului de

probe cercetate, în speță fiind cert stabilit faptul comiterii infracțiunii de

escrocheriei.

Totodată, verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în privința

inculpatului, instanța de apel a constatat că, prima instanță a acordat deplină

eficiență prevederilor art. art.7, 61 și 75 Cod penal, la stabilirea categoriei și mărimii

pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de condițiile de viață ale acestuia precum și scopul pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului și corect a conchis că în privința

inculpatului Cîmpu Dmitri este rațională aplicarea unei pedepse sub formă de

închisoare.

3

Instanța de apel a considerat, că pedeapsa aplicată inculpatului Cîmpu

Dmitri, sub formă de închisoare, în cuantumul stabilit de către prima instanță,

este în coraport cu gravitatea faptei comise – infracțiune mai puțin gravă, comise

cu intenție; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit – de cupiditate și profit;

personalitatea inculpatului – în caracteristica eliberată de ÎM „Gospodăria Locativ-

Comunală Bălți” nu sunt indicate careva semne/elemente caracteristice ale

personalității inculpatului, iar conform adeverințelor anexate la dosar, nu se află

la evidența medicului psihiatru, la evidența medicului narcolog cu diagnoza

„narcomanie” s-a aflat în perioada 02.01.2014 - 16.03.2016, după care a fost scos

de la evidență, anterior a avut conflicte cu legea penală – fapt care rezultă din

materialele cauzei, la dosar fiind anexate: ordonanța din 16.04.2001 de încetare a

urmăririi penale conform art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal; sentința nr.1-667/2001

din 21.07.2001 de condamnare în baza art.217 alin.(2) Cod penal, la pedeapsa sub

formă de amendă; sentința nr.1- 7/2004 din 22.03.2004 de condamnare în baza

art.120 alin.(2) Cod penal, la pedeapsa sub formă de amendă; ordonanța din

18.11.2010 de încetare a urmăririi penale în baza art.190 alin.(1) Cod penal;

ordonanța din 07.03.2013 de încetare a urmăririi penale conform art.186 alin.(2)

lit. d) Cod penal; ordonanța din 16.04.2001 de încetare a urmăririi penale conform

art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal; sentința nr.1-987/13 din 24.12.2013 de

condamnare în baza art.190 alin.(2) lit. c), art.2011 alin.(2) lit. a) și art.187 alin.(2)

Cod penal la pedeapsă închisorii cu suspendarea condiționată a executării ei în

temeiul art.90 Cod penal; sentința nr.1-502/14 din 08.07.2014 în privința lui

Cîmpu Dmitri modificată prin decizia Curții de Apel Bălți din 13.01.2016 cu privire

la condamnarea lui în baza art.349 alin.(2) lit. a) Cod penal la pedeapsa închisorii

(eliberat din locurile de detenție la 05.10.2018); ordonanța din 29.12.2014 de

încetare a urmăririi penale în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal; ordonanța

din 03.02.2015 de încetare a urmăririi penale în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod

penal; ordonanța din 02.04.2015 de încetare a urmăririi penale în baza art.186

alin.(2) lit. d) Cod penal; atitudinea inculpatului față de faptele comise și procesul

desfășurat – deși a recunoscut parțial vina, totuși inculpatul s-a eschivat de la

prezentarea în fața instanței, fiind necesară anunțarea lui în căutare. Circumstanțe

atenuante – nu s-au constatat.

În acest sens, instanța de apel a reținut că stabilirea categoriei excepționale

de pedeapsă sub forma de închisoare este condiționată de personalitatea

inculpatului care anterior de mai multe ori a fost atras la răspunderea penală, fapt

ce denotă cert că acesta nu tinde spre corectarea comportamentului său

infracțional, or a continuat comiterea infracțiunilor inclusiv din categoria celor care

anterior le-a comis – contra patrimoniului, iar prezenta infracțiune a comis-o având

antecedente penale nestinse.

În aceste împrejurări instanța de apel a considerat inoportună aplicarea față

de Cîmpu Dmitri a pedepsei sub formă de amendă sau muncă neremunerată în

folosul comunității, sau aplicarea prevederilor 90 Cod penal, or potrivit revendicării

Cîmpu Dmitri a fost judecat de 5 ori la diferite categorii de pedeapsă, totodată în

privința lui în temeiul art.109 Cod penal au fost încetate 9 cauze penale.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată solicitarea părții apărării cu

privire la încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea părților, în temeiul

art. 109 Cod penal, deoarece Cîmpu Dmitri a comis infracțiunea de escrocherie

având antecedentul penal nestins, or, prin decizia Curții de Apel Bălți din

13.01.2016 acesta a fost condamnat la pedeapsa închisorii în baza art.349 Cod

penal, iar în temeiul art.85 alin.(1) Cod penal la această pedeapsă s-a adăugat

parțial partea neexecutată din pedeapsa aplicată lui Cîmpu Dmitri prin sentința

Judecătoriei Bălți din 24.12.2013 (de condamnare în baza art.190 alin.(2), lit. c),

4

art.2011 alin.(2), lit. a) și art.187 alin.(2) Cod penal). Respectiv, prezența

antecedentelor penale nestinse pentru infracțiune similară (escrocherie) reprezintă

la caz impediment pentru aplicarea institutului împăcării prevăzut la art.109 Cod

penal, motiv pentru care cererea apărării urmează a fi respinsă.

ordinare:

5.1 Inculpatul Cîmpu Dmitri, care invocând prevederile art.427 alin.(1)

pct.6), 16) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor adoptate, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

În argumentarea recursului, recurentul indică că, instanțele ierarhic

inferioare nu au luat în considerație circumstanțele cauzei și au individualizat

greșit pedeapsa penală, în contextul în care inculpatul a recunoscut faptele

invocate în faza urmăririi penale, nu se află la evidența medicului narcolog și

psihiatru, este angajat în bază de contract în afara tarii și din cauza situației

pandemice nu se poate reîntoarce acasă, este caracterizat pozitiv, are familie, este

în relații de concubinaj, la întrețineri are un copil minor, regret fapta comisă,

aceasta fiind comisă din greșeală în rechizitoriu și a solicitat ca examinarea cauzei

să aibă loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, inculpatul

urma să beneficieze de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de

lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității

și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul

pedepsei cu amendă.

Conform înscrisurilor anexate la prezenta cauza penală, s-a constatat faptul,

că Cîmpu Dumitru și-a recunoscut vina în cele incriminate, ultimul a restituit

integral părții vătămate, Veriga Oleg prejudiciu cauzat, partea vătămate careva

pretenții față de ultimul nu are. Inculpatul și-a recunoscut vina și s-a căit sincer

pentru fapta comisă, antecedentul penal la moment fiind stins.

Astfel, recurentul consideră că aplicarea pedepsei sub formă de închisoare

cu executare reală nu este rațională, iar reeducarea acestuia este posibilă și cu

aplicarea unei pedepse mai blânde cu stabilirea unei perioade de probațiune cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

5.2. Avocatul Negru Veaceslav în numele inculpatului, invocând prevederile

art.427 alin.(1), pct.10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care să fie aplicată față de Cîmpu Dmitri o pedeapsă mai blândă neprivativă de

libertate sub formă de amendă sau muncă neremunerată în folosul societății, care

este de acord să o execute, sau aplicarea prevederilor art.90 Cod penal.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia a invocat argumente similare

celor indicate anterior în apel și descrise în pct.3.1 al prezentei decizii.

5.3. În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11 ) Cod de procedură

penală, procurorul Suvac Nicolae a depus referință asupra recursurilor declarate

de inculpat și de către avocat în numele inculpatului, prin care solicită ca acestea

să fie declarate inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

5

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs

verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

În cauza deferită judecării, sânt declarate două cereri de recurs din partea

inculpatului și a avocatului acestuia, Negru Veaceslav, care conțin critici similare

privitor la soluția instanțelor de fond în partea individualizării pedepsei penale.

Astfel, în contextul ce urmează instanța de recurs se va expune punctat

asupra soluției de inadmisibilitate adoptată pe marginea acestora, fără a le diviza

în subpuncte separate, ci analizându-le în același context.

La caz, Colegiul penal reține că, inculpatul indică drept temeiuri pentru

recurs prevederile art.427 alin.(1), pct.6) și 16) Cod de procedură penală, deși

invocă temeiurile pentru declararea recursului prevăzute la art.427 alin.(1), pct.6)

și 16) Cod de procedură penală, în conținutul recursului nu expune nici o

argumentare în susținerea respectivelor temeiuri, criticând hotărârea instanței de

apel doar sub aspectul asprimii pedepsei aplicate inculpatului.

Prin urmare, Colegiul penal apreciază că invocarea incidenței la caz a

prevederilor art.427 alin.(1), pct.6) și 16) Cod de procedură penală, este declarativă

și neîntemeiată.

În continuare, lecturând recursurile declarate, Colegiul penal constată că

atât inculpatul cât și avocatul nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de

judecată și nici încadrarea juridică a acțiunilor, din care considerente instanța de

recurs nu se va expune referitor la aceste aspecte, dar critică decizia instanței de

apel numai referitor la chestiunea de individualizare a pedepsei, argumente, care

se încadrează în temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură

penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dacă s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând conținutul recursurilor declarate în raport cu decizia recurată și

materialele cauzei deduse judecății, instanța de recurs a stabilit că argumentele

recursurilor preponderent sunt aceleași care au fost invocate și în textul cererii de

apel și se fundamentează pe dezacordul cu modalitatea de individualizare a

pedepsei penale, în privința cărora instanța de apel s-a pronunțat în mod

argumentat și detaliat, iar soluțiile adoptate pe marginea acestei spețe atât de către

instanța de fond, cât și de cea de apel, privitor la individualizarea pedepsei în

privința inculpatului sunt legale, întemeiate și urmează a fi menținute integral.

În acest context, Colegiul penal menționează, că potrivit art.75 Cod penal,

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la

cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

6

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Cu referire la circumstanțele speței, Colegiul penal reține că cauza penală în

privința inculpatului Cîmpu Dmitri a fost examinată în procedura generală, în lipsa

inculpatului, în privința acestuia fiind pornit dosar de căutare cu nr.2020140103.

Recunoscându-l vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190

alin.(1) Cod penal, prima instanță i-a stabilit inculpatului Cîmpu Dmitri pedeapsa

sub formă de închisoare, pe un termen de 2 ani și 6 luni închisoare, cu executare

în penitenciar de tip semiînchis, soluție menținută de către instanța de apel.

Potrivit principiului individualizării pedepsei penale (art.7 Cod penal) în

coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art.75

alin.(1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor

comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile,

circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de

influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în

baza căruia a fost condamnat inculpatul.

Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând

seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului,

duratei ori a cuantumului pedepsei.

Având în vedere criteriile definite supra, Colegiul penal consideră că, la

stabilirea pedepsei inculpatului Cîmpu Dmitri, instanțele judecătorești au ținut

cont pe deplin de principiile de aplicare a pedepsei penale prevăzute de art.61 Cod

penal, de criteriile generale de individualizare a pedepsei, stipulate în art.75 Cod

penal, de toate circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, inclusiv de cele

enumerate de recurenți în recurs, de persoana inculpatului și influența pedepsei

asupra corijării și reeducării acestuia.

Colegiul penal consider că atât prima instanță, cât și instanța de apel, corect

au reținut că în privința lui Cîmpu Dmitri stabilirea categoriei excepționale de

pedeapsă a fost condiționată de personalitatea inculpatului, care anterior a fost

atras la răspunderea penală de repetate ori, potrivit revendicării Cîmpu Dmitri a

fost judecat de 5 ori, totodată în temeiul art.109 Cod penal au fost încetate 9 cauze

penale, fapt ce denotă cert că acesta nu tinde spre corectarea comportamentului

său infracțional, continuînd comiterea infracțiunilor inclusiv din categoria celor

care anterior le-a comis – contra patrimoniului, mai mult prezenta infracțiune

inculpatul a comis-o având antecedente penale nestinse.

Prin urmare, instanța de recurs găsește vădit nefondată revendicarea

recurenților privind modificarea modalității de executare a pedepsei închisorii

stabilite inculpatului Cîmpu Dmitri, prin aplicarea prevederilor art.90 Cod penal,

or, instituția suspendării condiționate a executării pedepsei reprezintă o

prerogativă exclusivă a instanței de judecată, iar condiția esențială pentru aplicarea

acestei instituții este, fără îndoială, aptitudinea subiectivă a persoanei făptuitorului

de a se corija, de a se elibera de mentalitatea și de deprinderile antisociale care

l- au antrenat pe calea infracțiunii, prin eforturi făcute sub amenințarea pedepsei

7

la care a fost condamnat și a cărei executare poate fi evitată doar printr-o conduită

corectă și deci prin auto reeducare.

Totodată, Colegiul penal reamintește că chiar și în cazul îndeplinirii

condițiilor prevăzute de prevederile art.90 alin.(1) Cod penal, nu se creează un

drept pentru inculpat, ci doar se întrunesc circumstanțele necesare care constituie

temei de drept pentru instanța de judecată de a decide, potrivit propriei convingeri,

asupra oportunității suspendării executării pedepsei închisorii.

Concomitent, se atestă faptul că argumentele date a fost invocat și în apel,

asupra căruia instanța de apel s-a expus desfășurat și argumentat, fără a pune la

dubiu corectitudinea soluției adoptate pe marginea chestiunii vizate (pct.4 din

prezenta decizie).

De asemenea, nu poate fi reținut nici argumentul inculpatului, precum că

instanța de apel nu a verificat oportunitatea aplicării în privința acestuia a unei

pedepse de altă categorie, ca de exemplu amenda, munca neremunerată în folosul

comunității sau închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, or

anterior inculpatului Cîmpu Dmitri, pentru infracțiunile comise i s-a aplicat, atât

pedeapsa sub formă de amenda, la fel fiind dispusă și suspendarea condiționată a

executării pedepsei închisorii, în temeiul art. 90 Cod penal, însă sancțiunile

respective nu au dus la atingerea scopului pedepsei penale, inculpatul nu și-a făcut

concluzii necesare că, faptele social periculoase sunt supuse răspunderii penale,

inclusiv și cu închisoarea, or inculpatul din nou a comis o infracțiune similară cu

intenție.

Prin urmare, instanța de recurs constată că instanța de apel corect a ajuns

la concluzia că corectarea inculpatului Cîmpu Dmitri va fi asigurată doar prin

executarea reală a pedepsei închisorii.

Față de cele ce preced, instanța de recurs ordinar constată, că pedeapsa

individualizată de instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității,

cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabiliri echității sociale,

corectării inculpatului, precum și prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni din partea

acestuia.

Instanța de recurs mai notează și faptul că, din analiza deciziei recurate,

erorile de drept invocate în recursurile părții apărării nu și-au găsit confirmare, dat

fiind faptul că, argumentele indicate, în esență au fost abordare în decizia instanței

de apel, care la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5),

417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor aspectelor ce țin de individualizarea pedepsei, hotărârea emisă

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția, motivare pe care instanța de

recurs ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este

conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct.37 a hotărârii Albert c. România

din 16.02.2010.

În acest context, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei

nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat în speță, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Negru

Veaceslav în numele inculpatului Cîmpu Dmitri și de către inculpat, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 septembrie 2021, în cauza

penală în privința lui Cîmpu Dmitri xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

8

Decizia motivată pronunțată la 07 aprilie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Cobzac Elena

9