1ra-1366/20 — art. 287 alin. 3, art. 152 alin. 1, art. 192-1 alin. 1 CP

1ra-1366/20 — art. 287 alin. 3, art. 152 alin. 1, art. 192-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1366/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte: Timofti Vladimir

Judecători: Toma Nadejda, Guzun Ion,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Moldovan Gabriela în numele inculpatului Caminschi Dmitri,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

04 martie 2020 și a sentinței Judecătoriei Edineț (sediul Central) din

08 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui

Caminschi Dmitri XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 29.01.2019 – 08.10.2019

instanța de apel: 12.11.2019 – 04.03.2020

instanța de recurs: 20.05.2020 – 21.10.2020.

A C O N S T A T A T :

08 octombrie 2019, Caminschi Dmitri a fost recunoscut vinovat și condamnat

în baza:

- art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare;

- art. 1921 alin. (1) Cod penal, la 1 (unu) an închisoare;

- art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, fără

amendă;

- art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare;

- art. 351 alin. (2) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Caminschi Dmitri i-a fost stabilită

definitiv pedeapsa cu închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

A fost admisă parțial solicitarea procurorului privind încasarea

cheltuielilor judiciare și s-a dispus încasarea din contul lui Caminschi Dmitri

în beneficiul statului, pentru efectuarea rapoartelor de expertiză medico-

1

legală în sumă de 2 016 lei și pentru extrădare în sumă de 33 688, 82 lei.

Caminschi Dmitri la data de 04 decembrie 2017, aproximativ ora

22:00-23:00, împreună cu o altă persoană, aflându-se în barul „XXXXX”, situat

în XXXXX, s. XXXXX, au inițiat un conflict cu Voitic Alexandru, în urma căruia,

Caminschi Dmitri împreună cu cealaltă persoană, i-au aplicat mai multe

lovituri cu pumnii și picioarele lui Voitic Alexandru.

Ulterior, cealaltă persoană, având în mână o bâtă, i-a aplicat lui

Voitic Alexandru o lovitură cu bâta peste piciorul stâng, după care

Caminschi Dmitri, i-a mai aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite

părți ale corpului, inclusiv și peste piciorul stâng, astfel conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 201819D0021 din 13 martie 2018, cauzându-i lui

Voitic Alexandru, fractura peritrohanterică a osului femural stâng, care a fost

produsă prin acțiunea traumatică a unui corp contodent dur, posibil la data și

circumstanțele indicate, ce se califică ca vătămare corporală medie cu

dereglare a sănătății de lungă durată.

Acțiunile lui Caminschi Dmitri au fost încadrate în baza art. 152 alin. (2)

lit. e) Cod penal, vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a

sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările

prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a

sănătății, săvârșită de două persoane.

Tot el, continuându-și activitatea sa criminală, la data de 09 mai 2018,

aproximativ ora 16:00, fără scop de însușire, având intenția de a răpi mijlocul

de transport care aparține unei alte persoane, a răpit motocicleta de model

„XXXXX”, cu n/î XXXXX, care era parcată în preajma magazinului „Sofia” din

XXXXX, s. XXXXX, a cărui proprietar este Mocan Serghei, cauzându-i astfel

părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă de 20 500 lei.

Acțiunile lui Caminschi Dmitri au fost încadrate în baza art. 1921 alin.

(1) Cod penal, răpirea mijlocului de transport, fără scop de însușire.

Tot el, continuându-și activitatea sa criminală, la data de 12 mai 2018,

aproximativ ora 03:00, având intenția de profit și îmbogățire, cu scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se în parcul din XXXXX,

sat. XXXXX, i-a aplicat lui Martînov Anatolie câteva lovituri cu un obiect dur

contondent în regiunea capului și în mod deschis, din buzunarul din spatele

pantalonilor, a sustras de la acesta bani în sumă de 6 000 lei, după care a fugit

într-o direcție necunoscută, cauzându-i astfel părții vătămate un prejudiciu

material considerabil, iar conform raportului de constatare medico-legală nr.

201819P0253 din 21 mai 2018, excoriație la cap, echimoză și edem la față,

care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp contondent dur,

posibil la data indicată, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Acțiunile lui Caminschi Dmitri au fost încadrate în baza art. 187 alin. (2)

lit. e) și f) Cod penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, săvârșit cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau

sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

2

Tot el, la data de 04 mai 2015, aproximativ ora 22:00, având scopul

comiterii infracțiunii ce ține de răpirea persoanei, din motive huliganice, în

urma înțelegerii prealabile apărute spontan împreună cu alte două persoane,

în timp ce se deplasau pe traseul din s. Caraiman spre XXXXX, XXXXX, cu

automobilul de model „Volkswagen Passat”, cu n/î XXXXX, condus de către o

altă persoană, care în cadrul urmăririi penale a fost scoasă de sub urmărirea

penală, i-au oprit în drum pe cet. Ciubara Ghenadie și Cușnir Igor.

Astfel, nefiind investiți în condițiile legii cu exercițiul calității de

colaborator de poliție, s-au prezentat ca colaboratori de poliție al

Inspectoratului de Poliție Edineț și le-au arătat un pachețel din polietilenă în

care se afla o substanță de culoare albă, creând confuzii și sugerând

credibilitate celor doi, precum că sunt colaboratori de poliție.

Prin urmare, au cerut de la Cușnir Igor bani în sumă de 2 500 lei, pentru

a nu-l documenta asupra pretinsei infracțiuni ce ține de circulația ilegală a

substanțelor narcotice, iar de la Ciubara Ghenadie, i-au solicitat să-i urmeze la

Inspectoratul de Poliție Edineț. Din motiv că Ciubara Ghenadie a refuzat să-i

urmeze, declarând că nu este vinovat cu nimic, reacționând critic la cele

declarate de către acesta, Caminschi Dmitri împreună cu celelalte două

persoane, au aplicat forța fizică în privința victimei, forțat l-au urcat în

portbagajul automobilului și au continuat deplasarea, săvârșind cumulativ

infracțiunea de răpire a persoanei.

Astfel, prin folosirea de către Caminschi Dmitri, fără drept a calității de

colaborator de poliție, a încălcat prestigiul Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova și respectul acestuia, care se află în legătură cauzală cu

urmările survenite.

Acțiunile lui Caminschi Dmitri au fost încadrate în baza art. 351 alin. (2)

Cod penal, uzurparea de calități oficiale, însoțită de săvârșirea pe această bază

a altei infracțiuni, săvârșită de două sau mai multe persoane.

Tot el, având scopul răpirii persoanei, din motive huliganice, în urma

înțelegerii prealabile apărute spontan și împreună cu alte două persoane,

săvârșind infracțiunea de uzurparea de calități oficiale, indignându-se că

Ciubara Ghenadie refuză să-i urmeze, i-au aplicat multiple lovituri acestuia cu

pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, în rezultat la ce i-au cauzat

leziuni corporale sub formă de excoriație la sprânceana ochiului drept,

echimoza pleoapei superioare a ochiului drept, edemul și echimoza 1/3

inferioare a antebrațului drept, care potrivit raportului de expertiză

medico-legală nr. 151 din 05 iunie 2015 se califică ca vătămare corporală

neînsemnată.

Ulterior, continuându-și acțiunile criminale, forțat și contrar voinței, l-

au urcat pe Ciubara Ghenadie în portbagajul automobilului și au continuat

deplasarea.

Astfel, Ciubara Ghenadie, fiind în portbagajul automobilului, l-a

contactat telefonic de pe telefonul său mobil pe Lîsîi Serghei, locuitor al

XXXXX, XXXXX, iar după parcurgerea distanței de aproximativ 500 – 700

3

metri, automobilul a fost stopat de către Lîsîi Serghei, Lîsîi Alexandru și Lîsîi

Ion, locuitori a XXXXX, XXXXX, care l-au eliberat pe Ciubara Ghenadie,

curmând în așa fel acțiunile ilegale ale făptașilor.

Acțiunile lui Caminschi Dmitri au fost încadrate în baza art. 164 alin. (2)

lit. e) Cod penal, răpirea unei persoane, săvârșită de două sau mai multe

persoane.

3.1. Avocatul Moldovan Gabriela în numele inculpatului

Caminschi Dmitri, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care inculpatul Caminschi Dmitri să fie achitat.

În motivarea apelului avocatul a menționat că:

- prima instanță a adoptat sentința de condamnare, bazându-se doar pe

descrierea laturilor obiective și subiective ale infracțiunilor, precum și

materialele anexate la dosar, astfel ignorând probele administrate în cadrul

ședințelor de judecată;

- cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod

penal, inculpatul nu a avut intenția de a aplica violență în privința lui

Voitic Alexandru, or potrivit declarațiilor martorilor și a părții vătămate,

conflictul nu a fost inițiat de către inculpat, dar de către partea vătămată care

a venit la solicitarea lui Cotean Artiom, cu scopul de a se clarifica cu inculpatul

Caminschi Dmitri, care a făcut o glumă în adresa lui Cotean Artiom, fapt care

prin sentința Judecătoriei Edineț (sediul Central) din 21 ianuarie 2019, s-a

stabilit că leziunile corporale au fost cauzate de către Filipaș Vladislav, pentru

ce a fost recunoscut vinovat. Astfel, lipsește latura subiectivă a infracțiunii

prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, deoarece nu a fost dovedită

intenția inculpatului, iar vătămările corporale cauzate părții vătămate au

survenit în urma aplicării violenței de către Filipaș Vladislav și nu de către

inculpatul Caminschi Dmitri, fapt ce rezultă din declarațiile martorilor

Voitic Mihail, Voitic Denis, Dubovițcaia Natalia, Beleacov Denis, Cotean Artiom

și declarațiile părții vătămate Voitic Alexandru;

- partea vătămată Voitic Alexandru a declarat că nu are pretenții

materiale sau morale în privința inculpatului, astfel solicitând ca să nu-i fie

aplicată acestuia pedeapsă privativă de libertate;

- referitor la infracțiunea prevăzută de art. 1921 alin. (1) Cod penal,

prima instanță la fel s-a bazat pe declarațiile părții vătămate și nu a luat în

considerație declarațiile inculpatului și a martorilor. Acțiunile lui

Caminschi Dmitri nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 1921

alin. (1) Cod penal, din motiv că lipsește latura obiectivă și subiectivă a

infracțiunii;

- potrivit actului de învinuire, inculpatul avea intenția de a răpi mijlocul

de transport care era parcat în preajma magazinului „Sofia” din s. XXXXX, însă

nevinovăția inculpatului Caminchi Dmitri se probează prin declarațiile

martorilor Ursulenco Nichita, Prisacari Artur, Iarovoi Alexandr, Luncan

4

Veaceslav, Toderica Veaceslav, Mocan Alexandru, precum și a părții vătămate

Mocan Serghei, care a susținut că nu dorește ca inculpatului să-i fie stabilită o

pedeapsă și că nu are pretenții materiale, deoarece deține o recipisă din

numele acestuia.

În privința învinuirii înaintată în baza art. 187 alin. (2) lit. e) și f)

Cod penal, consideră apărarea că aceasta nu a fost confirmată prin probe

pertinente și concludente, astfel lipsind latura obiectivă și subiectivă a

infracțiunii, menționând că pentru calificarea acțiunilor făptuitorului în baza

art. 187 Cod penal, este necesar ca să fie constatat și dovedit faptul urmării

scopului de însușire a bunului deposedat ilegal de către făptuitor;

- acuzarea nu a prezentat probe care să confirme faptul că inculpatul a

avut scopul să însușească banii sustrași de la partea vătămată

Martînov Anatolie, or, partea vătămată, în cadrul ședinței din instanța de

judecată, sub jurământ, a declarat că inculpatul Caminschi Dmitri nu este

persoana care i-a sustras banii, iar prima instanță eronat a apreciat critic

declarațiile părții vătămate Martînov Anatolie;

- concluzia instanței de fond conform căreia declarațiile martorilor nu

urmează a fi luate în considerație, din motiv că nu au fost martori oculari în

timpul comiterii infracțiunii în opinia apelantului sunt eronate, întrucât faptul

că în seara comiterii infracțiunii, inculpatul nu era singur, iar la ora 03:00,

când partea vătămată a fost jefuită, acesta se afla la domiciliul său, se confirmă

prin declarațiile martorilor audiați în cadrul ședinței de judecată, și anume

Havric Alexandru, Parașnicenco Natalia, Caminscaia Ala, Galunca Alexandru,

Movila Alexandra, Borodac Valeriu, Grimacovschi Anatolie, Martînov Anatolie

și Rusanovschi Dumitru;

- cu referire la învinuirea înaintată în baza art. 164 alin. (2) lit. e)

Cod penal, acuzatorul nu a prezentat probe relevante, pertinente, concludente

și veridice care să demonstreze comiterea infracțiunii imputate inculpatului,

iar instanța de fond neîntemeiat a concluzionat că argumentele inculpatului

sunt o versiune de apărare, or, nu a fost luat în considerație că potrivit

declarațiilor martorilor audiați în cadrul ședinței de judecată, și anume

Marțeniuc Alexandru, Cernei Ghenadie, Colesnic Lilia și Procopișin Valeri, se

atestă faptul că Caminschi Dmitri nu a participat la acțiunile de care este

învinuit, deoarece dormea în automobil;

- referitor la infracțiunea prevăzută de art. 351 alin. (2) Cod penal,

probele invocate de acuzare în lista rechizitoriului, nu sunt relevante și nu

probează învinuirea incriminată inculpatului, care este una nemotivată, or,

pentru incriminarea infracțiunii respective urmează a fi întrunite mai multe

cerințe, și anume: uzurparea de calități oficiale, însoțită de săvârșirea pe

această bază a altei infracțiuni, care de asemenea nu a fost demonstrată de

către acuzare, iar în lipsa laturii subiective a infracțiunii, apar dubii în

probarea învinuirii imputate, care urmează a fi interpretate în favoarea

inculpatului;

- inculpatul Caminschi Dmitri a fost recunoscut vinovat și condamnat

5

în baza art. 351 alin. (2) Cod penal, însă instanța de fond nu a indicat probele

în baza cărora a concluzionat astfel.

3.2. Inculpatul Caminschi Dmitri, solicitând casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care să-i fie redus termenul pedepsei, în temeiul

art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și să fie respinsă cerința privind

dispunerea încasării cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor

medico-legale și pentru extrădare.

În motivarea apelului inculpatul a menționat că:

- prima instanță nu a luat în considerație faptul că s-a aflat în arest

preventiv 5 luni în Polonia, precum și faptul că în temeiul art. 385 alin. (5) Cod

de procedură penală, a depus cerere cu privire la reducerea termenului

pedepsei din motivul condițiilor precare de detenție în Penitenciarul nr. 11;

- apelantul a exprimat dezacordul și cu dispunerea încasării

cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor medico-legale și pentru

extrădare, menționând că nu dispune de mijloace financiare;

- instanța de fond nu a luat în considerație declarațiile martorilor

apărării, precum și faptul că părțile vătămate nu au avut careva pretenții, ceea

ce urmează a fi stabilit ca circumstanță atenuantă;

- instanța de fond nu a luat în considerație faptul că la momentul

comiterii infracțiunilor, nu avea împlinită vârsta de 18 ani.

2020, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința

primei instanțe.

A fost admisă cererea inculpatului Caminschi Dmitri cu privire la

reducerea termenului pedepsei pentru încălcarea drepturilor privind

condițiile de detenție garantate de art. 3 CEDO și constatat faptul că inculpatul

a fost deținut în IP Edineț și Penitenciarul nr.11 Bălți pentru o perioadă de

266 zile, în calitate de prevenit, în condiții contrare prevederilor art. 3 CEDO.

În baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, pedeapsa stabilită

inculpatului Caminschi Dmitri a fost redusă cu 266 zile, pentru perioada

detenției în calitate de prevenit în IP Edineț și Penitenciarul nr. 11 Bălți,

calculându-se 2 zile de închisoare pentru 1 zi de arest preventiv.

4.1. În motivarea soluției emise instanța de apel a menționat că instanța

de fond a examinat cauza penală obiectiv și complet, cu respectarea

principiului nemijlocirii și contradictorialității procesului penal, în limita

învinuirii formulate în rechizitoriu, fiind verificate toate împrejurările de fapt

și constatate toate circumstanțele importante pentru justa soluționare a

cauzei, cu cercetarea probelor administrate și apreciate obiectiv din punct de

vedere al pertinenții, utilității, veridicității, concludenței și coroborării lor.

Instanța de apel a conchis că în speță a fost demonstrată vinovăția

inculpatului Caminschi Dmitri în comiterea infracțiunilor incriminate în baza

art. 164 alin. (2) lit. e) și 351 alin. (2) Cod penal, reținând în acest context

declarațiile martorilor Colesnic Lilia, Cernei Ghenadie, Marținiuc Alexandru,

6

Procopișin Valeriu.

Cu referire la învinuirea incriminată în baza art. 152 alin. (2) lit. e)

Cod penal, instanța de apel a indicat că aceasta se demonstrează prin

declarațiile părții vătămate Voitic Alexandru, precum și prin declarațiile

martorilor Voitic Denis, Cotean Artiom, Voitic Mihail și Beleacov Denis.

Instanța de apel a menționat, că declarațiile martorului apărării,

Dubovițcaia Natalia, sunt contrare celor date de către partea vătămată, iar în

coroborare cu declarațiile celorlalți martori, rezultă că prima instanță corect a

reținut faptul că părții vătămate Voitic Alexandru, i-a fost cauzată fractura ca

urmare a aplicării loviturii de către inculpatul Caminschi Dmitri, fapt

confirmat prin procesul-verbal din 04 decembrie 2017 de cercetare la fața

locului, de unde a fost ridicată o bâtă de culoare neagră (f. d. 155, vol. I), și

astfel în cadrul confruntării din 24 aprilie 2018, partea vătămată a declarat că

i-au fost aplicate lovituri cu o bâtă de către Filipaș Vladislav, iar cu piciorul i-

au fost aplicate lovituri de către Caminschi Dmitri (f.d. 238-240, vol. I); fapt

confirmat prin raportul de constatare medico-legală nr. 207-D din 05

decembrie 2017 și raportul de expertiză medico-legală nr. 201819D0021 din

13 martie 2018, din care rezultă că lui Voitic Alexandru i-au fost cauzate

fractura peritrohanterică a osului femural stâng, produsă prin acțiunea

traumatică a unui corp dur contondent, care se califică ca vătămare corporală

medie cu dereglare a sănătății de lungă durată (f.d. 173-176, vol. I).

Referitor la răpirea motocicletei de model „XXXXX”, cu n/î XXXXX, de

către inculpatul Caminschi Dmitri, instanța de apel a evidențiat că partea

vătămată Mocan Serghei a declarat că la data de 09 mai 2018, aflându-se în

centrul satului, a refuzat solicitarea inculpatului Caminschi Dmitri de a se

deplasa cu motocicleta la serviciul soției sale, însă inculpatul, contrar voinței

părții vătămate Mocan Serghei, a luat-o și s-a deplasat într-o direcție

necunoscută, iar peste 15 min., a deteriorat-o, fapt pentru care și-a asumat

obligația de a achita prejudiciul (f.d. 186, vol. V).

Instanța de apel a indicat că aceste circumstanțe se confirmă prin

declarațiile lui Iarovoi Alexandr, Luncari Vladislav și Toderica Veaceslav care

au confirmat refuzul părții vătămate de a transmite inculpatului motocicleta la

data de 09 mai 2018, precum și faptul că inculpatul Caminschi Dmitri a luat-o

contrar voinței părții vătămate (f.d. 105, vol. IV; f.d. 147, 222 vol. V); prin

declarațiile lui Ursulenco Nichita care a comunicat că a văzut momentul în

care Caminschi Dmitri a urcat pe motocicleta lui Mocan Serghei și s-a

îndreptat într-o direcție necunoscută (f.d. 107, vol. IV); prin declarațiile lui

Condrașco Maxim care a susținut că l-a observat pe Caminschi Dmitri cum se

deplasa cu motocicleta deteriorată, iar ulterior a aflat de la Mocan Serghei, că

acesta a luat-o fără învoire (f.d. 104, vol. IV).

Instanța de apel a conchis că prima instanță corect nu a reținut

declarațiile martorului Prisacari Artur, date în apărarea inculpatului, care a

comunicat contrariul, deoarece din conținutul sesizării formulate de

Mocan Serghei rezultă răpirea de către Caminschi Dmitri, la data de

7

09 mai 2018, ora 15:30 a motocicletei de model „XXXXX”, cu n/î XXXXX1, cu

deteriorarea acesteia și cauzarea prejudiciului material în sumă de 20 500 lei

(f.d. 7, vol. I), care a fost ridicată de la domiciliul părții vătămate (f.d. 13-14,

vol. I) și examinată la 14 mai 2018 (f.d. 15-17, vol. I).

De asemenea, instanța de apel a stabilit, că prima instanță corect a

constatat și vinovăția inculpatului în sustragerea deschisă a bunurilor

materiale de la Martînov Anatol, fapt confirmat prin declarațiile acestuia,

precum și declarațiile lui Havric Alexandru, Galunca Vitalii, Rusanovschi

Dmitri, Grimacovschi Anatolii, Poroșnicenco Naztalia, declarațiile date de

mama inculpatului, Caminscaia Ala, care au fost confirmate de către martorii

Movila Alexandrina și Borodac Valeriu.

Instanța de apel a evidențiat că vinovăția inculpatului în această parte,

se mai confirmă prin plângerea depusă de Martînov Anatol privind

identificarea și atragerea la răspundere penală a persoanei necunoscute care

în noaptea din 12 mai 2018, aproximativ ora 03:00, în parcul din localitatea

XXXXX, XXXXX, l-a lovit cu un obiect dur în regiunea capului, iar ulterior, în

mod deschis i-a sustras din buzunarul din spatele hainei, bani în sumă de

aproximativ 5 000 – 6 000 lei (f.d. 83, vol. I), și astfel, la 24 mai 2018,

recunoscându-l pe inculpatul Caminschi Dmitri după fotografie, ca fiind

persoana ce l-a jefuit (f.d. 113-114, vol. I) și care i-a cauzat vătămări corporale

neînsemnate, confirmate prin raportul de expertiză medico-legală

nr. 201819P0253 din 21 mai 2018 (f.d. 106, vol. I).

Astfel, instanța de apel a respins argumentele inculpatului

Caminschi Dmitri și a apărătorului Moldovan Gabriela privind lipsa

probatoriului care confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor

incriminate, or, declarațiile inculpatului reprezintă o metodă de apărare.

Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate argumentele apărării

conform cărora probele cercetate în ședința de judecată, nu au fost apreciate

obiectiv, precizând că instanța de fond a examinat probatoriul administrat sub

toate aspectele, complet și obiectiv, în conformitate cu prevederile art. 100,

101 Cod de procedură penală.

La fel, instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului

Caminschi Dmitri în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2)

lit. e), 1921 alin. (1), 187 alin. (2) lit. e) și f), 351 alin. (2) și 164 alin. (2) lit. e)

Cod penal, a fost demonstrată în totalitate, reieșind din declarațiile părților

vătămate Martînov Anatolii, Voitic Alexandru și Mocan Serghei, declarațiile

martorilor Voitic Denis, Voitic Mihail, Cotean Artim, Martînov Anatoli,

Havric Alexandr, Galunca Vitalii, Colesnic Lilia, Iarovoi Alexndr,

Condrașco Maxim și Toderica Veaceslav, precum și din probele materiale

scrise.

În acest sens, instanța de apel cu referire la vinovăția inculpatului

înaintată în baza art. 164 alin. (2) lit. e) și 351 alin. (2) Cod penal, a menționat

că prima instanță corect a reținut și sentința definitivă a Judecătoriei Edineț

(sediul Dondușeni) din 26 decembrie 2018, adoptată conform procedurii

8

prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, în privința lui

Procopișin Valeri, prin care acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii privind uzurparea funcției de polițist și răpirea persoanei, comisă

împreună cu Caminschi Dmitri.

Totodată, instanța de apel a subliniat că vinovăția inculpatului

Caminschi Dmitri învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152

alin. (2) lit. e) Cod penal, se confirmă și prin sentința Judecătoriei Edineț

(sediul Central) din 21 ianuarie 2019 adoptată în privința lui Filipaș Vladislav,

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii privind vătămarea intenționată

medie a integrității corporale a lui Voitic Alexandru, comisă împreună cu

Caminschi Dmitri (f.d. 9-16).

Cu referire la cheltuielile judiciare pentru efectuarea rapoartelor de

expertiză judiciară și extrajudiciară și extrădarea inculpatului

Caminschi Dmitri, instanța de apel a menționat, că prima instanță corect a

dispus încasarea acestora din contul inculpatului, reținând prevederile art.

143 alin. (1), 227 alin. (2) pct. 5), alin. (3), 229 alin. (1), (2) (3), 535 Cod de

procedură penală, or, la 15 ianuarie 2019, Caminschi Dmitri a fost extrădat din

Polonia, pentru a fi tras la răspundere penală, iar potrivit certificatului

nr. 34/5-41 prezentat de către Direcția finanțe a Inspectoratului General al

Poliției, pentru extrădarea acestuia au fost suportate din bugetul de stat suma

de 33 688,82 lei, și anume: diurna 2 zile x 40 euro (conform HG nr. 10 din

05 ianuarie 2012) = 70,00 euro x 19,6801 (cursul valutar la data plecării) x 2

persoane = 2 755,22 lei; cazarea: 1 zi (2 106,8 lei) x 2 persoane = 4 213,6 lei;

transportul: biletele avia 8 712 lei x 2 persoane + 9 296 lei (bilet pentru

infractor) = 26 720 lei.

La acest capitol, instanța de apel a notat că inculpatul Caminschi Dmitri

a cunoscut despre desfășurarea procesului penal, însă eschivându-se de la

urmărirea penală, a părăsit teritoriul Republicii Moldova cu scopul de a evita

răspunderea penală și astfel statul a suportat cheltuieli pentru căutarea

internațională, reținerea și extrădarea acestuia, în sumă de 33 688,82 lei,

cheltuieli care au fost suportate din culpa inculpatului Caminschi Dmitri.

Instanța de apel a menționat că prima instanță a admis o eroare în

partea descriptivă a sentinței, cu privire la constatarea infracțiunilor

prevăzute de art. 351 alin. (2) și 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, indicând că

acestea au fost comise de către Caminschi Dmitri împreună cu Prisacari

Alexandr, însă potrivit ordonanței Procuraturii Dondușeni din 07 mai 2018,

ultimul este Prisacari Oleg Anatolie, în privința căruia materialele cauzei

penale au fost disjunse într-o procedură separată, care a fost suspendată prin

ordonanța din 10 mai 2018 ca urmare a anunțării acestuia în căutare la data

de 07 mai 2018, în privința căruia nu este o sentință definitivă de

condamnare.

Astfel, instanța de apel a înlocuit sintagma „împreună cu Prisacari Oleg

Anatolie” cu sintagma „împreună cu o persoană în privința căreia urmărirea

penală a fost disjunsă într-o procedură separată”, or, pentru garantarea și

9

respectarea prezumției de nevinovăției în privința lui Prisacari Oleg, instanța

de fond urma să constate în sentință ca fiind dovedite faptele inculpatului

Caminschi Dmitri învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 164

alin. (2) lit. e) și 351 alin. (2) Cod penal, săvârșite împreună cu

Procopișin Valeriu și o altă persoană, în privința căreia urmărirea penală a

fost disjunsă într-o procedură separată.

Instanța de apel a reținut caracterul proporțional al pedepselor stabilite

de către prima instanță în privința inculpatului Caminschi Dmitri, învinuit de

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e), 1921 alin. (1),

187 alin. (2) lit. e) și f), 164 alin. (2) lit. e) și 151 alin. (2) Cod penal, precum și

caracterul social periculos al faptelor comise în raport cu scopul educativ și

retributiv al pedepsei penale, de restabilire a echității sociale și prevenirea

comiterii de către cel vinovat, precum și de către alte persoane, a faptelor

penale, fiind luat în considerație că inculpatul se caracterizează pozitiv de la

locul de trai (f.d. 225, vol. I), are la întreținere un copil minor, nu are

antecedente penale (f.d. 225, vol. I), iar la evidența medicului narcolog și

psihiatru nu se află (f.d. 224, vol. I), precum și faptul că infracțiunile prevăzute

de art. 164 și 352 Cod penal, au fost comise în timpul minoratului și fiind

aplicate prevederile art. 70 Cod penal, precum și faptul că inculpatul s-a

eschivat de la răspunderea penală, nu s-a căit sincer și nu este angajat în

câmpul muncii.

În acest context, instanța de apel a menționat că eroarea admisă de către

prima instanță la individualizarea pedepsei în baza art. 152 alin. (2) lit. e) și

187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, nu poate fi reparată în instanța de apel,

întrucât conform art. 410 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel,

soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana care a

declarat apel.

Reieșind din analiza Raportului administrației Penitenciarului nr. 11,

instanța de apel a conchis în privința admiterii cererii inculpatului privind

reducerea termenului pedepsei cu 266 zile, pentru perioada detenției

preventive în IP Edineț și Penitenciarul nr. 11 Bălți, în condiții contrare

prevederilor art. 3 CEDO.

Moldovan Gabriela în numele inculpatului, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 5),

6), 8) și 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și a deciziei

instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Caminschi Dmitri să fie achitat.

5.1. În motivarea recursului avocatul a menționat că:

- Caminschi Dmitri a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 351 alin. (2) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, însă prima instanță urma să aplice prevederile

art. 2 alin. (1) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

10

potrivit căruia procesul penal încetează la faza de judecare referitor la

infracțiunea săvârșită până la adoptarea prezentei legi pentru care Codul

penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 prevede în calitate de pedeapsă

principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe

un termen de 7 ani;

- infracțiunea incriminată inculpatului Caminschi Dmitri în baza

art. 351 alin. (2) Cod penal, a fost comisă la data de 04 mai 2015 și aceasta nu

se atribuie la prevederile art. 10 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova;

- fapta inculpatului Caminschi Dmitri, nu întrunește elementele

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, iar acuzarea nu

a prezentat careva probe care să demonstreze vinovăția inculpatului, or,

partea vătămată Martînov Anatolie, în cadrul instanței de judecată, sub

jurământ, a declarat că inculpatul Caminschi Dmitri nu este persoana care i-a

sustras banii și nu dorește ca în privința acestuia să fie aplicată pedeapsă cu

închisoare, deoarece Caminschi Dmitri nu este vinovat;

- instanța de apel eronat a dispus examinarea cauzei penale în lipsa

părții vătămate Martînov Anatolie, care nu s-a prezentat la ședința de

judecată, astfel considerând că instanța de apel urma să audieze și partea

vătămată Martînov Anatolie;

- atât instanța de fond, precum și instanța de apel, nu a admis demersul

apărării privind audierea părții vătămate Cușnir Igor, în privința episodului de

învinuire a inculpatului în baza art. 164 alin. (2) lit. e) și 351 alin. (2) Cod

penal, în contextul în care în cadrul cercetării judecătorești, partea vătămată

nu a înaintat pretenții cu privire la încasarea prejudiciului material sau moral;

- cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 1921 alin. (1) Cod penal,

instanța de judecată urma să înceteze procesul penal din motiv că partea

vătămată nu a înaintat pretenții privind încasarea prejudiciului material, or, în

cadrul ședinței de judecată a instanței de fond, partea vătămată

Mocan Serghei a declarat că nu dorește ca inculpatului Caminschi Dmitri să-i

fie aplicată pedeapsa cu închisoare, iar pretenții cu privire la încasarea

prejudiciului material nu are, deoarece Caminschi Dmitri a întocmit o recipisă

în acest context.

- decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția în privința lui Caminschi Dmitri, fapt ce atestă încălcarea art. 6 CEDO.

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

Crijanovschi Sergiu, prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia

din următoarele considerente.

11

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

În conformitate art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de

drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța

de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat, se constată că recurentul criticând

soluția instanței de apel, a invocat în calitate de temeiuri de drept pentru

casarea deciziei, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8) și 10) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazurile când:

5) cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a

unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a

înștiința instanța despre această imposibilitate;

6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței;

8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Cu referire la argumentele recursului invocate prin prisma temeiului de

casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, și anume

referitor la examinarea cauzei în ordine de apel în lipsa părții vătămate

Martînov Anatolii pe marginea învinuirii lui Caminschi Dmitri de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, precum și în

lipsa părților vătămate Cușnir Igor și Ciubara Ghenadie pe marginea învinuirii

lui Caminschi Dmitri de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 351

alin. (2) Cod penal și art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, Colegiul penal

consideră că acestea nu pot constitui motiv de casare a deciziei recurate.

La acest segment instanța de recurs menționează, că din analiza

procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d. 61-64, vol. 2), nu rezultă că

12

apărarea ar fi înaintat careva demersuri în vederea audierii părților vătămate

sau a altor participanți a respectivului proces penal.

Conform prevederilor art. 413 alin. (3)-(4) Cod de procedură penală,

instanța de apel, la cererea părților, poate cerceta suplimentar probele

administrate în primă instanță și poate administra probe noi. În cazul în care

invocă necesitatea administrării de noi probe, părțile trebuie să indice aceste

probe și mijloacele cu ajutorul cărora pot fi administrate, precum și motivele

care au împiedicat prezentarea lor în primă instanță.

Totodată, conform dispozițiilor art. 414 alin. (1) (2) (3) Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel verifică declarațiile și probele

materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată,

cu consemnarea în procesul-verbal. În cazul în care declarațiile persoanelor

care au fost audiate în prima instanță se contestă de către părți, la solicitarea

acestora, persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanța de apel

conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

Astfel, Colegiul penal conchide că argumentele prezentate de către

partea apărării la acest capitol sunt declarative, or, instanța de apel a cercetat

minuțios cumulul de probe administrate în speță oferindu-le aprecierea

corespunzătoare prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

Sub un alt aspect, Colegiul penal constată, că nici erorile de drept

invocate de apărare și prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind

faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile

art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, iar hotărârea

adoptată cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Potrivit art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Cu referire la argumentul apărării prin care se susține că instanța de

apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, deoarece

nu a aplicat prevederile Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, în privința capătului de învinuire a lui Caminschi Dmitri în baza

art. 351 alin. (2) Cod penal, Colegiul penal va menționa următoarele.

În sensul art. 107 Cod penal, amnistia reprezintă actul ce are ca efect

înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate

sau comutarea ei.

Așadar, amnistia este actul de clemență al puterii legiuitoare, prin care

aceasta, din considerente de ordin politic sau social, înlătură răspunderea penală

și consecințele condamnării pentru infracțiunile săvârșite până la apariția sa.

13

La 29 iulie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 210

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova.

Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 210 are efect retroactiv, aplicându-se în

privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea actului de amnistiere.

Reieșind din prevederile stipulate în art. 2 din Legea nr. 210, în cazul în

care persoana, în privința căreia se judecă cauza penală, întrunește condițiile

stabilite de art. 1 din aceeași Lege și nu cade sub incidența art. 10, în privința

acesteia este posibilă aplicarea actului de amnistie, dacă infracțiunea a fost

comisă până la data de 29 iulie 2016, pentru care Codul penal nr. 985-XV din

18 aprilie 2002 sau Codul penal, aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din

24 martie 1961, prevede, în calitate de pedeapsă principală maximă o

pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoarea, pe un termen de 7 ani.

Procedura de aplicare a amnistiei față de persoanele inculpate este

reglementată de art. 2 din Legea nr. 210, unde se indică expres că procesul

penal încetează la faza de judecare a cauzei, dacă sunt întrunite condițiile

expuse în prezenta lege.

Colegiul penal menționează, că la judecarea cauzei, pentru a determina

posibilitatea aplicării amnistiei în privința unei anumite persoane, instanțele

de judecată urmează să verifice dacă inculpatul a manifestat căința activă față

de fapta infracțională comisă; dacă inculpatul a recuperat prejudiciul cauzat

prin infracțiunea comisă, care include atât repararea prejudiciului material,

cât și a celui moral, precum și cheltuielile de judecată, suportate de partea

vătămată; precum și dacă fapta săvârșită de inculpat nu cade sub incidența

art. 10 din Legea nr. 210 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de

la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Revenind la speță, Colegiul penal atestă, că potrivit procesului-verbal al

ședinței de judecată al instanței de apel, inculpatul a declarat că învinuirea

adusă pe art. 351 alin. (2) Cod penal, nu recunoaște.

Respectiv, chiar dacă infracțiunea menționată nu cade sub incidența

art. 10 al legii menționate, Colegiul penal menționează, că în privința

inculpatului Caminschi Dmitri nu pot fi aplicate prevederile Legii nr. 210 din

29 iulie 2016, or, acesta nu a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 351 alin. (2) Cod penal și nu a manifestat căința activă față

de fapta infracțională comisă, aceasta fiind o condiție esențială pentru

aplicarea amnistiei, indiferent de faptul dacă partea vătămată a înaintat sau

nu careva pretenții de ordin material sau moral.

Pe de altă parte, având în vedere că apărarea a invocat comiterea de

către instanța de apel a unei erori grave de fapt, Colegiul penal menționează

că, eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de legislator în

art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, și anume stabilirea eronată a

faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a

probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora.

14

Reieșind din aceste prevederi legale, Colegiul penal constată că sunt

neîntemeiate argumentele recursului potrivit cărora instanța de apel nu a

cercetat probele administrate în speță, deoarece potrivit procesului-verbal al

ședințelor de judecată, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 414

alin. (2) Cod de procedură penală, audiind inculpatul, precum și martorii, a

verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin

citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.

Din conținutul materialelor dosarului Colegiul penal concluzionează că

instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut cont în deplină măsură de

prevederile art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate

aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere

corespunzătoare conținutului probei, prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității, nefiind stabilite careva discrepanțe vădite între

conținutul probelor și constatările instanței.

Din considerentele enunțate, Colegiul penal stabilește că în speță nu

sunt incidente temeiurile de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală.

Cu referire la temeiul pentru recurs invocat de recurent și prevăzut la

pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează

că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute

de norma penală.

La caz, apărarea consideră că partea acuzării nu a prezentat probe care

ar dovedi vinovăția inculpatului Caminschi Dmitri în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, iar prin urmare instanța de

apel a comis o eroare de drept, dat fiind faptul, că pe acest capăt de învinuire

nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Contrar alegațiilor recurentului, Colegiul penal reține că instanțele de

fond au dat o apreciere corectă probatoriului administrat în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității,

pertinenței și concludenții, utilității și veridicității în coroborare cu

declarațiile date în ședința de judecată.

Așadar instanța de apel, menținând soluția primei instanțe, la judecarea

apelului a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în mod

întemeiat a ajuns la concluzia corectitudinii încadrării juridice a acțiunilor

inculpatului Caminschi Dmitri în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, în

acțiunile acestuia fiind prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii,

motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct. 4, 4.1.

al prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea

căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe

deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și

practicii judiciare constante.

15

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă

sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în

special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999;

Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997).

Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 parag. 1 nu impune

motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de

succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994,

Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999).

Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată

existența erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă.

Cu referire la alegațiile părții apărării precum că instanța de apel urma

să înceteze procesul penal în baza art. 1921 alin. (1) Cod penal, din motiv că

partea vătămată nu a înaintat careva pretenții de ordin material, Colegiul

penal ține să evidențieze că lipsa cererii părții vătămate privind compensarea

prejudiciului cauzat prin infracțiune de către inculpatul Caminschi Dmitri

nu-l exonerează de răspundere pentru acțiunile comise cu vinovăție.

Totodată analizând argumentele recurentului prin prisma prevederilor

alin. (2) art. 109 Cod penal, Colegiul penal amintește, că împăcarea este

personală și produce efecte juridice din momentul pornirii urmăririi penale și

până la retragerea completului de judecată pentru deliberare.

O primă condiție pentru înlăturarea răspunderii penale în rezultatul

împăcării este voința părții vătămate și a făptuitorului (bănuitului, învinuitului

ori inculpatului în dependență de faza procedurii penale). Inițiativa poate

interveni de la oricare din aceștia.

Împăcarea părților constituie un act bilateral, implicând, în mod

necesar, acordul de voință al persoanei vătămate și a inculpatului. În această

privință, este de observat că împăcarea are caracter personal și trebuie să fie

definitivă, fiind necesar să conțină, în mod clar, acordul de voință al

persoanelor care au hotărât să se împace.

În acest context, nu pot fi admise aluziile apărării privind necesitatea

încetării procesului penal, or, o cerere din partea părții vătămate

Mocan Serghei în acest sens nu a fost depusă în instanța de judecată

Cu referire la temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală, Colegiul penal remarcă că acest motiv a fost invocat de

către apărare în mod declarativ, fără a fi aduse careva argumente în dezacord

cu pedeapsa stabilită inculpatului, iar în astfel de circumstanțe instanța de

recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al

apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

16

Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația

reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală,

Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419

Cod de procedură penală, iar criticile din cererea de recurs înaintată de

avocatul Moldovan Gabriela în numele inculpatului nu și-au găsit confirmare.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera

casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și dispunerea inadmisibilității

recursului ordinar declarat în cauză.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Moldovan Gabriela în numele inculpatului Caminschi Dmitri, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2020, în cauza

penală în privința lui Caminschi Dmitri XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 04 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Guzun Ion

17