1ra-1366/20 — Art. 287 alin. 3, art. 152 alin. 1, art. 192-1 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț (sediul Central) din 08 octombrie 2019, Caminschi Dmitri a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare; - art. 1921 alin. (1) Cod penal, la 1 (unu) an închisoare; - art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, fără amendă; - art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare; - art. 351 alin. (2) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Caminschi Dmitri i-a fost stabilită definitiv pedeapsa cu închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. A fost admisă parțial solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare și s-a dispus încasarea din contul lui Caminschi Dmitri în beneficiul statului, pentru efectuarea rapoartelor de expertiză medico- 1 legală în sumă de 2 016 lei și pentru extrădare în sumă de 33 688, 82 lei.

În sentință prima instanță a constatat că: Caminschi Dmitri la data de 04 decembrie 2017, aproximativ ora 22:00-23:00, împreună cu o altă persoană, aflându-se în barul „XXXXX”, situat în XXXXX, s. XXXXX, au inițiat un conflict cu Voitic Alexandru, în urma căruia, Caminschi Dmitri împreună cu cealaltă persoană, i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele lui Voitic Alexandru. Ulterior, cealaltă persoană, având în mână o bâtă, i-a aplicat lui Voitic Alexandru o lovitură cu bâta peste piciorul stâng, după care Caminschi Dmitri, i-a mai aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, inclusiv și peste piciorul stâng, astfel conform raportului de expertiză medico-legală nr. 201819D0021 din 13 martie 2018, cauzându-i lui Voitic Alexandru, fractura peritrohanterică a osului femural stâng, care a fost produsă prin acțiunea traumatică a unui corp contodent dur, posibil la data și circumstanțele indicate, ce se califică ca vătămare corporală medie cu dereglare a sănătății de lungă durată. Acțiunile lui Caminschi Dmitri au fost încadrate în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, săvârșită de două persoane. Tot el, continuându-și activitatea sa criminală, la data de 09 mai 2018, aproximativ ora 16:00, fără scop de însușire, având intenția de a răpi mijlocul de transport care aparține unei alte persoane, a răpit motocicleta de model „XXXXX”, cu n/î XXXXX, care era parcată în preajma magazinului „Sofia” din XXXXX, s. XXXXX, a cărui proprietar este Mocan Serghei, cauzându-i astfel părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă de 20 500 lei. Acțiunile lui Caminschi Dmitri au fost încadrate în baza art. 1921 alin. (1) Cod penal, răpirea mijlocului de transport, fără scop de însușire. Tot el, continuându-și activitatea sa criminală, la data de 12 mai 2018, aproximativ ora 03:00, având intenția de profit și îmbogățire, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se în parcul din XXXXX, sat. XXXXX, i-a aplicat lui Martînov Anatolie câteva lovituri cu un obiect dur contondent în regiunea capului și în mod deschis, din buzunarul din spatele pantalonilor, a sustras de la acesta bani în sumă de 6 000 lei, după care a fugit într-o direcție necunoscută, cauzându-i astfel părții vătămate un prejudiciu material considerabil, iar conform raportului de constatare medico-legală nr. 201819P0253 din 21 mai 2018, excoriație la cap, echimoză și edem la față, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp contondent dur, posibil la data indicată, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Acțiunile lui Caminschi Dmitri au fost încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. 2 Tot el, la data de 04 mai 2015, aproximativ ora 22:00, având scopul comiterii infracțiunii ce ține de răpirea persoanei, din motive huliganice, în urma înțelegerii prealabile apărute spontan împreună cu alte două persoane, în timp ce se deplasau pe traseul din s. Caraiman spre XXXXX, XXXXX, cu automobilul de model „Volkswagen Passat”, cu n/î XXXXX, condus de către o altă persoană, care în cadrul urmăririi penale a fost scoasă de sub urmărirea penală, i-au oprit în drum pe cet. Ciubara Ghenadie și Cușnir Igor. Astfel, nefiind investiți în condițiile legii cu exercițiul calității de colaborator de poliție, s-au prezentat ca colaboratori de poliție al Inspectoratului de Poliție Edineț și le-au arătat un pachețel din polietilenă în care se afla o substanță de culoare albă, creând confuzii și sugerând credibilitate celor doi, precum că sunt colaboratori de poliție. Prin urmare, au cerut de la Cușnir Igor bani în sumă de 2 500 lei, pentru a nu-l documenta asupra pretinsei infracțiuni ce ține de circulația ilegală a substanțelor narcotice, iar de la Ciubara Ghenadie, i-au solicitat să-i urmeze la Inspectoratul de Poliție Edineț. Din motiv că Ciubara Ghenadie a refuzat să-i urmeze, declarând că nu este vinovat cu nimic, reacționând critic la cele declarate de către acesta, Caminschi Dmitri împreună cu celelalte două persoane, au aplicat forța fizică în privința victimei, forțat l-au urcat în portbagajul automobilului și au continuat deplasarea, săvârșind cumulativ infracțiunea de răpire a persoanei. Astfel, prin folosirea de către Caminschi Dmitri, fără drept a calității de colaborator de poliție, a încălcat prestigiul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și respectul acestuia, care se află în legătură cauzală cu urmările survenite. Acțiunile lui Caminschi Dmitri au fost încadrate în baza art. 351 alin. (2) Cod penal, uzurparea de calități oficiale, însoțită de săvârșirea pe această bază a altei infracțiuni, săvârșită de două sau mai multe persoane. Tot el, având scopul răpirii persoanei, din motive huliganice, în urma înțelegerii prealabile apărute spontan și împreună cu alte două persoane, săvârșind infracțiunea de uzurparea de calități oficiale, indignându-se că Ciubara Ghenadie refuză să-i urmeze, i-au aplicat multiple lovituri acestuia cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, în rezultat la ce i-au cauzat leziuni corporale sub formă de excoriație la sprânceana ochiului drept, echimoza pleoapei superioare a ochiului drept, edemul și echimoza 1/3 inferioare a antebrațului drept, care potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 151 din 05 iunie 2015 se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Ulterior, continuându-și acțiunile criminale, forțat și contrar voinței, l- au urcat pe Ciubara Ghenadie în portbagajul automobilului și au continuat deplasarea. Astfel, Ciubara Ghenadie, fiind în portbagajul automobilului, l-a contactat telefonic de pe telefonul său mobil pe Lîsîi Serghei, locuitor al XXXXX, XXXXX, iar după parcurgerea distanței de aproximativ 500 – 700 3 metri, automobilul a fost stopat de către Lîsîi Serghei, Lîsîi Alexandru și Lîsîi Ion, locuitori a XXXXX, XXXXX, care l-au eliberat pe Ciubara Ghenadie, curmând în așa fel acțiunile ilegale ale făptașilor. Acțiunile lui Caminschi Dmitri au fost încadrate în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, răpirea unei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Avocatul Moldovan Gabriela în numele inculpatului Caminschi Dmitri, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Caminschi Dmitri să fie achitat. În motivarea apelului avocatul a menționat că: - prima instanță a adoptat sentința de condamnare, bazându-se doar pe descrierea laturilor obiective și subiective ale infracțiunilor, precum și materialele anexate la dosar, astfel ignorând probele administrate în cadrul ședințelor de judecată; - cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, inculpatul nu a avut intenția de a aplica violență în privința lui Voitic Alexandru, or potrivit declarațiilor martorilor și a părții vătămate, conflictul nu a fost inițiat de către inculpat, dar de către partea vătămată care a venit la solicitarea lui Cotean Artiom, cu scopul de a se clarifica cu inculpatul Caminschi Dmitri, care a făcut o glumă în adresa lui Cotean Artiom, fapt care prin sentința Judecătoriei Edineț (sediul Central) din 21 ianuarie 2019, s-a stabilit că leziunile corporale au fost cauzate de către Filipaș Vladislav, pentru ce a fost recunoscut vinovat. Astfel, lipsește latura subiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, deoarece nu a fost dovedită intenția inculpatului, iar vătămările corporale cauzate părții vătămate au survenit în urma aplicării violenței de către Filipaș Vladislav și nu de către inculpatul Caminschi Dmitri, fapt ce rezultă din declarațiile martorilor Voitic Mihail, Voitic Denis, Dubovițcaia Natalia, Beleacov Denis, Cotean Artiom și declarațiile părții vătămate Voitic Alexandru; - partea vătămată Voitic Alexandru a declarat că nu are pretenții materiale sau morale în privința inculpatului, astfel solicitând ca să nu-i fie aplicată acestuia pedeapsă privativă de libertate; - referitor la infracțiunea prevăzută de art. 1921 alin. (1) Cod penal, prima instanță la fel s-a bazat pe declarațiile părții vătămate și nu a luat în considerație declarațiile inculpatului și a martorilor. Acțiunile lui Caminschi Dmitri nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 1921 alin. (1) Cod penal, din motiv că lipsește latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii; - potrivit actului de învinuire, inculpatul avea intenția de a răpi mijlocul de transport care era parcat în preajma magazinului „Sofia” din s. XXXXX, însă nevinovăția inculpatului Caminchi Dmitri se probează prin declarațiile martorilor Ursulenco Nichita, Prisacari Artur, Iarovoi Alexandr, Luncan 4 Veaceslav, Toderica Veaceslav, Mocan Alexandru, precum și a părții vătămate Mocan Serghei, care a susținut că nu dorește ca inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă și că nu are pretenții materiale, deoarece deține o recipisă din numele acestuia. În privința învinuirii înaintată în baza art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, consideră apărarea că aceasta nu a fost confirmată prin probe pertinente și concludente, astfel lipsind latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii, menționând că pentru calificarea acțiunilor făptuitorului în baza art. 187 Cod penal, este necesar ca să fie constatat și dovedit faptul urmării scopului de însușire a bunului deposedat ilegal de către făptuitor; - acuzarea nu a prezentat probe care să confirme faptul că inculpatul a avut scopul să însușească banii sustrași de la partea vătămată Martînov Anatolie, or, partea vătămată, în cadrul ședinței din instanța de judecată, sub jurământ, a declarat că inculpatul Caminschi Dmitri nu este persoana care i-a sustras banii, iar prima instanță eronat a apreciat critic declarațiile părții vătămate Martînov Anatolie; - concluzia instanței de fond conform căreia declarațiile martorilor nu urmează a fi luate în considerație, din motiv că nu au fost martori oculari în timpul comiterii infracțiunii în opinia apelantului sunt eronate, întrucât faptul că în seara comiterii infracțiunii, inculpatul nu era singur, iar la ora 03:00, când partea vătămată a fost jefuită, acesta se afla la domiciliul său, se confirmă prin declarațiile martorilor audiați în cadrul ședinței de judecată, și anume Havric Alexandru, Parașnicenco Natalia, Caminscaia Ala, Galunca Alexandru, Movila Alexandra, Borodac Valeriu, Grimacovschi Anatolie, Martînov Anatolie și Rusanovschi Dumitru; - cu referire la învinuirea înaintată în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, acuzatorul nu a prezentat probe relevante, pertinente, concludente și veridice care să demonstreze comiterea infracțiunii imputate inculpatului, iar instanța de fond neîntemeiat a concluzionat că argumentele inculpatului sunt o versiune de apărare, or, nu a fost luat în considerație că potrivit declarațiilor martorilor audiați în cadrul ședinței de judecată, și anume Marțeniuc Alexandru, Cernei Ghenadie, Colesnic Lilia și Procopișin Valeri, se atestă faptul că Caminschi Dmitri nu a participat la acțiunile de care este învinuit, deoarece dormea în automobil; - referitor la infracțiunea prevăzută de art. 351 alin. (2) Cod penal, probele invocate de acuzare în lista rechizitoriului, nu sunt relevante și nu probează învinuirea incriminată inculpatului, care este una nemotivată, or, pentru incriminarea infracțiunii respective urmează a fi întrunite mai multe cerințe, și anume: uzurparea de calități oficiale, însoțită de săvârșirea pe această bază a altei infracțiuni, care de asemenea nu a fost demonstrată de către acuzare, iar în lipsa laturii subiective a infracțiunii, apar dubii în probarea învinuirii imputate, care urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului; - inculpatul Caminschi Dmitri a fost recunoscut vinovat și condamnat 5 în baza art. 351 alin. (2) Cod penal, însă instanța de fond nu a indicat probele în baza cărora a concluzionat astfel. 3.2. Inculpatul Caminschi Dmitri, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să-i fie redus termenul pedepsei, în temeiul art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și să fie respinsă cerința privind dispunerea încasării cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor medico-legale și pentru extrădare. În motivarea apelului inculpatul a menționat că: - prima instanță nu a luat în considerație faptul că s-a aflat în arest preventiv 5 luni în Polonia, precum și faptul că în temeiul art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, a depus cerere cu privire la reducerea termenului pedepsei din motivul condițiilor precare de detenție în Penitenciarul nr. 11; - apelantul a exprimat dezacordul și cu dispunerea încasării cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor medico-legale și pentru extrădare, menționând că nu dispune de mijloace financiare; - instanța de fond nu a luat în considerație declarațiile martorilor apărării, precum și faptul că părțile vătămate nu au avut careva pretenții, ceea ce urmează a fi stabilit ca circumstanță atenuantă; - instanța de fond nu a luat în considerație faptul că la momentul comiterii infracțiunilor, nu avea împlinită vârsta de 18 ani.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2020, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința primei instanțe. A fost admisă cererea inculpatului Caminschi Dmitri cu privire la reducerea termenului pedepsei pentru încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție garantate de art. 3 CEDO și constatat faptul că inculpatul a fost deținut în IP Edineț și Penitenciarul nr.11 Bălți pentru o perioadă de 266 zile, în calitate de prevenit, în condiții contrare prevederilor art. 3 CEDO. În baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, pedeapsa stabilită inculpatului Caminschi Dmitri a fost redusă cu 266 zile, pentru perioada detenției în calitate de prevenit în IP Edineț și Penitenciarul nr. 11 Bălți, calculându-se 2 zile de închisoare pentru 1 zi de arest preventiv. 4.1. În motivarea soluției emise instanța de apel a menționat că instanța de fond a examinat cauza penală obiectiv și complet, cu respectarea principiului nemijlocirii și contradictorialității procesului penal, în limita învinuirii formulate în rechizitoriu, fiind verificate toate împrejurările de fapt și constatate toate circumstanțele importante pentru justa soluționare a cauzei, cu cercetarea probelor administrate și apreciate obiectiv din punct de vedere al pertinenții, utilității, veridicității, concludenței și coroborării lor. Instanța de apel a conchis că în speță a fost demonstrată vinovăția inculpatului Caminschi Dmitri în comiterea infracțiunilor incriminate în baza art. 164 alin. (2) lit. e) și 351 alin. (2) Cod penal, reținând în acest context declarațiile martorilor Colesnic Lilia, Cernei Ghenadie, Marținiuc Alexandru, 6 Procopișin Valeriu. Cu referire la învinuirea incriminată în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, instanța de apel a indicat că aceasta se demonstrează prin declarațiile părții vătămate Voitic Alexandru, precum și prin declarațiile martorilor Voitic Denis, Cotean Artiom, Voitic Mihail și Beleacov Denis. Instanța de apel a menționat, că declarațiile martorului apărării, Dubovițcaia Natalia, sunt contrare celor date de către partea vătămată, iar în coroborare cu declarațiile celorlalți martori, rezultă că prima instanță corect a reținut faptul că părții vătămate Voitic Alexandru, i-a fost cauzată fractura ca urmare a aplicării loviturii de către inculpatul Caminschi Dmitri, fapt confirmat prin procesul-verbal din 04 decembrie 2017 de cercetare la fața locului, de unde a fost ridicată o bâtă de culoare neagră (f. d. 155, vol. I), și astfel în cadrul confruntării din 24 aprilie 2018, partea vătămată a declarat că i-au fost aplicate lovituri cu o bâtă de către Filipaș Vladislav, iar cu piciorul i- au fost aplicate lovituri de către Caminschi Dmitri (f.d. 238-240, vol. I); fapt confirmat prin raportul de constatare medico-legală nr. 207-D din 05 decembrie 2017 și raportul de expertiză medico-legală nr. 201819D0021 din 13 martie 2018, din care rezultă că lui Voitic Alexandru i-au fost cauzate fractura peritrohanterică a osului femural stâng, produsă prin acțiunea traumatică a unui corp dur contondent, care se califică ca vătămare corporală medie cu dereglare a sănătății de lungă durată (f.d. 173-176, vol. I). Referitor la răpirea motocicletei de model „XXXXX”, cu n/î XXXXX, de către inculpatul Caminschi Dmitri, instanța de apel a evidențiat că partea vătămată Mocan Serghei a declarat că la data de 09 mai 2018, aflându-se în centrul satului, a refuzat solicitarea inculpatului Caminschi Dmitri de a se deplasa cu motocicleta la serviciul soției sale, însă inculpatul, contrar voinței părții vătămate Mocan Serghei, a luat-o și s-a deplasat într-o direcție necunoscută, iar peste 15 min., a deteriorat-o, fapt pentru care și-a asumat obligația de a achita prejudiciul (f.d. 186, vol. V). Instanța de apel a indicat că aceste circumstanțe se confirmă prin declarațiile lui Iarovoi Alexandr, Luncari Vladislav și Toderica Veaceslav care au confirmat refuzul părții vătămate de a transmite inculpatului motocicleta la data de 09 mai 2018, precum și faptul că inculpatul Caminschi Dmitri a luat-o contrar voinței părții vătămate (f.d. 105, vol. IV; f.d. 147, 222 vol. V); prin declarațiile lui Ursulenco Nichita care a comunicat că a văzut momentul în care Caminschi Dmitri a urcat pe motocicleta lui Mocan Serghei și s-a îndreptat într-o direcție necunoscută (f.d. 107, vol. IV); prin declarațiile lui Condrașco Maxim care a susținut că l-a observat pe Caminschi Dmitri cum se deplasa cu motocicleta deteriorată, iar ulterior a aflat de la Mocan Serghei, că acesta a luat-o fără învoire (f.d. 104, vol. IV). Instanța de apel a conchis că prima instanță corect nu a reținut declarațiile martorului Prisacari Artur, date în apărarea inculpatului, care a comunicat contrariul, deoarece din conținutul sesizării formulate de Mocan Serghei rezultă răpirea de către Caminschi Dmitri, la data de 7 09 mai 2018, ora 15:30 a motocicletei de model „XXXXX”, cu n/î XXXXX1, cu deteriorarea acesteia și cauzarea prejudiciului material în sumă de 20 500 lei (f.d. 7, vol. I), care a fost ridicată de la domiciliul părții vătămate (f.d. 13-14, vol. I) și examinată la 14 mai 2018 (f.d. 15-17, vol. I). De asemenea, instanța de apel a stabilit, că prima instanță corect a constatat și vinovăția inculpatului în sustragerea deschisă a bunurilor materiale de la Martînov Anatol, fapt confirmat prin declarațiile acestuia, precum și declarațiile lui Havric Alexandru, Galunca Vitalii, Rusanovschi Dmitri, Grimacovschi Anatolii, Poroșnicenco Naztalia, declarațiile date de mama inculpatului, Caminscaia Ala, care au fost confirmate de către martorii Movila Alexandrina și Borodac Valeriu. Instanța de apel a evidențiat că vinovăția inculpatului în această parte, se mai confirmă prin plângerea depusă de Martînov Anatol privind identificarea și atragerea la răspundere penală a persoanei necunoscute care în noaptea din 12 mai 2018, aproximativ ora 03:00, în parcul din localitatea XXXXX, XXXXX, l-a lovit cu un obiect dur în regiunea capului, iar ulterior, în mod deschis i-a sustras din buzunarul din spatele hainei, bani în sumă de aproximativ 5 000 – 6 000 lei (f.d. 83, vol. I), și astfel, la 24 mai 2018, recunoscându-l pe inculpatul Caminschi Dmitri după fotografie, ca fiind persoana ce l-a jefuit (f.d. 113-114, vol. I) și care i-a cauzat vătămări corporale neînsemnate, confirmate prin raportul de expertiză medico-legală nr. 201819P0253 din 21 mai 2018 (f.d. 106, vol. I). Astfel, instanța de apel a respins argumentele inculpatului Caminschi Dmitri și a apărătorului Moldovan Gabriela privind lipsa probatoriului care confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate, or, declarațiile inculpatului reprezintă o metodă de apărare. Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate argumentele apărării conform cărora probele cercetate în ședința de judecată, nu au fost apreciate obiectiv, precizând că instanța de fond a examinat probatoriul administrat sub toate aspectele, complet și obiectiv, în conformitate cu prevederile art. 100, 101 Cod de procedură penală. La fel, instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului Caminschi Dmitri în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e), 1921 alin. (1), 187 alin. (2) lit. e) și f), 351 alin. (2) și 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, a fost demonstrată în totalitate, reieșind din declarațiile părților vătămate Martînov Anatolii, Voitic Alexandru și Mocan Serghei, declarațiile martorilor Voitic Denis, Voitic Mihail, Cotean Artim, Martînov Anatoli, Havric Alexandr, Galunca Vitalii, Colesnic Lilia, Iarovoi Alexndr, Condrașco Maxim și Toderica Veaceslav, precum și din probele materiale scrise. În acest sens, instanța de apel cu referire la vinovăția inculpatului înaintată în baza art. 164 alin. (2) lit. e) și 351 alin. (2) Cod penal, a menționat că prima instanță corect a reținut și sentința definitivă a Judecătoriei Edineț (sediul Dondușeni) din 26 decembrie 2018, adoptată conform procedurii 8 prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, în privința lui Procopișin Valeri, prin care acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii privind uzurparea funcției de polițist și răpirea persoanei, comisă împreună cu Caminschi Dmitri. Totodată, instanța de apel a subliniat că vinovăția inculpatului Caminschi Dmitri învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, se confirmă și prin sentința Judecătoriei Edineț (sediul Central) din 21 ianuarie 2019 adoptată în privința lui Filipaș Vladislav, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii privind vătămarea intenționată medie a integrității corporale a lui Voitic Alexandru, comisă împreună cu Caminschi Dmitri (f.d. 9-16). Cu referire la cheltuielile judiciare pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară și extrajudiciară și extrădarea inculpatului Caminschi Dmitri, instanța de apel a menționat, că prima instanță corect a dispus încasarea acestora din contul inculpatului, reținând prevederile art. 143 alin. (1), 227 alin. (2) pct. 5), alin. (3), 229 alin. (1), (2) (3), 535 Cod de procedură penală, or, la 15 ianuarie 2019, Caminschi Dmitri a fost extrădat din Polonia, pentru a fi tras la răspundere penală, iar potrivit certificatului nr. 34/5-41 prezentat de către Direcția finanțe a Inspectoratului General al Poliției, pentru extrădarea acestuia au fost suportate din bugetul de stat suma de 33 688,82 lei, și anume: diurna 2 zile x 40 euro (conform HG nr. 10 din 05 ianuarie 2012) = 70,00 euro x 19,6801 (cursul valutar la data plecării) x 2 persoane = 2 755,22 lei; cazarea: 1 zi (2 106,8 lei) x 2 persoane = 4 213,6 lei; transportul: biletele avia 8 712 lei x 2 persoane + 9 296 lei (bilet pentru infractor) = 26 720 lei. La acest capitol, instanța de apel a notat că inculpatul Caminschi Dmitri a cunoscut despre desfășurarea procesului penal, însă eschivându-se de la urmărirea penală, a părăsit teritoriul Republicii Moldova cu scopul de a evita răspunderea penală și astfel statul a suportat cheltuieli pentru căutarea internațională, reținerea și extrădarea acestuia, în sumă de 33 688,82 lei, cheltuieli care au fost suportate din culpa inculpatului Caminschi Dmitri. Instanța de apel a menționat că prima instanță a admis o eroare în partea descriptivă a sentinței, cu privire la constatarea infracțiunilor prevăzute de art. 351 alin. (2) și 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, indicând că acestea au fost comise de către Caminschi Dmitri împreună cu Prisacari Alexandr, însă potrivit ordonanței Procuraturii Dondușeni din 07 mai 2018, ultimul este Prisacari Oleg Anatolie, în privința căruia materialele cauzei penale au fost disjunse într-o procedură separată, care a fost suspendată prin ordonanța din 10 mai 2018 ca urmare a anunțării acestuia în căutare la data de 07 mai 2018, în privința căruia nu este o sentință definitivă de condamnare. Astfel, instanța de apel a înlocuit sintagma „împreună cu Prisacari Oleg Anatolie” cu sintagma „împreună cu o persoană în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă într-o procedură separată”, or, pentru garantarea și 9 respectarea prezumției de nevinovăției în privința lui Prisacari Oleg, instanța de fond urma să constate în sentință ca fiind dovedite faptele inculpatului Caminschi Dmitri învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e) și 351 alin. (2) Cod penal, săvârșite împreună cu Procopișin Valeriu și o altă persoană, în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă într-o procedură separată. Instanța de apel a reținut caracterul proporțional al pedepselor stabilite de către prima instanță în privința inculpatului Caminschi Dmitri, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e), 1921 alin. (1), 187 alin. (2) lit. e) și f), 164 alin. (2) lit. e) și 151 alin. (2) Cod penal, precum și caracterul social periculos al faptelor comise în raport cu scopul educativ și retributiv al pedepsei penale, de restabilire a echității sociale și prevenirea comiterii de către cel vinovat, precum și de către alte persoane, a faptelor penale, fiind luat în considerație că inculpatul se caracterizează pozitiv de la locul de trai (f.d. 225, vol. I), are la întreținere un copil minor, nu are antecedente penale (f.d. 225, vol. I), iar la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află (f.d. 224, vol. I), precum și faptul că infracțiunile prevăzute de art. 164 și 352 Cod penal, au fost comise în timpul minoratului și fiind aplicate prevederile art. 70 Cod penal, precum și faptul că inculpatul s-a eschivat de la răspunderea penală, nu s-a căit sincer și nu este angajat în câmpul muncii. În acest context, instanța de apel a menționat că eroarea admisă de către prima instanță la individualizarea pedepsei în baza art. 152 alin. (2) lit. e) și 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, nu poate fi reparată în instanța de apel, întrucât conform art. 410 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana care a declarat apel. Reieșind din analiza Raportului administrației Penitenciarului nr. 11, instanța de apel a conchis în privința admiterii cererii inculpatului privind reducerea termenului pedepsei cu 266 zile, pentru perioada detenției preventive în IP Edineț și Penitenciarul nr. 11 Bălți, în condiții contrare prevederilor art. 3 CEDO.

Nefiind de acord cu soluțiile instanțelor de fond, avocatul Moldovan Gabriela în numele inculpatului, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8) și 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Caminschi Dmitri să fie achitat. 5.1. În motivarea recursului avocatul a menționat că: - Caminschi Dmitri a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 351 alin. (2) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, însă prima instanță urma să aplice prevederile art. 2 alin. (1) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, 10 potrivit căruia procesul penal încetează la faza de judecare referitor la infracțiunea săvârșită până la adoptarea prezentei legi pentru care Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 prevede în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani; - infracțiunea incriminată inculpatului Caminschi Dmitri în baza art. 351 alin. (2) Cod penal, a fost comisă la data de 04 mai 2015 și aceasta nu se atribuie la prevederile art. 10 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova; - fapta inculpatului Caminschi Dmitri, nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, iar acuzarea nu a prezentat careva probe care să demonstreze vinovăția inculpatului, or, partea vătămată Martînov Anatolie, în cadrul instanței de judecată, sub jurământ, a declarat că inculpatul Caminschi Dmitri nu este persoana care i-a sustras banii și nu dorește ca în privința acestuia să fie aplicată pedeapsă cu închisoare, deoarece Caminschi Dmitri nu este vinovat; - instanța de apel eronat a dispus examinarea cauzei penale în lipsa părții vătămate Martînov Anatolie, care nu s-a prezentat la ședința de judecată, astfel considerând că instanța de apel urma să audieze și partea vătămată Martînov Anatolie; - atât instanța de fond, precum și instanța de apel, nu a admis demersul apărării privind audierea părții vătămate Cușnir Igor, în privința episodului de învinuire a inculpatului în baza art. 164 alin. (2) lit. e) și 351 alin. (2) Cod penal, în contextul în care în cadrul cercetării judecătorești, partea vătămată nu a înaintat pretenții cu privire la încasarea prejudiciului material sau moral; - cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 1921 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată urma să înceteze procesul penal din motiv că partea vătămată nu a înaintat pretenții privind încasarea prejudiciului material, or, în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond, partea vătămată Mocan Serghei a declarat că nu dorește ca inculpatului Caminschi Dmitri să-i fie aplicată pedeapsa cu închisoare, iar pretenții cu privire la încasarea prejudiciului material nu are, deoarece Caminschi Dmitri a întocmit o recipisă în acest context. - decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în privința lui Caminschi Dmitri, fapt ce atestă încălcarea art. 6 CEDO.

Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi Sergiu, prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. 11 În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. În conformitate art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat, se constată că recurentul criticând soluția instanței de apel, a invocat în calitate de temeiuri de drept pentru casarea deciziei, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când: 5) cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Cu referire la argumentele recursului invocate prin prisma temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, și anume referitor la examinarea cauzei în ordine de apel în lipsa părții vătămate Martînov Anatolii pe marginea învinuirii lui Caminschi Dmitri de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, precum și în lipsa părților vătămate Cușnir Igor și Ciubara Ghenadie pe marginea învinuirii lui Caminschi Dmitri de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 351 alin. (2) Cod penal și art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, Colegiul penal consideră că acestea nu pot constitui motiv de casare a deciziei recurate. La acest segment instanța de recurs menționează, că din analiza procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d. 61-64, vol. 2), nu rezultă că 12 apărarea ar fi înaintat careva demersuri în vederea audierii părților vătămate sau a altor participanți a respectivului proces penal. Conform prevederilor art. 413 alin. (3)-(4) Cod de procedură penală, instanța de apel, la cererea părților, poate cerceta suplimentar probele administrate în primă instanță și poate administra probe noi. În cazul în care invocă necesitatea administrării de noi probe, părțile trebuie să indice aceste probe și mijloacele cu ajutorul cărora pot fi administrate, precum și motivele care au împiedicat prezentarea lor în primă instanță. Totodată, conform dispozițiilor art. 414 alin. (1) (2) (3) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. În cazul în care declarațiile persoanelor care au fost audiate în prima instanță se contestă de către părți, la solicitarea acestora, persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanța de apel conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Astfel, Colegiul penal conchide că argumentele prezentate de către partea apărării la acest capitol sunt declarative, or, instanța de apel a cercetat minuțios cumulul de probe administrate în speță oferindu-le aprecierea corespunzătoare prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Sub un alt aspect, Colegiul penal constată, că nici erorile de drept invocate de apărare și prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția pronunțată. Potrivit art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Cu referire la argumentul apărării prin care se susține că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, deoarece nu a aplicat prevederile Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în privința capătului de învinuire a lui Caminschi Dmitri în baza art. 351 alin. (2) Cod penal, Colegiul penal va menționa următoarele. În sensul art. 107 Cod penal, amnistia reprezintă actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. Așadar, amnistia este actul de clemență al puterii legiuitoare, prin care aceasta, din considerente de ordin politic sau social, înlătură răspunderea penală și consecințele condamnării pentru infracțiunile săvârșite până la apariția sa. 13 La 29 iulie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 210 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 210 are efect retroactiv, aplicându-se în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea actului de amnistiere. Reieșind din prevederile stipulate în art. 2 din Legea nr. 210, în cazul în care persoana, în privința căreia se judecă cauza penală, întrunește condițiile stabilite de art. 1 din aceeași Lege și nu cade sub incidența art. 10, în privința acesteia este posibilă aplicarea actului de amnistie, dacă infracțiunea a fost comisă până la data de 29 iulie 2016, pentru care Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul penal, aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961, prevede, în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoarea, pe un termen de 7 ani. Procedura de aplicare a amnistiei față de persoanele inculpate este reglementată de art. 2 din Legea nr. 210, unde se indică expres că procesul penal încetează la faza de judecare a cauzei, dacă sunt întrunite condițiile expuse în prezenta lege. Colegiul penal menționează, că la judecarea cauzei, pentru a determina posibilitatea aplicării amnistiei în privința unei anumite persoane, instanțele de judecată urmează să verifice dacă inculpatul a manifestat căința activă față de fapta infracțională comisă; dacă inculpatul a recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiunea comisă, care include atât repararea prejudiciului material, cât și a celui moral, precum și cheltuielile de judecată, suportate de partea vătămată; precum și dacă fapta săvârșită de inculpat nu cade sub incidența art. 10 din Legea nr. 210 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Revenind la speță, Colegiul penal atestă, că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată al instanței de apel, inculpatul a declarat că învinuirea adusă pe art. 351 alin. (2) Cod penal, nu recunoaște. Respectiv, chiar dacă infracțiunea menționată nu cade sub incidența art. 10 al legii menționate, Colegiul penal menționează, că în privința inculpatului Caminschi Dmitri nu pot fi aplicate prevederile Legii nr. 210 din 29 iulie 2016, or, acesta nu a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 351 alin. (2) Cod penal și nu a manifestat căința activă față de fapta infracțională comisă, aceasta fiind o condiție esențială pentru aplicarea amnistiei, indiferent de faptul dacă partea vătămată a înaintat sau nu careva pretenții de ordin material sau moral. Pe de altă parte, având în vedere că apărarea a invocat comiterea de către instanța de apel a unei erori grave de fapt, Colegiul penal menționează că, eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de legislator în art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, și anume stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. 14 Reieșind din aceste prevederi legale, Colegiul penal constată că sunt neîntemeiate argumentele recursului potrivit cărora instanța de apel nu a cercetat probele administrate în speță, deoarece potrivit procesului-verbal al ședințelor de judecată, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală, audiind inculpatul, precum și martorii, a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Din conținutul materialelor dosarului Colegiul penal concluzionează că instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere corespunzătoare conținutului probei, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, nefiind stabilite careva discrepanțe vădite între conținutul probelor și constatările instanței. Din considerentele enunțate, Colegiul penal stabilește că în speță nu sunt incidente temeiurile de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Cu referire la temeiul pentru recurs invocat de recurent și prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. La caz, apărarea consideră că partea acuzării nu a prezentat probe care ar dovedi vinovăția inculpatului Caminschi Dmitri în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, iar prin urmare instanța de apel a comis o eroare de drept, dat fiind faptul, că pe acest capăt de învinuire nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Contrar alegațiilor recurentului, Colegiul penal reține că instanțele de fond au dat o apreciere corectă probatoriului administrat în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității în coroborare cu declarațiile date în ședința de judecată. Așadar instanța de apel, menținând soluția primei instanțe, la judecarea apelului a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la concluzia corectitudinii încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Caminschi Dmitri în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, în acțiunile acestuia fiind prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii, motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct. 4, 4.1. al prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante. 15 Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997). Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 parag. 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999). Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată existența erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă. Cu referire la alegațiile părții apărării precum că instanța de apel urma să înceteze procesul penal în baza art. 1921 alin. (1) Cod penal, din motiv că partea vătămată nu a înaintat careva pretenții de ordin material, Colegiul penal ține să evidențieze că lipsa cererii părții vătămate privind compensarea prejudiciului cauzat prin infracțiune de către inculpatul Caminschi Dmitri nu-l exonerează de răspundere pentru acțiunile comise cu vinovăție. Totodată analizând argumentele recurentului prin prisma prevederilor alin. (2) art. 109 Cod penal, Colegiul penal amintește, că împăcarea este personală și produce efecte juridice din momentul pornirii urmăririi penale și până la retragerea completului de judecată pentru deliberare. O primă condiție pentru înlăturarea răspunderii penale în rezultatul împăcării este voința părții vătămate și a făptuitorului (bănuitului, învinuitului ori inculpatului în dependență de faza procedurii penale). Inițiativa poate interveni de la oricare din aceștia. Împăcarea părților constituie un act bilateral, implicând, în mod necesar, acordul de voință al persoanei vătămate și a inculpatului. În această privință, este de observat că împăcarea are caracter personal și trebuie să fie definitivă, fiind necesar să conțină, în mod clar, acordul de voință al persoanelor care au hotărât să se împace. În acest context, nu pot fi admise aluziile apărării privind necesitatea încetării procesului penal, or, o cerere din partea părții vătămate Mocan Serghei în acest sens nu a fost depusă în instanța de judecată Cu referire la temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal remarcă că acest motiv a fost invocat de către apărare în mod declarativ, fără a fi aduse careva argumente în dezacord cu pedeapsa stabilită inculpatului, iar în astfel de circumstanțe instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. 16 Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticile din cererea de recurs înaintată de avocatul Moldovan Gabriela în numele inculpatului nu și-au găsit confirmare. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și dispunerea inadmisibilității recursului ordinar declarat în cauză.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Moldovan Gabriela în numele inculpatului Caminschi Dmitri, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2020, în cauza penală în privința lui Caminschi Dmitri XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 04 decembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Guzun Ion 17