1ra-1353/2016 — art. 186 alin. 2 lit. c,d; 349 alin. 2 lit. a CP

1ra-1353/2016 — art. 186 alin. 2 lit. c,d; 349 alin. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1353/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Dulgher Dumitru în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 ianuarie 2016, în cauza penală

privindu-l pe

Cîmpu Dmitri Valentin, născut la 23 iulie 1981,

originar și domiciliat mun. Bălți str. Calea Ieșilor 39.

Termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

privind învinuirea lui Cîmpu Dmitri Valentin în baza:

- art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților;

- art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, din motiv că fapta sa nu întrunește

elementele infracțiunii, fiind recunoscut vinovat în săvârșirea contravenției

prevăzute de art. 353 alin. (2) Cod contravențional, cu încetarea procesului

contravențional din motivul expirării termenului de prescripție pentru tragere la

răspundere contravențională.

având ca scop sustragerea bunurilor altei persoane, aflându-se în apropierea casei de

pe str. 31 August 50/2, mun. Bălți, ce aparține lui Roman Veronica, profitând de

faptul, că fereastra de la geam era deschisă, a pătruns prin ea în casa nominalizată,

de unde în mod tainic a sustras 15.000 lei, 150 euro, care conform cursului BNM,

constituie 2.805 lei, 200 dolari SUA, care conform cursului BNM constituie 2.740 lei,

ce aparțin lui Roman Veronica și cu cele sustrase s-a eschivat de la locul comiterii

infracțiunii, cauzând astfel părții vătămate daună materială considerabila în sumă

totală de 20.545 lei.

Tot el, a fost învinuit de către organul de urmărire penală pentru faptul, că

conștientizând caracterul social periculos al acțiunilor sale, fiind în stare de ebrietate,

la data de 01.01.2014, în jurul orei 22.10, aflându-se pe str. Calea Ieșilor, nr. 27 d,

1

mun. Bălți, în preajma magazinului alimentar „Speranța”, l-a amenințat cu moartea

pe Cernelea M., care activează în funcția de gardian public superior al grupului

operativ ÎS „Servicii Pază” și care la acel moment se afla în exercitarea atribuțiilor de

serviciu, îndreptate spre curmarea faptei antisociale comise de Cîmpu D., după care,

ultimul aplicând violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei care își

îndeplinea datoria obștească, cu un cuțit pe care îl avea asupra sa, i-a aplicat o

lovitură lui Cernelea M. în regiunea toracico-abdominală, fără a-i provoca careva

leziuni corporale, deoarece ultimul a fost protejat de vesta antiglonț în care era

îmbrăcat, prin ce a fost sistată activitatea de serviciu a lui Cernelea M. de menținere a

ordinii publice.

Astfel, partea acuzării a solicitat de a încadra acțiunile lui Cîmpu D. în baza art.

349 alin. (2) lit. a) Cod penal, aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea

persoanei care-și îndeplinește datoria obștească de prevenire, curmarea unei infracțiuni sau a

unei fapte antisociale.

Acțiunile lui Cîmpu D. au fost calificate de către instanța de judecată în baza

art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal și anume furtul, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile, precum și în baza art. 353 alin. (2) Cod contravențional–

opunerea de rezistență procurorului, ofițerului de urmărire penală, ofițerului de informații și

securitate, angajatului cu statut special al Ministerului Afacerilor Interne, unei alte

persoane, aflată în exercițiul funcțiunii sau al datoriei obștești de asigurare a securității

statului, de menținere a ordinii publice și de combatere a criminalității.

3.1 Procuror, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia și pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să

fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, la 6 ani

închisoare. În temeiul art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată, a-i adăuga parțial

partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Bălți din 24.12.2013,

stabilindu-i pedeapsa definitivă, 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

închis. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cernelea M. a o admite integral.

În motivarea apelului declarat a invocat că:

- încetarea procesului penal privind învinuirea lui Cîmpu D. în baza art. 349

alin. (2) lit. a) Cod penal, din motivele menționate în hotărârea primei instanțe este

ilegală;

- întreg cumulul de probe demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal;

- prima instanță a neglijat dispozițiile art. 93 Cod de procedură penală;

- deși martorii Buiunciuc I. și Midrigan S. au declarat atât în faza urmăririi

penale cât și în ședința de judecată, că nu au văzut momentul aplicării loviturii cu

cuțitul de către Cîmpu D. lui Cernelea M., ultimii au declarat, că au văzut

deteriorarea pe vesta antiglonț, iar în ședința de judecată au declarat, că susțin

declarațiile depuse în cadrul urmăririi penale;

2

- deși, careva urme de-ale inculpatului nu au fost depistate pe cuțit, aceasta nu

poate duce la concluzia, că cuțitul nu a fost utilizat de inculpat, deoarece însăși din

declarați ultimului rezultă, că anume acest cuțit, ridicat de la fața locului l-a avut la

momentul reținerii de către colaboratorii de poliție, nepunând la dubiu proveniența

și apartenența lui;

- instanța a constatat, că potrivit declarațiilor inculpatului, martorilor Câmpu O.

și Gherasimciuc E., cuțitul în cauză a fost purtat asupra sa de inculpat în lipsa

scopului de a provoca careva leziuni corporale, ceea ce vine în contradicție cu

declarațiile martorilor Buiunciuc I., Midrigan S., Cibotari S. și a părții vătămate, care

au declarat, că cuțitul în cauză a servit drept obiect al aplicării violenței periculoase

pentru viața ultimului;

- pe parcursul desfășurării urmăririi penale, atât inculpatul, cât și apărătorul

acestuia nu au invocat nulitatea probelor acumulate, fiindu-le aduse la cunoștință

materialele procesului penal, nici una din părți nu au contestat careva acte

procesuale întocmite, astfel nu poate fi invocată în instanța de judecată nulitatea

probelor;

- încetarea procesului penal privind învinuirea lui Cîmpu D. în baza art. 349

alin. (2) lit. a) Cod penal, este neîntemeiată și atrage după sine neasigurarea scopului

procesului penal și anume atragerea la răspundere a persoanelor vinovate de

comiterea infracțiunii, restabilirea ordinii de drept, fapt ce poate favoriza comiterea

noilor fapte analogice sau să atragă după sine alte consecințe grave.

3.2 Partea vătămată și avocatul său Malanciuc N., prin care au solicitat casarea

acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Cîmpu D. să fie recunoscut vinovat în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal și admiterea

integrală a acțiunii civile.

În motivarea apelului declarat au invocat că:

- cuțitul ridicat de la fața locului a fost împachetat în modul corespunzător într-

un pachet din polietilenă și în pachet de hârtie, în prezența grupului operativ al ÎS

„Servicii Pază”, Cernelea M. și Cibotari S., nefiind încălcate careva norme

procesuale, fapt prin care se infirmă argumentul apărătorului inculpatului, precum

ca colaboratorii de poliție au încălcat procedura;

- ridicarea vestei antiglonț de la Cernelea M. a avut loc la 01.01.2014 ora 23.40,

fiind împachetată în modul corespunzător într-un pachet din polietilenă și sigilat cu

sigla nr. 217 MAI RM;

- conform procesului-verbal de examinare a obiectului din 23.01.2014, ora 17.30,

obiectul examinării îl constituia: un cuțit de bucătărie și vesta antiglonț. În urma

examinării vizuale al suprafeței țesăturii vestei antiglonț, prezentate la expertiză, la

lumina zilei, se observă, în partea din față a vestei antiglonț, la distanța de 93 mm

din partea de sus și 175 mm din stângă, că este prezentă o deteriorare liniară,

amplasată sub un unghi de 30-35° în raport cu marginea de sus cu lungimea de 26

mm;

3

- conform raportului de expertiză din 21.01.2014, pe suprafața vestei antiglonț

este prezentă o deteriorare liniară de înjunghiere-tăiere, tăietura putea fi creată cu

lama cuțitului ridicat la Cîmpu D. și prezentat la examinare sau cu un alt obiect cu

lamă cu par dimensionali, analogici cuțitului prezentat;

- inculpatul nu a recunoscut vina nici la urmărirea penală și nici în instanța de

judecată, însă a declarat că la ieșirea din magazin, soția lui i-a dat cuțitul de bucătărie

și furculița, pe care le-a pus în buzunarul drept al scurtei și l-a trimis acasă, dar ce a

urmat după aceasta soția nu știe și nu a văzut;

- argumentele instanței de judecată, precum că probele aduse în sprijinul

învinuirii inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a)

Cod penal, poartă caracter de presupuneri, nu și-a găsit confirmare prin probele

cercetate în cauză, totodată, argumentele instanței nu sunt justificate prin prisma

prevederilor art. 94 alin. (1) Cod de procedură penală;

- prima instanță nu a motivat sentința referitor la respingerea declarațiilor părții

vătămate Cernelea M., privitor la faptul lovirii acestuia de către inculpat cu cuțitul,

menționând doar că probele învinuiri nu coroborează între ele;

- concluzia instanței, precum că „ulterior au plecat la fața locului cu cuțitul

împachetat și când au efectuat cercetarea la fața locului a doua oară, s-au făcut

careva fotografii, cuțitul nu a fost scos din pachet", contravine imaginilor din

fotografiile prezente în dosar, conform cărora cuțitul nu se află în pachet dar pe

trotuar;

- declarațiilor martorului Gherasimciuc E. depuse organului de urmărire

penală, confirmă prezența cuțitului la inculpat;

- instanța de judecată nu a dat o apreciere obiectivă probelor cercetate în

ședința de judecată, bazându-se unilateral doar pe declarațiile inculpatului, ce poartă

un caracter de apărare și eschivare de la răspunderea penală;

- inculpatul nu a comis o acțiune contravențională în privința lui Cernelea M.,

care de fapt nu este colaborator al organelor afacerilor interne, dar activează în

funcția de gardian public superior al grupului operativ ÎS „Servicii pază”.

fost admise apelurile declarate, fiind casată parțial sentința și pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Câmpu D. a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, la 4 ani

închisoare. Conform art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată,

i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința

Judecătoriei Bălți din 24.12.2013, stabilindu-i pedeapsa definitivă, 5 ani 2 luni

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă înaintată de

partea vătămată a fost admisă parțial, încasându-se de la Câmpu D. în beneficiul lui

Cernelea M. prejudiciul material în sumă de 157 lei, prejudiciul moral în sumă de

2.000 lei, cheltuieli pentru transport în mărime de 500 lei și cheltuieli pentru asistență

juridică în sumă de 5.000 lei.

învinuirea adusă lui Cîmpu D. în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal și

4

încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea părților, prima instanță corect a

emis o astfel de soluție, iar sentința în latura respectivă nici nu a fost contestată.

În opinia instanței de apel, prima instanță a administrat probele prezentate de

părți din punct de vedere al pertinenței, concludenței și utilități acestora, însă greșit

a concluzionat de a înceta procesul penal în privința lui Cîmpu D. în baza art. 349

alin. (2) lit. a) Cod penal, cu liberarea inculpatului de răspundere penală și

constatarea vinovăției ultimului în comiterea contravenției prevăzute de art. 353 alin.

(2) Cod contravențional, încetând procesul contravențional în privința acestuia din

motivul expirării termenului de prescripție a răspunderii contravenționale.

Cu referire la învinuirea adusă lui Cîmpu D. în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 349 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a constatat, că nu pot fi reținute

argumentele primei instanțe, precum că fapta nu întrunește elementele infracțiunii,

conform raportului de expertiză din 13.01.2014, pe suprafața cuțitului ridicat și

prezentat la expertiză, careva urme papilare nu au fost depistate, martorii învinuirii

au declarat, că nu au văzut la momentul reținerii lui Cîmpu D., ca acesta să fi aplicat

careva lovituri cu cuțitul părții vătămate, deoarece în viziunea instanței de apel,

însăși din declarațiile inculpatului, urmează că cuțitul ridicat de la fața locului l-a

avut la momentul reținerii de către colaboratorii de poliție.

În opinia instanței de apel, nu poate fi reținută și constatarea instanței referitor

la faptul, că Cîmpu D. avea cuțitul asupra sa, în lipsa scopului de a provoca careva

leziuni corporale, aceasta fiind combătută prin declarațiile martorilor Buiunciuc I.,

Midrigan S., Cibotari S. și a părții vătămate.

Instanța de apel a reținut, că prima instanță a făcut două constatări

contradictorii indicând, că nu au fost stabilite urme papilare pe cuțit, totodată

menționează că inculpatul avea cuțit asupra sa, însă îl purta în lipsa scopului de a

provoca leziuni corporale.

La fel, instanța de apel a notat, că nu pot fi reținute motivele instanței în vedere

nulității probelor și anume în cadrul ridicării cuțitului și vestei antiglonț de la fața

locului, deoarece pe parcursul urmăririi penale, atât inculpatul, cât și apărătorul său,

nu au invocat nulitatea probelor acumulate, iar fiindu-le aduse la cunoștință

materiale procesului penal, nici una din părți nu a contestat actul procesual întocmit.

Astfel, instanța de apel a indicat, că în momentul amenințării, Cernelea M.,

activa în calitate de gardian public superior al grupului operativ ÎS „Servicii pază” și

la acel moment se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îndreptate spre

curmarea faptei antisociale comise de Cîmpu D., totodată în rezultatul aplicării

violenței față de Cernelea M., a fost sistată activitatea de serviciu a acestuia, de

menținere a ordinii publice. Astfel, probele administrate denotă, că acțiunile

săvârșite de Cîmpu D. conțin fapte de aplicare a violenței săvârșite asupra unei

persoane care își îndeplinește datoria obștească.

Instanța de apel a constatat, că Cîmpu D., conștientizând caracterul social

periculos al acțiunilor sale, fiind în stare de ebrietate, la data de 01.01.2014, în jurul

orei 22.10, aflându-se pe str. Calea Ieșilor, nr. 27 d, mun. Bălți, în preajma

magazinului alimentar „Speranța”, l-a amenințat cu moartea pe Cernelea M., care

5

activează în funcția de gardian public superior al grupului operativ ÎS „Servicii

Pază” și care la acel moment se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îndreptate

spre curmarea faptei antisociale comise de Cîmpu D., după care, ultimul aplicând

violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei care își îndeplinea datoria

obștească, cu un cuțit pe care îl avea asupra sa, i-a aplicat o lovitură lui Cernelea M.,

în regiunea toracico-abdominală, fără a-i provoca careva leziuni corporale, deoarece

ultimul a fost protejat de vesta antiglonț în care era îmbrăcat, prin ce a fost sistată

activitatea de serviciu a lui Cernelea M. de menținere a ordinii publice.

Instanța de apel a mai stabilit, că probele existente în prezenta cauză, confirmă

vinovăția inculpatului în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, fiind audiați

suplimentar partea vătămate, martorul Midrigan S. și cercetate materialele cauzei și

anume: ordonanța cu privire la începerea urmăririi penale în baza art. 186 alin. (2) lit.

c), d) Cod penal din 01.03.2014 (f.d. 1 v. I); plîngere din 28.02.2014 (f.d. 3 v. I);

informație telefonică (f.d. 4 v. I); proces-verbal de cercetare la fața locului din

28.02.2014 cu tabelul fotografic (f.d 10 v. I); raport de expertiză criminalistică nr. 277

din 14.03.2014 cu tabelul fotografic (f.d 16-19 v. I); proces-verbal de examinare a

obiectului din 19.03.2014 (f.d. 25 v. I); ordonanța de recunoaștere și de anexare a

corpurilor delicte la cauza penală (f.d. 26 v. I); informație de la Banca Națională (f.d.

28 v. I); cerere de la Roman V. și ordonanța de recunoaștere a acesteia în calitate de

parte civilă (f.d. 33-34 v. I); proces-verbal de perchiziție la domiciliul lui Cîmpu V.

din 03.03.2014 (f.d. 47-48 v. I); procese-verbale de recunoaștere a persoanei (f.d. 49-52

v. I); extras din registrul de stat al populației (f.d. 53-61 v. I); ordonanța cu privire la

începerea urmăririi penale în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal din 02.01.2014

(f.d. 1 v. II); plîngere de la Cernelea M. din 02.01.2014 (f.d. 3 v. II); proces-verbal de

cercetare la fața locului din 01.01.2014 cu planșa fotografică (f.d. 7-10 v. II);

ordonanța de ridicare, proces-verbal de ridicare din 01.01.2014 (f.d. 8-9 v. II); proces-

verbal de examinare a obiectului din 23.01.2014 (f.d. 10-11 v. II); ordonanța de

recunoaștere a obiectelor în calitate de corpuri delicte și de anexare la cauza penală

din 23.01.2014 (f.d. 12 v. II); ordonanța de transmitere a corpurilor delicte în camera

de păstrare a IP Bălți din 23.01.2014 (f.d. 13-14 v. II); ordonanța și procesul-verbal de

ridicare din 02.01.2014 și anexare a obiectelor ridicate (f.d. 15-17 v. II); proces-verbal

nr. 213 din 01.01.2014 (f.d. 28-29 v. II); raport de expertiză medico-legală nr. 34 în

privința lui Cernelea M. (f.d. 32 v. II); raport de expertiză nr. 71 din 13.01.2014 cu

planșa fotografică (f.d. 39-40 v. II); raport de expertiză nr. 72 din 21.01.2014 cu tabelul

fotografic (f.d. 47-48 v. II); copia legitimației de serviciu a lui Cernelea M. (f.d. 52 v.

II); ordonanța de recunoaștere în calitate de parte-vătămată a lui Cernelea M. din

01.01.2014 (f.d. 53 v. II); copia legitimației de serviciu (f.d. 58 v. II); date personale în

privința lui Cîmpu D. (f.d. 64-68 v. II); încheierea și mandat de arestare a Judecătoriei

Bălți din 03.01.2014 (f.d. 84-85 v. II); proces verbal de informare despre terminarea

urmăririi penale (f.d. 104-106 v. II); proces-verbal de prezentare a materialelor de

urmărire penală, de unde rezultă că avocatul și învinuitul Cîmpu D. careva cereri și

demersuri nu au avut (f.d. 108-109 v. II); proces-verbal de prezentare a materialelor

cauzei penale părții vătămate și avocatului acestuia (f.d. 110 v. II); încheierea și

6

mandatul de arestare emise de Judecătoria Bălți din 05.03.2014 (f.d. 129-130 v. II);

cerere (f.d. 131-135 v. II); extras din fișa medicală a lui Cernelea M. (f.d. 172-173 v. II);

declarațiile părții vătămate Roman V. și Cernelea M. (f.d. 184-189 v. II); declarațiile

martorilor Midrigan S. (f.d. 192-193 v. II), Buiunciuc I. (f.d. 196-197 v. II);

Gherasimciuc E. (f.d. 200-201 v. II); fișa medicală a lui Cernelea M. (f.d. 202-212 v. II);

cerere și încheierea judecătoriei Bălți din 17.06.2014 (f.d. 215-216 v. II); declarație

autentificată notarial (f.d. 217 v. II); cerere suplimentară de la Cernelea M. (f.d. 232 v.

II); declarațiile suplimentare a părții vătămate Cernelea M. (f.d. 235 v. II); declarațiile

martorului Cebotari S.(f.d. 240-242 v. II).

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, în privința lui Cîmpu D.,

instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, de personalitatea

inculpatului, de faptul că nu se află la evidența medicului de sector, aflându-se la

evidența medicului narcolog cu diagnoza narcomanie opiată, la fel a luat în

considerație caracteristica acestuia, de faptul că anterior a fost judecat, careva

circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost stabilite pe cauză.

Referitor la solicitarea părții vătămate Cernelea M., de admitere a acțiunii civile

înaintate, instanța de apel a considerat de a o admite parțial, deoarece prin bonurile

anexate la materialele cauzei, s-a confirmat prejudiciul material în sumă de 157 lei,

cheltuielile de transport în sumă de 500 lei, cheltuielile pentru asistența juridică în

sumă de 5.000 lei.

Ce ține de prejudiciul moral, instanța de apel a reținut că suma de 30.000 lei

solicitată de către partea vătămată este exagerată, ținând cont de nivelul suportării

de către partea vătămată a suferințelor fizice și psihice în legătură cu acțiunile ilicite

ale făptuitorului, precum și faptul, că condamnarea lui Cîmpu D. în sine constituie,

la fel, o satisfacție echitabilă pentru partea vătămată, astfel a considerat necesar de a

încasa cu titlu de prejudiciu moral suma de 2.000 lei, considerând-o ca o sumă reală

și care corespunde faptelor comise, ce compensează consecințele negative ale

prejudiciului suportat de acesta.

Dulgher D. în numele inculpatului, prin care solicită casarea acesteia cu menținerea

sentinței, prin care a fost încetat procesul penal privind învinuirea lui Cîmpu D. în

baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, din motiv că fapta sa nu întrunește elementele

infracțiunii și a fost recunoscut vinovat în săvârșirea contravenției prevăzute de art.

353 alin. (2) Cod contravențional, însă procesul contravențional a fost încetat din

motivul expirării termenului de prescripție pentru tragere la răspundere

contravențională.

În motivarea recursului invocă:

- pe capătul de învinuire a inculpatului în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal,

atât în cadrul urmăririi penale cât și în instanța de judecată nu au fost acumulate

careva probe pertinente și concludente, ce ar demonstra vinovăția ultimului;

- nici unul dintre martorii Midrigan S., Buiunciuc I., Cibotari S. nu au observat

ca Cîmpu D. să fi aplicat careva lovituri cu cuțitul lui Cernelea M. în regiunea

abdomenului, despre aceasta au aflat de la ultimul, de asemenea Midrigan S. și

7

Buiunciuc I. au declarat, că nu au observat la momentul reținerii lui Cîmpu D., pe

vesta antiglonț purtată de partea vătămată careva deteriorări;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 01.01.2014 a fost dobândit cu

încălcarea prevederilor Codului de procedură penală și urmează a fi exclus ca probă;

- în procesul-verbal de ridicare din 01.01.2014, nu au fost depistate și descrise

careva deteriorări a vestei antiglonț, aceasta fiind amplasată într-un pachet de

polietilenă și sigilată cu sigiliul 217 MAI, însă în ordonanța de numire a expertizei

traseologice, la dispoziția expertului a fost pusă o sacoșă de culoare neagră, în care

se află vesta antiglonț cu sigiliul 119 MAI, astfel consideră că pachetul în care au fost

împachetate obiectele, ridicate la data de 01.01.2014 de la Cernelea M., a fost

desigilat, împrejurare ce putea admite încălcarea integrității obiectelor, inclusiv și

formarea tăieturii pe vesta antiglonț;

- conform depozițiilor martorului acuzării Gherasimciuc E., martorului apărării

Cîmpu O. și inculpatului, la data de 01.01.2014, partea vătămată era îmbrăcat în

scurta de serviciu, iar vesta antiglonț se afla sub scurtă, astfel în cazul în care

inculpatul ar fi aplicat lui Cernelea M. lovituri cu cuțitul și a deteriorat vesta

antiglonț, ar fi trebuit să fie deteriorată și scurta, care însă a dispărut din materialele

cauzei;

- reieșind din declarațiile martorului Câmpu O., în cadrul întâlnirii cu Cernelea

M., ultimul i-a relatat, că de fapt inculpatul nu este vinovat, dar este impus să dea

depoziții împotriva lui. Astfel, cauza penală în privința lui Cîmpu D. pe episodul dat

este rezultatul unor încercări de a ascunde acțiunile lui Cernelea M. și colaboratorilor

din cadrul IP Bălți și eschivării acestora de la răspundere penală pentru acțiunile de

tortură întreprinse în privința lui Cîmpu D. la data de 01.01.2014;

- din conținutul raportului de expertiză trasologică, nu este stabilit faptul, că

deteriorarea pe vesta antiglonț a fost cauzată anume de cuțitul ce a fost ridicat de la

fața locului, putând fi pricinuită și de un al corp tăios. De asemenea, pe cuțitul

ridicat de la fața locului nu au fost depistate careva urme papilare ce ar putea

aparține lui Cîmpu D.;

- reieșind din probele acumulate în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit, că

cuțitul ridicat de la fața locului nu a fost purtat de către Cîmpu D. în scopul de a

cauza leziuni corporale părții vătămate, acest cuțit împreună cu două furculițe, le-a

primit de la soția sa pentru a le duce acasă.

În drept, apărătorul și-a întemeiat recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod

de procedură penală.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece din textul recursului, se

constată că acesta nu indică nici un argument în susținerea poziției sale, ce ar

confirma că nu a comis infracțiunea imputată sau că faptei săvârșite de inculpat i s-a

dat o încadrare juridică greșită. Cercetarea probelor administrate și examinate,

demonstrează, că concluzia instanței de apel privind vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, este corectă și

8

întemeiată. Referitor la argumentele invocate de partea apărării, precum că probele

acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești nu au confirmat vina

lui Cîmpu D. în comiterea infracțiunii, sunt declarative și au format obiect de

discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, cărora instanța le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și expusă pe larg în decizie. De asemenea, nu s-au

constatat careva abateri procesual-penale ce ar atrage după sine nulitatea actelor

emise de procuror, în procesul desfășurării urmăririi penale.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente:

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sânt vădit neîntemeiate.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal relevă că, potrivit textului recursului declarat de către avocat,

titularul acestuia invocă de drept temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, care stipulează, că „hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.”

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în

sensul că nu a săvârșit infracțiunea imputată, Colegiul o consideră ca neîntemeiată.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, poate administra, la cererea părților

orice probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Colegiul penal reține, că instanța de apel rejudecând cauza și verificând probele

în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei

cercetări și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea

laturii penale a cauzei, precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de

condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la

concluzia de vinovăție a inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 349

alin. (2) lit. a) Cod penal.

Totodată, instanța de apel casând sentința primei instanțe și recunoscându-l pe

Câmpu D. vinovat de săvârșirea infracțiunii imputate, și-a argumentat soluția prin

faptul, că din declarațiile părții vătămate, a martorilor și din probele materiale

9

prezentate în cauză, cert se demonstrează comiterea de către inculpat a infracțiunii

prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal (f.d. 233-249, v. III).

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o evaluare

justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind

cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

Totodată, nu este fondată nici critica recurentului, în sensul pretinderii, că pe

capătul de învinuire a lui Cîmpu D. în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, nu au

fost acumulate careva probe pertinente și concludente, ce ar demonstra vinovăția

ultimului, acesta neaplicând careva lovituri cu cuțitul lui Cernelea M. în regiunea

abdomenului. Dimpotrivă, instanța de recurs atestă, că faptul comiterii infracțiunii

prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal de către inculpat, se combate prin

probele cercetate și verificate de instanța de apel și anume:

- declarațiile părții vătămate, care indică la faptul că aflându-se în exercitarea

atribuțiilor de serviciu, îndreptate spre curmarea faptei antisociale comise de Cîmpu

D., în urma apelului telefonic de la magazinul „Speranța”, vânzătoarea

Gherasimciuc E. a ieșit afară și le-a comunicat lui și colegului său să fie atenți,

deoarece la magazin a telefonat mama lui Câmpu D., care a zis că fiul ei a ieșit din

casă luând cu el un cuțit. Când s-a apropiat de inculpat, ultimul a scos un cuțit și l-a

lovit în vesta antiglonț, cu care era îmbrăcat;

- declarațiile martorului Midrigan S., conform căruia vânzătoarea magazinului

le-a comunicat, că o persoană a luat cuțitul de acasă și se îndreptă spre magazin.

Ieșind afară l-a văzut pe Cîmpu D. aflându-se jos la pământ, iar lângă el era un cuțit.

Din discuții a aflat, că inculpatul l-a atacat pe unul din colaboratorii serviciului pază,

lovindu-l cu cuțitul;

- declarațiile martorului Buiunciuc I., care a declarat că din spusele părții

vătămate cunoaște, că a fost atacat de inculpat și care l-a fost lovit cu cuțitul;

- declarațiile martorului Cibotari S., care a menționat, că apropiindu-se de

Cernelea M., ultimul i-a comunicat, că inculpatul l-a lovit pe acesta cu un cuțit de

bucătărie în regiunea abdominală, dar l-a salvat vesta antiglonț în care era îmbrăcat.

Vesta antiglonț era tăiată în regiunea abdomenului;

- raportul de expertiză nr. 72 din 21 ianuarie 2014, conform căruia pe suprafața

vestei antiglonț, prezentată la expertiză, în partea din față a vestei la distanța de 93

mm din partea de sus și 175 mm din stânga, este prezentă o deteriorare liniară de

înjunghiere-tăiere, amplasată sub un unghi de 30-35 grade, în raport cu marginea de

sus, cu lungimea de 26 mm. Tăietura de pe suprafața vestei antiglonț putea fi creată

cu lama cuțitului, ridicat de la Cîmpu D. și prezentat la examinare sau cu un alt

obiect cu lamă cu parametrii dimensional analogici cuțitului prezentat;

- proces-verbal de cercetare la fața locului din 01.01.2014, conform căruia pe

porțiunea de drum din fața blocului de locuit nr. 27 „D” din str. Calea Ieșilor mun.

Bălți, a fost depistat un cuțit de bucătărie, care din cuvintele participanților a fost

folosit la aplicarea loviturii lui Cernelea M. în regiunea abdomenului;

10

- planșa ilustrativă, anexa la procesul-verbal de ridicare din 01.01.2014, a vestei

antiglonț și a scurtei de serviciu, ce aparțin părții vătămate Cernelea M., unde în foto

1 și 2 este indicată vesta antiglonț, pe care este prezentă o deteriorare sub forma unei

tăieturi.

Instanța de recurs conchide, că toate aceste probe coroborează între ele și indică

la Cîmpu D., că a aplicat violența periculoasă pentru viața și sănătatea lui Cernelea

M., care activează în funcția de gardian public superior al grupului operativ ÎS

„Servicii Pază” și care la acel moment își îndeplinea datoria obștească de curmare a

faptei antisociale comise de Câmpu D., fapt ce confirmă latura obiectivă a

infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Totodată, instanța de recurs constată, că recurentul invocând, nevinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate, iar probele nu coroborează între ele,

de fapt semnalează dezacordul și cu prezența laturii subiective a infracțiunii

prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal. Astfel, instanța de recurs va purcede

la analiza acestui element în prezenta speță în coraport cu circumstanțele constatate

și probele administrate.

Rezultând din considerentele teoretice, latura subiectivă a infracțiunii prevăzute

de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, se exprimă prin intenție directă. De cele mai

dese ori motivul infracțiunii specificate la lit. a) alin. (2) art. 349 Cod penal, constă în

răzbunarea în legătură cu îndeplinirea de către persoana cu funcție de răspundere

sau de către persoana care își îndeplinește datoria obștească a obligațiilor de serviciu

sau obștești.

Deci raportând, considerațiunile teoretice, la circumstanțele cauzei și cumulul de

probe, Colegiul constată că inculpatul a acționat cu intenție directă, aplicându-i lui

Cernelea M. o lovitură în regiunea toracico-abdominală, fără a-i provoca careva

leziuni, deoarece ultimul a fost protejat de vesta antiglonț în care era îmbrăcat. De

asemenea, inculpatul a avut motivul de a se răzbuna pe Cernelea M. în legătură cu

faptul, că ultimul a încercat să prevină fapta antisocială comisă de Câmpu D., în

magazinul „Speranța”, din str. Calea Ieșilor 27, mun. Bălți.

Ce ține de argumentul invocat de recurent, precum că nici unul dintre martorii

Midrigan S., Buiunciuc I., Cibotari S. nu au observat ca Cîmpu D. să fi aplicat careva

lovituri cu cuțitul lui Cernelea M., iar Midrigan S. și Buiunciuc I. au declarat, că nu au

observat la momentul reținerii lui Cîmpu D., pe vesta antiglonț careva deteriorări,

Colegiul penal conchide, că deși martorii Midrigan S. și Buiunciuc I., au declarat că nu

au văzut momentul aplicării loviturii cu cuțitul de către inculpat lui Cernelea M.,

ultimii au menționat că susțin declarațiile date în cadrul urmăririi penale, unde au

relatat, că au văzut deteriorarea pe vesta antiglonț, iar probabilitatea anumitor

divergențe, survine în rezultatul expirării unei anumite perioade de timp de la

producerea incidentului (f.d. 56-57, 192 verso v. II). Referitor la declarațiile martorului

Cibotari S., se atestă că ultimul aflându-se în magazin a auzit gălăgie afară, iar când a

ieșit a văzut că o persoană a fost reținută, apropiindu-se de Cernelea M., ultimul i-a

comunicat, că inculpatul l-a lovit pe acesta cu un cuțit de bucătărie în regiunea

abdominală, dar l-a salvat vesta antiglonț în care era îmbrăcat și care era tăiată în

11

regiunea abdomenului, cu o tăietură aproximativ de 10 cm. Astfel declarațiile

martorilor nominalizați coroborează cu probele sus-menționate și indică că intenția

directă ce reprezintă latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a)

Cod penal, în acțiunile inculpatului persistă.

Totodată, nu sunt fondate nici criticile avocatului, precum că conform

depozițiilor martorilor Gherasimciuc E., Cîmpu O. și a inculpatului, la data de

01.01.2014, partea vătămată era îmbrăcat în scurta de serviciu, iar vesta antiglonț se

afla sub scurtă, astfel în cazul în care inculpatul ar fi aplicat lui Cernelea M. lovituri

cu cuțitul și a deteriorat vesta antiglonț, ar fi trebuit să fie deteriorată și scurta, care

însă a dispărut din materialele cauzei.

La această alegație, Colegiul penal atrage atenția asupra faptului, că declarațiile

inculpatului, a martorului Cîmpu O., care este soția ultimului și a martorului

Gherasimciuc E. care lucrează vânzătoare în magazin cu soția inculpatului, sunt

combătute prin declarațiile părții vătămate și a martorilor Midrigan S., Buiunciuc I.,

Cibotari S., conform cărora partea vătămată era îmbrăcată cu vesta antiglonț

deasupra scurtei.

Cât privește argumentul recurentului, precum că din conținutul raportului de

expertiză trasologică, deteriorarea pe vesta antiglonț fiind posibil pricinuire și de un

al corp tăios, iar pe cuțitul ridicat de la fața locului nu au fost depistate careva urme

papilare, ce ar putea aparține lui Cîmpu D., instanța de recurs verificând actele și

lucrările dosarului constată, că în cuprinsul filei 245 v. III, în decizia atacată se

motivează corespunzător, că însăși din declarațiile inculpatului, reiese că cuțitul

ridicat de la fața locului l-a avut la momentul reținerii de către colaboratorii de

poliție. De asemenea, faptul că vesta antiglonț a fost deteriorată anume cu acest cuțit,

se confirmă prin declarațiile părții vătămate și a martorilor Midrigan S., Buiunciuc I.,

Cibotari S. Tot prin declarațiile martorilor nominalizați, se combate și argumentul

precum că inculpatul avea asupra sa cuțitul dat în lipsa scopului de a provoca careva

leziuni corporale.

Criticile recurentului referitor la faptul, că reieșind din declarațiile martorului

Câmpu O., în cadrul întâlnirii cu Cernelea M., ultimul i-a relatat, că de fapt

inculpatul nu este vinovat, dar este impus să dea depoziții împotriva lui. Astfel,

cauza penală în privința lui Cîmpu D. pe episodul dat este rezultatul unor încercări

de a ascunde acțiunile lui Cernelea M. și colaboratorilor din cadrul IP Bălți și

eschivării acestora de la răspundere penală, pentru acțiunile de tortură întreprinse în

privința lui Cîmpu D. la data de 01.01.2014, instanța de recurs le consideră

neîntemeiate.

Reieșind din materialele cauzei, la moment procesul penal privind maltratarea

lui Cîmpu D. se află spre examinare în cadrul Procuraturii mun. Bălți, nefiind emisă

o hotărâre judecătorească irevocabilă pe acest caz. Mai mult ca atât, inculpatul, pe

parcursul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești, de fapt, nici nu a

recunoscut vina sa în cele imputate lui în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal,

având practic o poziție constantă, ceea ce denotă excluderea necesității aplicării

maltratării, în sensul auto-incriminării sale. Elocvent este și acel fapt, că potrivit

12

procesului-verbal de audiere în calitate de bănuit din 02.01.2014 (f.d. 75 v. 2), Cîmpu

D., nu a recunoscut vina in cele imputate lui și a refuzat de a da careva declarații, iar

conform procesului-verbal de audiere în calitate de învinuit din 03.01.2014 (f.d. 81 v.

2), la fel, nu a recunoscut vina și a refuzat de a da careva declarații.

Totodată, nu sunt fondate nici criticile avocatului, precum că în procesul-verbal

de ridicare din 01.01.2014, nu au fost depistate și descrise careva deteriorări a vestei

antiglonț, aceasta fiind amplasată într-un pachet de polietilenă și sigilată cu sigiliul

217 MAI, însă în ordonanța de numire a expertizei traseologice, la dispoziția

expertului a fost pusă o sacoșă de culoare neagră, în care se află vesta antiglonț cu

sigiliul 119 MAI, astfel consideră că pachetul în care au fost împachetate obiectele,

ridicate la data de 01.01.2014 de la Cernelea M., a fost desigilat, împrejurare ce putea

admite încălcarea integrității obiectelor, inclusiv și formarea tăieturii pe vesta

antiglonț.

Instanța de recurs constată, că aplicarea tăieturii pe vesta antiglonț a avut loc

anume la data de 01.01.2014 și în circumstanțele descrise în rechizitoriu, prin

aplicarea loviturii cu cuțitul de către inculpat, părții vătămate în regiunea toracico-

abdominală, fapt ce a dus la formarea tăieturii pe vesta antiglonț cu care era

îmbrăcat ultimul, ceea ce se confirmă prin planșa ilustrativă, anexa la procesul-

verbal de ridicare din 01.01.2014, a vestei antiglonț și a scurtei de serviciu, ce aparțin

părții vătămate Cernelea M., unde în foto 1 și 2 este indicată vesta antiglonț, pe care

este prezentă o deteriorare sub forma unei tăieturi (f.d. 11 v. II). Astfel, se exclude

posibilitatea formării tăieturii pe vesta antiglonț în alte circumstanțe, deoarece la

momentul ridicării acesteia la data de 01.01.2014, aceasta avea o deteriorare sub

formă de tăietură.

La fel, este nefondată și ultima critică din recurs precum că procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 01.01.2014 a fost dobândit cu încălcarea prevederilor

Codului de procedură penală și urmează a fi exclus ca probă. În acest context,

Colegiul penal menționează, că ilegalitatea acțiunilor organelor de urmărire penală

în conformitate cu prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, atrage

nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este

prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de

materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la

efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată

nemijlocit în instanță.

Raportând norma dată la argumentul supus analizei Colegiul atestă, că din

materialele cauzei se atestă că atât inculpatul, cât și apărătorul acestuia ar fi avut

careva obiecții asupra acțiunilor organului de urmărire penală la etapele respective,

fiindu-le aduse la cunoștință materialele procesului penal, respectiv nici una dintre

părți nu a contestat actul procesual întocmit. Astfel, invocarea ilegalității acțiunilor

organului de urmărire penală, contravine prevederilor art. 251 alin. (4) Cod de

procedură penală.

Așadar, în contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că concluziile la care

a ajuns instanța de apel privitor la calificarea acțiunilor și vinovăția inculpatului în

13

baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, sunt corecte și corespund materialului

probator, iar pedeapsa aplicată de către instanța de apel este echitabilă și în limitele

legii penale.

Din acest punct de vedere se atestă că, Colegiul penal statuează, că de fapt, în

cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute în pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, din care considerente se conchide asupra inadmisibilității

recursului declarat, ca fiind neîntemeiat.

Colegiul penal

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Dulgher Dumitru

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 13 ianuarie 2016, în cauza penală privindu-l pe Cîmpu Dmitri Valentin, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 22 iulie 2016.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

14