1ra-29/2021 — art.217-1 alin.4 lit. b, d; art. 290 alin.1 CP

1ra-29/2021 — art.217-1 alin.4 lit. b, d; art. 290 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-29/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Catan Liliana,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către avocatul Conoval Igor în numele inculpatului

Crețu Eduard, de către avocatul Miron Constantin în numele inculpatului

Rangu Mihail, de către inculpatul Rangu Mihail, de către avocatul Coptu

Sergiu în numele inculpatului Panea Marin și de către inculpatul Crețu

Eduard, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

13 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui,

Panea Marin X, născut la XXXXX.

Rangu Mihail X, născut la XXXXX.

Crețu Eduard X, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 31.03.2017 – 26.01.2018

instanța de apel: 25.04.2018 – 13.12.2019

instanța de recurs ordinar: 27.03.2020 – 01.07.2021

A C O N S T A T A T :

2018, s-a hotărât:

Crețu Eduard a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 2171 alin.4

lit. b) și d) Codul penal, fiindcă faptele lui nu întrunesc elementele

infracțiunii.

Panea Marin și Rangu Mihail au fost recunoscuți vinovați de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, și în

baza acestei legi au fost condamnați la câte 7 (șapte) ani închisoare, fiecare,

cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de

a ocupa funcții sau de a exercita activități în domeniul administrării privind

circulația substanțelor narcotice, pe un termen 5 (cinci) ani.

1

Panea Marin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.290 alin.(1) Cod penal, și în baza acestei legi a fost

condamnat la 1 (unu) an închisoare, conform art. 84 Codul penal, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită lui Panea Marin pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani 3 (trei) luni,

cu ispășirea pedepse în penitenciar de tip închis.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu Rangu Mihail și alte

persoane în privința cărora cauzele penale au fost disjungate în proceduri

separate, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop

de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal

organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de

coautori, pentru procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea,

distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu drogurile, pe parcursul

perioadei de timp cuprinse între lunile ianuarie 2016- iunie 2016 a efectuat

operațiuni ilegale în vederea păstrării și înstrăinării drogurilor pe teritoriul

Republicii Moldova.

Astfel, Panea Marin și Rangu Mihail în perioada de timp 14 iunie 2016-

17 iunie 2016, procurând substanța narcotică-marihuana de la Gangan Boris,

cu scopul înstrăinării ei lui Vicol Igor și Vicol Lilian, cu care negociau

comercializarea drogurilor-marihuana, după ce, conform planului criminal

stabilit la data de 17 iunie 2016, aproximativ la orele 18:00, urmărind scopul

punerii în circulație ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, au

transportat din or. Cahul în mun. Chișinău droguri sub formă de marihuana.

La data de 17 iunie 2016, aproximativ la orele 19:00, în urma percheziției

corporale efectuate de către colaboratorii de politie ai Inspectoratului

National de Investigații, la cet. Panea Marin și la cet. Rangu Mihail pe

peronul Gării de Sud din num. Chișinău, au fost depistate și ridicate 16

(șaisprezece) pachețele din polietilenă cu masa vegetală verde, cu miros

specific, care din spusele ultimilor reprezintă marihuana, care se atribuie la

categoria substanțelor narcotice, mai multe pliculețe zip-lock goale,

destinate pentru repartizarea drogurilor în doze, două cântare la scară mica,

destinate pentru cântărirea drogurilor și alte obiecte importante pentru

cauza penală, pe care anterior le-a dobândit de la cet. Gangan Boris, Crețu

Eduard și din alte surse la moment nestabilite de organul de urmărire

penală. Potrivit raportului de expertiză fizicochimică nr. 34/12/1-R-3570 din

29.06.2016 masa vegetală uscată de culoare verde-cafenie, divizată în 16

(șaisprezece) pachețele din polietilenă zip-lock și într-un pachet confecționat

artizanal dintr-un fragment de hârtie, depistate și ridicate la 17.06.2016 în

2

urma efectuării percheziției corporale la cet. Panea Marin reprezintă

marihuana, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea totală a

substanței narcotice (marihuana) constituie 34,922 grame. Conform Listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată

prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 34.922

grame de marijuana, constituie proporții mari. Pe două cântare electronice

depistate și ridicate la 17.06.2016 în urma efectuării percheziției corporale la

cet. Panea Marin sunt prezente particule unice de marihuana, care se atribuie

la substanțele narcotice. Depunerile de substanță de pe luleaua din lemn,

depistată și ridicată la 17.06.2016 în urma efectuării percheziției corporale la

cet. Panea Marin reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la substanțele

narcotice. Cantitatea substanței narcotice (rășină de cannabis) constituie

0,053 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor

care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile

acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 79 din

23.01.2006, aceste 0.053 grame de rășină de cannabis, constituie proporții

mari. Ulterior, la data de 24 iunie 2016, la orele 20:00, în rezultatul stopării în

or. Cahul a cet. Crețu Eduard și Gangan Boris și ai efectuării percheziției

corporale, de la cet. Gangan Boris a fost ridicat un rucsac în care au fost

depistate și ridicate 252 (două sute cincizeci și opt) pachețele din polietilenă

zip-lock cu masa vegetală verde, cu miros specific, care reprezintă

marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice, precum și o

seringă cu volumul de 12 ml, în care se aflau aproximativ 8 ml de lichid de

culoare brun-întunecat, care reprezintă extract din mac în formă lichidă, care

se atribuie la substanța narcotică.

La fel, Panea Marin aproximativ în luna iunie 2016, a dobândit din

surse la moment nestabilite două cartușe utile pentru efectuarea tragerilor,

pe care nu le-a predat benevol la organele de politie și le-a păstrat ilegal fără

autorizația corespunzătoare în or. Cahul. Ulterior, la data de 17 iunie 2016,

aproximativ în orele amiezii, Panea Marin a ascuns munițiile deținute ilegal

într-un ambalaj pentru odorizant de corp de culoare roșie în perioada

cuprinsă și le-a transportat în bagajul său în mun. Chișinău. Astfel, la data

de 17 iunie 2016, în perioada de timp cuprinsă între orele 19:50 și 20:15, în

cadrul efectuării percheziției în legătură cu efectuarea urmăririi penale în

cauza penală nr. XXXXX, pe teritoriul peronului Gării de Sud, mun.

Chișinău, în geanta cet. Panea Marin au fost depistate și ridicate mai multe

obiecte ale căror circulație este interzisă, inclusiv și două cartușe de culoare

roșie și părți componente ale cartușelor, ascunse într-o cutie pentru

odorizant de corp de culoare roșie cu inscripția „Old Spice”. Potrivit

3

raportului de expertiză balistică nr. 3341 din 25.06.2016 s-a stabilit că un

cartuș depistat și ridicat la 17.06.2016 în urma percheziției corporale la Panea

Marin, se referă la categoria munițiilor letale, este cartuș militar de calibrul

7.62x39 mm. cu lovitură centrală, cu miez din metal dur (aliaj din oțel),

confecționate industrial în Federația Rusă în anul 1986 și este destinat pentru

efectuarea tragerilor din pistoalele-mitralieră de tipul AK-47, AKM, AKMS,

puștile-mitralieră de tipul RPK, RPKS, și din carabine de tipul „CZ 858”,

„CKC”, „SAIGA”, „VEPR”, etc. Un alt cartuș depistat și ridicat la 17.06.2016

în urma percheziției corporale la cet. Panea Marin, prezentat la examinare,

nu se referă la categoria munițiilor letale, este cartuș de manevră de calibrul

7.62x39mm, cu lovitură centrală, confecționate industrial în anul 1991 în

China și este destinat pentru imitarea tragerilor din pistoalele-mitralieră de

tipul AK-47, AKM, AKMS, puștile-mitralieră de tipul RPK, RPKS, și din

carabine de tipul „CZ 858”, „CKC”, „SAIGA”, „VEPR”, etc. Aceste două

cartușe de cal. 7.62x39mm, depistate și ridicate în condițiile menționate,

dintre care un cartuș se referă la categoria munițiilor letale și un cartuș de

manevră prezentate la examinare, sunt utile pentru trageri. Un tub și glonțul

depistate și ridicate la 17.06.2016 în urma percheziției corporale la cet. Panea

Marin prezentate la examinare nu se referă la categoria munițiilor letale, ci

reprezintă părți componente ale cartușelor militare de calibrul 5.45x39mm

cu lovitură centrală, produse industrial, tubul în anul 1978 la uzina

„Барнаульский станкостроительный Завод”, Federația Rusă, și destinate

pentru efectuarea tragerilor din pistoale-mitralieră de tipul AK-74, AKS-74,

AKS- 74U, AK105, AN-94, puștile-mitralieră de tipul RPK-74, RPKS-74.

- procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale, Popescu Corneliu, prin care a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

Panea Marin să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod Penal și stabilirea unei pedepse sub formă

de închisoare pe un termen de 7 ani 6 luni. Să fie recunoscut Panea Marin

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.290 alin.(1) Cod Penal și

stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. În

temeiul art. 84 Cod penal, prin cumul parțial, a-i stabili lui Panea Marin

pedeapsa definitivă 8 ani închisoare cu ispășire în penitenciar de tip închis.

Să fie recunoscut Rangu Mihail vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod Penal și stabilirea unei pedepse sub formă

de închisoare pe un termen de 7 ani 6 luni închisoare, cu ispășire în

penitenciar de tip închis. Să fie recunoscut Crețu Eduard vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod Penal și

4

stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani 6 luni

închisoare. În temeiul art. 85 Cod penal a-i stabili lui Crețu Eduard pedeapsa

definitivă 10 ani închisoare cu ispășire în penitenciar de tip închis; a încasa

din contul condamnaților 5370 lei, pentru efectuarea expertizelor, iar

corpurile delicte ce conțin probe ale comiterii infracțiunii, a distruge după

intrarea sentinței în vigoare;

- acuzatorul de stat în Procuratura de circumscripție Chișinău, a depus

apel suplimentar la apelul procurorului în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Popescu Corneliu, prin care a

solicitat pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie recunoscut Panea

Marin vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b)

și d) Cod Penal și stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un

termen de 7 ani 6 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul

administrării privind circulația substanțelor narcotice, pe un termen 5 ani.

Să fie recunoscut Panea Marin vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art.290 alin.(1) Cod Penal și stabilirea unei pedepse sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani. În temeiul art. 84 Cod penal, prin cumul

parțial, a-i stabili lui Panea Marin pedeapsa definitivă 8 ani închisoare cu

ispășire în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

sau exercita activități în domeniul administrării privind circulația

substanțelor narcotice, pe un termen 5 ani. Să fie recunoscut Rangu Mihail

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b) și d)

Cod Penal și stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen

de 7 ani 6 luni închisoare cu ispășire în penitenciar de tip închis. Să fie

recunoscut Crețu Eduard vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod Penal și stabilirea unei pedepse sub formă de

închisoare pe un termen de 9 ani 6 luni închisoare cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau

exercita activități în domeniul administrării privind circulația substanțelor

narcotice, pe un termen 5 ani. În temeiul art. 85 Cod penal a-i stabili lui Crețu

Eduard pedeapsa definitivă 10 ani închisoare cu ispășire în penitenciar de

tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în

domeniul administrării privind circulația substanțelor narcotice, pe un

termen 5 ani. A încasa din contul condamnaților 5370 lei, pentru efectuarea

expertizelor;

- avocatul Coptu Sergiu în numele inculpatului Panea Marin, prin care

a solicitat casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărâri de achitare a lui Panea Marin, din motivul lipsei în acțiunile lui a

elementelor componenței de infracțiune incriminată, iar în ce privește

5

infracțiunea prevăzută de art. 290 Cod Penal să se dispună încetarea

procesului penal cu liberarea de pedeapsa penală în temeiul Legii RM Nr.

210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova;

- avocatul Savițchi Pavel în numele inculpatului Rangu Mihail, prin

care a solicitat anularea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărâri de achitare a inculpatului din lipsa în acțiunile lui a elementelor

constitutive a componenței de infracțiune prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b)

și d) Codul Penal;

- avocatul Savițchi Pavel în numele inculpatului Rangu Mihail, nefiind

de acord cu sentința, a declarat apel suplimenta prin care a solicitat

admiterea apelului, anularea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei hotărâri de achitare a inculpatului din lipsa în acțiunile lui a

elementelor constitutive a componenței de infracțiune prevăzute de art.2171

alin.(4) lit. b) și d) Cod Penal;

- inculpatul Rangu Mihail prin care a solicitat anularea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare și totodată a

solicitat examinarea cauzei în lipsa sa din motiv că se află peste hotarele R.

Moldova, susține integral declarațiile depuse în prima instanță, cu apelul

acuzatorului de stat nu este de acord;

- avocatul Miron Constantin în numele inculpatului Rangu Mihail,

prin care a solicitat anularea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei hotărâri de achitare a inculpatului pe motiv că în acțiunile acestuia nu

există fapta infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod Penal.

3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul în Procuratura pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Popescu Corneliu

a menționat că:

- vinovăția în comiterea infracțiunii de către învinuiții Crețu Eduard,

Rangu Mihail și Panea Marin, rezultă dintr-un șir de probe concludente,

acumulate în cadrul urmăririi penale;

- instanța de judecată, prin sentința din 26.01.2018 constată lipsa

grupului criminal organizat pe când atât din declarațiile lui Panea Marin și

Rangu Mihail se constată că aceștia în repetate rânduri au primit substanțe

narcotice de la Gangan Boris și li-au transportat și altor persoane, inclusiv în

momentul reținerii, când transportau droguri pentru Vicol Lilian;

- în instanță s-a constatat clar că Crețu Eduard nu doar se plimba cu

motocicleta cu Gangan Boris, ci fiind permanent cu acesta, îl ajuta în

înstrăinarea drogurilor, pentru ce era mulțumit cu o cantitate mică de

droguri pentru consum personal;

6

- instanța condamnă inculpații Rangu Mihail și Panea Marin de faptul

activității ilegale cu substanțe narcotice în proporții deosebit de mari

depistate asupra lui Gangan Boris, deci instanța tacit recunoaște faptul

existenței grupului criminal organizat, însă exclude acest punct legal din

învinuire.

3.2. În motivarea cererii de apel, acuzatorul de stat în Procuratura de

circumscripție Chișinău suplimentar a menționat că:

- prima instanță a admis erori la aplicarea art. 84 alin. (2) Cod penal,

deoarece a omis cumularea pedepsei complimentare stabilite inculpatului

Panea Marin, care este obligatorie conform sancțiunii art.2171 alin. (4) Cod

penal pentru care a fost condamnat;

- în privința inculpatului Crețu Eduard, procurorul în apelul declarat

a omis solicitarea aplicării pedepsei complementare obligatorii.

3.3. În motivarea cererii de apel, avocatul Coptu Sergiu în numele

inculpatului Panea Marin a menționat că:

- în prima instanță a fost solicitat să fie audiat în calitate de martor

Gangan Boris, însă a fost imposibilă audierea acestuia din motiv că ultimul

a refuzat să fie escortat, prin urmare nu a avut posibilitatea de a dresa

întrebări acestuia, declarațiile căruia au fost puse la baza învinuirii aduse lui

Panea Marin, astfel i-a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces

echitabil;

- declarațiile martorilor Vicol Lilian și Vicol Igor urmează a fi apreciate

critic de către instanța de judecată la anumite compartimente, deoarece vin

în contradicție și nu coroborează cu alte mijloace de probă administrate în

cadrul procesului penal;

- urmează a fi apreciate critic declarațiile martorilor Stratulat Ion,

Chirilov Alexandru și Bădilă Ion care activează în calitate de ofițeri de

investigații în cadrul Direcției Antidrog a INI și au efectuat în cadrul

urmăririi penale anumite acțiuni de investigații, procesual-penale sau au

participat la efectuarea acestora, care de fapt constituie o provocare a

infracțiunii;

- în cazul dat sunt prezente semnele provocării organizate intenționat

de către colaboratorii de poliție împreună cu Vicol Lilian, care a fost scos de

sub urmărire penală;

- instanța de judecată urmează să țină cont de faptul că în viziunea

apărării această acțiune organizată de organul de urmărire penală prin

intermediul pretinsului martor, care de fapt a jucat rolul de un agent

provocator Vicol Lian, constituie prin sine de fapt o provocare organizată de

către organul de urmărire penală în raport cu inculpatul Panea Marin;

7

- în acțiunile lui Panea Marin lipsește latura obiectivă a infracțiunii

prevăzute de art.2171 alin.(4) Codul penal;

- nu au fost prezentate de către organul de urmărire penală că există

suficiente probe, ce dovedesc vinovăția inculpatului Panea Marin de

săvârșire a infracțiunii și consideră că aprecierea incorectă a probelor

acumulate în cadrul urmăririi penale de către partea acuzării a condiționat

punerea neîntemeiată sub învinuire a cet. Panea Marin și trimiterea lui în

judecată;

- partea acuzării nu a indicat în actul de învinuire concret în ce constă

participația inculpatului;

- semnul calificativ - în proporții deosebit de mari nu a fost confirmat

prin nimic, nu a fost depistată la Panea Marin Oleg o asemenea cantitate de

substanță narcotică, iar acea sacoșă de substanță narcotic depistată la data

de 24.06.2016 la cet. Gangan Boris nu are nici o atribuție la inculpatul Panea

Marin sau la acțiunile lui, deoarece el de la data de 17.06.2016 a fost reținut

de către colaboratorii de politie și era la acea dată deja arestat de instanța de

judecată, și acea cantitate în proporții deosebit de mari depistată la Gangan

Boris la de 24.06.2016 nu poate fi incriminată inculpatului Panea Marin sau

reținută în sarcina lui;

- prima instanță odată ce a exclus semnul calificativ - grup criminal

organizat urma să excludă și cantitatea în proporții deosebit de mari, în

urma faptului adunării cantităților a substanță narcotică indicate de partea

acuzării în învinuire menționate mai sus, ce au atribuție în acțiunile lui

Panea Marin, și anume reieșind din învinuire - substanța depistată la el în

momentul percheziției corporale și cea care se pretinde că a fost realizată lui

Vicol Lilian și Vicol Igor la data de 14.06.2017 în or. Cahul, și să constatate că

această cantitate este în proporții numai mari, și nu deosebit de mari, în caz

dacă instanța ar fi studiat Lista aprobată prin actele normative menționat

supra, el ar fi putut cu ușurință calcula și constata această cantitate;

- sunt nule toate acțiunile urmărire penală efectuate cu participarea

martorului Vicol Lilian, care este agentul provocator al poliției.

3.4. În motivarea cererii de apel, avocatul Savițchi Pavel în numele

inculpatului Rangu Mihail a menționat că:

- despre faptul că inculpatul nu comercializa substanțe narcotice indica

mai multe probe acumulate la materialele dosarului penal, cum ar fi:

procesul verbal de percheziție corporală din 17.06.2016, în care se indică că

asupra lui nu s-au găsit substanțe narcotice;

- Rangu Mihail a declarat organului de urmărire penală că nu a

comercializat substanțe narcotice și că nu cunoaște pe nimeni care ar

comercializa, refuzându-l de mai multe ori pe Vicol Lilian;

8

- condamnatul Rangu Mihail a indicat că nu cunoaște persoana cu

numele Boris, ceea ce de fapt demonstrează faptul că deși se cunoștea cu

Panea Marin, Rangu Mihail, nu era persoana intermediar în vânzarea de

droguri dintre persoana identificată de organul de urmărire penală cu

numele Boris și frații Vicol;

- din materialele acumulate de organul de urmărire penală, nu este clar

învinuirea adusă condamnatului Rangu Mihail, iar prima instanță urma

conform probelor prezentate de acuzare să se expună în privința

inculpatului Rangu Mihail, prin prisma învinuirii formulate și probelor

acumulate de organul de urmărire penală;

- condamnatul nu cunoaște despre sentința de condamnare și nu a avut

posibilitate s-o conteste, iar avocatul care i-a reprezentat interesele pe

parcursul examinării dosarului în prima instanță, a decedat, la data de

06.08.2018.

3.5. Suplimentar, avocatul Savițchi Pavel în numele inculpatului

Rangu Mihail a menționat că:

- potrivit materialelor cauzei penale, asupra lui Rangu Mihail, în

momentul reținerii nu au fost depistate careva obiecte sau substanțe

interzise și nici din celelalte probe administrate de organul de urmărire

penală, nu rezultă nemijlocit și direct implicarea sa în comercializarea

substanțelor narcotice, totuși organul de urmărire penală l-a asociat grupul

criminal organizat, doar pentru simplul fapt că în acel moment se afla cu

Panea Marin;

- frații Vicol și alte persoane care au fost reținute pe alte episoade

infracționale (Pînzaru Pavel, Hudima Gheorghe, Semeniuc Andrei și alții nu

au făcut nici o declarație precum că au avut careva tangență cu Rangu

Mihail, s-au au procurat de la ultimul cel puțin măcar odată careva substanțe

narcotice. Astfel, ca urmare a reținerii lui Vicol Iulian organul de urmărire

penală îl aveau în vizor pe Panea Mihail, din acest considerent au efectuat

percheziția corporală a acestuia cu autorizarea ulterioară a acesteia prin

încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20.06.2016). În privința

lui Rangu Mihail, nu a fost necesară deoarece ultimul nu avea nici o tangență

cu distribuirea/comercializarea drogurilor;

- urmare a faptului că asupra lui Rangu Mihail, nu s-au depistat careva

substanțe narcotice, adică lipsește obiectul material al infracțiunii, ultimul

urmează a fi achitat în legătură cu infracțiunea încriminată deoarece în

acțiunile ultimului nu sunt întrunite 2 semne ale componenței de infracțiune:

obiectul și latura subiectivă ( manifestată prin intenția sa de a comercializa

ceea ce nu deținea);

9

- prima instanță la individualizarea pedepselor celor condamnați nu a

ținut cont de contribuția (rolul) fiecăruia la comiterea infracțiunii, astfel

încâlcind principiul individualizării pedepsei stabilite lui Rangu Mihail, prin

simplul fapt că la condamnat la o pedeapsă privativă de libertate în lipsa

unui material probatoriu cert și pertinent, doar pentru simplul fapt că în

momentul reținerii ultimul se afla cu Panea Marin. Ori, tot prima instanță în

sentință, exclude învinuirea adusă condamnaților de săvârșire a infracțiunii

prin constituirea unui grup criminal organizat și tot ea îl condamna pe

Rangu Mihail, asupra căruia nu au fost depistate droguri și nici un martor s-

au alt participant la procesul penal nu indică precum că de la Rangu Mihail

a cumpărat substanțe narcotice, s-au că ultimul a contribuit cumva la

circuitul substanțelor narcotice s-au are careva tangență cu ele.

3.6. În motivarea cererii de apel inculpatul Rangu Mihail a menționat

că:

- la data de 14.06.2016, nu a luat de la Vicol Lilian careva bani și nici nu

i-a transmis careva droguri. În acea zi însăși Vicol Lilian i-a propus să

consume marihuană și amfetamină, însă el a refuzat deoarece se afla în

serviciu;

- la 17.06.2016, când a fost reținut, el nu a păstrat, realizat sau

transportat careva substanțe narcotice. În cadrul efectuării percheziției la el

nu au fost găsite careva substanțe narcotice, iar cele 16 pachețele au fost

depistate în geanta lui Panea Marin;

- el nu face parte nici dintr-un grup criminal organizat, or el a declarat

că înafara de Vicol Lilian și Panea Marin nu-i cunoaște pe nimeni;

- niciodată nu i-a vândut careva substanțe narcotice lui Vicol Lilian;

- referitor la cazul din 20-24 iunie 2016, precum că la Gangan Boris,

Crețu Eduard și alte persoane s-au depistat substanțe narcotice, el nu

cunoaște nimic, deoarece în acea perioadă el a fost reținut.

3.7. În motivarea cererii de apel, avocatul Miron Constantin în numele

inculpatului Rangu Mihail a menționat că:

- măsurile speciale de investigații au fost efectuate de către persoane

neîmputernicite, care nu au careva atribuții la urmărirea penală în cauza

penală de învinuire a lui Rangu Mihail. Or, potrivit rapoartelor și proceselor

verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigații, acestea au fost

întocmite de către ofițerii de investigație din cadrul Inspectoratului National

de Investigații. Însă potrivit Ordonanței de începere a urmăririi penale nr.

XXXXX din 02.01.2016, exercitarea urmăririi penale este dispusă Secției de

urmărire penală a Inspectoratului de politie Buiucani, mun. Chișinău. La fel

și în Ordonanța de disjungere a cauzei penale nr. XXXXX din 15.06.2016

exercitarea urmăririi penale este dispusă Secției de urmărire penală a

10

Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău. În materialele cauzei

penale nu găsește nici un act/ordonanță care să le acorde ofițerilor de

investigații din cadrul Inspectoratului National de Investigații careva

împuterniciri de a efectua măsuri speciale de investigații în cadrul urmăririi

penale în cauza cu pricina, urmărirea penală fiind dispusă SUP a IP Biucani,

ofițeri de investigații din cadrul INI nefiind incluși în grupul de urmărire

penală;

- la 13.06.2016 în materialele cauzei penale nr. XXXXX pornită la

02.01.2016 în baza art.216 alin.(3) lit. b) Cod penal, care potrivit ordonanței

de pornire a urmării penale, cauza era transmisă în procedură la SUP a IP

Buiucani, „apare” un raport al ofițerului de investigații din cadrul

Inspectoratului National de Investigații, înregistrat în corespundere cu

legislația procesual penală, prin care solicită efectuarea măsurii special de

investigații-interceptarea convorbirilor telefonice. Ulterior, după finisarea

măsurii, aceeași ofițeri de investigație din cadrul INI al IGP, înaintează

raport privind continuarea efectuării măsurilor speciale de investigații-

interceptarea convorbirilor telefonice, dar deja în cadrul cauzei penale nr.

XXXXX disjunsă la 15.06.2016 în baza art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, care la

fel a fost data în exercitare SUP a IP Buiucani; - în materialele cauzei penale,

nu este nici o încheiere a judecătorului de instrucție care să autorizeze

folosirea măsurilor speciale de investigații, interceptarea convorbirilor

telefonice a lui Vicol Lilian din cauza penală nr. XXXXX pornită în baza

art.216 Cod penal, în cauza penală nr. XXXXX pornită în baza art.217 Cod

penal;

- la 12.08.2016 prin ordonanța Procurorului General din 12.08.2016,

cauza penală nr. XXXXX este restrasă din gestiunea SUP a IP Buiucani și

transmisă pentru exercitarea urmăririi penale în continuare Procuraturii

pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. La

materialele cauzei penale însă este anexată Ordonanța din 12.08.2016 emisă

de procurorul ierarhic superior C.Bratunov prin care dispune efectuarea

urmăririi penale de către un grup de procurori format din D.Raileanu,

N.Dumbrăveanu și V.Golban. Însă, această ordonanță se referă cu totul la

altă cauză penală, cu număr de înregistrare XXXXX, disjunsă la 26.04.2016

de către Procuratura sect. Buiucani și se referă la alte persoane și alte fapte

decât cele în privința căreia a fost disjunsă cauza penală nr. XXXXX. Astfel

nu este o ordonanță de transmitere a cauzei în procedură procurorului în

PCCOCS D.Raileanu;

- la materialele cauzei penale nu este nici o probă care ar indica la

Rangu Mihail că ar fi cumpărat de la careva persoane substanțe narcotice; -

la Rangu Mihail nu s-au depistat droguri sau careva substanțe interzise. Cele

11

16 pachețele au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției efectuate la

cet.Panea Marin fapt confirmat de însuși Panea Marin și martori,

colaboratorii de poliție care au efectuat percheziția;

- transportarea de droguri, etnobotanice sau analogii acestora

presupune deplasarea acestora dintr-un loc în altul, inclusiv în limitele unei

și aceleiași localități, săvîrșită cu utilizarea oricărui tip de transport sau a

unui obiect utilizat ca mijloc de transport, indiferent de locul păstrării

substanțelor strămutate, în interiorul teritoriului vamal al R. Moldova. La

fel, inculpatului Rangu Mihail nu-i pot fi incriminate astfel de acțiuni, ori

asupra acestuia nu s-au depistat careva droguri;

- expedierea drogurilor, etnobotanice sau analoagelor acestora se

consideră acțiunile persoanei orientale spre deplasarea acestora către

destinatar, dintr-un punct în altul, prin expediere poștală, colete, bagaje, cu

folosirea mijloacelor de comunicație poștală, a transportului aerian sau de

altă natură, a animalelor, a păsărilor, a curierului special, atunci cînd acesta

nu cunoaște despre conținutul mărfii pe care o însoțește, nici nu este în

cîrdășie cu proprietarul ei, adică cînd aceste acțiuni de expediere se

realizează fără participarea nemijlocită a expeditorului, dacă trimiterea se

face în interiorul teritoriului vamal al R. Moldova. Această infracțiune va fi

considerată consumată în momentul expedierii scrisorii, coletului, bagajului

etc. cu substanțele conținute în ele, indiferent de faptul dacă acestea au ajuns

sau nu la destinatar. La fel acțiunea data nu-i poate fi incriminate

inculpatului Rangu Mihail, or, drogurile au fost depistate în geanta lui Panea

Marin, ultimul deplasîndu-se din or.Cahul în mun.Chișinău;

- distribuirea de droguri, etnobotanice sau analogii acestora se

consideră activitatea orientată spre împărțirea, repartizarea acestora în mai

multe locuri sau mai multor persoane, care urmează, la rîndul lor, să le

înstrăineze efectiv. Momentul de consumare a infracțiunii urmează a fi

considerat momentul trecerii substanțelor în stăpînirea persoanei care

urmează să le înstrăineze. Rangu Mihail nu a avut asupra sa careva droguri,

acesta nici nu avea cum să le împartă, repartizeze sau înstrăineze efectiv;

- fiind audiate persoanele indicate în actul de învinuire, și anume

Gangan Boris, Crețu Eduard, Leancă Alexandru acestea au declarat că pe

inculpatul Rangu Mihail nu-1 cunosc. Inculpatul Gangan Boris fiind audiat

în ședința de judecată în cadrul examinării separate a cauzei penale, în

ordinea prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, fiind preîntâmpinat

de răspundere penală pentru declarațiile făcute, a relatat că între ei nu a

existat nici un grup criminal organizat. Pe Rangu Mihail nici nu-l cunoaște.

Panea Marin a luat de la el câteva pachețele cu marihuană. Tot Gangan Boris

12

a mai menționat că Panea Marin îl suna de pe diferite numere de telefoane,

posibil l-a telefonat și de pe numărul lui Rangu Mihail;

- Leancă Alexandru a declarat că nu-i cunoaște pe Rangu Mihail și nici

pe Panea Marin. În acest sens, prima instanță corect a exclus din învinuire

calificativul „grup criminal organizat”, deoarece acuzarea nu a adus nici o

probă ce ar confirma că inculpații făceau parte dintr-un grup criminal

organizat, în sensul în care este cerut de prevederile art.46 Cod penal;

- inculpatul Rangu Mihail neîntemeiat a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, adică circulația ilegală

a drogurilor în proporții deosebit de mari. Potrivit Listei substanțelor

narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate

în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea

Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, pentru calificativul proporții deosebit

de mari este necesar mai mult de 500 grame de marihuană. Potrivit

materialeleor cauzei, nu este nici o 10 probă care ar dovedi faptul că la Rangu

Mihail au fost depistate droguri în proporții deosebit de mari, la acesta în

general nu au fost depistate careva substanțe stupefiante;

- atât procurorul cât și prima instanță neîntemeiat i-au incriminate lui

Rangu Mihail fapta comisă la 24.06.2016 de către Gangan Boris, or, la acea

data Rangu Mihail se afla deja în custodia statului, fiind reținut la data de

17.06.2016 și nici nu putea să cunoască ce se petrece în afara izolatorului de

detenție provizorie în care era deținut. Mai mult ca atât, organul de urmărire

penală îl învinuiește pe Rangu Mihail precum că punea în circulație droguri

pe care le obținea de la Gangan Boris, atunci ce are comun Rangu Mihail cu

drogurile pe care le păstra Gangan Boris, de unde Rangu Mihail să cunoască

ce obiecte sau substanțe are Gangan Boris și intențiile/acțiunile acestuia în

viitor;

- episodul din 14.06.2016, incriminate lui Rangu Mihail precum că i-a

înstrăinat lui Vicol Lilian substanțe narcotice, aceasta nu corespunde

realității, or, fiind audiat Vicol Lilian în instnța de judecată a declarat că la

data de 14.06.2016 a cumpărat marihuana de la Panea Marin. Faptul dat la

confirmat și Panea Marin, în cererea scrisă personal din 08.06.2017 în

instanța de judecată potrivit căreia Panea Marin recunoaște că la data de

14.06.2016 Vicol Lilian i-a dat o sumă de bani în jur de 1500 lei, rugându-l să-

i cumpere marihuana, iar el la rându-l său l-a telefonat pe Gangan Boris de

la care a luat 34 grame de marihuana. La fel declară că, în perioada 14.06. -

17.06.2016 Vicol Lilian l-a telefonat de nenumărate ori ca săi facă rost de

marihuana, cu toate că din data de 14.06.2016 ultimul era reținut și se afla în

custodia statului;

13

- prima instanță nu a respectat cerințele legale la adoptarea și

pronunțarea acesteia, or, instanța a constatat fapte și a pus la bază probe ce

nu au fost cercetate în ședința de judecată;

- la materialele cauzei penale sunt rapoartele și procesele verbale de

consemnare a măsurilor speciale de investigații-interceptarea convorbirilor

telefonice, inclusiv stenograme, întocmite și semnate de către ofițerii de

investigație Igor Stratulat și Bădilă Ion, adică în cauza penală au efectuat

măsuri speciale de investigație, ca reprezentanți ai organului de urmărire

penală, și potrivit normelor legale acestea nu poate avea și statut de martor,

deoarece cunosc circumstanțe care le-au devenit cunoscute în legătură cu

exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale;

- ce tine de declarațiile martorului Vicol Igor, acesta nu a putut relata

concret acțiunile ce s-au petrecut la data de 14.06.2016, deoarece se afla în

altă parte; tot el declară că pe Rangu Mihail nu la văzut printre persoanele

care s-au întâlnit cu fratele său Lilian; cele declarate de el sunt doar din

spusele lui Vicol Lilian, adică declarațiile acestui martor urmează a fi

apreciate critic, deoarece sunt indirecte, și nu indică concret care sunt

acțiunile persoanelor, în special a lui Rangu Mihail. Mai mult ca atât, însuși

Vicol Igor declară că în acea zi era drogat;

- consideră că declarațiile martorilor Vicol Lilian și Vicol Igor urmează

a fi apreciate critic, deoarece acestea au fost coacuzați în această cauză penală

disjungată ulterior în privința lui Vicol Igor într-o procedură separată

împreună cu Semeniuc Andrei, fiind învinuiți de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.217 alin.(3) lit. b) Cod penal, iar Vicol Lilian a fost scos de

sub urmărire penală în temeiul art.217 alin.(5) Cod penal;

- Vicol Lilian a fost agentul provocator ce a acționat sub îndrumările

colaboratorilor de poliție. Declarațiile martorului Vicol Lilian din instanța de

judecată care a menționat că „de la Panea am procurat narcotice doar o

singură data la 14.06.2016. Aproximativ din 2014 mă ocup cu vânzarea

substanțelor narcotice. Colaboratorii de poliție ne-au propus să conlucrăm

cu ei, și la propunerea lor, eu l-am telefonat pe Rangu Mihail. După 2 zile

Rangu și Panea au fost reținuți la Gara de Sud în Chișinău. La locul reținerii

eram și eu cu colaboratorii de poliție”. Organul de urmărire penală nu a ținut

cont nici de faptul că ambii frați, anterior având probleme cu legea,

comercializând droguri din anul 2015, au acționat la comanda și insistența

colaboratorilor de politie. Același lucru se referă și la declarațiile martorilor

Bădilă Ion și Stratulat Igor, care sunt ofițeri de investigație din cadrul

Direcției Antidrog a Inspectoratului 11 National de Investigații și au efectuat

măsuri speciale de investigații, care de fapt constituie o provocare a

infracțiunii;

14

- potrivit materialelor cauzei penale, și anume procesul verbal de

consemnare a măsurilor speciale de investigații (f.d.121, vol.1) și stenograma

convorbirilor telefonice efectuate de pe numărul de telefon a lui Vicol Lilian

în perioada 15 - 17 iunie 2016 (f.d.139-145, vol. 1), este evident că Vicol Lilian

care se afla în custodia statului, fiind reținut la 14.06.2016 ora 23.40 min

(f.d.88, vol.1), îl telefona de pe telefonul său (care a fost ridicat de către

colaboratorii de poliție în cadrul percheziției din 14.06.2016 (f.d.66, vol.1) pe

numărul lui Rangu Mihail, de mai multe ori, provocându-l să comită fapte

ilegale, insistent solicitând să-i facă rost de droguri, că are bani și trebuie să

săsească ca să-i aducă. Numărul de telefon îi aparține lui Rangu Mihail, dar

cine anume discuta nu se cunoaște, or, potrivit declarațiilor lui Panea Marin,

Rangu Mihail, același Gangan Boris, este ferm dovedit că Panea Marin suna

de multe ori de pe telefonul lui Rangu Mihail;

- analizând stenograma convorbirilor telefonice se observă că același

Vicol Lilian care era reținut de colaboratorii de poliție la data de 14.06.2016

ora 23.40 (f.d.88, vol.1), în perioada 15-17 iunie 2016, când se afla în stare de

arest, îi telefonează de mai multe ori de pe telefonul său pe alte persoane,

precum Hudima Gheorghe, Pînzaru Pavel, care la fel au fost reținuți fiind

provocați de Vicol Lilian, care sub comanda colaboratorilor de poliție i-a

atras în joc criminal;

- în ședința de judecată colaboratorii de poliție Bădilă Ion și Stratulat

Igor, care au fost audiați ca martori, aceștia nu au putut răspunde la mai

multe întrebări adresate de către partea apărării, cu referire la acțiunile

concrete ale inculpatului Rangu Mihail, la fel nu au putut explica cum și în

ce condiții Vicol Lilian, care se afla în custodia poliției, fiind reținut la data

de 14.06.2017, efectua apeluri de pe numărul său de telefon în perioada 15-

17 iunie 2016;

- din toate persoanele indicate în actele de învinuire a lui Rangu Mihail,

precum că fac parte dintr-un grup criminal organizat, în privința cărora au

și fost disjunse cauzele penale separate (conform diferitor calificări de la

art.217 alin.(2), 217 alin.(3), 2171 alin.(4)), cum ar fi Gangan Boris, Crețu

Eduard, Leancă Alexandru, Hudima Gheorghe, Pînzaru Pavel, Semeniuc

Andrei, Vicol Igor, Vicol Lilian și Panea Marin, s-a dovedit că Rangu Mihail

îi cunoaște doar pe ultimii doi. Cu Panea Marin au fost într-o Unitate

Militară, iar pe Vicol Lilian la văzut de câteva ori în cercul comun de prieteni,

deoarece sunt de baștină din același raion. Astfel, consideră că organul de

urmărire penală, la instrumentarea cauzei penale de învinuire a lui Rangu

Mihail, nu a respectat cerințele prevăzute de legea procesual penală, și

anume art.252 și 254 Codul de procedură penală;

15

- prima instanță nu a stabilit circumstanțe esențiale cum sunt autorii,

timpul, locul, modul, rolul fiecăruia și scopul săvârșirii infracțiunii, care este

un element indispensabil individualizării faptei penale pentru care

inculpatul Rangu Mihail a fost găsit culpabil și condamnat. În acest sens,

organul de urmărire penală cât și prima instanță au instrumentat și examinat

cauza penală cu grave abateri de la legislația procesual penală în vigoare,

fiind administrate așa zisele „probe” cu încălcări de procedură, iar instanța

de fond a emis o sentință de condamnare cu constatarea unor fapte, fără a fi

cercetate careva probe care ar dovedi vinovăția inculpatului.

decembrie 2019, s-a respins apelul avocatului Coptu Sergiu în numele

inculpatului Panea Marin, apelul avocatului Savițchi Pavel în numele

inculpatului Rangu Mihail, apelul suplimentar al avocatului Savițchi Pavel

în numele inculpatului Rangu Mihail, apelul inculpatului Rangu Mihail,

apelul avocatului Miron Constantin în numele inculpatului Rangu Mihail.

A fost admis apelul procurorului în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale (inclusiv apelul suplimentar)

declarat, casată sentința în partea care se referă la achitarea lui Crețu Eduard,

și pronunțată, în această parte, o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care Crețu Eduard a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal,

aplicându-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte)

ani 3 (trei) luni cu executare în penitenciar de tip închis cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de circulația

drogurilor și a analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani.

În conformitate cu art.85 Cod penal, lui Crețu Eduard i s-a stabilit

pedeapsa definitivă, pentru cumul de sentințe, sub formă de închisoare pe

un termen de 7 (șapte) ani 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip

închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate

de circulația drogurilor și a analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani.

Termenul pedepsei urmând a fi calculat: pentru inculpații Panea

Marin și Rangu Mihail - din momentul reținerii, cu includerea în acest

termen a perioadei de la 17 iunie 2016 până la 16 iunie 2017; pentru

inculpatul Crețu Eduard – din momentul reținerii, cu includerea în acest

termen a perioadei de la 24 iunie 2016 până la 24 iunie 2017.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la

pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit că circumstanțele de

fapt și de drept ce corespund probelor din dosar, care au fost apreciate

corect, prima instanță încadrând just acțiunile inculpaților Panea Marin în

16

baza art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod Penal, după semnele calificative – circulația

ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare manifestată prin procurarea,

păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea precum și alte operațiuni

ilegale cu droguri, săvârșite în proporții deosebit de mari. De-asemenea

prima instanță corect a stabilit că circumstanțele de fapt și de drept

demonstrează incontestabil faptul că inculpatul Panea Marin a comis

infracțiunea prevăzută de art.290 Codul penal – purtarea și păstrarea

munițiilor, fără autorizația corespunzătoare.

Instanța de apel a considerat că prima instanță la adoptarea sentinței

contestate incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și astfel,

eronat a ajuns la concluzia că, inculpatul Crețu Eduard învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) și d) Codul penal, urmează a

fi achitat din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii, din care motiv instanța de apel va admite apelul acuzatorului

de stat și va casa sentința primei instanțe în această parte.

Instanța de apel reținând circumstanțele de fapt și ținând cont de

prevederile art. 27, 99-101 ale Codului de procedură penală, cercetând sub

toate aspectele probele administrate, verificându-le minuțios, dându-le o

apreciere proprie, prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și

veridicității lor, în ansamblul lor confirmă vinovăția inculpatului Crețu

Eduard, în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod

penal - circulația ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope în scop de

înstrăinare, manifestată prin producerea, prepararea, experimentarea,

extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea,

transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu substanțele

narcotice și psihotrope, în proporții deosebit de mari.

În instanța de apel au fost cercetate următoarele probe: declarațiile

martorului Bădilă Ion date în ședința de judecată în prima instanță și în

instanța de apel; declarațiile martorului Chirilov Alexandr date în ședința de

judecată în prima instanță și în instanța de apel; declarațiile martorului

Stratulat Igor date în ședința instanței de apel; declarațiile martorilor Vicol

Igor și Vicol Lilian date în cadrul ședinței de judecată în prima instanță;

proces-verbal de percheziție corporală a lui Vicol Lilian din 14.06.2016;

proces-verbal de cercetare la fața locului din 14.06.2016; proces-verbal de

percheziție corporală a lui Rangu Mihail din 17.06.2016; proces-verbal de

percheziție corporală a lui Panea Marin din 17.06.2016, proces-verbal de

percheziție corporală a lui Leanca Alexandru din 23.06.2016; proces-verbal

de percheziție la domiciliul lui Leanca Alexandru din 23.06.2016; proces-

verbal de percheziție corporală a lui Babii Bogdan-Sorin din 23.06.2016;

proces-verbal de percheziție corporală a lui Gangan Boris din 24.06.2016;

17

proces-verbal de percheziție la domiciliu lui Gangan Boris din 24.06.2016;

proces-verbal de percheziție corporală a lui Crețu Eduard din 24.06.2016;

proces verbal nr. 1928 al examinării medicale de constatare a faptului de

consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 17 iunie 2016 în

privința lui Rangu Mihail; proces verbal nr. 1927 al examinării medicale de

constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii

ei la Panea Marin din 17 iunie 2016; proces-verbal de consemnare a măsurilor

speciale de investigații din 13.06.2016; proces-verbal de consemnare a

măsurilor speciale de investigații din 08.07.2016; proces-verbal de

consemnare a măsurilor speciale de investigații din 08.07.2016; proces-verbal

de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 30.06.2016; proces-

verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 14.07.2016;

raport de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-3288 din 21.06.2016; raport

de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-3287 din 17.06.2016; raport de

expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-3570 din 29.06.2016; raport de

expertiză balistică nr. 3341 din 25.06.2016; raport de expertiză fizico-chimică

nr. 34/12/1-R-3595 din 29.06.2016; raport de expertiză fizico-chimică nr.

34/12/1-R-3653 din 30.06.2016; raport de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-

R-3654 din 30.06.2016; raport de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-3651

din 30.06.2016; raport de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-3652 din

30.06.2016; raport de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-3927 din

13.07.2016; raport de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-3926 din

13.07.2016.

În instanța de apel au fost cercetate suplimentar și probele la solicitarea

părții apărării: sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19 decembrie

2016, prin care Gangan Boris a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b) și d) Codul penal; sentința

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 02 decembrie 2016, prin care Vicol

Igor și Semeniuc Andrei au fost recunoscuți vinovați în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(3) lit. b) Codul penal; ordonanța de

disjungere a cauzei penale nr. XXXXX din 15.06.2016; ordonanța de începere

a urmăririi penale nr. XXXXX din 02.01.2016; ordonanța formare grup de

urmărire penală din 14.07.2016; ordonanța Procurorului General din

12.08.2016 privind transmiterea cauzei penale după competență; ordonanța

adjunctului PCCOCS C.Bratunov din 12.08.2016; raportul ofițerului de

investigație din cadrul INI, Stratulat Ig. din 13.06.2016; procesul-verbal de

reținere a lui Vicol Lilian din 15.06.2016; raportul ofițerului de investigații

din cadrul INI, Al.Savca privind interceptarea convorbirilor telefonice,

urmărirea vizuală, achiziții de control, și procesul verbal de consemnare a

măsurilor special de investigații din 14.07.2016; proces verbal de reținere

18

Rangu Mihail din 17.06.2016; ordonanța privind liberarea de răspundere

penală și încetarea urmăririi penale în privința lui Vicol Lilian din 09.08.2016;

ordonanța de punere sub învinuire Rangu Mihail din 14.09.2016; cerere

scrisă personal de către Panea Marin din 08.06.2017 în instanța de judecată

potrivit căreia Panea Marin recunoaște că la data de 14.06.2016, Vicol Lilian

i-a dat o sumă de bani în jur de 1500 lei, rugându-l să-i cumpere marihuana,

iar el la rându-l său l-a telefonat pe Gangan Boris de la care a luat 34 grame

de marihuana. La fel declară că, în perioada 14.06. -17.06.2016 Vicol Lilian l-

a telefonat de nenumărate ori ca să-i facă rost de marihuana, cu toate că din

data de 14.06.2016 ultimul era reținut și se afla în custodia statului.

Instanța de apel audiind participanții la proces, verificând prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală probele administrate la etapa de urmărire

penală, cercetare judecătorească în prima instanță și verificate în instanța de

apel, constată că prima instanță a stabilit corect starea de fapt și de drept ce

corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, instanța de fond

încadrând just acțiunile inculpaților Panea Marin și Rangu Mihail în baza

art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod Penal, după semnele calificative – circulația

ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare manifestată prin procurarea,

păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea precum și alte operațiuni

ilegale cu droguri, săvârșite în proporții deosebit de mari. De-asemenea

prima instanța corect a stabilit că circumstanțele de fapt și de drept

demonstrează incontestabil faptul că inculpatul Panea Marin a comis

infracțiunea prevăzută de art.290 Codul penal – purtarea și păstrarea

munițiilor, fără autorizația corespunzătoare. Însă, Colegiul Penal consideră

că instanța de fond la adoptarea sentinței contestate incorect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, și astfel, eronat a ajuns la concluzia că,

inculpatul Crețu Eduard învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2171 alin.(4) lit. b)și d) Codul Penal, urmează a fi achitat din motivul că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, or din materialele cauzei

cercetate în instanța de apel s-a constatat cu certitudine că inculpatul Crețu

Eduard a comis fapta infracțională, iar acțiunile acestuia urmează a calificate

în baza art. 2171 alin.(4) lit. d) Codul Penal după semnele calificative –

circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare manifestată prin

procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea precum și alte

operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în proporții deosebit de mari.

Referitor la argumentul apărătorilor că ofițeri de investigație nu pot fi

audiați în calitate de martori, instanța de apel l-a considerat ca fiind

neîntemeiat, care urmează a fi respins și în argumentarea acestei poziție

urmează de a menționa constatările Curții Constituționale în decizia de

inadmisibilitate a sesizării nr.146g/2018 privind excepția de

19

neconstituționalitate a unor dispoziții din articolul 90 alin.(3) din Codul de

procedură penală (persoanele care nu pot fi audiate în calitate de martor în

procesul penal) nr. 121 din 30.10.2018 și anume [… pct. 30 Așadar, Curtea

observă că expresiile “ofițer de urmărire penală” și “ofițer de investigații”

nu sunt echivalente. Aceste subiecte procesuale nu trebuie confundate,

pentru că au atribuții diferite.

Referitor la argumentul invocat de apărare privind inadmisibilitatea

probelor din motiv că probele au fost obținute de care nu au dreptul să

efectueze acțiuni procesuale în cauza dată, instanța de apel îl consideră ca

fiind neîntemeiat și urmează a fi respins deoarece potrivit art.94 alin. (1)

pct.4 Codul de procedură penală, care prevede că, în procesul penal nu pot

fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate

în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri

judecătorești datele care au fost obținute de o persoană care nu are dreptul

să efectueze acțiuni procesuale în cauza penală, cu excepția organelor de

control și altor părți în proces prevăzute la art.93 alin.(3). Iar conform art. 93

alin.(3) Cod de procedură penală, care prevede că, elementele de fapt pot fi

folosite în procesul penal ca probe dacă ele au fost dobândite de organele de

control de stat, organul de urmărire penală, de organul de constatare sau de

altă parte în proces, cu respectarea prevederilor prezentului cod.

Reieșind din normele legale menționate supra, în coraport cu

materialele cauzei, instanța de apel a constatat că urmărirea penală pe cauza

dată a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale.

Mai mult cu atât, instanța de apel a reținut că conform art. 251 alin. (1)

Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale care reglementează

desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în

cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate

fi înlăturată decât prin anularea acelui act. Alin.2 încălcarea prevederilor

legale referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei,

la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de

judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența

interpretului, traducătorului, dacă sânt obligatorii potrivit legii, atrage

nulitatea actului procedural. Alin.3 prevede că nulitatea prevăzută în alin.(2)

nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de

către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă

anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa

soluționare a cauzei. Alin.4 încălcarea oricărei alte prevederi legale decât

cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în

cursul efectuării acțiunii - când partea este prezentă, sau la terminarea

urmăririi penale - când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în

20

instanța de judecată - când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii

procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în

instanță.

Instanța de apel nu a reținut versiunea apărării precum că Vicol Lilian,

i-a instigat pe Panea Marin și Rangu Mihail și Bulat Alexandr, la comiterea

infracțiunii, ultimii neavând intenția de a distribui substanțe narcotice. Or,

toate măsurile speciale de investigații în vederea documentării inculpaților

sunt confirmate prin probele cercetate în ședința de judecată. Concomitent,

instanța de apel a exclus eventuala ipoteză a provocării stabilind că, conform

practicii constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, există provocare

în situația în care investigatorul sub acoperire, prin intermediul unei

persoane ce a acționat sub directa coordonare a acestuia, a determinat

inculpatul să săvârșească faptele incriminate, inculpații neavând nici

inițiativa și nici intenția de a comite fapta, iar faptele lor nu ar fi fost săvârșite

fără intervenția investigatorului sub acoperire, prin intermediarul acestuia.

Înalta Curte a subliniat că utilizarea unor asemenea procedee nu este

compatibilă cu dreptul la un proces echitabil, astfel cum rezultă din

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, reflectată în special în

hotărârile pronunțate în cauzele Teixeria de Castro contra Portugaliei,

Vanyan contra Rusiei și Ramanauskas contra Lituaniei.

Instanța de apel a exclus ipoteza provocării din următoarele

considerente, raportat la lipsa provocării, facilitării sau încurajării

inculpaților la comiterea faptelor, acțiunile de investigație fiind efectuate în

strictă conformitate cu art. 132 ind. 1-12 Codul de procedură penală.

Instanța de apel a relevat că, în vasta sa jurisprudență în ceea ce

privește acest subiect, Curtea a stabilit că înscenarea încalcă art. 6 § 1 din

convenție și este diferită de folosirea tehnicilor legale ale activităților sub

acoperire în anchetele penale. Aceasta susține că, deși utilizarea metodelor

special de investigație – în special a tehnicilor sub acoperire – nu poate

încălca în sine dreptul la un proces echitabil, riscul pe care îl implică

instigarea de către poliție prin asemenea tehnici presupune ca folosirea

acestor metode să fie menținută în limite bine determinate (a se vedea

Romanauskas, citată anterior, pct. 51). De asemenea Curtea a stabilit că

investigarea de către poliție are loc atunci cînd ofițerii implicați – fie membri

ai forțelor de ordine, fie persoane care acționează în baza ordinului acestora

– nu se limitează la a investiga activitatea infracțională într-un mod în

principal pasiv, ci exercită o anumită influență asupra subiectului astfel încît

să îl incite la săvârșirea unei infracțiuni care astfel nu ar fi fost săvîrșită, cu

scopul de a face posibilă stabilirea infracțiunii, și anume de a oferi probe și

21

de a începe urmărirea penală (a se 30 vedea Teixeira de Castro, citată

anterior, pct. 38).

În concluzia celor menționate supra, instanța de apel a reiterat că,

Lilian Vicol nu a avut calitatea de instigator sau provocator, precum invocă

partea apărării, ci a manifestat inițiativă de a colabora cu organele

competente în vederea investigării și stopării activității ilegale de circulație

a substanțelor narcotice de către inculpați.

Instanța de apel a constatat că prima instanță corect a constatat că,

întrunirea conceptului de „grup criminal organizat” nu a fost probată pe

deplin, deoarece nu s-a dovedit existența legături strânse între inculpați,

precum și alte persoane nestabilite, care să ateste acțiuni în ansamblu și

concrete ale inculpaților la comiterea infracțiunii în cadrul grupului criminal

organizat, că reprezintă o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat

în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Astfel, trăsăturile

cumulative, caracteristice grupului criminal organizat sunt: stabilitatea

grupului, organizarea în prealabil a membrilor grupului; scopul - de a

comite una sau mai multe infracțiuni.

Instanța de apel a reținut că, în speță, procurorul nu a dovedit

statornicia grupului și legăturile strânse permanente între membrii

grupului, formele și metodele individuale, specifice ale activității acestuia.

Din analiza înregistrărilor audio ale convorbirilor telefonice, se înțelege că

inculpații Panea Marin și Rangu Mihail nu se cunoșteau anterior cu alte

persoane decât cu Gangan Boris și cu Vicol Lilian.

Instanța de apel nu a reținut ca dovedită nici cea de a doua trăsătură

specifică grupului organizat - organizarea prealabilă a participanților, ceea

ce presupune ca participanții nu doar să se înțeleagă privitor la săvârșirea în

comun a infracțiunii, ci și să atingă și o anumită comunitate obiectivă și

subiectivă în scopul săvârșirii în comun a infracțiunii.

Astfel reieșind din cele menționate, instanța de apel a considerat că în

această partea apelul declarat de acuzatorul de stat este neîntemeiat.

Instanța de apel a respins argumentul apărării precum că inculpații

Panea Marin și Rangu Mihail urmează să fie achitați, or recalificarea faptei

în prevederile art. 2171 alin.(4) lit. d) Codul penal pe motiv că ei nu și-au

recunoscut vinovăția la nici o etapă a procesului penal, deoarece

nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de apel o apreciază ca o

metodă de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina garantat de art. 66

Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul

procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit

pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu

poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.

22

Astfel, instanța de apel a considerat că versiunea inculpaților Panea

Marin și Rangu Mihail privind nevinovăția lui în comiterea infracțiunii

încriminate, reprezentă doar o strategie de apărare și de eschivare a

inculpaților de la răspundere penală.

Raportând motivele invocate în apel la materialele cauzei penale,

instanța de apel a conchis că argumentele invocate de partea apărării nu își

găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru

care instanța de apel a respins solicitarea nominalizată ca fiind nefondată.

Instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpaților Panea Marin și

Rangu Mihail se confirmă prin declarațiile martorilor Stratulat Igor, Vicol

Igor și Vicol Lilian, a materialelor de probă cercetate în instanța de fond și în

instanța de apel și anume procesele-verbale de percheziție corporală din

17.06.2016 a inculpaților Panea Marin și Rangu Mihail, procesele-verbale nr.

1927 și 1928 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a

alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 17 iunie 2016, procesul-verbal

de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 13.06.2016, procesul-

verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 08.07.2016,

raportul de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R3288 din 21.06.2016,

raportul de expertiză fizico-chimică nr, 34/12/1-R-3287 din 17.06.2016,

raportul de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-3570 din 29.06.2016, prin

urmare se constată cu certitudine că Panea Marin și Rangu Mihail au comis

infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin.(4) lit. d) Codul Penal.

Referitor la argumentul apărări precum că în cadrul percheziției din

17.06.2016 la Rangu Mihail nu au fost depistate careva substanțe narcotice și

prin urmare acesta urmează a fi achitat, instanța de apel l-a considerat ca

fiind neîntemeiat și consideră aceasta ca fiind o poziție a inculpatului Rangu

Mihail de a se eschiva de răspunderea penală, or potrivit materialelor cauzei

penale menționate la pct. 23 al prezentei decizii, s-a constat cu certitudine că

inculpatul Rangu Mihail a acționat în complicitate cu Panea Marin și au avut

un scop comun de a înstrăina drogurile, acțiuni manifestate prin procurare,

expedierea, transportarea, distribuirea precum și alte operațiuni ilegale cu

droguri. Astfel faptul că în timpul percheziției la Rangu Mihail nu au fost

depistate droguri, nu-l eschivează pe acesta de răspunderea penală pe care

o poartă, iar poziția inculpatului Rangu Mihail precum că nu a cunoscut ce

are în rucsac Panea Marin, instanța de apel o consideră ca o poziție de

apărare.

Ce ține de argumentul apărătorilor precum că prima instanță

neîntemeiat a reținut în acțiunile inculpaților a agravantei prevăzute de

art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal „proporții deosebit de mari”, instanța de

apel l-a considerat ca fiind neîntemeiat, or, potrivit materialelor cauzei s-a

23

constatat cu certitudine participarea complexă a inculpaților Panea Marin și

Rangu Mihail, cu alte persoane în privința cărora cauzele penale au fost

disjungate în proceduri separate și anume cu Gangan Boris, iar conform

art.45 Codul penal, (1) Infracțiunea se consideră săvârșită cu participație

complexă dacă la săvârșirea ei participanții au contribuit în calitate de autor,

organizator, instigator sau complice. (2) Latura obiectivă a infracțiunii cu

participație complexă poate fi realizată a) de un singur autor; b) de doi sau

mai mulți autori.

Reieșind din cele menționate se constată cu certitudine că inculpații

Panea Marin și Rangu Mihail au comis infracțiunea prevăzută de art.2171

alin.(4) lit. d) Codul penal circulația ilegală a drogurilor, în scop de

înstrăinare manifestată prin procurarea, păstrarea, expedierea,

transportarea, distribuirea precum și alte operațiuni ilegale cu droguri,

săvârșite în proporții deosebit de mari.

Referitor la motivele invocate în cererile de apel a apărătorilor precum

că, ,,(...) sentința judecătorească este nefondată”, instanța de apel a menționat

că, o astfel de eroare în cauza dată nu se constată, deoarece sentința primei

instanțe este una argumentată inclusiv în raport cu susținerile verbale ale

avocaților în ședința de judecată, care sunt identice cu argumentele

apelurilor declarate, totodată instanța de apel consideră că, repronunțarea

asupra argumentelor apelului nu poate duce la casarea sentinței contestate,

or potrivit practicii CtEDO (Coroi vs R. Moldova, 15.03.2011), Curtea a

specificat că, ,, (…) este adevărat că decizia Curții de Apel a fost foarte

succintă și doar a menținut hotărârea primei instanțe. Totuși, având în

vedere faptul că fondul cauzei a fost examinat în mod corespunzător de către

prima instanță și că hotărârea acesteia este motivată suficient, precum și

având în vedere natura motivelor invocate de reclamant în cererea sa de

recurs, Curtea nu consideră că respingerea recursului fără o motivare

detaliată constituie o violare a cerințelor articolului 6 § 1 al CoEDO”.

Prin urmare, argumentele primei instanțe la adoptarea soluției în

cauză, în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile sunt

acceptate și de instanța de apel, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19

aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca

o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale. În situația în care prima instanță și-a motivat decizia luată,

24

arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de

apel/recurs eventual, o curte de apel poate, în principiu, să se mulțumească

de a relua motivele jurisdicției de primă instanță. (Garcia Ruis contra

Spaniei, Helle contra Finlandei).

Instanța de apel a constatat cu certitudine că Panea Marin a comis

infracțiunea imputată lui, și că acțiunile inculpatului au fost corect calificate

de către prima instanță prin prisma art. 290 alin.(1) Cod penal, după semnele

- purtarea și păstrarea munițiilor, fără autorizația corespunzătoare.

Referitor la învinuirea adusă inculpatului Crețu Eduard, instanța de

apel a constatat că prima instanță incorect a stabilit faptul că inculpatul

urmează a fi achitat fiindcă faptele acestuia nu întrunesc elementele

infracțiunii, or în cadrul ședinței de judecată atât în prima instanță, cât și în

apel au fost prezentate suficiente probe concludente și utile, care

demonstrează pe deplin vinovăția lui Crețu Eduard în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod Penal, și anume: declarațiile

martorilor Bădilă Ion și Chirilov Alexandr, procesul-verbal de percheziție

corporală din 24.06.2016, procesul-verbal de percheziție la domiciliu din

24.06.2016, procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de

investigații din 30.06.2016 și din 14.07.2016 și rapoartele de expertiză fizico-

chimică nr. 34/12/1-R-3651 și nr. 34/12/1-R-3652 din 30.06.2016 și cu nr.

34/12/1-R-3927 și nr. 34/12/1-R-3926 din 13.07.2016.

Instanța de apel a stabilit cu certitudine și faptul că Crețu Eduard , prin

intermediul lui Gangan Boris în repetate rânduri îi contacta telefonic pe

Rangu Mihail, Panea Marin, Leancă Alexandru și alte persoane

neidentificate de organul de urmărire penală, cu care negocia

comercializarea substanțelor narcotice marihuana și extract de mac și

substanțelor psihotrope-amfetamin, după ce, împărțea acestea în doze mai

mici și le comercializa persoanelor dependente de consumul de droguri,

inclusiv organiza transmiterea acestor substanțe altor persoane care se

ocupau de înstrăinarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova,

preponderant în or. Cahul și mun. Chișinău. În aceste condiții, Crețu

Eduard, fiind împreună cu cet. Gangan Boris, la data de 24.06.2016, pe

parcursul zilei, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor

narcotice și psihotrope în scop de înstrăinare, aflându-se în or. Cahul a

divizat marihuana în formă uscată pe care o deținea ilegal, în doze mai mici

în mai multe pachețele zip-lock, o parte din care le-a vândut, iar o parte urma

să le vândă la prețul de 130 lei pachețelul cu marihuană mai multor persoane

dependente de consumul de substanțe narcotice și psihotrope. La data de 24

iunie 2016, la orele 20:00, în rezultatul stopării în or. Cahul a cet. Crețu

25

Eduard și Gangan Boris și al efectuării percheziției corporale, de la cet.

Gangan Boris a fost ridicat un rucsac în care au fost depistate și ridicate 258

(două sute cincizeci și opt) pachețele din polietilenă zip-lock cu masa

vegetală verde, cu miros specific, care reprezintă marihuană, care se atribuie

la categoria substanțelor narcotice, precum și o seringă cu volumul de 12 ml,

în care se aflau aproximativ 8 ml de lichid de culoare brun-întunecat, care

reprezintă extract din mac în formă lichidă, care se atribuie la substanța

narcotică. Conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/l-R-3652 din

30.06.2016, și raportului de expertiză chimică nr.34/12/l-R-3927 din

13.07.2016 s-a stabilit că masa vegetală de culoare verde, uscată, divizată în

258 (două sute cincizeci și opt) pachețele din polietilenă zip-lock, mărunțită

care reprezintă părțile de inflorescențe, de culoare verde, ridicate la

24.06.2016 în urma percheziției corporale a cet. Gangan Boris reprezintă

marihuana, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței

narcotice (marihuana) constituie 512,177 grame (497 g. + 15,177 g.). Conform

Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată

prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 512,177

grame de marihuana, constituie proporții deosebit de mari. Conform

raportului de expertiză chimică nr.34/12/l-R-3926 din 13.07.2016, s- a stabilit

că substanța lichidă de culoare brună (8 ml) din seringa de unica folosință,

ridicată la 24.06.2016 în urma percheziției corporale a cet. Gangan Boris

reprezintă extract de mac, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea

substanței narcotice (extract de mac) constituie 0,8 grame. Conform Listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată

prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 0,8 grame

de extract de mac, constituie proporții mari. La data de 24 iunie 2016, la orele

20:50, în rezultatul percheziției la domiciliul cet. Gangan Boris pe adresa or.

Cahul, str. M. Viteazul, 41, ap.36 au fost depistate și ridicate un pachețel din

polietilenă zip-lock cu masa vegetală verde, cu miros specific, care

reprezintă marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice, pe

care anterior le-a păstrat la sine și mai multe pliculețe zip-lock goale,

destinate pentru repartizarea substanțelor narcotice în doze, un cîntar la

scară mica, destinat pentru cîntărirea substanțelor narcotice și alte obiecte

importante pentru cauza penală, pe care anterior le-a păstrat la sine și le-a

dobîndit dintr-o sursă la moment nestabilită de organul de urmărire penală.

Conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/l-R-3651 din 30.06.2016, s-

a stabilit că masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde- cafenie,

ridicate la 24.06.2016 în urma percheziției la domiciliul cet. Gangan Boris

26

reprezintă marihuana, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea

substanței narcotice (marihuana) constituie 2,46 grame. Conform Listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată

prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 2,46

grame de marihuana, constituie proporții mari.

Astfel, instanța de apel a considerat că versiunea inculpatului Crețu

Eduard privind nevinovăția lui în comiterea infracțiunii încriminate,

reprezentă doar o strategie de apărare și de eschivare acestuia de la

răspundere penală.

Urmare a considerentelor expuse, prin determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite

de inculpat și semnele componenței de infracțiunii prevăzute de norma

penală, instanța de apel a calificat fapta reținută în sarcina inculpatului Crețu

Eduard în baza art. 2171 alin.(4) lit. d) Codul Penal, după semnele calificative

– circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare manifestată prin

procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea precum și alte

operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în proporții deosebit de mari.

Referitor la agravanta prevăzută de art. 2171 alin.(4) lit. b) Cod Penal,

instanța de apel a făcut trimitere la constatările menționate în pct. 38-41 a

prezentei decizii.

Astfel, la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului

pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont de prevederile

art.art.7,61,75 Codul penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei

acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

inculpatului.

Instanța de apel a menționat că, la stabilirea pedepsei, nu au fost

stabilite circumstanțe atenuante potrivit art. 76 Cod Penal și art.77 Cod

Penal, conform art.16 alin.5 Codul penal, infracțiunea imputată inculpaților

Panea Marin și Rangu Mihail este una deosebit de gravă care se pedepsește

cu închisoare de la 7 la 15 ani, de vîrsta inculpaților, nu se află la evidența

medicului narcolog sau psihiatru, iar anterior nu au fost judecați. Astfel,

pedeapsa cu închisoare stabilită de către prima instanță este una echitabilă,

întemeiată și în coraport just cu fapta comisă.

Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului

pedepsei inculpatului Crețu Eduard a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16,

61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, ține cont de gravitatea infracțiuni săvârșite, care

se atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave prin prisma

27

prevederilor art. 16 alin.(5) Codul penal, de faptul că infracțiunea a fost

săvârșită cu intenție, de personalitatea inculpatului, nu se află la evidența

medicului psihiatru, dar se află la evidența medicului narcolog cu diagnoza

”Narcomanie opiace”, anterior a fost judecată pentru comiterea unei fapte

similare. În baza art. 76 și 77 Cod penal, circumstanțe atenuante sau

agravante nu s-au stabilit.

La caz, instanța de apel efectuând o analiză complexă a

circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului Crețu Eduard,

urmărind în acest sens comportamentul său în viața socială, precum și cel

din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, consideră că în

coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea

inculpatului, corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu izolarea

acestuia de societate cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe

un termen de 7 (șapte) ani 3 (trei) luni cu executare în penitenciar de tip

închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate

de circulația drogurilor și a analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani.

Conform art.85 alin.(1) Codul penal, dacă, după pronunțarea sentinței,

dar înainte de executarea completă a pedepsei, condamnatul a săvîrșit o

nouă infracțiune, instanța de judecată adaugă, în întregime sau parțial, la

pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite

de sentința anterioară.

În acest caz, instanța de apel a reținut că pedeapsa definitivă nu poate

depăși termenul de 30 de ani de închisoare, iar în privința persoanelor care

nu au atins vârsta de 18 ani și a persoanelor care au atins vârsta de 18 ani,

dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care nu au mai fost condamnate –

termenul de 15 ani.

Instanța de apel a reținut că prin sentința Judecătoriei Taraclia din

09.09.2015, Crețu Eduard a fost condamnat în baza art. 217 alin. 3 Codul

penal la un an închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un termen

de 2 (doi) ani în baza art. 90 Codul penal.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că în privința inculpatului

Crețu Eduard urmează a fi stabilită pedeapsa cu aplicarea art.85 Codul

penal.

Cu privire la motivele invocate în apelul procurorului, ce vizează

încasarea solidară din contul inculpaților în beneficiul statului a sumei de

5370 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, suportate de stat la efectuarea

rapoartelor de expertize judiciare, se apreciază ca fiind nefondate. Conform

art. 143 alin.1, pct. 2 Codul de procedură penală, expertiza se dispune și se

efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea cazurilor când prin alte

probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză. Conform prevederilor

28

articolului 229 alin.1 Codul de procedură penală, conectate la prevederile

art. 227 Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de

condamnat sau sunt trecute în contul statului. Totodată, potrivit art.75

alin.(3) din Legea nr.68 din 14 aprilie 2016 „ Cu privire la expertiza judiciară

și statutul expertului judiciar” (în vigoare din 10 decembrie 2016), în cauzele

penale cheltuielile pentru efectuarea expertizei sânt suportate de către

ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor

prevăzute la articolul 142 alin.2 Codul de procedură penală. Cazurile de

excepție, prevăzute la art.142 alin.2 Codul de procedură penală, sunt legate

de cererile despre efectuarea expertizei, înaintate de părțile procesului penal,

din inițiativă proprie și pe cont propriu.

Instanța de apel a reținut că, la momentul efectuării expertizei, erau în

vigoare prevederile legale conform cărora cheltuielile de efectuare a

expertizelor erau suportate din bugetul de stat. Prin urmare, prima instanță

corect a respins încasarea solidară a acestor cheltuieli din contul inculpaților.

- avocatul Conoval Igor în numele inculpatului Crețu Eduard, prin

care invocând în calitate de temeiuri pentru recurs ordinar prevederile art.

427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a

deciziei în partea ce ține de Crețu Eduard, cu menținerea sentinței primei

instanțe;

- avocatul Miron Constantin în numele inculpatului Rangu Mihail,

prin care invocând în calitate de temeiuri pentru recurs ordinar prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

deciziei în partea ce ține de condamnarea lui Rangu Mihail în baza art. 2171

alin.(4) lit. d) Cod penal, dispunând achitarea acestuia pe motiv că fapta nu

a fost comisă de inculpat;

- inculpatul Rangu Mihail, prin care invocând în calitate de temeiuri

pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei, cu adoptarea unei hotărâri legale și

întemeiate;

- avocatul Coptu Sergiu în numele inculpatului Panea Marin, prin care

invocând în calitate de temeiuri pentru recurs ordinar prevederile art. 427

alin. (1) pct. 4), 5), 6), 9), 12), 13) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

deciziei și sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Panea

Marin să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4)

lit. d) Cod penal, din motivul lipsei în acțiunile sale a componenței de

infracțiune incriminată, iar procesul penal pornit în baza art. 290 alin.(1) Cod

29

penal, să fie încetat, cu liberarea de pedeapsă penală în temeiul Legii RM Nr.

210 din 29.07.2016, privind amnistia;

- inculpatul Crețu Eduard, prin care invocând în calitate de temeiuri

pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea parțială a deciziei în partea condamnării

inculpatului Crețu Eduard, cu dispunerea achitării ultimului.

5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Conoval Igor în numele

inculpatului Crețu Eduard menționează:

- concluzia instanței de apel precum că Crețu Eduard, prin intermediul

lui Gangan Boris în repetate rânduri îi contacta telefonic pe Rangu Mihail,

Panea Marin, Leancă Alexandru și alte persoane neidentificate de organul

de urmărire penală, cu care negocia comercializarea substanțelor narcotice,

poartă un caracter declarativ care nu coroborează cu alte mijloace de probe;

- declarațiile martorilor Bădilă Ion și Chirilov Alexandr urmau a fi

apreciate critic de către instanța de judecată la anumite compartimente,

deoarece vin în contradicție și nu coroborează cu alte mijloace de probă

administrate în cadrul procesului penal, și anume cu procesul verbal de

percheziție corporală a lui Crețu Eduard nefiind depistate substanțe

narcotice și lipsa la materialele cauzei penale a percheziției la domiciliul

ultimului;

- instanța de apel nu a ținut cont că nu s-a demonstrat de unde ar fi

procurat Crețu Eduard substanțele narcotice, unde Ie-a păstrat, cât și faptul

vânzării acestora și a prețului, nu există nici o achiziție de control;

- nu era suficient ca instanța de apel să descrie doar declarațiile

martorilor Bădilă Ion și Chirilov Alexandru și să enumere în hotărârea

judecătorească probele citite în ședința de judecată, aceasta urma a le analiza

complet, sub toate aspectele, cu o argumentare desfășurată a concluziilor

sale, prin prisma coroborării lor una cu alta, or, prima instanță corect a

concluzionat că însăși faptul că Crețu Eduard s-a plimbat cu motocicleta cu

Gangan Boris care a fost recunoscut vinovat și condamnat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.217 al.(2) Cod penal, nu constituie temei de al

recunoaște vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 al.(4) lit.

d) Cod penal, deoarece rezultatele măsurilor speciale de investigații nu

conțin supraveghere video, audio ce ar constata și demonstra cu certitudine

faptul circulației ilegale a drogurilor în acțiunile lui Crețu Eduard;

- instanța de apel nu a ținut cont că, prima instanță corect a dispus

achitarea inculpatului învinuit în comiterea art.2171 alin.(4) lit. d), deoarece

în cadrul urmăririi penale nu au fost efectuate careva achiziții de control sau

alte careva acțiuni speciale de investigații care ar demonstra vânzarea de

către Crețu Eduard a substanțelor narcotice.

30

5.2. În motivarea recursului ordinar, avocatul Miron Constantin în

numele inculpatului Rangu Mihail menționează:

- nici prima instanță în sentință și nici instanța de apel în decizia sa,

nu motivează și nici măcar nu se expun de ce au exclus din învinuirea lui

Rangu Mihail epizoadele din 14.06.2016 și cel din 24.06.2016 percheziția la

domiciliul lui Gangan Boris, și le-a constatat pe cele din 17.06.2016 și

percheziția corporală a lui Gangan Boris din 24.06.2016;

- inculpatului Rangu Mihail nu-i pot fi incriminate acțiuni ca circulația

ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope, ori asupra acestuia nu s-au

depistat careva droguri, și logic este că nu poți transporta ceva ce nu ai;

- simplul fapt că organul de urmărire penală a menționat în ordonanța

de punere sub învinuire mai multe fapte comise de alte persoane, în timp

diferit și loc diferit, nu-i pot fi incriminate inculpatului Rangu Mihail;

- motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, or, instanța

constată comiterea infracțiunii prin participație sub forma grupului

organizat, dar totodată exclude calificativul lit. b) din art.2171 - grup criminal

organizat;

- nici în rechizitoriu și nici în sentința primei instanțe, nu găsim o astfel

de calificare, pe care a făcut-o instanța de apel încadrând acțiunile

inculpatului Rangu Mihail în baza art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod Penal, or, în

rechizitoriu este încriminată circulația substanțelor psihotrope, iar în

sentință substanțe narcotice și psihotrope;

- prima iinstanță și instanța de apel, nu au respectat prevederile legale

manifestându-se în favoarea acuzării, ieșind din limitele învinuirii formulate

în rechizitoriu;

- în cererea de apel a făcut referire la un șir de încălcări comise în cadrul

urmăririi penale, argumente care au rămas fără soluționare, instanța de apel

nici măcar nu s-a expus asupra acestora;

- ordonanța din 12.08.2016 emisă de procurorul ierarhic superior

C.Bratunov (f.d.8, vol. I) prin care dispune efectuarea urmăririi penale de

către un grup de procurori format din D.Raileanu, N.Dumbrăveanu și

V.Golban, se referă cu totul la altă cauză penală, cu număr de înregistrare

2016031072, disjunsă la 26.04.2016 de către Procuratura sect. Buiucani și se

referă la alte persoane și alte fapte decât cele în privința căreia a fost disjunsă

cauza penală nr.2016031373;

- procurorul în PCCOCS, V.Golban, care a emis ordonanțe și autorizat

măsurile speciale de investigații, în cauza penală nr. XXXXX nu este inclus

în grupul de urmărire penală, adică nu era persoană împuternicită să

întreprindă careva acțiuni procesuale;

31

- potrivit materialelor cauzei, nu este nici o probă care ar dovedi faptul

că la Rangu Mihail au fost depistate droguri în proporții deosebit de mari, la

acesta în general nu au fost depistate careva substanțe;

- atât procurorul cât și prima instanță neîntemeiat i-au incriminate lui

Rangu Mihail fapta comisă la 24.06.2016 de către Gangan Boris, or, la acea

dată Rangu Mihail se afla deja în custodia statului, fiind reținut la data de

17.06.2016 (f.d.162, vol. I), și nici nu putea să cunoască ce se petrece în afara

izolatorului de detenție provizorie în care era deținut;

- organul de urmărire penală îl învinuiește pe Rangu Mihail precum că

punea în circulație droguri pe care le obținea de la Gangan Boris, atunci ce

are comun Rangu Mihail cu drogurile pe care le păstra Gangan Boris, de

unde Rangu Mihail să cunoască ce obiecte sau substanțe are Gangan Boris și

intențiile/acțiunile acestuia în viitor. Și iarăși, fiind audiați Rangu Mihail și

Gangan Boris au declarat că nu se cunosc;

- episodul din 14.06.2016 incriminat în rechizitoriu lui Rangu Mihail

fără a fi constatată de către prima instanță sau instanța de apel, nici măcar

nu s-a expus de ce îl exclude din învinuire, precum că i-a înstrăinat lui Vicol

Lilian substanțe narcotice, aceasta nu corespunde realității, or, fiind audiat

Vicol Lilian în instanța de judecată (f.d.72, vol. VII) a declarat că la data de

14.06.2016 a cumpărat marihuană de la Panea Marin;

- în materialele cauzei penale, nu este nici o încheiere a judecătorului

de instrucție care să autorizeze folosirea măsurilor speciale de investigații,

interceptarea convorbirilor telefonice a lui Vicol Lilian din cauza penală nr.

XXXXX pornită în baza art.216 Cod penal, în cauza penală nr. XXXXX

pornită în baza art.217 Cod penal;

- în materialele cauzei penale nu găsim nici un act/ordonanță care să le

acorde ofițerilor de investigații din cadrul Inspectoratului National de

Investigații careva împuterniciri de a efectua măsuri speciale de investigații

în cadrul urmăririi penale în cauza cu pricina, urmărirea penală fiind

dispusă SUP a IP Biucani, ofițeri de investigații din cadrul INI nefiind incluși

în grupul de urmărire penală;

- instanța de apel nu s-a expus la argumentul apărării, că ofițerii de

investigație din cadrul INI, care au efectuat măsurile speciale de investigații,

nu au fost incluși în grupul de urmărire penală, cauza penală fiind în

procedura secției de urmărire penală a IP Buiucani mun. Chișinău, care este

alt organ;

- prima instanță în sentința de condamnare a inculpatului Rangu

Mihail nu a respectat cerințele legale la adoptarea și pronunțarea acesteia,

or, instanța a constatat fapte și a pus la bază probe ce nu au fost cercetate în

ședința de judecată;

32

- la materialele cauzei penale sunt rapoartele și procesele verbale de

consemnare a măsurilor speciale de investigații-interceptarea convorbirilor

telefonice, inclusiv stenograme, întocmite și semnate de către ofițerii de

investigație Igor Stratulat și Bădilă Ion (f.d.16, 18, 121, vol. I), adică în cauza

penală au efectuat măsuri speciale de investigație, ca reprezentanți ai

organului de urmărire penală, și potrivit normelor legale acestea nu poate

avea și statut de martor, deoarece cunosc circumstanțe care le-au devenit

cunoscute în legătură cu exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale;

- declarațiile martorilor Vicol Lilian și Vicol Igor urmează a fi apreciate

critic, deoarece acestea au fost coacuzați în această cauză penală disjungată

ulterior în privința lui Vicol Igor într-o procedură separată împreună cu

Semeniuc Andrei, fiind învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.217 alin.(3) lit. b) Cod penal (f.d.61), iar Vicol Lilian a fost scos de sub

urmărire penală în temeiul art.217 alin.(5) Cod penal, a contribuit activ la

descoperirea infracțiunii(f.d.41, vol.4), însă, de fapt, Vicol Lilian a fost

agentul provocator ce a acționat sub îndrumările colaboratorilor de poliție;

- organul de urmărire penală nu a ținut cont nici de faptul că ambii

frați, anterior având probleme cu legea, comercializând droguri din anul

2015, au acționat la comanda și insistența colaboratorilor de poliție;

- potrivit materialelor cauzei penale, și anume procesul verbal de

consemnare a măsurilor speciale de investigații (f.d.121, vol.I) și stenograma

convorbirilor telefonice efectuate de pe numărul de telefon a lui Vicol Lilian

în perioada 15 - 17 iunie 2016 (f.d.139-145 vol. I), este evident că Vicol Lilian

care se afla în custodia statului, fiind reținut la 14.06.2016 ora 23.40 min

(f.d.88, vol. I), îl telefona de pe telefonul său (care a fost ridicat de către

colaboratorii de poliție în cadrul percheziției din 14.06.2016, f.d.66, vol. I) pe

numărul lui Rangu Mihail, de mai multe ori, provocându-l să comită fapte

ilegale, insistent solicitând să-i facă rost de droguri, că are bani și trebuie să

găsească ca să-i aducă. Numărul de telefon îi aparține lui Rangu Mihail, dar

cine anume discuta nu se cunoaște, or, potrivit declarațiilor lui Panea Marin,

Rangu Mihail, același Gangan Boris, este ferm dovedit că Panea Marin suna

de multe ori de pe telefonul lui Rangu Mihail;

- din stenograma convorbirilor telefonice se observă că același Vicol

Lilian care era reținut de colaboratorii de poliție la data de 14.06.2016 ora

23.40 (f.d.88, vol. I), în perioada 15-17 iunie 2016, când se afla în stare de

arest, îi telefonează de mai multe ori de pe telefonul său pe alte persoane,

precum Hudima Gheorghe, Pînzaru Pavel, care la fel au fost reținuți fiind

provocați de Vicol Lilian, care sub comanda colaboratorilor de poliție i-a

atras în joc criminal;

33

- în ședința de judecată colaboratorii de poliție Bădilă Ion și Stratulat

Igor, care au fost audiați ca martori, acestea nu au putut răspunde la mai

multe întrebări adresate de către partea apărării, cu referire la acțiunile

concrete ale inculpatului Rangu Mihail;

- instanțele de judecată au decis că Rangu Mihail s-ar face vinovat de

păstrarea, transportarea, înstrăinarea drogurilor, comise la data de

17.06.2016, când în cadrul percheziției la Panea Marin s-au depistat 16

pachețele cu marihuană;

- procurorul i-a înaintat lui Rangu Mihail o învinuire formală, nebazată

pe careva probe concludente, pertinente ce ar fi dovedit că Rangu Mihail ar

fi comis careva fapte infracționale.

5.3. În motivarea recursului ordinar, inculpatul Rangu Mihail

menționează:

- potrivit sentinței primei instanțe și deciziei instanței de apel, s-au

constatat doar 2 episoade: cel comis la 17.06.2016 când în cadrul percheziției

la Panea Marin a fost depistată marijuana și episodul din 24.06.2016,

percheziția corporală la Gangan Boris când s-a depistat marijuana, nefiind

clar de ce instanțele nu s-au referit la celelalte episoade;

- la el nu au fost depistate substanțe narcotice și nu cunoaște pe nimeni

din toate persoanele indicate în hotărâre cu excepția lui Pana Marin și Vicol

Lilian;

- pe episodul din 24.06.2016, nu cunoaște nimic, el se afla în arest, fiind

reținut pe data de 17.06.2017;

- învinuirea înaintată nu este bazată pe probe, el este nevinovat și nu a

comis careva infracțiuni.

5.4. În motivarea recursului ordinar, avocatul Coptu Sergiu în numele

inculpatului Panea Marin menționează:

- instanța de apel nu a întreprins toate acțiunile necesare pentru a fi

adus în ședința de judecată în ordine de apel coacuzatul Gangan Boris și a

tratat această cerere cu indiferență;

- în instanța de apel nu au fost audiați în calitate de martori cet. Vicol

Lilian și Vicol Igor, deși partea apărării a solicitat audierea lor în instanța de

apel. Aceste persoane au fost audiate numai în cadrul primei instanțe și au

depus declarații în prima instanță, care au fost puse de prima instanță la baza

sentinței de condamnare, deși aceste declarații sunt contradictorii după

conținutul lor;

- declarațiile martorilor Vicol Lilian și Vicol Igor urmează a fi apreciate

critic de către instanța de judecată la anumite compartimente, deoarece vin

în contradicție și nu coroborează cu alte mijloace de probă administrate în

cadrul procesului penal;

34

- martorii Stratulat Ion, Chirilov Alexandru și Bădilă Ion fiind audiați

ca martori nu au putut răspunde la mai multe întrebări adresate lor de către

partea apărării ce se referă la fondul acțiunilor de urmărire penală și la

acțiunile lui Panea Marin, inclusive nu au putut explica cum, de unde și de

la ce număr de telefon Vicol Lilian aflându-se în stare de reținere și arest

preventiv î-l suna pe Panea Marin după data de 14.06.2016 și până la data de

17.06.2016;

- instanța de apel nu s-a expus în privința cererii cu privire la audierea

în calitate de martor a cet. Semeniuc Andrei, în genere, a tratat-o cu

impertinență, ceia ce constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil;

- instanța de apel a respins cererea depusă la 19.02.2019 de către avocat

în mod neîntemeiat și prin aceasta a încălcat dreptul inculpatului Panea

Marin la un proces echitabil;

- efectuând o analiză minuțioasă, detaliată și obiectivă a tuturor

circumstanțelor de fapt și de drept ale celor întâmplate, precum și a probelor

administrate în cadrul acestui proces penal, este necesar de emis o sentință

de achitare a inculpatului Panea Marin în comiterea infracțiunii incriminate

din motivul lipsei elementelor infracțiunii, deoarece aparent există

elementele infracțiunii de punere în circulație a substanțelor narcotice de 2

sau mai multe persoane săvârșite în proporții mari numai, adică art. 2171

alin.(3) Cod penal, însă suntem în prezența unei provocări organizate

intenționat de către colaboratorii poliției împreună cu Vicol Lilian, care a fost

scos de sub urmărire penală;

- în acțiunile inculpatului Panea Marin lipsesc elementele componenței

de infracțiune incriminate - circulația ilegală a substanțelor psihotrope în

scop de înstrăinare, manifestată prin transportarea, distribuirea, precum și

alte operațiunii ilegale cu substanțele narcotice și psihotrope, săvârșite de un

grup criminal organizat și în proporții deosebit de mari;

- prima instanță și instanța de apel în viziunea părții apărării nu au

respectat aceste cerințe stabilite pentru calificarea infracțiunii la capitolul -

stabilirii și verificării circumstanțelor faptei săvârșite, alegerea și

interpretarea normei juridice, elaborarea, adoptarea și fixarea în

documentele procesuale-juridice a coincidenței semnelor faptei

prejudiciabile descoperite cu semnele componenței de infracțiune care o

încadrează;

- se atestă lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii și în baza

probelor administrate în comiterea faptei incriminate inculpatului Panea

Marin, în viziunea apărării nu s-a constatat existenta faptei infracțiunii și

lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile lui, situație ce impunea conform

art. 390 alin.(1) Cod de procedură penală, adoptarea unei sentințe de achitare

35

pe aceste 2 motive de drept - lipsa faptei infracțiunii și a elementelor

componenței de infracțiune incriminate;

- nu au fost prezentate de către organul de urmărire penală că există

suficiente probe, ce dovedesc vinovăția inculpatului Panea Marin de

săvârșirea infracțiunii incriminate prevăzute de art. 2171 alin.(4) Cod penal,

și aprecierea incorectă a probelor acumulate în cadrul urmăririi penale de

către partea acuzării a condiționat punerea neîntemeiată sub învinuire a cet.

Panea Marin și trimiterea lui în judecată;

- concluziile de vinovăție expuse de prima instanță în sentința sa

contestată de partea apărării vin în contradicție cu circumstanțele cauzei

penale și cu materialul probatoriu administrat în cadrul acestei cauze penale;

- nu este clar în situația când la data de 14.06.2016 seara 23.00, Vicol

Lilan a fost reținut de către colaboratorii de politie pentru 72 de ore, cine a

sunat de pe telefonul lui și a discutat cu Panea Marin la telefon, Vicol Lilian

sau un colaborator de politie, și cum a putut suna la telefonul mobil o

persoană reținută și ulterior arestată preventiv. Fiind audiat la acest aspect

pretinsul martor Vicol Lilian nu a putut răspunde. Din aceste considerente

cred că se impune o audiere suplimentară a acestei persoane în instanța de

fond si în instanța de apel, asupra cărui fapt a insistat partea apărării, însă

cererea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată de către prima instanță și

instanța de apel;

- nu au fost reflectate, discutate, analizate și combătute în sentința

primei instanțe alegațiile apărătorului cu referință la pretinsele acțiuni ale

martorului Vicol Lilian, care în viziunea procurorului a fost un anumit

investigator sub acoperire odată ce el a fost liberat de răspundere penală pe

motiv că a contribuit active la descoperirea acestei infracțiuni săvârșite de

Panea Marin și ceilalți inculpați, de fapt a fost un agent de provocare la

comiterea infracțiunii, deoarece este cert constatat că în cazul de față Vicol

Lilian a acționat cu încălcarea normelor legale;

- referințele apărătorului la capitolul unei eventuale provocări nu au

fost de loc declarative și convenționale, și urmau a fi analizate de către prima

instanță, de vreme ce însuși inculpatul Panea Marin a recunoscut în parte că

a adus la insistența prea mare a pretinsului martor Vicol Lilian substanță

narcotică în situația când acesta se afla în custodia poliției fiind reținut de

organul poliției în cadrul acestei cauze penale, circumstanțe de altfel

menționate și susținute și de către ultimul în cadrul audierii sale în fața

primei instanțe, sub jurământ pentru depunerea de declarații false;

- cauza penală cu privire la învinuirea inculpatului Panea Marin la

compartimentul relației agentului provocator Vicol Lilian cu organul politiei

și acțiunilor comise de el sub influenta și conducerea poliției, aflându-se în

36

custodia politiei în stare de reținere și arest preventive de la data de

14.06.2016 până la data de 17.06.2016, si el nu putea ca o persoană reținută

să dispună de telefon mobil si nu avea cum fizic si real să sune de pe

telefonul mobil, decât numai dacă nu a făcut aceasta la rugămintea si

insistenta colaboratorilor politiei, consider că este similar cu precedentul

judiciar menționat supra cu privire la învinuirea lui Pareniuc V.V. și acest

precedent judiciar urmează a fi aplicat direct de către instanțele de judecată;

- iinstanța de apel nu s-a pronunțat în privința acestor 2 motive

importante invocate apărător în apelul depus - provocarea organizată de

organul de urmărire penală cu ajutorul cet. Vicol Lilian și tratamentul

discriminatoriu admis de organul de urmărire penală privind calificarea în

mod intenționat diferit a acțiunilor acestor 3 inculpați din prezenta cauză

penală - Panea Marin, Rangu Mihail și Crețu Eduard în comparație cu

calificarea acțiunilor altor persoane menționate supra - Vicol Igor, Semeniuc

A., Hudima Gh., Pînzaru P., în privința cărora au fost disjungate cauze

penale în proceduri separate din cauza penală inițială;

- partea acuzării a menționat în concluziile de învinuire faptul că

inculpatul Panea Marin a comis această infracțiune, iar prima instanță pur și

simplu a preluat aceste concluzii de învinuire în sentința sa indicându-le la

compartimentul demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate, fără a da o analiză detaliată, a argumentelor

invocate de partea apărării în sprijinul poziției sale și fără a le combate în

principiu, prin careva analiză juridică si prin trimitere la mijloace de probe

concrete, prin care se combate poziția părții apărării, și ca consecință, în

viziunea apărării, a emis o sentință ilegală și neîntemeiată, fără a ține cont

de anumite circumstanțe de drept invocate de partea apărării;

- în acțiunile inculpatului Panea Marin nu există elementele

componenței de infracțiune incriminate lui de partea acuzării, această faptă

incriminată lui de fapt a constituit o provocare;

- instanțele în mod absolut neîntemeiat și-au întemeiat concluziile sale

cu privire la vinovăția inculpatului Panea Marin pe un șir de probe, în

special pe declarațiile martorilor Vicol Lilian și fratelui său Vicol Igor,

precum și pe declarațiile colaboratorilor de poliție audiați în calitate de

martori în această cauză penală menționați mai sus, deoarece frații Vicol

fiind atrași la răspundere penală pentru infracțiuni similare, ei de fapt au

fost agenți provocatori, și nu pot fi martori reali ce ar putea descrie

evenimente și circumstanțe de fapt obiectiv ale celor întâmplate cu Panea

Marin. Același lucru se referă și la conținutul declarațiilor colaboratorilor de

poliție ce au organizat de fapt această provocare a cei. Panea Marin de a

37

săvârși fapta de circulație ilegală a substanțelor narcotice descrisă în

rechizitoriu de către procuror;

- în concluziile sale instanțele de judecată nu au încercat să facă o

analiză juridică a componenței de infracțiune menționată supra, expunându-

se numai superficial în privința anumitor circumstanțe de fapt și a

concluzionat că chipurile există elementele infracțiunii incriminate de

procuror inculpatului Panea Marin prevăzută de art. 2171 alin.(4) Cod Penal,

prima instanță și instanța de apel nu au încercat să evalueze fiecare aspect

constatat și circumstanță de fapt stabilită și să inice, dacă aceste aspecte,

acțiuni indicate constituie prin sine fiecare în parte un element a

componenței de infracțiune menționate și astfel în viziunea apărării au fost

neglijate prevederile Hotărârii Plenului CSJ nr. 2 din 26.12.2011 cu privire la

practica în asemenea categorii de dosare legate de circulația ilegală a

substanțelor narcotice;

- prima instanță și instanța de apel nu au ținut cont de faptul că

menționând și descriind acțiunile pretinsului martor Vicol Lilian, care de

fapt este un agent provocator și nu poate fi nici un fel de martor sau pretins

agent sub acoperire, acțiunile acestuia nu au fost în cadrul legal, nu au avut

scopul doar de a constata circumstanțe și de a de a fi acumulat probatoriul

pentru a dovedi vina inculpaților, și consider că s-a constatat cu certitudine

faptul că acțiunile acestui pretins martor, dar de fapt agent provocator au

depășit limitele atribuțiilor date prin lege unui martor sau a unui pretins

agent sub acoperire;

- instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că partea acuzării a

menționat în concluziile de învinuire faptul că inculpatul Panea Marin

chipurile a comis această infracțiune prin participație cu ceilalți inculpați, în

special cu Gangan Boris, indicând numai forma grupului criminal organizat,

care nu s-a confirmat ca semn calificativ a componentei de infracțiune

incriminată lui Panea Marin și Rangu Mihail în cadrul examinării cauzei

penale;

- nici unul din elementele participației nu există în acțiunile lui Panea

Marin în coraport cu Rangu Mihail, Cretu Eduard, Gangan Boris, Vicol

Lilian, reieșind din cele constatate în cadrul acestui proces penal, deoarece

nu a existat nici o înțelegere, nici o cooperare și nici o legătură subiectivă

între ei, și nu au fost săvârșite careva acțiuni comune îndreptate spre

atingerea căruiva scop comun, care de fapt nici nu a existat;

- prima instanță odată ce a exclus semnul calificativ - grup criminal

organizat, urma să excludă și cantitatea în proporții deosebit de mari, în

urma faptului adunării cantităților de substanță narcotică indicate de partea

acuzării în învinuire menționate mai sus, ce au atribuție la acțiunile lui Panea

38

Marin, și anume reușind din învinuire - substanța depistată la el în

momentul percheziției corporale și cea care se pretinde că a fost realizată lui

Vicol Lilian și Vicol Igor la data de 14.06.2017 în or. Cahul, și să constatate că

această cantitate este în proporții numai mari, și nu deosebit de mari, în caz

dacă judecătorul N. Costin ar fi studiat Lista menționată supra aprobată prin

actul normativ menționat supra, el ar fi putut cu ușurință calcula și constata

această cantitate. Acest motiv a fost invocat de apărător în apelul depus, însă

instanța de apel nu s-a expus în genere în decizia sa în privința acestui motiv

de fapt și de drept;

- în sentința contestată emisă de prima instanță nu se conține răspuns

prin ce este confirmat semnul calificativ - săvârșită în proporții deosebit de

mari, care este acea cantitate concretă de substanță narcotică, cît ea cîntărește

concret, cite grame concret, și prin ce se confirmă că această cantitate

constitue proporții deosebit de mari. Astfel acest fapt constituie de fapt o

lacună foarte serioasă în sentința instanței de fond, dar de fapt și în

învinuirea adusă lui Panea Marin la general, și această lacună a dus cel puțin

la calificarea incorectă a acțiunilor inculpatului Panea Marin Judecătorul

instanței de fond nici nu s-a încumetată să facă un asemenea calcul, el pur și

simplu a copiat fabula învinuirii adusă de procuror inculpatului și atît, pur

și simplu a concluzionat că chipurile vinovăția inculpatului este confirmată

prin anumite probe;

- concluziile primei instanțe cu privire la condamnarea inculpatului

Panea Marin în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d)

Cod Penal sunt pripite, nu corespund materialelor dosarului fără ca probele

administrate în cauză să fie apreciate fiecare în parte și în ansamblu din

punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și coroborării lor,

respectiv prematur instanța a ajuns la concluzia că fapta săvârșită de

inculpați urmează a fi calificată în baza legii prevăzute la art. 2171 alin.(4) lit.

d) Cod Penal;

- prima instanță la adoptarea sentinței în privința inculpatului Panea

Marin, urma a soluționa chestiunile prevăzute la art. 385 alin.(1) Cod de

Procedură Penală, luând în considerație toate mijloacele de probă

administrate în primă instanță;

- în materialele cauzei penale nu se găsește nici un act/ordonanță care

să le acorde ofițerilor de investigații din cadrul Inspectoratului National de

Investigații careva împuterniciri de a efectua măsuri speciale de investigații

în cadrul urmăririi penale în cauza cu pricina, urmărirea penală fiind

dispusă SUP a IP Biucani, ofițeri de investigații din cadrul INI nefiind incluși

în grupul de urmărire penală;

39

- atât procurorul cât și prima instanță neîntemeiat i-au incriminat lui

Panea Marin fapta comisă la 24.06.2016 de către Gangan Boris, or, la acea

data Rangu Mihail și Panea Marin se aflau deja în custodia statului, fiind

reținuți la data de 17.06.2016 și nici nu puteau să cunoască ce se petrece în

afara izolatorului de detenție provizorie, în care erau deținuți;

- declarațiile martorilor Vicol Lilian și Vicol Igor urmau a fi apreciate

critic, deoarece acestea au fost coacuzați în această cauză penală disjungată

ulterior în privința lui Vicol Igor într-o procedură separată împreună cu

Semeniuc Andrei, fiind învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.217 alin.(3) lit. b) Cod penal, iar Vicol Lilian a fost scos de sub urmărire

penală în temeiul art.217 alin.(5) Cod penal;

- organul de urmărire penală și instanțele de judecată nu au ținut cont

nici de faptul că ambii frați Vicol, anterior avînd probleme cu legea,

comercializând droguri din anul 2015, au acționat la comanda și insistența

colaboratorilor de politie;

- din stenograma convorbirilor telefonice se observă că același Vicol

Lilian care era reținut de colaboratorii de politie la data de 14.06.2016 ora

23.40 (f.d.88, vol. I), în perioada 15-17 iunie 2016, când se afla în stare de

reținere de către colaboratorii poliției și în custodia statului, îi telefonează de

mai multe ori de pe telefonul său pe alte persoane, precum Hudima

Gheorghe, Pînzaru Pavel, care la fel au fost reținuți fiind provocați de Vicol

Lilian, care sub comanda colaboratorilor de politie i-a atras în joc criminal;

- organul de urmărire penală, la instrumentarea cauzei penale de

învinuire a lui Rangu Mihail și Panea Marin, nu a respectat cerințele

prevăzute de legea procesual penală, și anume art.252 și 254 Codul de

procedură penală;

- prima instanță nu a stabilit circumstanțe esențiale cum sunt autorii,

timpul, locul, modul, rolul fiecăruia și scopul săvârșirii infracțiunii, care este

un element indispensabil individualizării faptei penale pentru care

inculpații Panea Marin și Rangu Mihail au fost găsiți culpabili și condamnați;

- instanța de apel nu s-a expus detaliat în privința tuturor motivelor

invocate de mine în calitate de avocat în apelul depus si consider că prin

aceasta a încălcat dreptul inculpatului Panea Marin la un proces echitabil;

- instanța de apel examinând cauza penală în ordine de apel, predispus

a acceptat concluziile părții acuzării cu privire la vinovăția inculpatului

Panea Marin fără a da o analiză și apreciere detaliată și minuțioasă fiecărei

circumstanțe de fapt și de drept, și astfel, a pus la baza deciziei sale

contestate, unele din probe, care nu au fost obiectul cercetării judecătorești

în ședința instanței de apel cu respectarea principiului nemijlocirii, oralității

și contradictorialității;

40

- instanța de apel a preluat motivele părții acuzării și la motivarea

soluției sale cu privire la vinovăția inculpatului, calificarea acțiunilor

inculpatului, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, a acceptat

concluziile procurorului din învinuire și a adoptat o soluție, doar în baza

probelor indicate de procuror în învinuire, tratând toate motivele invocate

de avocat în apelul depus de ea împotriva sentinței primei instanțe, precum

și toate motivele invocate de inculpat și avocat ca nefondate.

5.5. În motivarea recursului ordinar, inculpatul Crețu Eduard

menționează:

- declarațiile martorilor Bădilă Ion și Chirilov Alexandru sunt doar

niște presupuneri;

- instanța de apel a dat o apreciere eronată declarațiilor martorilor, care

nici nu pot fi considerate ca probe;

- în cadrul percheziției asupra sa nu au fost găsiți careva bani, nefiind

verificați și persoanele cu care el a avut conversații pe telefon, de unde reiese

nevinovăția sa, deoarece fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii.

procuror prin care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursurilor, ca

fiind vădit neîntemeiate.

cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că

acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul cererilor de recurs declarate în speță,

acestea se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6), 8), 10), 12)

Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și apel atunci când: 4) judecata a avut loc fără participarea procurorului,

inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și traducătorului, când

participarea lor era obligatorie potrivit legii; 5) cauza a fost judecată în primă

instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în

41

imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate;

6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 9)

inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală;

12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; 13) a intervenit o lege penală

mai favorabilă condamnatului.

În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414

Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate

de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din

dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia

să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel

sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a

fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect

au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la

dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată

urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a

verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare.

Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

În conformitate cu prevederile art. 413 alin. (1) Cod de procedură

penală, la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea

cauzelor în primă instanță.

Totodată, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată, iar potrivit

prevederilor art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală, la adoptarea

42

sentinței, instanța de judecată soluționează următoarele chestiuni în

următoarea consecutivitate:

1) dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul;

2) dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat;

3) dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege

penală este prevăzută ea.

Analizând textul deciziei instanței de apel prin prisma argumentelor

invocate în recursuri, Colegiul penal constată că hotărârea instanței de apel

urmează a fi desființată, deoarece instanța de apel nu a ținut cont în deplină

măsură de prevederile legale enunțate mai sus.

Astfel, potrivit rechizitoriului, Panea Marin, Rangu Mihail și Crețu

Eduard au fost deferiți justiției pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal – circulația ilegală a substanțelor

narcotice în scop de înstrăinare, prin producerea, prepararea, extragerea,

prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea,

transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice,

săvârșită în proporții mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror

circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal

organizat, în proporții deosebit de mari.

Potrivit sentinței primei instanțe, Crețu Eduard a fost achitat de sub

învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d)

Cod penal, din motiv că faptele lui nu întrunesc elementele infracțiunii.

Panea Marin și Rangu Mihail au fost recunoscuți vinovați de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal și condamnați la

câte 7 ani închisoare fiecare. Panea Marin a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin.(1) Cod penal și condamnat

la 1 an închisoare, iar conform art. 84 Cod penal, pedeapsa definitivă prin

cumul parțial al pedepselor aplicate lui Panea Marin a fost stabilită 7 ani 3

luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

La rândul său, fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța de apel a dispus respingerea apelului avocatului Coptu Sergiu în

numele inculpatului Panea Marin, apelul avocatului Savițchi Pavel în

numele inculpatului Rangu Mihail, apelul inculpatului Rangu Mihail, apelul

avocatului Miron Constantin în numele inculpatului Rangu Mihail și

admiterea apelului procurorului în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, și casând sentința în partea

achitării inculpatului Crețu Eduard, a pronunțat în această parte o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Crețu

Eduard a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit.

d) Cod penal, conform semnelor calificative: circulația ilegală a substanțelor

43

narcotice în scop de înstrăinare manifestată prin procurarea, păstrarea,

expedierea, transportarea distribuirea precum și alte operațiuni ilegale cu

droguri, săvârșite în proporții deosebit de mari.

Colegiul reține că, aferent solicitărilor de achitare, inculpații și

apărătorii acestora formulează mai multe critici îndreptate împotriva

soluției pronunțate de instanța de apel, în acest sens consemnând că,

inculpații au fost provocați de organele statului să comită infracțiunea,

instanța de apel a depășit limitele învinuirii incriminate inculpaților prin

rechizitoriu, a făcut o încadrare juridică greșită a faptei comise de inculpați,

a examinat în mod superficial temeiurile din apelul părții apărării și nu a

formulat careva raționamente plauzibile vizavi de respingerea alegațiilor

acestora din cererile de apel.

Deci, recurenții critică hotărârea pronunțată de instanța de apel,

apreciind că aceasta nu a procedat la o examinare proprie a circumstanțelor

acestei cauze și nu a respins motivat fiecare argument invocat de partea

apărării.

De altfel, conform principiilor care se desprind din jurisprudența

CtEDO rezultă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1)

din Convenție, înglobează, inter alia, dreptul părților de a prezenta

observațiile pe care le consideră relevante pentru cauza lor, Convenția

nevizând garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor drepturi

concrete și efective (cauza Artico împotriva Italiei, Hotararea din 13 mai 1980).

Or, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații

sunt într-adevăr „ascultate”, adică analizate temeinic de către instanța de

judecată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, în special, în sarcina instanței,

obligația de a proceda la o analiză efectivă a mijloacelor, argumentelor și

propunerilor de probe ale părților (cauza Perez împotriva Franței [MC] nr.

47.287/99 și cauza Van de Hurk împotriva Olandei, Hotărârea din 19 aprilie 1994),

ceea ce la caz nu s-a realizat.

Desfășurând ideea că, observațiile părții apărării nu au fost dezbătute

de instanța de apel, Colegiul penal lărgit pornește de la aceea că, potrivit

cererii de apel declarate de avocatul Miron Constantin în numele

inculpatului Rangu Mihail, anexată la fila dosarului 73-87, vol. XIV, acesta

își exprimă dezacordul cu sentința din motiv că deși inculpatului prin

rechizitoriu i-au fost incriminate 4 episoade comise la data de 14.06.2016,

17.06.2016, 24.06.2016 – percheziția corporală la Gangan Boris și 24.06.2016 –

percheziția la domiciliul lui Gangan Boris, însă, prima instanță s-a expus

doar la 2 episoade, fără a se expune asupra celorlalte.

Consecutiv, în cererea de recurs aceiași parte evidențiază că conform

sentinței primei instanțe, Rangu Mihail a fost recunoscut vinovat doar pe

44

două episoade, din 17.06.2016 – în cadrul percheziției la Panea Marin s-a

depistat 16 pachețele cu marijuana și din 24.06.2016 – percheziția corporală

la Gangan Boris în rezultatul căreia s-a depistat 258 pachețele cu marihuana.

Astfel, instanța de apel a eșuat a dat răspuns la alegațiile invocate de

către apărătorul inculpatului Rangu Mihail și nu a clarificat circumstanțele

neclare pentru apelant, în partea ce ține de episoadele pe care este învinuit

acesta.

Colegiul reține că, instanța de apel nu a clarificat de ce inculpatul

Rangu Mihail este recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii pe

episoadele din 14.06.2016 și 24.06.2016 (percheziția la domiciliul lui Gangan

Boris) și nu s-a expus asupra învinuirii pe episoadele din 17.06.2016 și

24.06.2016 (percheziția corporală a lui Gangan Boris).

În opinia instanței de recurs, instanța de apel a constatat în mod neclar,

și divergent vinovăția inculpatului Rangu Mihail, acceptând concluziile

primei instanțe și indicând că starea de fapt și de drept este în concordanță

cu materialele cauzei și întemeiat a fost stabilită de prima instanță, care a

apreciat corect probele și circumstanțele cauzei, încadrând just acțiunile

inculpatului Rangu Mihail în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal –

circulația ilegală, adică procurarea și păstrarea ilegală a drogurilor sau

analogilor acestora, săvârșită în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea

ilegală a drogurilor sau analogilor acestora, în proporții deosebit de mari.

Astfel, Colegiul atestă că, instanța de apel în decizia emisă nu s-a referit

la încălcările primei instanțe invocate de apărare, formulând concluzii de

ordin general, precum că sentința primei instanțe este întemeiată în partea

condamnării inculpaților Rangu Mihail și Panea Marin și incorect l-a achitat

pe inculpatul Crețu Eduard.

În continuare, după cum se învederează din decizia instanței de apel,

aceasta foarte succint s-a referit la criticile din apelurile părții apărării ce ține

de provocarea inculpaților de către organele statului de a comite

infracțiunea imputată acestora.

În opinia instanței de recurs, pentru a formula o motivare

corespunzătoare vizavi de inexistența acțiunilor provocatoare exercitate de

către organele statului și martorul Vicol Lilian asupra inculpaților pentru a-

i determina să comită infracțiunea, instanța de apel urma să indice concret

prin ce modalități, acțiuni, cuvinte, gesturi exprimate de inculpat se

dovedește contrariul celor susținute de partea apărării, astfel

demonstrându-i părții că a fost auzită. Activitatea de provocare trebuie să

implice forme concrete de instigare, susceptibile de a genera sub aspect

intelectiv luarea unei decizii de a comite infracțiunea. Provocarea poate

45

consta în: rugăminți insistente, promisiuni false, solicitări repetate bazate pe

simpatii personale, amenințări etc.

Totodată, reieșind din argumentele expuse de către instanța de apel la

baza adoptării soluției de casare a sentinței primei instanțe în partea ce ține

de achitarea inculpatului Crețu Eduard și emiterea a unei noi hotărâri prin

care acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, Colegiul penal lărgit apreciază aceste

concluziile, ca fiind de o analiză coroborată a probelor administrate.

În opinia Colegiului, instanța de apel nu a verificat toate aspectele

învinuirii, iar probele nu au fost minuțios analizate, astfel încât instanța de

judecată să facă concluzii certe asupra chestiunilor importante pentru cauză.

Așadar, instanța de apel, urma să verifice toate probele, inclusiv cele

indirecte, să analizeze cu atenție argumentele părții acuzării, iar în caz de

admitere a probelor prezentate de către partea acuzării să formuleze

concluzii temeinice, fără a lăsa loc de interpretări, ceea ce nu s-a realizat în

deplină măsură la judecarea cauzei în ordine de apel.

Exceptând cele deja menționate, în opinia Colegiului penal lărgit,

totuși, problema de drept rămasă nesoluționată în această cauză, inclusiv în

cel de a-l doilea set al procedurilor desfășurate de instanța de apel, rămâne

a fi încadrarea juridică a faptei imputabile inculpaților, care are importanță

atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru modul de

desfășurare a judecării acestui dosar, determinând, nu în ultimul rând,

concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al

acesteia.

În jurisprudența sa constantă Curtea Europeană a Drepturilor Omului

reamintește cu fiecare ocazie posibilă că echitatea unei proceduri se

apreciază în raport cu ansamblul acesteia. Vorbind despre importanța

încadrării juridice a unei fapte, Colegiul face trimitere la dispozițiile art. 6§3

lit. a) din Convenție, care exprimă necesitatea acordării unei atenții deosebite

notificării „acuzației” aduse persoanei deferite judecății.

Principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă

la vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu faptele

infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu. În sensul art. 297 Cod de

procedură penală, rechizitoriul, este actul de sesizare a instanței de judecată,

care este compus din două părți: expunerea și dispozitivul. Expunerea

cuprinde informații despre fapta și persoana în privința căreia s-a efectuat

urmărirea penală, analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția

învinuitului, argumentele invocate de învinuit în apărarea sa și rezultatele

verificării acestor argumente, circumstanțele care atenuează sau agravează

răspunderea învinuitului, precum și temeiurile pentru liberarea de

46

răspundere penală conform prevederilor art. 53 din Codul penal dacă se

constată asemenea temeiuri. Dispozitivul cuprinde date cu privire la

persoana învinuitului și formularea învinuirii care i se incriminează cu

încadrarea juridică a acțiunilor lui și mențiunea despre trimiterea dosarului

în instanța judecătorească competentă.

Colegiul mai atrage atenția și asupra faptului că la baza soluției de

condamnare a inculpatului Crețu Eduard, instanța de apel a pus declarațiile

martorilor Bădilă Ion și Chirilov Alexandru, care în opinia părții apărării nu

confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, dat fiind că, aceste declarații sunt contradictorii și

nu coroborează cu alte mijloace de probă administrate în cadrul procesului

penal.

Colegiul atestă că, pentru a-l recunoaște pe inculpatul Crețu Eduard

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod

penal, nu era suficient ca instanța de apel să descrie doar declarațiile

martorilor Bădilă Ion și Chirilov Alexandru și să enumere probele citite în

ședința de judecată, fără a le supune analizei și verificării aprofundate.

Astfel, în opinia Colegiului penal lărgit, de către instanța de apel au

fost formulate concluzii fără o analiză esențială a probelor și fără a indica cu

care probe coroborează cu declarațiile martorilor puse la baza deciziei de

condamnare, dacă conform procesului-verbal de percheziție din 24.06.2016

la inculpat nu s-au depistat substanțe interzise, or, simplul fapt că Crețu

Eduard s-a plimbat cu motocicleta cu Gangan Boris care a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod

penal, nu este temei de a-l recunoaște vinovat și pe Crețu Eduard.

Concluziile instanței de apel precum că Crețu Eduard prin intermediul

lui Gangan Boris în repetate rânduri îi contacta telefonic pe Rangu Mihail,

Panea Marin, Leancă Alexandru și alte persoane neidentificate de organul

de urmărire penală, cu care negocia comercializarea substanțelor narcotice,

poartă un caracter declarativ, or, nu a fost demonstrat prin probele

prezentate de către partea acuzării.

Colegiul specifică că, instanța de apel în decizia emisă la caz, nu a dat

apreciere declarațiilor date de inculpații Rangu Mihail și Gangan Boris, care

au declarat că nu se cunosc, precum și declarațiilor martorului Vicol Igor

care a declarat că pe Rangu Mihail nu l-a văzut printre persoanele care s-a

întâlnit cu fratele său Vicol Lilian.

Colegiul penal lărgit ține să menționeze și faptul că în conținutul

deciziei instanței de apel se conțin concluzii contradictorii pe marginea

calificării acțiunilor inculpaților, or, deși pe de o parte instanța de apel

constată vinovăția inculpaților de săvârșirea faptelor de circulație ilegală a

47

substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în același timp instanța de apel

face referire și la faptul că „…Crețu Eduard prin intermediul lui Gangan Boris

în repetate rânduri îi contacta telefonic pe Rangu Mihail și Panea Marin, cu care

negocia comercializarea substanțelor narcotice – marijuana și extract de mac și

substanțelor psihotrope – amfetamin, după ce, împărțea acestea în doze mai mici și

le comercializa persoanelor dependente de consumul de droguri..”.

La acest aspect, instanța de recurs punctează, că potrivit Legii nr. 382

din 06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și

a precursorilor cât și potrivit hotărârii Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004 cu

privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope se

precursorilor acestora, supuse controlului - metamfetamina se atribuie la

substanțele psihotrope, însă instanța de apel nu a făcut diferențierea sub

acest aspect la calificarea faptelor imputabile inculpaților.

În astfel de circumstanțe, Colegiului penal lărgit conchide că la caz,

instanța de apel nu s-a clarificat pe deplin cu încadrarea juridică a faptei

imputabile inculpaților, care are importanță atât pentru aplicarea corectă a

legii penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecării acestui dosar,

determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul legal al

infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia.

Având în vedere încadrarea juridică a faptelor inculpaților în modul

efectuat de către instanța de apel, Colegiul penal lărgit ține să accentueze că

inculpaților le-a fost încriminată agravanta conținută la alin. (4) lit. d) al art.

2171 Cod penal, și anume d) în proporții deosebit de mari, totuși în

conținutul deciziei la descrierea încadrării juridice a faptelor inculpaților se

conține referirea atât la proporții mari cât și la proporții deosebit de mari.

Totodată, din decizia instanței de apel nu este clar care sunt probele

care demonstrează că la Panea Marin, Rangu Mihail, Crețu Eduard au fost

depistate droguri în proporții deosebit de mari.

În asemenea situație Colegiul penal conchide că instanța de apel nu a

clarificat aspectele necesare referitor la corectitudinea încadrării juridice a

acțiunilor incriminate inculpaților.

Colegiul constată că, în cadrul procesului penal nu au fost demonstrate

acțiunile de procurare, păstrare, transportare și distribuire a substanțelor

narcotice în proporții deosebit de mari de către inculpații Panea Marin,

Rangu Mihail, Crețu Eduard, or, potrivit procesului-verbal de percheziție

corporală din 17.06.2016 (f.d.155, vol. I), la Rangu Mihail nu s-au depistat

droguri sau careva substanțe interzise, iar cele 16 pachețele au fost depistate

la Panea Marin în cadrul percheziției efectuate(f.d.191, vol. I).

Astfel, Colegiul atestă că, din decizia instanței de apel nu este clar de

unde inculpații Panea Marin, Rangu Mihail, Crețu Eduard au procurat

48

substanțele narcotice, unde le-au păstrat, cui au fost vândute aceste

substanțe narcotice și prețul cu care au fost vându-te, or, în cadrul măsurilor

speciale de investigații nu au fost efectuate înregistrări video sau audio ce ar

demonstra faptul circulației ilegale a drogurilor în acțiunile inculpaților.

Totodată, instanța de recurs reține că, nu a fost demonstrat că

infracțiunea fost comisă prin participație, or, deși instanța de apel pe

deoparte constată că „nu s-a dovedit existența legăturii strânse între inculpați,

precum și alte persoane nestabilite, care să ateste acțiuni în ansamblu și concrete ale

inculpaților la comiterea infracțiunii”, pe de altă parte instanța de apel relevă

că „din materialele cauzei s-a constat cu certitudine participarea complexă a

inculpaților Panea Marin și Rangu Mihail, cu alte persoane în privința cărora

cauzele penale au fost disjungate în proceduri separate”, ca în final să constate că

inculpații Rangu Mihail și Panea Marin au comis infracțiunea prevăzută de

art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal.

Colegiul conchide că, instanța de apel a acceptat concluziile părții

acuzării privind vinovăția inculpatului Panea Marin fără a da o analiză și o

apreciere detaliată a fiecărei circumstanțe de drept și de fapt și apus la baza

deciziei unele probe care nu au fost obiectul cercetării judecătorești în

ședința instanței de apel.

Într-o altă ordine de idei, instanța de recurs observă că pe parcursul

judecării cauzei în instanța de apel, avocații au înaintat o serie de argumente

care urmau a fi elucidate și reflectate în decizia instanței de apel, și anume:

- în rechizitoriu a fost invocată circulația substanțelor psihotrope, iar

în sentința primei instanțe s-a invocat circulația substanțelor narcotice și

psihotrope;

- au fost emise ordonanțe de către procurori care nu au fost incluși în

grupul de urmărire penală, adică persoane neîmputernicite;

- inculpatului Rangu Mihail i-au fost incriminate acțiunile comise de

către Gangan Boris la 24.06.2016, or, la acea dată Rangu Mihail se afla în

arest;

- martorii Bădilă Ion și Stratulat Igor care au fost audiați ca martori nu

au putut răspunde la mai multe întrebări adresate de către partea apărării;

- deși a fost înaintat o cerere privind audierea în calitate de martor pe

Gangan Boris, prima instanță nu a depus un efort pentru a-l audia;

- nu s-au făcut interpelări la instituțiile statului pentru obținerea

informațiilor relevante la caz, deși a fost solicitat de către partea apărării.

Astfel, instanța de apel a trecut cu vederea respectivele aspecte

esențiale pentru procesul penal, cu toate că fiind învestită cu atribuții de

judecare a cauzei conform normelor stabilite pentru prima instanță, aceasta

urma să analizeze toate aspectele învinuirii înaintate, inclusiv prin prisma

49

problemelor ridicate de partea apărării la etapa judecării în prima instanță și

să ofere un răspuns motivat.

În speță, Colegiul penal lărgit constată că argumentele părții apărării

enunțate în cadrul ședinței de apel nu au fost analizate și puse în discuția

părților, conform principiului contradictorialității și principiului egalității

armelor în procesul penal, ceea ce constituie o condiție necesară întru

respectarea dreptului la un proces echitabil al inculpaților.

Astfel, Colegiul penal lărgit analizând hotărârea atacată, reține că

decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

iar această eroare se conține în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, și constituie temei de casare a deciziei instanței de apel,

cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța

de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să

aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare

probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau

respingerea altora și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității

lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în

decizia adoptată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de

casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 436 și art. 414

Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței

atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având

în vedere prevederile art. art. 93-95, 101 Cod de procedură penală, să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de

datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care

să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Conoval Igor

în numele inculpatului Crețu Eduard, de către avocatul Miron Constantin în

numele inculpatului Rangu Mihail, de către inculpatul Rangu Mihail, de

către avocatul Coptu Sergiu în numele inculpatului Panea Marin și de către

50

inculpatul Crețu Eduard, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 13 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui Panea

Marin X, Rangu Mihail X, Crețu Eduard X și dispune rejudecarea cauzei, de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Crețu Eduard X, se eliberează imediat din penitenciar dacă nu execută

arest preventiv sau pedeapsa cu închisoare, în baza altor hotărâri

judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 28 iulie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Catan Liliana

51