1ra-29/2021 — Art.217-1 alin.4 lit. b, d; art. 290 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26 ianuarie 2018, s-a hotărât: Crețu Eduard a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 2171 alin.4 lit. b) și d) Codul penal, fiindcă faptele lui nu întrunesc elementele infracțiunii. Panea Marin și Rangu Mihail au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, și în baza acestei legi au fost condamnați la câte 7 (șapte) ani închisoare, fiecare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități în domeniul administrării privind circulația substanțelor narcotice, pe un termen 5 (cinci) ani. 1 Panea Marin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.290 alin.(1) Cod penal, și în baza acestei legi a fost condamnat la 1 (unu) an închisoare, conform art. 84 Codul penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită lui Panea Marin pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani 3 (trei) luni, cu ispășirea pedepse în penitenciar de tip închis. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Prin sentință, prima instanță a constatat că, Panea Marin, fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu Rangu Mihail și alte persoane în privința cărora cauzele penale au fost disjungate în proceduri separate, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautori, pentru procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu drogurile, pe parcursul perioadei de timp cuprinse între lunile ianuarie 2016- iunie 2016 a efectuat operațiuni ilegale în vederea păstrării și înstrăinării drogurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, Panea Marin și Rangu Mihail în perioada de timp 14 iunie 2016- 17 iunie 2016, procurând substanța narcotică-marihuana de la Gangan Boris, cu scopul înstrăinării ei lui Vicol Igor și Vicol Lilian, cu care negociau comercializarea drogurilor-marihuana, după ce, conform planului criminal stabilit la data de 17 iunie 2016, aproximativ la orele 18:00, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, au transportat din or. Cahul în mun. Chișinău droguri sub formă de marihuana. La data de 17 iunie 2016, aproximativ la orele 19:00, în urma percheziției corporale efectuate de către colaboratorii de politie ai Inspectoratului National de Investigații, la cet. Panea Marin și la cet. Rangu Mihail pe peronul Gării de Sud din num. Chișinău, au fost depistate și ridicate 16 (șaisprezece) pachețele din polietilenă cu masa vegetală verde, cu miros specific, care din spusele ultimilor reprezintă marihuana, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice, mai multe pliculețe zip-lock goale, destinate pentru repartizarea drogurilor în doze, două cântare la scară mica, destinate pentru cântărirea drogurilor și alte obiecte importante pentru cauza penală, pe care anterior le-a dobândit de la cet. Gangan Boris, Crețu Eduard și din alte surse la moment nestabilite de organul de urmărire penală. Potrivit raportului de expertiză fizicochimică nr. 34/12/1-R-3570 din 29.06.2016 masa vegetală uscată de culoare verde-cafenie, divizată în 16 (șaisprezece) pachețele din polietilenă zip-lock și într-un pachet confecționat artizanal dintr-un fragment de hârtie, depistate și ridicate la 17.06.2016 în 2 urma efectuării percheziției corporale la cet. Panea Marin reprezintă marihuana, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea totală a substanței narcotice (marihuana) constituie 34,922 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 34.922 grame de marijuana, constituie proporții mari. Pe două cântare electronice depistate și ridicate la 17.06.2016 în urma efectuării percheziției corporale la cet. Panea Marin sunt prezente particule unice de marihuana, care se atribuie la substanțele narcotice. Depunerile de substanță de pe luleaua din lemn, depistată și ridicată la 17.06.2016 în urma efectuării percheziției corporale la cet. Panea Marin reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (rășină de cannabis) constituie 0,053 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 0.053 grame de rășină de cannabis, constituie proporții mari. Ulterior, la data de 24 iunie 2016, la orele 20:00, în rezultatul stopării în or. Cahul a cet. Crețu Eduard și Gangan Boris și ai efectuării percheziției corporale, de la cet. Gangan Boris a fost ridicat un rucsac în care au fost depistate și ridicate 252 (două sute cincizeci și opt) pachețele din polietilenă zip-lock cu masa vegetală verde, cu miros specific, care reprezintă marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice, precum și o seringă cu volumul de 12 ml, în care se aflau aproximativ 8 ml de lichid de culoare brun-întunecat, care reprezintă extract din mac în formă lichidă, care se atribuie la substanța narcotică. La fel, Panea Marin aproximativ în luna iunie 2016, a dobândit din surse la moment nestabilite două cartușe utile pentru efectuarea tragerilor, pe care nu le-a predat benevol la organele de politie și le-a păstrat ilegal fără autorizația corespunzătoare în or. Cahul. Ulterior, la data de 17 iunie 2016, aproximativ în orele amiezii, Panea Marin a ascuns munițiile deținute ilegal într-un ambalaj pentru odorizant de corp de culoare roșie în perioada cuprinsă și le-a transportat în bagajul său în mun. Chișinău. Astfel, la data de 17 iunie 2016, în perioada de timp cuprinsă între orele 19:50 și 20:15, în cadrul efectuării percheziției în legătură cu efectuarea urmăririi penale în cauza penală nr. XXXXX, pe teritoriul peronului Gării de Sud, mun. Chișinău, în geanta cet. Panea Marin au fost depistate și ridicate mai multe obiecte ale căror circulație este interzisă, inclusiv și două cartușe de culoare roșie și părți componente ale cartușelor, ascunse într-o cutie pentru odorizant de corp de culoare roșie cu inscripția „Old Spice”. Potrivit 3 raportului de expertiză balistică nr. 3341 din 25.06.2016 s-a stabilit că un cartuș depistat și ridicat la 17.06.2016 în urma percheziției corporale la Panea Marin, se referă la categoria munițiilor letale, este cartuș militar de calibrul 7.62x39 mm. cu lovitură centrală, cu miez din metal dur (aliaj din oțel), confecționate industrial în Federația Rusă în anul 1986 și este destinat pentru efectuarea tragerilor din pistoalele-mitralieră de tipul AK-47, AKM, AKMS, puștile-mitralieră de tipul RPK, RPKS, și din carabine de tipul „CZ 858”, „CKC”, „SAIGA”, „VEPR”, etc. Un alt cartuș depistat și ridicat la 17.06.2016 în urma percheziției corporale la cet. Panea Marin, prezentat la examinare, nu se referă la categoria munițiilor letale, este cartuș de manevră de calibrul 7.62x39mm, cu lovitură centrală, confecționate industrial în anul 1991 în China și este destinat pentru imitarea tragerilor din pistoalele-mitralieră de tipul AK-47, AKM, AKMS, puștile-mitralieră de tipul RPK, RPKS, și din carabine de tipul „CZ 858”, „CKC”, „SAIGA”, „VEPR”, etc. Aceste două cartușe de cal. 7.62x39mm, depistate și ridicate în condițiile menționate, dintre care un cartuș se referă la categoria munițiilor letale și un cartuș de manevră prezentate la examinare, sunt utile pentru trageri. Un tub și glonțul depistate și ridicate la 17.06.2016 în urma percheziției corporale la cet. Panea Marin prezentate la examinare nu se referă la categoria munițiilor letale, ci reprezintă părți componente ale cartușelor militare de calibrul 5.45x39mm cu lovitură centrală, produse industrial, tubul în anul 1978 la uzina „Барнаульский станкостроительный Завод”, Federația Rusă, și destinate pentru efectuarea tragerilor din pistoale-mitralieră de tipul AK-74, AKS-74, AKS- 74U, AK105, AN-94, puștile-mitralieră de tipul RPK-74, RPKS-74.

Sentința a fost atacată cu apel de către: - procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Popescu Corneliu, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Panea Marin să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod Penal și stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani 6 luni. Să fie recunoscut Panea Marin vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.290 alin.(1) Cod Penal și stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. În temeiul art. 84 Cod penal, prin cumul parțial, a-i stabili lui Panea Marin pedeapsa definitivă 8 ani închisoare cu ispășire în penitenciar de tip închis. Să fie recunoscut Rangu Mihail vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod Penal și stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani 6 luni închisoare, cu ispășire în penitenciar de tip închis. Să fie recunoscut Crețu Eduard vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod Penal și 4 stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani 6 luni închisoare. În temeiul art. 85 Cod penal a-i stabili lui Crețu Eduard pedeapsa definitivă 10 ani închisoare cu ispășire în penitenciar de tip închis; a încasa din contul condamnaților 5370 lei, pentru efectuarea expertizelor, iar corpurile delicte ce conțin probe ale comiterii infracțiunii, a distruge după intrarea sentinței în vigoare; - acuzatorul de stat în Procuratura de circumscripție Chișinău, a depus apel suplimentar la apelul procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Popescu Corneliu, prin care a solicitat pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie recunoscut Panea Marin vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod Penal și stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani 6 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul administrării privind circulația substanțelor narcotice, pe un termen 5 ani. Să fie recunoscut Panea Marin vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.290 alin.(1) Cod Penal și stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. În temeiul art. 84 Cod penal, prin cumul parțial, a-i stabili lui Panea Marin pedeapsa definitivă 8 ani închisoare cu ispășire în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul administrării privind circulația substanțelor narcotice, pe un termen 5 ani. Să fie recunoscut Rangu Mihail vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod Penal și stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani 6 luni închisoare cu ispășire în penitenciar de tip închis. Să fie recunoscut Crețu Eduard vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod Penal și stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani 6 luni închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul administrării privind circulația substanțelor narcotice, pe un termen 5 ani. În temeiul art. 85 Cod penal a-i stabili lui Crețu Eduard pedeapsa definitivă 10 ani închisoare cu ispășire în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul administrării privind circulația substanțelor narcotice, pe un termen 5 ani. A încasa din contul condamnaților 5370 lei, pentru efectuarea expertizelor; - avocatul Coptu Sergiu în numele inculpatului Panea Marin, prin care a solicitat casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare a lui Panea Marin, din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor componenței de infracțiune incriminată, iar în ce privește 5 infracțiunea prevăzută de art. 290 Cod Penal să se dispună încetarea procesului penal cu liberarea de pedeapsa penală în temeiul Legii RM Nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova; - avocatul Savițchi Pavel în numele inculpatului Rangu Mihail, prin care a solicitat anularea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare a inculpatului din lipsa în acțiunile lui a elementelor constitutive a componenței de infracțiune prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) și d) Codul Penal; - avocatul Savițchi Pavel în numele inculpatului Rangu Mihail, nefiind de acord cu sentința, a declarat apel suplimenta prin care a solicitat admiterea apelului, anularea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare a inculpatului din lipsa în acțiunile lui a elementelor constitutive a componenței de infracțiune prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod Penal; - inculpatul Rangu Mihail prin care a solicitat anularea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare și totodată a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa din motiv că se află peste hotarele R. Moldova, susține integral declarațiile depuse în prima instanță, cu apelul acuzatorului de stat nu este de acord; - avocatul Miron Constantin în numele inculpatului Rangu Mihail, prin care a solicitat anularea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare a inculpatului pe motiv că în acțiunile acestuia nu există fapta infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod Penal. 3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Popescu Corneliu a menționat că: - vinovăția în comiterea infracțiunii de către învinuiții Crețu Eduard, Rangu Mihail și Panea Marin, rezultă dintr-un șir de probe concludente, acumulate în cadrul urmăririi penale; - instanța de judecată, prin sentința din 26.01.2018 constată lipsa grupului criminal organizat pe când atât din declarațiile lui Panea Marin și Rangu Mihail se constată că aceștia în repetate rânduri au primit substanțe narcotice de la Gangan Boris și li-au transportat și altor persoane, inclusiv în momentul reținerii, când transportau droguri pentru Vicol Lilian; - în instanță s-a constatat clar că Crețu Eduard nu doar se plimba cu motocicleta cu Gangan Boris, ci fiind permanent cu acesta, îl ajuta în înstrăinarea drogurilor, pentru ce era mulțumit cu o cantitate mică de droguri pentru consum personal; 6 - instanța condamnă inculpații Rangu Mihail și Panea Marin de faptul activității ilegale cu substanțe narcotice în proporții deosebit de mari depistate asupra lui Gangan Boris, deci instanța tacit recunoaște faptul existenței grupului criminal organizat, însă exclude acest punct legal din învinuire. 3.2. În motivarea cererii de apel, acuzatorul de stat în Procuratura de circumscripție Chișinău suplimentar a menționat că: - prima instanță a admis erori la aplicarea art. 84 alin. (2) Cod penal, deoarece a omis cumularea pedepsei complimentare stabilite inculpatului Panea Marin, care este obligatorie conform sancțiunii art.2171 alin. (4) Cod penal pentru care a fost condamnat; - în privința inculpatului Crețu Eduard, procurorul în apelul declarat a omis solicitarea aplicării pedepsei complementare obligatorii. 3.3. În motivarea cererii de apel, avocatul Coptu Sergiu în numele inculpatului Panea Marin a menționat că: - în prima instanță a fost solicitat să fie audiat în calitate de martor Gangan Boris, însă a fost imposibilă audierea acestuia din motiv că ultimul a refuzat să fie escortat, prin urmare nu a avut posibilitatea de a dresa întrebări acestuia, declarațiile căruia au fost puse la baza învinuirii aduse lui Panea Marin, astfel i-a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil; - declarațiile martorilor Vicol Lilian și Vicol Igor urmează a fi apreciate critic de către instanța de judecată la anumite compartimente, deoarece vin în contradicție și nu coroborează cu alte mijloace de probă administrate în cadrul procesului penal; - urmează a fi apreciate critic declarațiile martorilor Stratulat Ion, Chirilov Alexandru și Bădilă Ion care activează în calitate de ofițeri de investigații în cadrul Direcției Antidrog a INI și au efectuat în cadrul urmăririi penale anumite acțiuni de investigații, procesual-penale sau au participat la efectuarea acestora, care de fapt constituie o provocare a infracțiunii; - în cazul dat sunt prezente semnele provocării organizate intenționat de către colaboratorii de poliție împreună cu Vicol Lilian, care a fost scos de sub urmărire penală; - instanța de judecată urmează să țină cont de faptul că în viziunea apărării această acțiune organizată de organul de urmărire penală prin intermediul pretinsului martor, care de fapt a jucat rolul de un agent provocator Vicol Lian, constituie prin sine de fapt o provocare organizată de către organul de urmărire penală în raport cu inculpatul Panea Marin; 7 - în acțiunile lui Panea Marin lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) Codul penal; - nu au fost prezentate de către organul de urmărire penală că există suficiente probe, ce dovedesc vinovăția inculpatului Panea Marin de săvârșire a infracțiunii și consideră că aprecierea incorectă a probelor acumulate în cadrul urmăririi penale de către partea acuzării a condiționat punerea neîntemeiată sub învinuire a cet. Panea Marin și trimiterea lui în judecată; - partea acuzării nu a indicat în actul de învinuire concret în ce constă participația inculpatului; - semnul calificativ - în proporții deosebit de mari nu a fost confirmat prin nimic, nu a fost depistată la Panea Marin Oleg o asemenea cantitate de substanță narcotică, iar acea sacoșă de substanță narcotic depistată la data de 24.06.2016 la cet. Gangan Boris nu are nici o atribuție la inculpatul Panea Marin sau la acțiunile lui, deoarece el de la data de 17.06.2016 a fost reținut de către colaboratorii de politie și era la acea dată deja arestat de instanța de judecată, și acea cantitate în proporții deosebit de mari depistată la Gangan Boris la de 24.06.2016 nu poate fi incriminată inculpatului Panea Marin sau reținută în sarcina lui; - prima instanță odată ce a exclus semnul calificativ - grup criminal organizat urma să excludă și cantitatea în proporții deosebit de mari, în urma faptului adunării cantităților a substanță narcotică indicate de partea acuzării în învinuire menționate mai sus, ce au atribuție în acțiunile lui Panea Marin, și anume reieșind din învinuire - substanța depistată la el în momentul percheziției corporale și cea care se pretinde că a fost realizată lui Vicol Lilian și Vicol Igor la data de 14.06.2017 în or. Cahul, și să constatate că această cantitate este în proporții numai mari, și nu deosebit de mari, în caz dacă instanța ar fi studiat Lista aprobată prin actele normative menționat supra, el ar fi putut cu ușurință calcula și constata această cantitate; - sunt nule toate acțiunile urmărire penală efectuate cu participarea martorului Vicol Lilian, care este agentul provocator al poliției. 3.

În motivarea cererii de apel, avocatul Savițchi Pavel în numele inculpatului Rangu Mihail a menționat că: - despre faptul că inculpatul nu comercializa substanțe narcotice indica mai multe probe acumulate la materialele dosarului penal, cum ar fi: procesul verbal de percheziție corporală din 17.06.2016, în care se indică că asupra lui nu s-au găsit substanțe narcotice; - Rangu Mihail a declarat organului de urmărire penală că nu a comercializat substanțe narcotice și că nu cunoaște pe nimeni care ar comercializa, refuzându-l de mai multe ori pe Vicol Lilian; 8 - condamnatul Rangu Mihail a indicat că nu cunoaște persoana cu numele Boris, ceea ce de fapt demonstrează faptul că deși se cunoștea cu Panea Marin, Rangu Mihail, nu era persoana intermediar în vânzarea de droguri dintre persoana identificată de organul de urmărire penală cu numele Boris și frații Vicol; - din materialele acumulate de organul de urmărire penală, nu este clar învinuirea adusă condamnatului Rangu Mihail, iar prima instanță urma conform probelor prezentate de acuzare să se expună în privința inculpatului Rangu Mihail, prin prisma învinuirii formulate și probelor acumulate de organul de urmărire penală; - condamnatul nu cunoaște despre sentința de condamnare și nu a avut posibilitate s-o conteste, iar avocatul care i-a reprezentat interesele pe parcursul examinării dosarului în prima instanță, a decedat, la data de 06.08.2018. 3.

Suplimentar, avocatul Savițchi Pavel în numele inculpatului Rangu Mihail a menționat că: - potrivit materialelor cauzei penale, asupra lui Rangu Mihail, în momentul reținerii nu au fost depistate careva obiecte sau substanțe interzise și nici din celelalte probe administrate de organul de urmărire penală, nu rezultă nemijlocit și direct implicarea sa în comercializarea substanțelor narcotice, totuși organul de urmărire penală l-a asociat grupul criminal organizat, doar pentru simplul fapt că în acel moment se afla cu Panea Marin; - frații Vicol și alte persoane care au fost reținute pe alte episoade infracționale (Pînzaru Pavel, Hudima Gheorghe, Semeniuc Andrei și alții nu au făcut nici o declarație precum că au avut careva tangență cu Rangu Mihail, s-au au procurat de la ultimul cel puțin măcar odată careva substanțe narcotice. Astfel, ca urmare a reținerii lui Vicol Iulian organul de urmărire penală îl aveau în vizor pe Panea Mihail, din acest considerent au efectuat percheziția corporală a acestuia cu autorizarea ulterioară a acesteia prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20.06.2016). În privința lui Rangu Mihail, nu a fost necesară deoarece ultimul nu avea nici o tangență cu distribuirea/comercializarea drogurilor; - urmare a faptului că asupra lui Rangu Mihail, nu s-au depistat careva substanțe narcotice, adică lipsește obiectul material al infracțiunii, ultimul urmează a fi achitat în legătură cu infracțiunea încriminată deoarece în acțiunile ultimului nu sunt întrunite 2 semne ale componenței de infracțiune: obiectul și latura subiectivă ( manifestată prin intenția sa de a comercializa ceea ce nu deținea); 9 - prima instanță la individualizarea pedepselor celor condamnați nu a ținut cont de contribuția (rolul) fiecăruia la comiterea infracțiunii, astfel încâlcind principiul individualizării pedepsei stabilite lui Rangu Mihail, prin simplul fapt că la condamnat la o pedeapsă privativă de libertate în lipsa unui material probatoriu cert și pertinent, doar pentru simplul fapt că în momentul reținerii ultimul se afla cu Panea Marin. Ori, tot prima instanță în sentință, exclude învinuirea adusă condamnaților de săvârșire a infracțiunii prin constituirea unui grup criminal organizat și tot ea îl condamna pe Rangu Mihail, asupra căruia nu au fost depistate droguri și nici un martor s- au alt participant la procesul penal nu indică precum că de la Rangu Mihail a cumpărat substanțe narcotice, s-au că ultimul a contribuit cumva la circuitul substanțelor narcotice s-au are careva tangență cu ele. 3.

În motivarea cererii de apel inculpatul Rangu Mihail a menționat că: - la data de 14.06.2016, nu a luat de la Vicol Lilian careva bani și nici nu i-a transmis careva droguri. În acea zi însăși Vicol Lilian i-a propus să consume marihuană și amfetamină, însă el a refuzat deoarece se afla în serviciu; - la 17.06.2016, când a fost reținut, el nu a păstrat, realizat sau transportat careva substanțe narcotice. În cadrul efectuării percheziției la el nu au fost găsite careva substanțe narcotice, iar cele 16 pachețele au fost depistate în geanta lui Panea Marin; - el nu face parte nici dintr-un grup criminal organizat, or el a declarat că înafara de Vicol Lilian și Panea Marin nu-i cunoaște pe nimeni; - niciodată nu i-a vândut careva substanțe narcotice lui Vicol Lilian; - referitor la cazul din 20-24 iunie 2016, precum că la Gangan Boris, Crețu Eduard și alte persoane s-au depistat substanțe narcotice, el nu cunoaște nimic, deoarece în acea perioadă el a fost reținut. 3.

În motivarea cererii de apel, avocatul Miron Constantin în numele inculpatului Rangu Mihail a menționat că: - măsurile speciale de investigații au fost efectuate de către persoane neîmputernicite, care nu au careva atribuții la urmărirea penală în cauza penală de învinuire a lui Rangu Mihail. Or, potrivit rapoartelor și proceselor verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigații, acestea au fost întocmite de către ofițerii de investigație din cadrul Inspectoratului National de Investigații. Însă potrivit Ordonanței de începere a urmăririi penale nr. XXXXX din 02.01.2016, exercitarea urmăririi penale este dispusă Secției de urmărire penală a Inspectoratului de politie Buiucani, mun. Chișinău. La fel și în Ordonanța de disjungere a cauzei penale nr. XXXXX din 15.06.2016 exercitarea urmăririi penale este dispusă Secției de urmărire penală a 10 Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău. În materialele cauzei penale nu găsește nici un act/ordonanță care să le acorde ofițerilor de investigații din cadrul Inspectoratului National de Investigații careva împuterniciri de a efectua măsuri speciale de investigații în cadrul urmăririi penale în cauza cu pricina, urmărirea penală fiind dispusă SUP a IP Biucani, ofițeri de investigații din cadrul INI nefiind incluși în grupul de urmărire penală; - la 13.06.2016 în materialele cauzei penale nr. XXXXX pornită la 02.01.2016 în baza art.216 alin.(3) lit. b) Cod penal, care potrivit ordonanței de pornire a urmării penale, cauza era transmisă în procedură la SUP a IP Buiucani, „apare” un raport al ofițerului de investigații din cadrul Inspectoratului National de Investigații, înregistrat în corespundere cu legislația procesual penală, prin care solicită efectuarea măsurii special de investigații-interceptarea convorbirilor telefonice. Ulterior, după finisarea măsurii, aceeași ofițeri de investigație din cadrul INI al IGP, înaintează raport privind continuarea efectuării măsurilor speciale de investigații- interceptarea convorbirilor telefonice, dar deja în cadrul cauzei penale nr. XXXXX disjunsă la 15.06.2016 în baza art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, care la fel a fost data în exercitare SUP a IP Buiucani; - în materialele cauzei penale, nu este nici o încheiere a judecătorului de instrucție care să autorizeze folosirea măsurilor speciale de investigații, interceptarea convorbirilor telefonice a lui Vicol Lilian din cauza penală nr. XXXXX pornită în baza art.216 Cod penal, în cauza penală nr. XXXXX pornită în baza art.217 Cod penal; - la 12.08.2016 prin ordonanța Procurorului General din 12.08.2016, cauza penală nr. XXXXX este restrasă din gestiunea SUP a IP Buiucani și transmisă pentru exercitarea urmăririi penale în continuare Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. La materialele cauzei penale însă este anexată Ordonanța din 12.08.2016 emisă de procurorul ierarhic superior C.Bratunov prin care dispune efectuarea urmăririi penale de către un grup de procurori format din D.Raileanu, N.Dumbrăveanu și V.Golban. Însă, această ordonanță se referă cu totul la altă cauză penală, cu număr de înregistrare XXXXX, disjunsă la 26.04.2016 de către Procuratura sect. Buiucani și se referă la alte persoane și alte fapte decât cele în privința căreia a fost disjunsă cauza penală nr. XXXXX. Astfel nu este o ordonanță de transmitere a cauzei în procedură procurorului în PCCOCS D.Raileanu; - la materialele cauzei penale nu este nici o probă care ar indica la Rangu Mihail că ar fi cumpărat de la careva persoane substanțe narcotice; - la Rangu Mihail nu s-au depistat droguri sau careva substanțe interzise. Cele 11 16 pachețele au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției efectuate la cet.Panea Marin fapt confirmat de însuși Panea Marin și martori, colaboratorii de poliție care au efectuat percheziția; - transportarea de droguri, etnobotanice sau analogii acestora presupune deplasarea acestora dintr-un loc în altul, inclusiv în limitele unei și aceleiași localități, săvîrșită cu utilizarea oricărui tip de transport sau a unui obiect utilizat ca mijloc de transport, indiferent de locul păstrării substanțelor strămutate, în interiorul teritoriului vamal al R. Moldova. La fel, inculpatului Rangu Mihail nu-i pot fi incriminate astfel de acțiuni, ori asupra acestuia nu s-au depistat careva droguri; - expedierea drogurilor, etnobotanice sau analoagelor acestora se consideră acțiunile persoanei orientale spre deplasarea acestora către destinatar, dintr-un punct în altul, prin expediere poștală, colete, bagaje, cu folosirea mijloacelor de comunicație poștală, a transportului aerian sau de altă natură, a animalelor, a păsărilor, a curierului special, atunci cînd acesta nu cunoaște despre conținutul mărfii pe care o însoțește, nici nu este în cîrdășie cu proprietarul ei, adică cînd aceste acțiuni de expediere se realizează fără participarea nemijlocită a expeditorului, dacă trimiterea se face în interiorul teritoriului vamal al R. Moldova. Această infracțiune va fi considerată consumată în momentul expedierii scrisorii, coletului, bagajului etc. cu substanțele conținute în ele, indiferent de faptul dacă acestea au ajuns sau nu la destinatar. La fel acțiunea data nu-i poate fi incriminate inculpatului Rangu Mihail, or, drogurile au fost depistate în geanta lui Panea Marin, ultimul deplasîndu-se din or.Cahul în mun.Chișinău; - distribuirea de droguri, etnobotanice sau analogii acestora se consideră activitatea orientată spre împărțirea, repartizarea acestora în mai multe locuri sau mai multor persoane, care urmează, la rîndul lor, să le înstrăineze efectiv. Momentul de consumare a infracțiunii urmează a fi considerat momentul trecerii substanțelor în stăpînirea persoanei care urmează să le înstrăineze. Rangu Mihail nu a avut asupra sa careva droguri, acesta nici nu avea cum să le împartă, repartizeze sau înstrăineze efectiv; - fiind audiate persoanele indicate în actul de învinuire, și anume Gangan Boris, Crețu Eduard, Leancă Alexandru acestea au declarat că pe inculpatul Rangu Mihail nu-1 cunosc. Inculpatul Gangan Boris fiind audiat în ședința de judecată în cadrul examinării separate a cauzei penale, în ordinea prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, fiind preîntâmpinat de răspundere penală pentru declarațiile făcute, a relatat că între ei nu a existat nici un grup criminal organizat. Pe Rangu Mihail nici nu-l cunoaște. Panea Marin a luat de la el câteva pachețele cu marihuană. Tot Gangan Boris 12 a mai menționat că Panea Marin îl suna de pe diferite numere de telefoane, posibil l-a telefonat și de pe numărul lui Rangu Mihail; - Leancă Alexandru a declarat că nu-i cunoaște pe Rangu Mihail și nici pe Panea Marin. În acest sens, prima instanță corect a exclus din învinuire calificativul „grup criminal organizat”, deoarece acuzarea nu a adus nici o probă ce ar confirma că inculpații făceau parte dintr-un grup criminal organizat, în sensul în care este cerut de prevederile art.46 Cod penal; - inculpatul Rangu Mihail neîntemeiat a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, adică circulația ilegală a drogurilor în proporții deosebit de mari. Potrivit Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006, pentru calificativul proporții deosebit de mari este necesar mai mult de 500 grame de marihuană. Potrivit materialeleor cauzei, nu este nici o 10 probă care ar dovedi faptul că la Rangu Mihail au fost depistate droguri în proporții deosebit de mari, la acesta în general nu au fost depistate careva substanțe stupefiante; - atât procurorul cât și prima instanță neîntemeiat i-au incriminate lui Rangu Mihail fapta comisă la 24.06.2016 de către Gangan Boris, or, la acea data Rangu Mihail se afla deja în custodia statului, fiind reținut la data de 17.06.2016 și nici nu putea să cunoască ce se petrece în afara izolatorului de detenție provizorie în care era deținut. Mai mult ca atât, organul de urmărire penală îl învinuiește pe Rangu Mihail precum că punea în circulație droguri pe care le obținea de la Gangan Boris, atunci ce are comun Rangu Mihail cu drogurile pe care le păstra Gangan Boris, de unde Rangu Mihail să cunoască ce obiecte sau substanțe are Gangan Boris și intențiile/acțiunile acestuia în viitor; - episodul din 14.06.2016, incriminate lui Rangu Mihail precum că i-a înstrăinat lui Vicol Lilian substanțe narcotice, aceasta nu corespunde realității, or, fiind audiat Vicol Lilian în instnța de judecată a declarat că la data de 14.06.2016 a cumpărat marihuana de la Panea Marin. Faptul dat la confirmat și Panea Marin, în cererea scrisă personal din 08.06.2017 în instanța de judecată potrivit căreia Panea Marin recunoaște că la data de 14.06.2016 Vicol Lilian i-a dat o sumă de bani în jur de 1500 lei, rugându-l să- i cumpere marihuana, iar el la rându-l său l-a telefonat pe Gangan Boris de la care a luat 34 grame de marihuana. La fel declară că, în perioada 14.06. - 17.06.2016 Vicol Lilian l-a telefonat de nenumărate ori ca săi facă rost de marihuana, cu toate că din data de 14.06.2016 ultimul era reținut și se afla în custodia statului; 13 - prima instanță nu a respectat cerințele legale la adoptarea și pronunțarea acesteia, or, instanța a constatat fapte și a pus la bază probe ce nu au fost cercetate în ședința de judecată; - la materialele cauzei penale sunt rapoartele și procesele verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigații-interceptarea convorbirilor telefonice, inclusiv stenograme, întocmite și semnate de către ofițerii de investigație Igor Stratulat și Bădilă Ion, adică în cauza penală au efectuat măsuri speciale de investigație, ca reprezentanți ai organului de urmărire penală, și potrivit normelor legale acestea nu poate avea și statut de martor, deoarece cunosc circumstanțe care le-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale; - ce tine de declarațiile martorului Vicol Igor, acesta nu a putut relata concret acțiunile ce s-au petrecut la data de 14.06.2016, deoarece se afla în altă parte; tot el declară că pe Rangu Mihail nu la văzut printre persoanele care s-au întâlnit cu fratele său Lilian; cele declarate de el sunt doar din spusele lui Vicol Lilian, adică declarațiile acestui martor urmează a fi apreciate critic, deoarece sunt indirecte, și nu indică concret care sunt acțiunile persoanelor, în special a lui Rangu Mihail. Mai mult ca atât, însuși Vicol Igor declară că în acea zi era drogat; - consideră că declarațiile martorilor Vicol Lilian și Vicol Igor urmează a fi apreciate critic, deoarece acestea au fost coacuzați în această cauză penală disjungată ulterior în privința lui Vicol Igor într-o procedură separată împreună cu Semeniuc Andrei, fiind învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(3) lit. b) Cod penal, iar Vicol Lilian a fost scos de sub urmărire penală în temeiul art.217 alin.(5) Cod penal; - Vicol Lilian a fost agentul provocator ce a acționat sub îndrumările colaboratorilor de poliție. Declarațiile martorului Vicol Lilian din instanța de judecată care a menționat că „de la Panea am procurat narcotice doar o singură data la 14.06.2016. Aproximativ din 2014 mă ocup cu vânzarea substanțelor narcotice. Colaboratorii de poliție ne-au propus să conlucrăm cu ei, și la propunerea lor, eu l-am telefonat pe Rangu Mihail. După 2 zile Rangu și Panea au fost reținuți la Gara de Sud în Chișinău. La locul reținerii eram și eu cu colaboratorii de poliție”. Organul de urmărire penală nu a ținut cont nici de faptul că ambii frați, anterior având probleme cu legea, comercializând droguri din anul 2015, au acționat la comanda și insistența colaboratorilor de politie. Același lucru se referă și la declarațiile martorilor Bădilă Ion și Stratulat Igor, care sunt ofițeri de investigație din cadrul Direcției Antidrog a Inspectoratului 11 National de Investigații și au efectuat măsuri speciale de investigații, care de fapt constituie o provocare a infracțiunii; 14 - potrivit materialelor cauzei penale, și anume procesul verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații (f.d.121, vol.1) și stenograma convorbirilor telefonice efectuate de pe numărul de telefon a lui Vicol Lilian în perioada 15 - 17 iunie 2016 (f.d.139-145, vol. 1), este evident că Vicol Lilian care se afla în custodia statului, fiind reținut la 14.06.2016 ora 23.40 min (f.d.88, vol.1), îl telefona de pe telefonul său (care a fost ridicat de către colaboratorii de poliție în cadrul percheziției din 14.06.2016 (f.d.66, vol.1) pe numărul lui Rangu Mihail, de mai multe ori, provocându-l să comită fapte ilegale, insistent solicitând să-i facă rost de droguri, că are bani și trebuie să săsească ca să-i aducă. Numărul de telefon îi aparține lui Rangu Mihail, dar cine anume discuta nu se cunoaște, or, potrivit declarațiilor lui Panea Marin, Rangu Mihail, același Gangan Boris, este ferm dovedit că Panea Marin suna de multe ori de pe telefonul lui Rangu Mihail; - analizând stenograma convorbirilor telefonice se observă că același Vicol Lilian care era reținut de colaboratorii de poliție la data de 14.06.2016 ora 23.40 (f.d.88, vol.1), în perioada 15-17 iunie 2016, când se afla în stare de arest, îi telefonează de mai multe ori de pe telefonul său pe alte persoane, precum Hudima Gheorghe, Pînzaru Pavel, care la fel au fost reținuți fiind provocați de Vicol Lilian, care sub comanda colaboratorilor de poliție i-a atras în joc criminal; - în ședința de judecată colaboratorii de poliție Bădilă Ion și Stratulat Igor, care au fost audiați ca martori, aceștia nu au putut răspunde la mai multe întrebări adresate de către partea apărării, cu referire la acțiunile concrete ale inculpatului Rangu Mihail, la fel nu au putut explica cum și în ce condiții Vicol Lilian, care se afla în custodia poliției, fiind reținut la data de 14.06.2017, efectua apeluri de pe numărul său de telefon în perioada 15- 17 iunie 2016; - din toate persoanele indicate în actele de învinuire a lui Rangu Mihail, precum că fac parte dintr-un grup criminal organizat, în privința cărora au și fost disjunse cauzele penale separate (conform diferitor calificări de la art.217 alin.(2), 217 alin.(3), 2171 alin.(4)), cum ar fi Gangan Boris, Crețu Eduard, Leancă Alexandru, Hudima Gheorghe, Pînzaru Pavel, Semeniuc Andrei, Vicol Igor, Vicol Lilian și Panea Marin, s-a dovedit că Rangu Mihail îi cunoaște doar pe ultimii doi. Cu Panea Marin au fost într-o Unitate Militară, iar pe Vicol Lilian la văzut de câteva ori în cercul comun de prieteni, deoarece sunt de baștină din același raion. Astfel, consideră că organul de urmărire penală, la instrumentarea cauzei penale de învinuire a lui Rangu Mihail, nu a respectat cerințele prevăzute de legea procesual penală, și anume art.252 și 254 Codul de procedură penală; 15 - prima instanță nu a stabilit circumstanțe esențiale cum sunt autorii, timpul, locul, modul, rolul fiecăruia și scopul săvârșirii infracțiunii, care este un element indispensabil individualizării faptei penale pentru care inculpatul Rangu Mihail a fost găsit culpabil și condamnat. În acest sens, organul de urmărire penală cât și prima instanță au instrumentat și examinat cauza penală cu grave abateri de la legislația procesual penală în vigoare, fiind administrate așa zisele „probe” cu încălcări de procedură, iar instanța de fond a emis o sentință de condamnare cu constatarea unor fapte, fără a fi cercetate careva probe care ar dovedi vinovăția inculpatului. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2019, s-a respins apelul avocatului Coptu Sergiu în numele inculpatului Panea Marin, apelul avocatului Savițchi Pavel în numele inculpatului Rangu Mihail, apelul suplimentar al avocatului Savițchi Pavel în numele inculpatului Rangu Mihail, apelul inculpatului Rangu Mihail, apelul avocatului Miron Constantin în numele inculpatului Rangu Mihail. A fost admis apelul procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (inclusiv apelul suplimentar) declarat, casată sentința în partea care se referă la achitarea lui Crețu Eduard, și pronunțată, în această parte, o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Crețu Eduard a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, aplicându-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani 3 (trei) luni cu executare în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de circulația drogurilor și a analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani. În conformitate cu art.85 Cod penal, lui Crețu Eduard i s-a stabilit pedeapsa definitivă, pentru cumul de sentințe, sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de circulația drogurilor și a analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani. Termenul pedepsei urmând a fi calculat: pentru inculpații Panea Marin și Rangu Mihail - din momentul reținerii, cu includerea în acest termen a perioadei de la 17 iunie 2016 până la 16 iunie 2017; pentru inculpatul Crețu Eduard – din momentul reținerii, cu includerea în acest termen a perioadei de la 24 iunie 2016 până la 24 iunie 2017. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit că circumstanțele de fapt și de drept ce corespund probelor din dosar, care au fost apreciate corect, prima instanță încadrând just acțiunile inculpaților Panea Marin în 16 baza art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod Penal, după semnele calificative – circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare manifestată prin procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea precum și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în proporții deosebit de mari. De-asemenea prima instanță corect a stabilit că circumstanțele de fapt și de drept demonstrează incontestabil faptul că inculpatul Panea Marin a comis infracțiunea prevăzută de art.290 Codul penal – purtarea și păstrarea munițiilor, fără autorizația corespunzătoare. Instanța de apel a considerat că prima instanță la adoptarea sentinței contestate incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și astfel, eronat a ajuns la concluzia că, inculpatul Crețu Eduard învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) și d) Codul penal, urmează a fi achitat din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, din care motiv instanța de apel va admite apelul acuzatorului de stat și va casa sentința primei instanțe în această parte. Instanța de apel reținând circumstanțele de fapt și ținând cont de prevederile art. 27, 99-101 ale Codului de procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele administrate, verificându-le minuțios, dându-le o apreciere proprie, prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, în ansamblul lor confirmă vinovăția inculpatului Crețu Eduard, în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal - circulația ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope în scop de înstrăinare, manifestată prin producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu substanțele narcotice și psihotrope, în proporții deosebit de mari. În instanța de apel au fost cercetate următoarele probe: declarațiile martorului Bădilă Ion date în ședința de judecată în prima instanță și în instanța de apel; declarațiile martorului Chirilov Alexandr date în ședința de judecată în prima instanță și în instanța de apel; declarațiile martorului Stratulat Igor date în ședința instanței de apel; declarațiile martorilor Vicol Igor și Vicol Lilian date în cadrul ședinței de judecată în prima instanță; proces-verbal de percheziție corporală a lui Vicol Lilian din 14.06.2016; proces-verbal de cercetare la fața locului din 14.06.2016; proces-verbal de percheziție corporală a lui Rangu Mihail din 17.06.2016; proces-verbal de percheziție corporală a lui Panea Marin din 17.06.2016, proces-verbal de percheziție corporală a lui Leanca Alexandru din 23.06.2016; proces-verbal de percheziție la domiciliul lui Leanca Alexandru din 23.06.2016; proces- verbal de percheziție corporală a lui Babii Bogdan-Sorin din 23.06.2016; proces-verbal de percheziție corporală a lui Gangan Boris din 24.06.2016; 17 proces-verbal de percheziție la domiciliu lui Gangan Boris din 24.06.2016; proces-verbal de percheziție corporală a lui Crețu Eduard din 24.06.2016; proces verbal nr. 1928 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 17 iunie 2016 în privința lui Rangu Mihail; proces verbal nr. 1927 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei la Panea Marin din 17 iunie 2016; proces-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 13.06.2016; proces-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 08.07.2016; proces-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 08.07.2016; proces-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 30.06.2016; proces- verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 14.07.2016; raport de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-3288 din 21.06.2016; raport de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-3287 din 17.06.2016; raport de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-3570 din 29.06.2016; raport de expertiză balistică nr. 3341 din 25.06.2016; raport de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-3595 din 29.06.2016; raport de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-3653 din 30.06.2016; raport de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1- R-3654 din 30.06.2016; raport de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-3651 din 30.06.2016; raport de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-3652 din 30.06.2016; raport de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-3927 din 13.07.2016; raport de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-3926 din 13.07.2016. În instanța de apel au fost cercetate suplimentar și probele la solicitarea părții apărării: sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19 decembrie 2016, prin care Gangan Boris a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b) și d) Codul penal; sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 02 decembrie 2016, prin care Vicol Igor și Semeniuc Andrei au fost recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(3) lit. b) Codul penal; ordonanța de disjungere a cauzei penale nr. XXXXX din 15.06.2016; ordonanța de începere a urmăririi penale nr. XXXXX din 02.01.2016; ordonanța formare grup de urmărire penală din 14.07.2016; ordonanța Procurorului General din 12.08.2016 privind transmiterea cauzei penale după competență; ordonanța adjunctului PCCOCS C.Bratunov din 12.08.2016; raportul ofițerului de investigație din cadrul INI, Stratulat Ig. din 13.06.2016; procesul-verbal de reținere a lui Vicol Lilian din 15.06.2016; raportul ofițerului de investigații din cadrul INI, Al.Savca privind interceptarea convorbirilor telefonice, urmărirea vizuală, achiziții de control, și procesul verbal de consemnare a măsurilor special de investigații din 14.07.2016; proces verbal de reținere 18 Rangu Mihail din 17.06.2016; ordonanța privind liberarea de răspundere penală și încetarea urmăririi penale în privința lui Vicol Lilian din 09.08.2016; ordonanța de punere sub învinuire Rangu Mihail din 14.09.2016; cerere scrisă personal de către Panea Marin din 08.06.2017 în instanța de judecată potrivit căreia Panea Marin recunoaște că la data de 14.06.2016, Vicol Lilian i-a dat o sumă de bani în jur de 1500 lei, rugându-l să-i cumpere marihuana, iar el la rându-l său l-a telefonat pe Gangan Boris de la care a luat 34 grame de marihuana. La fel declară că, în perioada 14.06. -17.06.2016 Vicol Lilian l- a telefonat de nenumărate ori ca să-i facă rost de marihuana, cu toate că din data de 14.06.2016 ultimul era reținut și se afla în custodia statului. Instanța de apel audiind participanții la proces, verificând prin prisma art. 101 Cod de procedură penală probele administrate la etapa de urmărire penală, cercetare judecătorească în prima instanță și verificate în instanța de apel, constată că prima instanță a stabilit corect starea de fapt și de drept ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, instanța de fond încadrând just acțiunile inculpaților Panea Marin și Rangu Mihail în baza art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod Penal, după semnele calificative – circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare manifestată prin procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea precum și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în proporții deosebit de mari. De-asemenea prima instanța corect a stabilit că circumstanțele de fapt și de drept demonstrează incontestabil faptul că inculpatul Panea Marin a comis infracțiunea prevăzută de art.290 Codul penal – purtarea și păstrarea munițiilor, fără autorizația corespunzătoare. Însă, Colegiul Penal consideră că instanța de fond la adoptarea sentinței contestate incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și astfel, eronat a ajuns la concluzia că, inculpatul Crețu Eduard învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b)și d) Codul Penal, urmează a fi achitat din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, or din materialele cauzei cercetate în instanța de apel s-a constatat cu certitudine că inculpatul Crețu Eduard a comis fapta infracțională, iar acțiunile acestuia urmează a calificate în baza art. 2171 alin.(4) lit. d) Codul Penal după semnele calificative – circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare manifestată prin procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea precum și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în proporții deosebit de mari. Referitor la argumentul apărătorilor că ofițeri de investigație nu pot fi audiați în calitate de martori, instanța de apel l-a considerat ca fiind neîntemeiat, care urmează a fi respins și în argumentarea acestei poziție urmează de a menționa constatările Curții Constituționale în decizia de inadmisibilitate a sesizării nr.146g/2018 privind excepția de 19 neconstituționalitate a unor dispoziții din articolul 90 alin.(3) din Codul de procedură penală (persoanele care nu pot fi audiate în calitate de martor în procesul penal) nr. 121 din 30.10.2018 și anume [… pct. 30 Așadar, Curtea observă că expresiile “ofițer de urmărire penală” și “ofițer de investigații” nu sunt echivalente. Aceste subiecte procesuale nu trebuie confundate, pentru că au atribuții diferite. Referitor la argumentul invocat de apărare privind inadmisibilitatea probelor din motiv că probele au fost obținute de care nu au dreptul să efectueze acțiuni procesuale în cauza dată, instanța de apel îl consideră ca fiind neîntemeiat și urmează a fi respins deoarece potrivit art.94 alin. (1) pct.4 Codul de procedură penală, care prevede că, în procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești datele care au fost obținute de o persoană care nu are dreptul să efectueze acțiuni procesuale în cauza penală, cu excepția organelor de control și altor părți în proces prevăzute la art.93 alin.(3). Iar conform art. 93 alin.(3) Cod de procedură penală, care prevede că, elementele de fapt pot fi folosite în procesul penal ca probe dacă ele au fost dobândite de organele de control de stat, organul de urmărire penală, de organul de constatare sau de altă parte în proces, cu respectarea prevederilor prezentului cod. Reieșind din normele legale menționate supra, în coraport cu materialele cauzei, instanța de apel a constatat că urmărirea penală pe cauza dată a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale. Mai mult cu atât, instanța de apel a reținut că conform art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act. Alin.2 încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă sânt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural. Alin.3 prevede că nulitatea prevăzută în alin.(2) nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei. Alin.4 încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în 20 instanța de judecată - când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Instanța de apel nu a reținut versiunea apărării precum că Vicol Lilian, i-a instigat pe Panea Marin și Rangu Mihail și Bulat Alexandr, la comiterea infracțiunii, ultimii neavând intenția de a distribui substanțe narcotice. Or, toate măsurile speciale de investigații în vederea documentării inculpaților sunt confirmate prin probele cercetate în ședința de judecată. Concomitent, instanța de apel a exclus eventuala ipoteză a provocării stabilind că, conform practicii constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, există provocare în situația în care investigatorul sub acoperire, prin intermediul unei persoane ce a acționat sub directa coordonare a acestuia, a determinat inculpatul să săvârșească faptele incriminate, inculpații neavând nici inițiativa și nici intenția de a comite fapta, iar faptele lor nu ar fi fost săvârșite fără intervenția investigatorului sub acoperire, prin intermediarul acestuia. Înalta Curte a subliniat că utilizarea unor asemenea procedee nu este compatibilă cu dreptul la un proces echitabil, astfel cum rezultă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, reflectată în special în hotărârile pronunțate în cauzele Teixeria de Castro contra Portugaliei, Vanyan contra Rusiei și Ramanauskas contra Lituaniei. Instanța de apel a exclus ipoteza provocării din următoarele considerente, raportat la lipsa provocării, facilitării sau încurajării inculpaților la comiterea faptelor, acțiunile de investigație fiind efectuate în strictă conformitate cu art. 132 ind. 1-12 Codul de procedură penală. Instanța de apel a relevat că, în vasta sa jurisprudență în ceea ce privește acest subiect, Curtea a stabilit că înscenarea încalcă art. 6 § 1 din convenție și este diferită de folosirea tehnicilor legale ale activităților sub acoperire în anchetele penale. Aceasta susține că, deși utilizarea metodelor special de investigație – în special a tehnicilor sub acoperire – nu poate încălca în sine dreptul la un proces echitabil, riscul pe care îl implică instigarea de către poliție prin asemenea tehnici presupune ca folosirea acestor metode să fie menținută în limite bine determinate (a se vedea Romanauskas, citată anterior, pct. 51). De asemenea Curtea a stabilit că investigarea de către poliție are loc atunci cînd ofițerii implicați – fie membri ai forțelor de ordine, fie persoane care acționează în baza ordinului acestora – nu se limitează la a investiga activitatea infracțională într-un mod în principal pasiv, ci exercită o anumită influență asupra subiectului astfel încît să îl incite la săvârșirea unei infracțiuni care astfel nu ar fi fost săvîrșită, cu scopul de a face posibilă stabilirea infracțiunii, și anume de a oferi probe și 21 de a începe urmărirea penală (a se 30 vedea Teixeira de Castro, citată anterior, pct. 38). În concluzia celor menționate supra, instanța de apel a reiterat că, Lilian Vicol nu a avut calitatea de instigator sau provocator, precum invocă partea apărării, ci a manifestat inițiativă de a colabora cu organele competente în vederea investigării și stopării activității ilegale de circulație a substanțelor narcotice de către inculpați. Instanța de apel a constatat că prima instanță corect a constatat că, întrunirea conceptului de „grup criminal organizat” nu a fost probată pe deplin, deoarece nu s-a dovedit existența legături strânse între inculpați, precum și alte persoane nestabilite, care să ateste acțiuni în ansamblu și concrete ale inculpaților la comiterea infracțiunii în cadrul grupului criminal organizat, că reprezintă o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Astfel, trăsăturile cumulative, caracteristice grupului criminal organizat sunt: stabilitatea grupului, organizarea în prealabil a membrilor grupului; scopul - de a comite una sau mai multe infracțiuni. Instanța de apel a reținut că, în speță, procurorul nu a dovedit statornicia grupului și legăturile strânse permanente între membrii grupului, formele și metodele individuale, specifice ale activității acestuia. Din analiza înregistrărilor audio ale convorbirilor telefonice, se înțelege că inculpații Panea Marin și Rangu Mihail nu se cunoșteau anterior cu alte persoane decât cu Gangan Boris și cu Vicol Lilian. Instanța de apel nu a reținut ca dovedită nici cea de a doua trăsătură specifică grupului organizat - organizarea prealabilă a participanților, ceea ce presupune ca participanții nu doar să se înțeleagă privitor la săvârșirea în comun a infracțiunii, ci și să atingă și o anumită comunitate obiectivă și subiectivă în scopul săvârșirii în comun a infracțiunii. Astfel reieșind din cele menționate, instanța de apel a considerat că în această partea apelul declarat de acuzatorul de stat este neîntemeiat. Instanța de apel a respins argumentul apărării precum că inculpații Panea Marin și Rangu Mihail urmează să fie achitați, or recalificarea faptei în prevederile art. 2171 alin.(4) lit. d) Codul penal pe motiv că ei nu și-au recunoscut vinovăția la nici o etapă a procesului penal, deoarece nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de apel o apreciază ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. 22 Astfel, instanța de apel a considerat că versiunea inculpaților Panea Marin și Rangu Mihail privind nevinovăția lui în comiterea infracțiunii încriminate, reprezentă doar o strategie de apărare și de eschivare a inculpaților de la răspundere penală. Raportând motivele invocate în apel la materialele cauzei penale, instanța de apel a conchis că argumentele invocate de partea apărării nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care instanța de apel a respins solicitarea nominalizată ca fiind nefondată. Instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpaților Panea Marin și Rangu Mihail se confirmă prin declarațiile martorilor Stratulat Igor, Vicol Igor și Vicol Lilian, a materialelor de probă cercetate în instanța de fond și în instanța de apel și anume procesele-verbale de percheziție corporală din 17.06.2016 a inculpaților Panea Marin și Rangu Mihail, procesele-verbale nr. 1927 și 1928 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 17 iunie 2016, procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 13.06.2016, procesul- verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 08.07.2016, raportul de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R3288 din 21.06.2016, raportul de expertiză fizico-chimică nr, 34/12/1-R-3287 din 17.06.2016, raportul de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-3570 din 29.06.2016, prin urmare se constată cu certitudine că Panea Marin și Rangu Mihail au comis infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin.(4) lit. d) Codul Penal. Referitor la argumentul apărări precum că în cadrul percheziției din 17.06.2016 la Rangu Mihail nu au fost depistate careva substanțe narcotice și prin urmare acesta urmează a fi achitat, instanța de apel l-a considerat ca fiind neîntemeiat și consideră aceasta ca fiind o poziție a inculpatului Rangu Mihail de a se eschiva de răspunderea penală, or potrivit materialelor cauzei penale menționate la pct. 23 al prezentei decizii, s-a constat cu certitudine că inculpatul Rangu Mihail a acționat în complicitate cu Panea Marin și au avut un scop comun de a înstrăina drogurile, acțiuni manifestate prin procurare, expedierea, transportarea, distribuirea precum și alte operațiuni ilegale cu droguri. Astfel faptul că în timpul percheziției la Rangu Mihail nu au fost depistate droguri, nu-l eschivează pe acesta de răspunderea penală pe care o poartă, iar poziția inculpatului Rangu Mihail precum că nu a cunoscut ce are în rucsac Panea Marin, instanța de apel o consideră ca o poziție de apărare. Ce ține de argumentul apărătorilor precum că prima instanță neîntemeiat a reținut în acțiunile inculpaților a agravantei prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal „proporții deosebit de mari”, instanța de apel l-a considerat ca fiind neîntemeiat, or, potrivit materialelor cauzei s-a 23 constatat cu certitudine participarea complexă a inculpaților Panea Marin și Rangu Mihail, cu alte persoane în privința cărora cauzele penale au fost disjungate în proceduri separate și anume cu Gangan Boris, iar conform art.45 Codul penal, (1) Infracțiunea se consideră săvârșită cu participație complexă dacă la săvârșirea ei participanții au contribuit în calitate de autor, organizator, instigator sau complice. (2) Latura obiectivă a infracțiunii cu participație complexă poate fi realizată a) de un singur autor; b) de doi sau mai mulți autori. Reieșind din cele menționate se constată cu certitudine că inculpații Panea Marin și Rangu Mihail au comis infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d) Codul penal circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare manifestată prin procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea precum și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în proporții deosebit de mari. Referitor la motivele invocate în cererile de apel a apărătorilor precum că, ,,(...) sentința judecătorească este nefondată”, instanța de apel a menționat că, o astfel de eroare în cauza dată nu se constată, deoarece sentința primei instanțe este una argumentată inclusiv în raport cu susținerile verbale ale avocaților în ședința de judecată, care sunt identice cu argumentele apelurilor declarate, totodată instanța de apel consideră că, repronunțarea asupra argumentelor apelului nu poate duce la casarea sentinței contestate, or potrivit practicii CtEDO (Coroi vs R. Moldova, 15.03.2011), Curtea a specificat că, ,, (…) este adevărat că decizia Curții de Apel a fost foarte succintă și doar a menținut hotărârea primei instanțe. Totuși, având în vedere faptul că fondul cauzei a fost examinat în mod corespunzător de către prima instanță și că hotărârea acesteia este motivată suficient, precum și având în vedere natura motivelor invocate de reclamant în cererea sa de recurs, Curtea nu consideră că respingerea recursului fără o motivare detaliată constituie o violare a cerințelor articolului 6 § 1 al CoEDO”. Prin urmare, argumentele primei instanțe la adoptarea soluției în cauză, în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile sunt acceptate și de instanța de apel, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În situația în care prima instanță și-a motivat decizia luată, 24 arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de apel poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță. (Garcia Ruis contra Spaniei, Helle contra Finlandei). Instanța de apel a constatat cu certitudine că Panea Marin a comis infracțiunea imputată lui, și că acțiunile inculpatului au fost corect calificate de către prima instanță prin prisma art. 290 alin.(1) Cod penal, după semnele - purtarea și păstrarea munițiilor, fără autorizația corespunzătoare. Referitor la învinuirea adusă inculpatului Crețu Eduard, instanța de apel a constatat că prima instanță incorect a stabilit faptul că inculpatul urmează a fi achitat fiindcă faptele acestuia nu întrunesc elementele infracțiunii, or în cadrul ședinței de judecată atât în prima instanță, cât și în apel au fost prezentate suficiente probe concludente și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția lui Crețu Eduard în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod Penal, și anume: declarațiile martorilor Bădilă Ion și Chirilov Alexandr, procesul-verbal de percheziție corporală din 24.06.2016, procesul-verbal de percheziție la domiciliu din 24.06.2016, procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 30.06.2016 și din 14.07.2016 și rapoartele de expertiză fizico- chimică nr. 34/12/1-R-3651 și nr. 34/12/1-R-3652 din 30.06.2016 și cu nr. 34/12/1-R-3927 și nr. 34/12/1-R-3926 din 13.07.2016. Instanța de apel a stabilit cu certitudine și faptul că Crețu Eduard , prin intermediul lui Gangan Boris în repetate rânduri îi contacta telefonic pe Rangu Mihail, Panea Marin, Leancă Alexandru și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, cu care negocia comercializarea substanțelor narcotice marihuana și extract de mac și substanțelor psihotrope-amfetamin, după ce, împărțea acestea în doze mai mici și le comercializa persoanelor dependente de consumul de droguri, inclusiv organiza transmiterea acestor substanțe altor persoane care se ocupau de înstrăinarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, preponderant în or. Cahul și mun. Chișinău. În aceste condiții, Crețu Eduard, fiind împreună cu cet. Gangan Boris, la data de 24.06.2016, pe parcursul zilei, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope în scop de înstrăinare, aflându-se în or. Cahul a divizat marihuana în formă uscată pe care o deținea ilegal, în doze mai mici în mai multe pachețele zip-lock, o parte din care le-a vândut, iar o parte urma să le vândă la prețul de 130 lei pachețelul cu marihuană mai multor persoane dependente de consumul de substanțe narcotice și psihotrope. La data de 24 iunie 2016, la orele 20:00, în rezultatul stopării în or. Cahul a cet. Crețu 25 Eduard și Gangan Boris și al efectuării percheziției corporale, de la cet. Gangan Boris a fost ridicat un rucsac în care au fost depistate și ridicate 258 (două sute cincizeci și opt) pachețele din polietilenă zip-lock cu masa vegetală verde, cu miros specific, care reprezintă marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice, precum și o seringă cu volumul de 12 ml, în care se aflau aproximativ 8 ml de lichid de culoare brun-întunecat, care reprezintă extract din mac în formă lichidă, care se atribuie la substanța narcotică. Conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/l-R-3652 din 30.06.2016, și raportului de expertiză chimică nr.34/12/l-R-3927 din 13.07.2016 s-a stabilit că masa vegetală de culoare verde, uscată, divizată în 258 (două sute cincizeci și opt) pachețele din polietilenă zip-lock, mărunțită care reprezintă părțile de inflorescențe, de culoare verde, ridicate la 24.06.2016 în urma percheziției corporale a cet. Gangan Boris reprezintă marihuana, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marihuana) constituie 512,177 grame (497 g. + 15,177 g.). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 512,177 grame de marihuana, constituie proporții deosebit de mari. Conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/l-R-3926 din 13.07.2016, s- a stabilit că substanța lichidă de culoare brună (8 ml) din seringa de unica folosință, ridicată la 24.06.2016 în urma percheziției corporale a cet. Gangan Boris reprezintă extract de mac, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (extract de mac) constituie 0,8 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 0,8 grame de extract de mac, constituie proporții mari. La data de 24 iunie 2016, la orele 20:50, în rezultatul percheziției la domiciliul cet. Gangan Boris pe adresa or. Cahul, str. M. Viteazul, 41, ap.36 au fost depistate și ridicate un pachețel din polietilenă zip-lock cu masa vegetală verde, cu miros specific, care reprezintă marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice, pe care anterior le-a păstrat la sine și mai multe pliculețe zip-lock goale, destinate pentru repartizarea substanțelor narcotice în doze, un cîntar la scară mica, destinat pentru cîntărirea substanțelor narcotice și alte obiecte importante pentru cauza penală, pe care anterior le-a păstrat la sine și le-a dobîndit dintr-o sursă la moment nestabilită de organul de urmărire penală. Conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/l-R-3651 din 30.06.2016, s- a stabilit că masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde- cafenie, ridicate la 24.06.2016 în urma percheziției la domiciliul cet. Gangan Boris 26 reprezintă marihuana, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marihuana) constituie 2,46 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 2,46 grame de marihuana, constituie proporții mari. Astfel, instanța de apel a considerat că versiunea inculpatului Crețu Eduard privind nevinovăția lui în comiterea infracțiunii încriminate, reprezentă doar o strategie de apărare și de eschivare acestuia de la răspundere penală. Urmare a considerentelor expuse, prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiunii prevăzute de norma penală, instanța de apel a calificat fapta reținută în sarcina inculpatului Crețu Eduard în baza art. 2171 alin.(4) lit. d) Codul Penal, după semnele calificative – circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare manifestată prin procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea precum și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în proporții deosebit de mari. Referitor la agravanta prevăzută de art. 2171 alin.(4) lit. b) Cod Penal, instanța de apel a făcut trimitere la constatările menționate în pct. 38-41 a prezentei decizii. Astfel, la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.7,61,75 Codul penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului. Instanța de apel a menționat că, la stabilirea pedepsei, nu au fost stabilite circumstanțe atenuante potrivit art. 76 Cod Penal și art.77 Cod Penal, conform art.16 alin.5 Codul penal, infracțiunea imputată inculpaților Panea Marin și Rangu Mihail este una deosebit de gravă care se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani, de vîrsta inculpaților, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, iar anterior nu au fost judecați. Astfel, pedeapsa cu închisoare stabilită de către prima instanță este una echitabilă, întemeiată și în coraport just cu fapta comisă. Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Crețu Eduard a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, ține cont de gravitatea infracțiuni săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave prin prisma 27 prevederilor art. 16 alin.(5) Codul penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție, de personalitatea inculpatului, nu se află la evidența medicului psihiatru, dar se află la evidența medicului narcolog cu diagnoza ”Narcomanie opiace”, anterior a fost judecată pentru comiterea unei fapte similare. În baza art. 76 și 77 Cod penal, circumstanțe atenuante sau agravante nu s-au stabilit. La caz, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului Crețu Eduard, urmărind în acest sens comportamentul său în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, consideră că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu izolarea acestuia de societate cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani 3 (trei) luni cu executare în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de circulația drogurilor și a analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani. Conform art.85 alin.(1) Codul penal, dacă, după pronunțarea sentinței, dar înainte de executarea completă a pedepsei, condamnatul a săvîrșit o nouă infracțiune, instanța de judecată adaugă, în întregime sau parțial, la pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința anterioară. În acest caz, instanța de apel a reținut că pedeapsa definitivă nu poate depăși termenul de 30 de ani de închisoare, iar în privința persoanelor care nu au atins vârsta de 18 ani și a persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care nu au mai fost condamnate – termenul de 15 ani. Instanța de apel a reținut că prin sentința Judecătoriei Taraclia din 09.09.2015, Crețu Eduard a fost condamnat în baza art. 217 alin. 3 Codul penal la un an închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de 2 (doi) ani în baza art. 90 Codul penal. Prin urmare, instanța de apel a considerat că în privința inculpatului Crețu Eduard urmează a fi stabilită pedeapsa cu aplicarea art.85 Codul penal. Cu privire la motivele invocate în apelul procurorului, ce vizează încasarea solidară din contul inculpaților în beneficiul statului a sumei de 5370 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, suportate de stat la efectuarea rapoartelor de expertize judiciare, se apreciază ca fiind nefondate. Conform art. 143 alin.1, pct. 2 Codul de procedură penală, expertiza se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea cazurilor când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză. Conform prevederilor 28 articolului 229 alin.1 Codul de procedură penală, conectate la prevederile art. 227 Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Totodată, potrivit art.75 alin.(3) din Legea nr.68 din 14 aprilie 2016 „ Cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar” (în vigoare din 10 decembrie 2016), în cauzele penale cheltuielile pentru efectuarea expertizei sânt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la articolul 142 alin.2 Codul de procedură penală. Cazurile de excepție, prevăzute la art.142 alin.2 Codul de procedură penală, sunt legate de cererile despre efectuarea expertizei, înaintate de părțile procesului penal, din inițiativă proprie și pe cont propriu. Instanța de apel a reținut că, la momentul efectuării expertizei, erau în vigoare prevederile legale conform cărora cheltuielile de efectuare a expertizelor erau suportate din bugetul de stat. Prin urmare, prima instanță corect a respins încasarea solidară a acestor cheltuieli din contul inculpaților. 5. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către: - avocatul Conoval Igor în numele inculpatului Crețu Eduard, prin care invocând în calitate de temeiuri pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei în partea ce ține de Crețu Eduard, cu menținerea sentinței primei instanțe; - avocatul Miron Constantin în numele inculpatului Rangu Mihail, prin care invocând în calitate de temeiuri pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei în partea ce ține de condamnarea lui Rangu Mihail în baza art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, dispunând achitarea acestuia pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat; - inculpatul Rangu Mihail, prin care invocând în calitate de temeiuri pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu adoptarea unei hotărâri legale și întemeiate; - avocatul Coptu Sergiu în numele inculpatului Panea Marin, prin care invocând în calitate de temeiuri pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6), 9), 12), 13) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Panea Marin să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, din motivul lipsei în acțiunile sale a componenței de infracțiune incriminată, iar procesul penal pornit în baza art. 290 alin.(1) Cod 29 penal, să fie încetat, cu liberarea de pedeapsă penală în temeiul Legii RM Nr. 210 din 29.07.2016, privind amnistia; - inculpatul Crețu Eduard, prin care invocând în calitate de temeiuri pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei în partea condamnării inculpatului Crețu Eduard, cu dispunerea achitării ultimului. 5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Conoval Igor în numele inculpatului Crețu Eduard menționează: - concluzia instanței de apel precum că Crețu Eduard, prin intermediul lui Gangan Boris în repetate rânduri îi contacta telefonic pe Rangu Mihail, Panea Marin, Leancă Alexandru și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, cu care negocia comercializarea substanțelor narcotice, poartă un caracter declarativ care nu coroborează cu alte mijloace de probe; - declarațiile martorilor Bădilă Ion și Chirilov Alexandr urmau a fi apreciate critic de către instanța de judecată la anumite compartimente, deoarece vin în contradicție și nu coroborează cu alte mijloace de probă administrate în cadrul procesului penal, și anume cu procesul verbal de percheziție corporală a lui Crețu Eduard nefiind depistate substanțe narcotice și lipsa la materialele cauzei penale a percheziției la domiciliul ultimului; - instanța de apel nu a ținut cont că nu s-a demonstrat de unde ar fi procurat Crețu Eduard substanțele narcotice, unde Ie-a păstrat, cât și faptul vânzării acestora și a prețului, nu există nici o achiziție de control; - nu era suficient ca instanța de apel să descrie doar declarațiile martorilor Bădilă Ion și Chirilov Alexandru și să enumere în hotărârea judecătorească probele citite în ședința de judecată, aceasta urma a le analiza complet, sub toate aspectele, cu o argumentare desfășurată a concluziilor sale, prin prisma coroborării lor una cu alta, or, prima instanță corect a concluzionat că însăși faptul că Crețu Eduard s-a plimbat cu motocicleta cu Gangan Boris care a fost recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 al.(2) Cod penal, nu constituie temei de al recunoaște vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 al.(4) lit. d) Cod penal, deoarece rezultatele măsurilor speciale de investigații nu conțin supraveghere video, audio ce ar constata și demonstra cu certitudine faptul circulației ilegale a drogurilor în acțiunile lui Crețu Eduard; - instanța de apel nu a ținut cont că, prima instanță corect a dispus achitarea inculpatului învinuit în comiterea art.2171 alin.(4) lit. d), deoarece în cadrul urmăririi penale nu au fost efectuate careva achiziții de control sau alte careva acțiuni speciale de investigații care ar demonstra vânzarea de către Crețu Eduard a substanțelor narcotice. 30 5.2. În motivarea recursului ordinar, avocatul Miron Constantin în numele inculpatului Rangu Mihail menționează: - nici prima instanță în sentință și nici instanța de apel în decizia sa, nu motivează și nici măcar nu se expun de ce au exclus din învinuirea lui Rangu Mihail epizoadele din 14.06.2016 și cel din 24.06.2016 percheziția la domiciliul lui Gangan Boris, și le-a constatat pe cele din 17.06.2016 și percheziția corporală a lui Gangan Boris din 24.06.2016; - inculpatului Rangu Mihail nu-i pot fi incriminate acțiuni ca circulația ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope, ori asupra acestuia nu s-au depistat careva droguri, și logic este că nu poți transporta ceva ce nu ai; - simplul fapt că organul de urmărire penală a menționat în ordonanța de punere sub învinuire mai multe fapte comise de alte persoane, în timp diferit și loc diferit, nu-i pot fi incriminate inculpatului Rangu Mihail; - motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, or, instanța constată comiterea infracțiunii prin participație sub forma grupului organizat, dar totodată exclude calificativul lit. b) din art.2171 - grup criminal organizat; - nici în rechizitoriu și nici în sentința primei instanțe, nu găsim o astfel de calificare, pe care a făcut-o instanța de apel încadrând acțiunile inculpatului Rangu Mihail în baza art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod Penal, or, în rechizitoriu este încriminată circulația substanțelor psihotrope, iar în sentință substanțe narcotice și psihotrope; - prima iinstanță și instanța de apel, nu au respectat prevederile legale manifestându-se în favoarea acuzării, ieșind din limitele învinuirii formulate în rechizitoriu; - în cererea de apel a făcut referire la un șir de încălcări comise în cadrul urmăririi penale, argumente care au rămas fără soluționare, instanța de apel nici măcar nu s-a expus asupra acestora; - ordonanța din 12.08.2016 emisă de procurorul ierarhic superior C.Bratunov (f.d.8, vol. I) prin care dispune efectuarea urmăririi penale de către un grup de procurori format din D.Raileanu, N.Dumbrăveanu și V.Golban, se referă cu totul la altă cauză penală, cu număr de înregistrare 2016031072, disjunsă la 26.04.2016 de către Procuratura sect. Buiucani și se referă la alte persoane și alte fapte decât cele în privința căreia a fost disjunsă cauza penală nr.2016031373; - procurorul în PCCOCS, V.Golban, care a emis ordonanțe și autorizat măsurile speciale de investigații, în cauza penală nr. XXXXX nu este inclus în grupul de urmărire penală, adică nu era persoană împuternicită să întreprindă careva acțiuni procesuale; 31 - potrivit materialelor cauzei, nu este nici o probă care ar dovedi faptul că la Rangu Mihail au fost depistate droguri în proporții deosebit de mari, la acesta în general nu au fost depistate careva substanțe; - atât procurorul cât și prima instanță neîntemeiat i-au incriminate lui Rangu Mihail fapta comisă la 24.06.2016 de către Gangan Boris, or, la acea dată Rangu Mihail se afla deja în custodia statului, fiind reținut la data de 17.06.2016 (f.d.162, vol. I), și nici nu putea să cunoască ce se petrece în afara izolatorului de detenție provizorie în care era deținut; - organul de urmărire penală îl învinuiește pe Rangu Mihail precum că punea în circulație droguri pe care le obținea de la Gangan Boris, atunci ce are comun Rangu Mihail cu drogurile pe care le păstra Gangan Boris, de unde Rangu Mihail să cunoască ce obiecte sau substanțe are Gangan Boris și intențiile/acțiunile acestuia în viitor. Și iarăși, fiind audiați Rangu Mihail și Gangan Boris au declarat că nu se cunosc; - episodul din 14.06.2016 incriminat în rechizitoriu lui Rangu Mihail fără a fi constatată de către prima instanță sau instanța de apel, nici măcar nu s-a expus de ce îl exclude din învinuire, precum că i-a înstrăinat lui Vicol Lilian substanțe narcotice, aceasta nu corespunde realității, or, fiind audiat Vicol Lilian în instanța de judecată (f.d.72, vol. VII) a declarat că la data de 14.06.2016 a cumpărat marihuană de la Panea Marin; - în materialele cauzei penale, nu este nici o încheiere a judecătorului de instrucție care să autorizeze folosirea măsurilor speciale de investigații, interceptarea convorbirilor telefonice a lui Vicol Lilian din cauza penală nr. XXXXX pornită în baza art.216 Cod penal, în cauza penală nr. XXXXX pornită în baza art.217 Cod penal; - în materialele cauzei penale nu găsim nici un act/ordonanță care să le acorde ofițerilor de investigații din cadrul Inspectoratului National de Investigații careva împuterniciri de a efectua măsuri speciale de investigații în cadrul urmăririi penale în cauza cu pricina, urmărirea penală fiind dispusă SUP a IP Biucani, ofițeri de investigații din cadrul INI nefiind incluși în grupul de urmărire penală; - instanța de apel nu s-a expus la argumentul apărării, că ofițerii de investigație din cadrul INI, care au efectuat măsurile speciale de investigații, nu au fost incluși în grupul de urmărire penală, cauza penală fiind în procedura secției de urmărire penală a IP Buiucani mun. Chișinău, care este alt organ; - prima instanță în sentința de condamnare a inculpatului Rangu Mihail nu a respectat cerințele legale la adoptarea și pronunțarea acesteia, or, instanța a constatat fapte și a pus la bază probe ce nu au fost cercetate în ședința de judecată; 32 - la materialele cauzei penale sunt rapoartele și procesele verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigații-interceptarea convorbirilor telefonice, inclusiv stenograme, întocmite și semnate de către ofițerii de investigație Igor Stratulat și Bădilă Ion (f.d.16, 18, 121, vol. I), adică în cauza penală au efectuat măsuri speciale de investigație, ca reprezentanți ai organului de urmărire penală, și potrivit normelor legale acestea nu poate avea și statut de martor, deoarece cunosc circumstanțe care le-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale; - declarațiile martorilor Vicol Lilian și Vicol Igor urmează a fi apreciate critic, deoarece acestea au fost coacuzați în această cauză penală disjungată ulterior în privința lui Vicol Igor într-o procedură separată împreună cu Semeniuc Andrei, fiind învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(3) lit. b) Cod penal (f.d.61), iar Vicol Lilian a fost scos de sub urmărire penală în temeiul art.217 alin.(5) Cod penal, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii(f.d.41, vol.4), însă, de fapt, Vicol Lilian a fost agentul provocator ce a acționat sub îndrumările colaboratorilor de poliție; - organul de urmărire penală nu a ținut cont nici de faptul că ambii frați, anterior având probleme cu legea, comercializând droguri din anul 2015, au acționat la comanda și insistența colaboratorilor de poliție; - potrivit materialelor cauzei penale, și anume procesul verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații (f.d.121, vol.I) și stenograma convorbirilor telefonice efectuate de pe numărul de telefon a lui Vicol Lilian în perioada 15 - 17 iunie 2016 (f.d.139-145 vol. I), este evident că Vicol Lilian care se afla în custodia statului, fiind reținut la 14.06.2016 ora 23.40 min (f.d.88, vol. I), îl telefona de pe telefonul său (care a fost ridicat de către colaboratorii de poliție în cadrul percheziției din 14.06.2016, f.d.66, vol. I) pe numărul lui Rangu Mihail, de mai multe ori, provocându-l să comită fapte ilegale, insistent solicitând să-i facă rost de droguri, că are bani și trebuie să găsească ca să-i aducă. Numărul de telefon îi aparține lui Rangu Mihail, dar cine anume discuta nu se cunoaște, or, potrivit declarațiilor lui Panea Marin, Rangu Mihail, același Gangan Boris, este ferm dovedit că Panea Marin suna de multe ori de pe telefonul lui Rangu Mihail; - din stenograma convorbirilor telefonice se observă că același Vicol Lilian care era reținut de colaboratorii de poliție la data de 14.06.2016 ora 23.40 (f.d.88, vol. I), în perioada 15-17 iunie 2016, când se afla în stare de arest, îi telefonează de mai multe ori de pe telefonul său pe alte persoane, precum Hudima Gheorghe, Pînzaru Pavel, care la fel au fost reținuți fiind provocați de Vicol Lilian, care sub comanda colaboratorilor de poliție i-a atras în joc criminal; 33 - în ședința de judecată colaboratorii de poliție Bădilă Ion și Stratulat Igor, care au fost audiați ca martori, acestea nu au putut răspunde la mai multe întrebări adresate de către partea apărării, cu referire la acțiunile concrete ale inculpatului Rangu Mihail; - instanțele de judecată au decis că Rangu Mihail s-ar face vinovat de păstrarea, transportarea, înstrăinarea drogurilor, comise la data de 17.06.2016, când în cadrul percheziției la Panea Marin s-au depistat 16 pachețele cu marihuană; - procurorul i-a înaintat lui Rangu Mihail o învinuire formală, nebazată pe careva probe concludente, pertinente ce ar fi dovedit că Rangu Mihail ar fi comis careva fapte infracționale. 5.3. În motivarea recursului ordinar, inculpatul Rangu Mihail menționează: - potrivit sentinței primei instanțe și deciziei instanței de apel, s-au constatat doar 2 episoade: cel comis la 17.06.2016 când în cadrul percheziției la Panea Marin a fost depistată marijuana și episodul din 24.06.2016, percheziția corporală la Gangan Boris când s-a depistat marijuana, nefiind clar de ce instanțele nu s-au referit la celelalte episoade; - la el nu au fost depistate substanțe narcotice și nu cunoaște pe nimeni din toate persoanele indicate în hotărâre cu excepția lui Pana Marin și Vicol Lilian; - pe episodul din 24.06.2016, nu cunoaște nimic, el se afla în arest, fiind reținut pe data de 17.06.2017; - învinuirea înaintată nu este bazată pe probe, el este nevinovat și nu a comis careva infracțiuni. 5.4. În motivarea recursului ordinar, avocatul Coptu Sergiu în numele inculpatului Panea Marin menționează: - instanța de apel nu a întreprins toate acțiunile necesare pentru a fi adus în ședința de judecată în ordine de apel coacuzatul Gangan Boris și a tratat această cerere cu indiferență; - în instanța de apel nu au fost audiați în calitate de martori cet. Vicol Lilian și Vicol Igor, deși partea apărării a solicitat audierea lor în instanța de apel. Aceste persoane au fost audiate numai în cadrul primei instanțe și au depus declarații în prima instanță, care au fost puse de prima instanță la baza sentinței de condamnare, deși aceste declarații sunt contradictorii după conținutul lor; - declarațiile martorilor Vicol Lilian și Vicol Igor urmează a fi apreciate critic de către instanța de judecată la anumite compartimente, deoarece vin în contradicție și nu coroborează cu alte mijloace de probă administrate în cadrul procesului penal; 34 - martorii Stratulat Ion, Chirilov Alexandru și Bădilă Ion fiind audiați ca martori nu au putut răspunde la mai multe întrebări adresate lor de către partea apărării ce se referă la fondul acțiunilor de urmărire penală și la acțiunile lui Panea Marin, inclusive nu au putut explica cum, de unde și de la ce număr de telefon Vicol Lilian aflându-se în stare de reținere și arest preventiv î-l suna pe Panea Marin după data de 14.06.2016 și până la data de 17.06.2016; - instanța de apel nu s-a expus în privința cererii cu privire la audierea în calitate de martor a cet. Semeniuc Andrei, în genere, a tratat-o cu impertinență, ceia ce constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil; - instanța de apel a respins cererea depusă la 19.02.2019 de către avocat în mod neîntemeiat și prin aceasta a încălcat dreptul inculpatului Panea Marin la un proces echitabil; - efectuând o analiză minuțioasă, detaliată și obiectivă a tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale celor întâmplate, precum și a probelor administrate în cadrul acestui proces penal, este necesar de emis o sentință de achitare a inculpatului Panea Marin în comiterea infracțiunii incriminate din motivul lipsei elementelor infracțiunii, deoarece aparent există elementele infracțiunii de punere în circulație a substanțelor narcotice de 2 sau mai multe persoane săvârșite în proporții mari numai, adică art. 2171 alin.(3) Cod penal, însă suntem în prezența unei provocări organizate intenționat de către colaboratorii poliției împreună cu Vicol Lilian, care a fost scos de sub urmărire penală; - în acțiunile inculpatului Panea Marin lipsesc elementele componenței de infracțiune incriminate - circulația ilegală a substanțelor psihotrope în scop de înstrăinare, manifestată prin transportarea, distribuirea, precum și alte operațiunii ilegale cu substanțele narcotice și psihotrope, săvârșite de un grup criminal organizat și în proporții deosebit de mari; - prima instanță și instanța de apel în viziunea părții apărării nu au respectat aceste cerințe stabilite pentru calificarea infracțiunii la capitolul - stabilirii și verificării circumstanțelor faptei săvârșite, alegerea și interpretarea normei juridice, elaborarea, adoptarea și fixarea în documentele procesuale-juridice a coincidenței semnelor faptei prejudiciabile descoperite cu semnele componenței de infracțiune care o încadrează; - se atestă lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii și în baza probelor administrate în comiterea faptei incriminate inculpatului Panea Marin, în viziunea apărării nu s-a constatat existenta faptei infracțiunii și lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile lui, situație ce impunea conform art. 390 alin.(1) Cod de procedură penală, adoptarea unei sentințe de achitare 35 pe aceste 2 motive de drept - lipsa faptei infracțiunii și a elementelor componenței de infracțiune incriminate; - nu au fost prezentate de către organul de urmărire penală că există suficiente probe, ce dovedesc vinovăția inculpatului Panea Marin de săvârșirea infracțiunii incriminate prevăzute de art. 2171 alin.(4) Cod penal, și aprecierea incorectă a probelor acumulate în cadrul urmăririi penale de către partea acuzării a condiționat punerea neîntemeiată sub învinuire a cet. Panea Marin și trimiterea lui în judecată; - concluziile de vinovăție expuse de prima instanță în sentința sa contestată de partea apărării vin în contradicție cu circumstanțele cauzei penale și cu materialul probatoriu administrat în cadrul acestei cauze penale; - nu este clar în situația când la data de 14.06.2016 seara 23.00, Vicol Lilan a fost reținut de către colaboratorii de politie pentru 72 de ore, cine a sunat de pe telefonul lui și a discutat cu Panea Marin la telefon, Vicol Lilian sau un colaborator de politie, și cum a putut suna la telefonul mobil o persoană reținută și ulterior arestată preventiv. Fiind audiat la acest aspect pretinsul martor Vicol Lilian nu a putut răspunde. Din aceste considerente cred că se impune o audiere suplimentară a acestei persoane în instanța de fond si în instanța de apel, asupra cărui fapt a insistat partea apărării, însă cererea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată de către prima instanță și instanța de apel; - nu au fost reflectate, discutate, analizate și combătute în sentința primei instanțe alegațiile apărătorului cu referință la pretinsele acțiuni ale martorului Vicol Lilian, care în viziunea procurorului a fost un anumit investigator sub acoperire odată ce el a fost liberat de răspundere penală pe motiv că a contribuit active la descoperirea acestei infracțiuni săvârșite de Panea Marin și ceilalți inculpați, de fapt a fost un agent de provocare la comiterea infracțiunii, deoarece este cert constatat că în cazul de față Vicol Lilian a acționat cu încălcarea normelor legale; - referințele apărătorului la capitolul unei eventuale provocări nu au fost de loc declarative și convenționale, și urmau a fi analizate de către prima instanță, de vreme ce însuși inculpatul Panea Marin a recunoscut în parte că a adus la insistența prea mare a pretinsului martor Vicol Lilian substanță narcotică în situația când acesta se afla în custodia poliției fiind reținut de organul poliției în cadrul acestei cauze penale, circumstanțe de altfel menționate și susținute și de către ultimul în cadrul audierii sale în fața primei instanțe, sub jurământ pentru depunerea de declarații false; - cauza penală cu privire la învinuirea inculpatului Panea Marin la compartimentul relației agentului provocator Vicol Lilian cu organul politiei și acțiunilor comise de el sub influenta și conducerea poliției, aflându-se în 36 custodia politiei în stare de reținere și arest preventive de la data de 14.06.2016 până la data de 17.06.2016, si el nu putea ca o persoană reținută să dispună de telefon mobil si nu avea cum fizic si real să sune de pe telefonul mobil, decât numai dacă nu a făcut aceasta la rugămintea si insistenta colaboratorilor politiei, consider că este similar cu precedentul judiciar menționat supra cu privire la învinuirea lui Pareniuc V.V. și acest precedent judiciar urmează a fi aplicat direct de către instanțele de judecată; - iinstanța de apel nu s-a pronunțat în privința acestor 2 motive importante invocate apărător în apelul depus - provocarea organizată de organul de urmărire penală cu ajutorul cet. Vicol Lilian și tratamentul discriminatoriu admis de organul de urmărire penală privind calificarea în mod intenționat diferit a acțiunilor acestor 3 inculpați din prezenta cauză penală - Panea Marin, Rangu Mihail și Crețu Eduard în comparație cu calificarea acțiunilor altor persoane menționate supra - Vicol Igor, Semeniuc A., Hudima Gh., Pînzaru P., în privința cărora au fost disjungate cauze penale în proceduri separate din cauza penală inițială; - partea acuzării a menționat în concluziile de învinuire faptul că inculpatul Panea Marin a comis această infracțiune, iar prima instanță pur și simplu a preluat aceste concluzii de învinuire în sentința sa indicându-le la compartimentul demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, fără a da o analiză detaliată, a argumentelor invocate de partea apărării în sprijinul poziției sale și fără a le combate în principiu, prin careva analiză juridică si prin trimitere la mijloace de probe concrete, prin care se combate poziția părții apărării, și ca consecință, în viziunea apărării, a emis o sentință ilegală și neîntemeiată, fără a ține cont de anumite circumstanțe de drept invocate de partea apărării; - în acțiunile inculpatului Panea Marin nu există elementele componenței de infracțiune incriminate lui de partea acuzării, această faptă incriminată lui de fapt a constituit o provocare; - instanțele în mod absolut neîntemeiat și-au întemeiat concluziile sale cu privire la vinovăția inculpatului Panea Marin pe un șir de probe, în special pe declarațiile martorilor Vicol Lilian și fratelui său Vicol Igor, precum și pe declarațiile colaboratorilor de poliție audiați în calitate de martori în această cauză penală menționați mai sus, deoarece frații Vicol fiind atrași la răspundere penală pentru infracțiuni similare, ei de fapt au fost agenți provocatori, și nu pot fi martori reali ce ar putea descrie evenimente și circumstanțe de fapt obiectiv ale celor întâmplate cu Panea Marin. Același lucru se referă și la conținutul declarațiilor colaboratorilor de poliție ce au organizat de fapt această provocare a cei. Panea Marin de a 37 săvârși fapta de circulație ilegală a substanțelor narcotice descrisă în rechizitoriu de către procuror; - în concluziile sale instanțele de judecată nu au încercat să facă o analiză juridică a componenței de infracțiune menționată supra, expunându- se numai superficial în privința anumitor circumstanțe de fapt și a concluzionat că chipurile există elementele infracțiunii incriminate de procuror inculpatului Panea Marin prevăzută de art. 2171 alin.(4) Cod Penal, prima instanță și instanța de apel nu au încercat să evalueze fiecare aspect constatat și circumstanță de fapt stabilită și să inice, dacă aceste aspecte, acțiuni indicate constituie prin sine fiecare în parte un element a componenței de infracțiune menționate și astfel în viziunea apărării au fost neglijate prevederile Hotărârii Plenului CSJ nr. 2 din 26.12.2011 cu privire la practica în asemenea categorii de dosare legate de circulația ilegală a substanțelor narcotice; - prima instanță și instanța de apel nu au ținut cont de faptul că menționând și descriind acțiunile pretinsului martor Vicol Lilian, care de fapt este un agent provocator și nu poate fi nici un fel de martor sau pretins agent sub acoperire, acțiunile acestuia nu au fost în cadrul legal, nu au avut scopul doar de a constata circumstanțe și de a de a fi acumulat probatoriul pentru a dovedi vina inculpaților, și consider că s-a constatat cu certitudine faptul că acțiunile acestui pretins martor, dar de fapt agent provocator au depășit limitele atribuțiilor date prin lege unui martor sau a unui pretins agent sub acoperire; - instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că partea acuzării a menționat în concluziile de învinuire faptul că inculpatul Panea Marin chipurile a comis această infracțiune prin participație cu ceilalți inculpați, în special cu Gangan Boris, indicând numai forma grupului criminal organizat, care nu s-a confirmat ca semn calificativ a componentei de infracțiune incriminată lui Panea Marin și Rangu Mihail în cadrul examinării cauzei penale; - nici unul din elementele participației nu există în acțiunile lui Panea Marin în coraport cu Rangu Mihail, Cretu Eduard, Gangan Boris, Vicol Lilian, reieșind din cele constatate în cadrul acestui proces penal, deoarece nu a existat nici o înțelegere, nici o cooperare și nici o legătură subiectivă între ei, și nu au fost săvârșite careva acțiuni comune îndreptate spre atingerea căruiva scop comun, care de fapt nici nu a existat; - prima instanță odată ce a exclus semnul calificativ - grup criminal organizat, urma să excludă și cantitatea în proporții deosebit de mari, în urma faptului adunării cantităților de substanță narcotică indicate de partea acuzării în învinuire menționate mai sus, ce au atribuție la acțiunile lui Panea 38 Marin, și anume reușind din învinuire - substanța depistată la el în momentul percheziției corporale și cea care se pretinde că a fost realizată lui Vicol Lilian și Vicol Igor la data de 14.06.2017 în or. Cahul, și să constatate că această cantitate este în proporții numai mari, și nu deosebit de mari, în caz dacă judecătorul N. Costin ar fi studiat Lista menționată supra aprobată prin actul normativ menționat supra, el ar fi putut cu ușurință calcula și constata această cantitate. Acest motiv a fost invocat de apărător în apelul depus, însă instanța de apel nu s-a expus în genere în decizia sa în privința acestui motiv de fapt și de drept; - în sentința contestată emisă de prima instanță nu se conține răspuns prin ce este confirmat semnul calificativ - săvârșită în proporții deosebit de mari, care este acea cantitate concretă de substanță narcotică, cît ea cîntărește concret, cite grame concret, și prin ce se confirmă că această cantitate constitue proporții deosebit de mari. Astfel acest fapt constituie de fapt o lacună foarte serioasă în sentința instanței de fond, dar de fapt și în învinuirea adusă lui Panea Marin la general, și această lacună a dus cel puțin la calificarea incorectă a acțiunilor inculpatului Panea Marin Judecătorul instanței de fond nici nu s-a încumetată să facă un asemenea calcul, el pur și simplu a copiat fabula învinuirii adusă de procuror inculpatului și atît, pur și simplu a concluzionat că chipurile vinovăția inculpatului este confirmată prin anumite probe; - concluziile primei instanțe cu privire la condamnarea inculpatului Panea Marin în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod Penal sunt pripite, nu corespund materialelor dosarului fără ca probele administrate în cauză să fie apreciate fiecare în parte și în ansamblu din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și coroborării lor, respectiv prematur instanța a ajuns la concluzia că fapta săvârșită de inculpați urmează a fi calificată în baza legii prevăzute la art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod Penal; - prima instanță la adoptarea sentinței în privința inculpatului Panea Marin, urma a soluționa chestiunile prevăzute la art. 385 alin.(1) Cod de Procedură Penală, luând în considerație toate mijloacele de probă administrate în primă instanță; - în materialele cauzei penale nu se găsește nici un act/ordonanță care să le acorde ofițerilor de investigații din cadrul Inspectoratului National de Investigații careva împuterniciri de a efectua măsuri speciale de investigații în cadrul urmăririi penale în cauza cu pricina, urmărirea penală fiind dispusă SUP a IP Biucani, ofițeri de investigații din cadrul INI nefiind incluși în grupul de urmărire penală; 39 - atât procurorul cât și prima instanță neîntemeiat i-au incriminat lui Panea Marin fapta comisă la 24.06.2016 de către Gangan Boris, or, la acea data Rangu Mihail și Panea Marin se aflau deja în custodia statului, fiind reținuți la data de 17.06.2016 și nici nu puteau să cunoască ce se petrece în afara izolatorului de detenție provizorie, în care erau deținuți; - declarațiile martorilor Vicol Lilian și Vicol Igor urmau a fi apreciate critic, deoarece acestea au fost coacuzați în această cauză penală disjungată ulterior în privința lui Vicol Igor într-o procedură separată împreună cu Semeniuc Andrei, fiind învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(3) lit. b) Cod penal, iar Vicol Lilian a fost scos de sub urmărire penală în temeiul art.217 alin.(5) Cod penal; - organul de urmărire penală și instanțele de judecată nu au ținut cont nici de faptul că ambii frați Vicol, anterior avînd probleme cu legea, comercializând droguri din anul 2015, au acționat la comanda și insistența colaboratorilor de politie; - din stenograma convorbirilor telefonice se observă că același Vicol Lilian care era reținut de colaboratorii de politie la data de 14.06.2016 ora 23.40 (f.d.88, vol. I), în perioada 15-17 iunie 2016, când se afla în stare de reținere de către colaboratorii poliției și în custodia statului, îi telefonează de mai multe ori de pe telefonul său pe alte persoane, precum Hudima Gheorghe, Pînzaru Pavel, care la fel au fost reținuți fiind provocați de Vicol Lilian, care sub comanda colaboratorilor de politie i-a atras în joc criminal; - organul de urmărire penală, la instrumentarea cauzei penale de învinuire a lui Rangu Mihail și Panea Marin, nu a respectat cerințele prevăzute de legea procesual penală, și anume art.252 și 254 Codul de procedură penală; - prima instanță nu a stabilit circumstanțe esențiale cum sunt autorii, timpul, locul, modul, rolul fiecăruia și scopul săvârșirii infracțiunii, care este un element indispensabil individualizării faptei penale pentru care inculpații Panea Marin și Rangu Mihail au fost găsiți culpabili și condamnați; - instanța de apel nu s-a expus detaliat în privința tuturor motivelor invocate de mine în calitate de avocat în apelul depus si consider că prin aceasta a încălcat dreptul inculpatului Panea Marin la un proces echitabil; - instanța de apel examinând cauza penală în ordine de apel, predispus a acceptat concluziile părții acuzării cu privire la vinovăția inculpatului Panea Marin fără a da o analiză și apreciere detaliată și minuțioasă fiecărei circumstanțe de fapt și de drept, și astfel, a pus la baza deciziei sale contestate, unele din probe, care nu au fost obiectul cercetării judecătorești în ședința instanței de apel cu respectarea principiului nemijlocirii, oralității și contradictorialității; 40 - instanța de apel a preluat motivele părții acuzării și la motivarea soluției sale cu privire la vinovăția inculpatului, calificarea acțiunilor inculpatului, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, a acceptat concluziile procurorului din învinuire și a adoptat o soluție, doar în baza probelor indicate de procuror în învinuire, tratând toate motivele invocate de avocat în apelul depus de ea împotriva sentinței primei instanțe, precum și toate motivele invocate de inculpat și avocat ca nefondate. 5.5. În motivarea recursului ordinar, inculpatul Crețu Eduard menționează: - declarațiile martorilor Bădilă Ion și Chirilov Alexandru sunt doar niște presupuneri; - instanța de apel a dat o apreciere eronată declarațiilor martorilor, care nici nu pot fi considerate ca probe; - în cadrul percheziției asupra sa nu au fost găsiți careva bani, nefiind verificați și persoanele cu care el a avut conversații pe telefon, de unde reiese nevinovăția sa, deoarece fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii. 6. Referință asupra recursurilor declarate a fost depusă de către procuror prin care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate. 7. Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. După cum rezultă din conținutul cererilor de recurs declarate în speță, acestea se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când: 4) judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii; 5) cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în 41 imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 9) inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; 13) a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului. În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. În conformitate cu prevederile art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță. Totodată, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată, iar potrivit prevederilor art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală, la adoptarea 42 sentinței, instanța de judecată soluționează următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul; 2) dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat; 3) dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea. Analizând textul deciziei instanței de apel prin prisma argumentelor invocate în recursuri, Colegiul penal constată că hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, deoarece instanța de apel nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile legale enunțate mai sus. Astfel, potrivit rechizitoriului, Panea Marin, Rangu Mihail și Crețu Eduard au fost deferiți justiției pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal – circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, prin producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită în proporții mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Potrivit sentinței primei instanțe, Crețu Eduard a fost achitat de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, din motiv că faptele lui nu întrunesc elementele infracțiunii. Panea Marin și Rangu Mihail au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal și condamnați la câte 7 ani închisoare fiecare. Panea Marin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin.(1) Cod penal și condamnat la 1 an închisoare, iar conform art. 84 Cod penal, pedeapsa definitivă prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Panea Marin a fost stabilită 7 ani 3 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. La rândul său, fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a dispus respingerea apelului avocatului Coptu Sergiu în numele inculpatului Panea Marin, apelul avocatului Savițchi Pavel în numele inculpatului Rangu Mihail, apelul inculpatului Rangu Mihail, apelul avocatului Miron Constantin în numele inculpatului Rangu Mihail și admiterea apelului procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, și casând sentința în partea achitării inculpatului Crețu Eduard, a pronunțat în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Crețu Eduard a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, conform semnelor calificative: circulația ilegală a substanțelor 43 narcotice în scop de înstrăinare manifestată prin procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea distribuirea precum și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în proporții deosebit de mari. Colegiul reține că, aferent solicitărilor de achitare, inculpații și apărătorii acestora formulează mai multe critici îndreptate împotriva soluției pronunțate de instanța de apel, în acest sens consemnând că, inculpații au fost provocați de organele statului să comită infracțiunea, instanța de apel a depășit limitele învinuirii incriminate inculpaților prin rechizitoriu, a făcut o încadrare juridică greșită a faptei comise de inculpați, a examinat în mod superficial temeiurile din apelul părții apărării și nu a formulat careva raționamente plauzibile vizavi de respingerea alegațiilor acestora din cererile de apel. Deci, recurenții critică hotărârea pronunțată de instanța de apel, apreciind că aceasta nu a procedat la o examinare proprie a circumstanțelor acestei cauze și nu a respins motivat fiecare argument invocat de partea apărării. De altfel, conform principiilor care se desprind din jurisprudența CtEDO rezultă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenție, înglobează, inter alia, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră relevante pentru cauza lor, Convenția nevizând garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor drepturi concrete și efective (cauza Artico împotriva Italiei, Hotararea din 13 mai 1980). Or, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt într-adevăr „ascultate”, adică analizate temeinic de către instanța de judecată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, în special, în sarcina instanței, obligația de a proceda la o analiză efectivă a mijloacelor, argumentelor și propunerilor de probe ale părților (cauza Perez împotriva Franței [MC] nr. 47.287/99 și cauza Van de Hurk împotriva Olandei, Hotărârea din 19 aprilie 1994), ceea ce la caz nu s-a realizat. Desfășurând ideea că, observațiile părții apărării nu au fost dezbătute de instanța de apel, Colegiul penal lărgit pornește de la aceea că, potrivit cererii de apel declarate de avocatul Miron Constantin în numele inculpatului Rangu Mihail, anexată la fila dosarului 73-87, vol. XIV, acesta își exprimă dezacordul cu sentința din motiv că deși inculpatului prin rechizitoriu i-au fost incriminate 4 episoade comise la data de 14.06.2016, 17.06.2016, 24.06.2016 – percheziția corporală la Gangan Boris și 24.06.2016 – percheziția la domiciliul lui Gangan Boris, însă, prima instanță s-a expus doar la 2 episoade, fără a se expune asupra celorlalte. Consecutiv, în cererea de recurs aceiași parte evidențiază că conform sentinței primei instanțe, Rangu Mihail a fost recunoscut vinovat doar pe 44 două episoade, din 17.06.2016 – în cadrul percheziției la Panea Marin s-a depistat 16 pachețele cu marijuana și din 24.06.2016 – percheziția corporală la Gangan Boris în rezultatul căreia s-a depistat 258 pachețele cu marihuana. Astfel, instanța de apel a eșuat a dat răspuns la alegațiile invocate de către apărătorul inculpatului Rangu Mihail și nu a clarificat circumstanțele neclare pentru apelant, în partea ce ține de episoadele pe care este învinuit acesta. Colegiul reține că, instanța de apel nu a clarificat de ce inculpatul Rangu Mihail este recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii pe episoadele din 14.06.2016 și 24.06.2016 (percheziția la domiciliul lui Gangan Boris) și nu s-a expus asupra învinuirii pe episoadele din 17.06.2016 și 24.06.2016 (percheziția corporală a lui Gangan Boris). În opinia instanței de recurs, instanța de apel a constatat în mod neclar, și divergent vinovăția inculpatului Rangu Mihail, acceptând concluziile primei instanțe și indicând că starea de fapt și de drept este în concordanță cu materialele cauzei și întemeiat a fost stabilită de prima instanță, care a apreciat corect probele și circumstanțele cauzei, încadrând just acțiunile inculpatului Rangu Mihail în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal – circulația ilegală, adică procurarea și păstrarea ilegală a drogurilor sau analogilor acestora, săvârșită în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analogilor acestora, în proporții deosebit de mari. Astfel, Colegiul atestă că, instanța de apel în decizia emisă nu s-a referit la încălcările primei instanțe invocate de apărare, formulând concluzii de ordin general, precum că sentința primei instanțe este întemeiată în partea condamnării inculpaților Rangu Mihail și Panea Marin și incorect l-a achitat pe inculpatul Crețu Eduard. În continuare, după cum se învederează din decizia instanței de apel, aceasta foarte succint s-a referit la criticile din apelurile părții apărării ce ține de provocarea inculpaților de către organele statului de a comite infracțiunea imputată acestora. În opinia instanței de recurs, pentru a formula o motivare corespunzătoare vizavi de inexistența acțiunilor provocatoare exercitate de către organele statului și martorul Vicol Lilian asupra inculpaților pentru a- i determina să comită infracțiunea, instanța de apel urma să indice concret prin ce modalități, acțiuni, cuvinte, gesturi exprimate de inculpat se dovedește contrariul celor susținute de partea apărării, astfel demonstrându-i părții că a fost auzită. Activitatea de provocare trebuie să implice forme concrete de instigare, susceptibile de a genera sub aspect intelectiv luarea unei decizii de a comite infracțiunea. Provocarea poate 45 consta în: rugăminți insistente, promisiuni false, solicitări repetate bazate pe simpatii personale, amenințări etc. Totodată, reieșind din argumentele expuse de către instanța de apel la baza adoptării soluției de casare a sentinței primei instanțe în partea ce ține de achitarea inculpatului Crețu Eduard și emiterea a unei noi hotărâri prin care acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, Colegiul penal lărgit apreciază aceste concluziile, ca fiind de o analiză coroborată a probelor administrate. În opinia Colegiului, instanța de apel nu a verificat toate aspectele învinuirii, iar probele nu au fost minuțios analizate, astfel încât instanța de judecată să facă concluzii certe asupra chestiunilor importante pentru cauză. Așadar, instanța de apel, urma să verifice toate probele, inclusiv cele indirecte, să analizeze cu atenție argumentele părții acuzării, iar în caz de admitere a probelor prezentate de către partea acuzării să formuleze concluzii temeinice, fără a lăsa loc de interpretări, ceea ce nu s-a realizat în deplină măsură la judecarea cauzei în ordine de apel. Exceptând cele deja menționate, în opinia Colegiului penal lărgit, totuși, problema de drept rămasă nesoluționată în această cauză, inclusiv în cel de a-l doilea set al procedurilor desfășurate de instanța de apel, rămâne a fi încadrarea juridică a faptei imputabile inculpaților, care are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecării acestui dosar, determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia. În jurisprudența sa constantă Curtea Europeană a Drepturilor Omului reamintește cu fiecare ocazie posibilă că echitatea unei proceduri se apreciază în raport cu ansamblul acesteia. Vorbind despre importanța încadrării juridice a unei fapte, Colegiul face trimitere la dispozițiile art. 6§3 lit. a) din Convenție, care exprimă necesitatea acordării unei atenții deosebite notificării „acuzației” aduse persoanei deferite judecății. Principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu faptele infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu. În sensul art. 297 Cod de procedură penală, rechizitoriul, este actul de sesizare a instanței de judecată, care este compus din două părți: expunerea și dispozitivul. Expunerea cuprinde informații despre fapta și persoana în privința căreia s-a efectuat urmărirea penală, analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția învinuitului, argumentele invocate de învinuit în apărarea sa și rezultatele verificării acestor argumente, circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea învinuitului, precum și temeiurile pentru liberarea de 46 răspundere penală conform prevederilor art. 53 din Codul penal dacă se constată asemenea temeiuri. Dispozitivul cuprinde date cu privire la persoana învinuitului și formularea învinuirii care i se incriminează cu încadrarea juridică a acțiunilor lui și mențiunea despre trimiterea dosarului în instanța judecătorească competentă. Colegiul mai atrage atenția și asupra faptului că la baza soluției de condamnare a inculpatului Crețu Eduard, instanța de apel a pus declarațiile martorilor Bădilă Ion și Chirilov Alexandru, care în opinia părții apărării nu confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, dat fiind că, aceste declarații sunt contradictorii și nu coroborează cu alte mijloace de probă administrate în cadrul procesului penal. Colegiul atestă că, pentru a-l recunoaște pe inculpatul Crețu Eduard vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, nu era suficient ca instanța de apel să descrie doar declarațiile martorilor Bădilă Ion și Chirilov Alexandru și să enumere probele citite în ședința de judecată, fără a le supune analizei și verificării aprofundate. Astfel, în opinia Colegiului penal lărgit, de către instanța de apel au fost formulate concluzii fără o analiză esențială a probelor și fără a indica cu care probe coroborează cu declarațiile martorilor puse la baza deciziei de condamnare, dacă conform procesului-verbal de percheziție din 24.06.2016 la inculpat nu s-au depistat substanțe interzise, or, simplul fapt că Crețu Eduard s-a plimbat cu motocicleta cu Gangan Boris care a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, nu este temei de a-l recunoaște vinovat și pe Crețu Eduard. Concluziile instanței de apel precum că Crețu Eduard prin intermediul lui Gangan Boris în repetate rânduri îi contacta telefonic pe Rangu Mihail, Panea Marin, Leancă Alexandru și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, cu care negocia comercializarea substanțelor narcotice, poartă un caracter declarativ, or, nu a fost demonstrat prin probele prezentate de către partea acuzării. Colegiul specifică că, instanța de apel în decizia emisă la caz, nu a dat apreciere declarațiilor date de inculpații Rangu Mihail și Gangan Boris, care au declarat că nu se cunosc, precum și declarațiilor martorului Vicol Igor care a declarat că pe Rangu Mihail nu l-a văzut printre persoanele care s-a întâlnit cu fratele său Vicol Lilian. Colegiul penal lărgit ține să menționeze și faptul că în conținutul deciziei instanței de apel se conțin concluzii contradictorii pe marginea calificării acțiunilor inculpaților, or, deși pe de o parte instanța de apel constată vinovăția inculpaților de săvârșirea faptelor de circulație ilegală a 47 substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în același timp instanța de apel face referire și la faptul că „…Crețu Eduard prin intermediul lui Gangan Boris în repetate rânduri îi contacta telefonic pe Rangu Mihail și Panea Marin, cu care negocia comercializarea substanțelor narcotice – marijuana și extract de mac și substanțelor psihotrope – amfetamin, după ce, împărțea acestea în doze mai mici și le comercializa persoanelor dependente de consumul de droguri..”. La acest aspect, instanța de recurs punctează, că potrivit Legii nr. 382 din 06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor cât și potrivit hotărârii Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope se precursorilor acestora, supuse controlului - metamfetamina se atribuie la substanțele psihotrope, însă instanța de apel nu a făcut diferențierea sub acest aspect la calificarea faptelor imputabile inculpaților. În astfel de circumstanțe, Colegiului penal lărgit conchide că la caz, instanța de apel nu s-a clarificat pe deplin cu încadrarea juridică a faptei imputabile inculpaților, care are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecării acestui dosar, determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia. Având în vedere încadrarea juridică a faptelor inculpaților în modul efectuat de către instanța de apel, Colegiul penal lărgit ține să accentueze că inculpaților le-a fost încriminată agravanta conținută la alin. (4) lit. d) al art. 2171 Cod penal, și anume d) în proporții deosebit de mari, totuși în conținutul deciziei la descrierea încadrării juridice a faptelor inculpaților se conține referirea atât la proporții mari cât și la proporții deosebit de mari. Totodată, din decizia instanței de apel nu este clar care sunt probele care demonstrează că la Panea Marin, Rangu Mihail, Crețu Eduard au fost depistate droguri în proporții deosebit de mari. În asemenea situație Colegiul penal conchide că instanța de apel nu a clarificat aspectele necesare referitor la corectitudinea încadrării juridice a acțiunilor incriminate inculpaților. Colegiul constată că, în cadrul procesului penal nu au fost demonstrate acțiunile de procurare, păstrare, transportare și distribuire a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari de către inculpații Panea Marin, Rangu Mihail, Crețu Eduard, or, potrivit procesului-verbal de percheziție corporală din 17.06.2016 (f.d.155, vol. I), la Rangu Mihail nu s-au depistat droguri sau careva substanțe interzise, iar cele 16 pachețele au fost depistate la Panea Marin în cadrul percheziției efectuate(f.d.191, vol. I). Astfel, Colegiul atestă că, din decizia instanței de apel nu este clar de unde inculpații Panea Marin, Rangu Mihail, Crețu Eduard au procurat 48 substanțele narcotice, unde le-au păstrat, cui au fost vândute aceste substanțe narcotice și prețul cu care au fost vându-te, or, în cadrul măsurilor speciale de investigații nu au fost efectuate înregistrări video sau audio ce ar demonstra faptul circulației ilegale a drogurilor în acțiunile inculpaților. Totodată, instanța de recurs reține că, nu a fost demonstrat că infracțiunea fost comisă prin participație, or, deși instanța de apel pe deoparte constată că „nu s-a dovedit existența legăturii strânse între inculpați, precum și alte persoane nestabilite, care să ateste acțiuni în ansamblu și concrete ale inculpaților la comiterea infracțiunii”, pe de altă parte instanța de apel relevă că „din materialele cauzei s-a constat cu certitudine participarea complexă a inculpaților Panea Marin și Rangu Mihail, cu alte persoane în privința cărora cauzele penale au fost disjungate în proceduri separate”, ca în final să constate că inculpații Rangu Mihail și Panea Marin au comis infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Colegiul conchide că, instanța de apel a acceptat concluziile părții acuzării privind vinovăția inculpatului Panea Marin fără a da o analiză și o apreciere detaliată a fiecărei circumstanțe de drept și de fapt și apus la baza deciziei unele probe care nu au fost obiectul cercetării judecătorești în ședința instanței de apel. Într-o altă ordine de idei, instanța de recurs observă că pe parcursul judecării cauzei în instanța de apel, avocații au înaintat o serie de argumente care urmau a fi elucidate și reflectate în decizia instanței de apel, și anume: - în rechizitoriu a fost invocată circulația substanțelor psihotrope, iar în sentința primei instanțe s-a invocat circulația substanțelor narcotice și psihotrope; - au fost emise ordonanțe de către procurori care nu au fost incluși în grupul de urmărire penală, adică persoane neîmputernicite; - inculpatului Rangu Mihail i-au fost incriminate acțiunile comise de către Gangan Boris la 24.06.2016, or, la acea dată Rangu Mihail se afla în arest; - martorii Bădilă Ion și Stratulat Igor care au fost audiați ca martori nu au putut răspunde la mai multe întrebări adresate de către partea apărării; - deși a fost înaintat o cerere privind audierea în calitate de martor pe Gangan Boris, prima instanță nu a depus un efort pentru a-l audia; - nu s-au făcut interpelări la instituțiile statului pentru obținerea informațiilor relevante la caz, deși a fost solicitat de către partea apărării. Astfel, instanța de apel a trecut cu vederea respectivele aspecte esențiale pentru procesul penal, cu toate că fiind învestită cu atribuții de judecare a cauzei conform normelor stabilite pentru prima instanță, aceasta urma să analizeze toate aspectele învinuirii înaintate, inclusiv prin prisma 49 problemelor ridicate de partea apărării la etapa judecării în prima instanță și să ofere un răspuns motivat. În speță, Colegiul penal lărgit constată că argumentele părții apărării enunțate în cadrul ședinței de apel nu au fost analizate și puse în discuția părților, conform principiului contradictorialității și principiului egalității armelor în procesul penal, ceea ce constituie o condiție necesară întru respectarea dreptului la un proces echitabil al inculpaților. Astfel, Colegiul penal lărgit analizând hotărârea atacată, reține că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar această eroare se conține în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și constituie temei de casare a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată. La rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 436 și art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93-95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Conoval Igor în numele inculpatului Crețu Eduard, de către avocatul Miron Constantin în numele inculpatului Rangu Mihail, de către inculpatul Rangu Mihail, de către avocatul Coptu Sergiu în numele inculpatului Panea Marin și de către 50 inculpatul Crețu Eduard, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui Panea Marin X, Rangu Mihail X, Crețu Eduard X și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Crețu Eduard X, se eliberează imediat din penitenciar dacă nu execută arest preventiv sau pedeapsa cu închisoare, în baza altor hotărâri judecătorești. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 28 iulie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Catan Liliana 51