1ra-1045/2021 — art.152 alin. 1, 166-1 alin. 2 lit. b, c CP

Prima instanță: 14.06.2017 - 20.01.2020;

Instanța de apel : 26.02.2020 - 15.12.2020;

Instanța de recurs ordinar : 01.03.2021 – 31.03.2021. Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T : 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 ianuarie 2020, a fost achitat Sandu Andrei, învinuit în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, pentru că fapta lui nu întrunește elementele constitutive ale acestei infracțiuni. Sandu Andrei a fost considerat reabilitat pe acest capăt de învinuire. Sandu Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost numită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 850 (opt sute cincizeci) unități convenționale, ceea ce constituie 17 000 (șaptesprezece mii) lei. Chirtoacă Ion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost numită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 (opt sute) unități convenționale, ceea ce constituie 16 000 (șaisprezece mii) lei. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Lysenko Andriy împotriva inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion. S-a încasat în mod solidar din contul inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion în beneficiul părții vătămate Lysenko Andriy suma de 1445 (una mie patru sute patruzeci și cinci) lei MD cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune. 1 S-a încasat din contul lui Sandu Andrei în beneficiul lui Lysenko Andriy suma de 12 000 (doisprezece mii) lei MD cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. S-a încasat de la Chirtoacă Ion în beneficiul lui Lysenko Andriy suma de 10 000 (zece mii) lei MD cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. În rest pretențiile cu privire la încasarea prejudiciului moral, au fost respinse ca fiind neîntemeiate. S-a încasat în mod solidar din contul inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion în beneficiul părții vătămată Lysenko Andriy suma de 2 000 (două mii) lei MD cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Trosteanețchi Serghei împotriva inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion. S-a încasat din contul lui Sandu Andrei în beneficiul lui Trosteanețchi Serghei suma de 12 000 (doisprezece mii) le MD cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. S-a încasat de la Chirtoacă Ion în beneficiul lui Trosteanețchi Serghei suma de 10 000 (zece mii) lei MD cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. În rest pretențiile cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, au fost respinse ca fiind neîntemeiate. S-a încasat în mod solidar din contul inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion în beneficiul părții vătămată Trosteanețchi Serghei suma de 2 000 (două mii) lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Mocreac Alexandru împotriva inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion. S-a încasat în mod solidar din contul inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion în beneficiul părții vătămată Mocreac Alexandru suma de 762 (șapte sute nouăzeci și doi), 99 lei MD cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune. S-a încasat din contul lui Sandu Andrei în beneficiul lui Mocreac Alexandru suma de 12 000 (doisprezece mii) lei MD cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. S-a încasat de la Chirtoacă Ion în beneficiul lui Mocreac Alexandru suma de 10 000 (zece mii) lei MD cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. În rest pretențiile cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, au fost respinse ca fiind neîntemeiate. S-a încasat în mod solidar din contul inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion în beneficiul părții vătămate Mocreac Alexandru suma de 2 000 (două mii) lei MD cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. S-a admis cerința acuzatorului de stat cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare. S-a încasat în mod solidar din contul inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion în beneficiul statului suma de 4013 (patru mii treisprezece) lei MD cu titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că inculpatul Chirtoacă Ion în baza ordinului directorului agenției de pază „Prosecutor” SRL din 02.01.2014, deținând funcția de funcționar de gardă operativ al agenției de pază nominalizate, 2 reprezentând această instituție, care activa în baza licenței nr. 032092, eliberată la 12.01.2006 de Camera de Licențiere, conform căreia se acordau angajaților acesteia împuterniciri de a desfășura activitate particulară de pază și fiind în virtutea acestor atribuții funcționale, persoană care acționează cu titlu oficial contrar prevederilor art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04.11.1950, ratificată de Republica Moldova la 12.09.1997, art. 24 din Constituția Republicii Moldova, art. 2 lit. d), art. 28 alin. (4) din Legea nr.283-XV din 04.07.2003 „Privind activitatea particulară de detectiv și de pază”, pct.2, 3 lit. a) din Atribuțiile conducătorilor și personalului care practică activitate particulară de pază aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 667 din 08.07.2005 „Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr. 283-XV din 04.07.2003 privind activitatea particulară de detectiv și de pază”, instrucțiunii de serviciu, care îl obligau să nu supună pe nimeni la tortură, tratament inuman sau degradant, să contribuie la respectarea intereselor statului și la menținerea ordinii publice, să aplice forța fizică exclusiv în modul stabilit de legislația în vigoare, să acorde ajutor organelor de drept la menținerea ordinii publice, să respecte drepturile și libertățile omului, a comis infracțiunea de tortură în următoarele circumstanțe: Astfel el, acționând cu titlu oficial în vederea contribuirii la respectarea intereselor statului în menținerea ordinii publice, în baza semnalului de alarmă declanșat de la barul „La o bere” din str. Matei Basarab, 5/1, mun. Chișinău, la 28.11.2015, aproximativ la orele 02:00, s-a deplasat în componența unui echipaj comun cu colegul său de serviciu Andrei Sandu, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în localul de agrement nominalizat, unde încălcînd obligațiile sale funcționale, nu a contribuit la menținerea ordinii publice prin aplanarea altercației inițiate între barman-ul Diana Ungureanu și clientul Andrei Lysenco pentru ce a fost solicitată intervenția sa, dar, contrar atribuțiilor sale de serviciu, aflându-se la terasa localului menționat, reproșându-i ultimului că nu ar fi achitat integral un cont de deservire, acționând intenționat, în complicitate cu colegul său de serviciu Andrei Sandu, au inițiat un conflict cu cet. Andrei Lysenco în cadrul căruia Ion Chirtoacă i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu pumnii în regiunea feței provocându-i, conform Raportului de expertiză medico-legală nr.3035/D, vătămări corporale ușoare manifestate prin fractura oaselor nazale fără deplasare, echimoze și excoriații pe față, după care l-a maltratat și pe cet. Serghei Trosteanețchi care a intervenit pentru a curma acțiunile violente, aplicându-i multiple lovituri cu pumnii în regiunea feței și urechii stângi, provocându- i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 5924, vătămări corporale ușoare manifestate prin perforația membranei timpanice pe stânga, otită medie acută posttraumatic, echimoză cu excoriație la nivelul pavilionului auricular stâng, echimoză la nivel mucoasei buzei inferioare. Sandu Andrei în baza ordinului directorului agenției de pază „Prosecutor” SRL din 02.01.2014, deținând funcția de funcționar de gardă operativ al agenției de pază nominalizate, reprezentând această instituție, care activa în baza licenței nr. 032092, eliberată la 12.01.2006 de Camera de Licențiere, conform căreia se acordau angajaților 3 acesteia împuterniciri de a desfășura activitate particulară de pază și fiind în virtutea acestor atribuții funcționale, persoană care acționează cu titlu oficial contrar prevederilor art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04.11.1950, ratificată de Republica Moldova la 12.09.1997, art. 24 din Constituția Republicii Moldova, art. 2 lit. d), art. 28 alin. (4) din Legea nr.283-XV din 04.07.2003 „Privind activitatea particulară de detectiv și de pază”, pct.2, 3 lit. a) din Atribuțiile conducătorilor și personalului care practică activitate particulară de pază aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 667 din 08.07.2005 „Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr. 283-XV din 04.07.2003 privind activitatea particulară de detectiv și de pază”, instrucțiunii de serviciu, care îl obligau să nu supună pe nimeni la tortură, tratament inuman sau degradant, să contribuie la respectarea intereselor statului și la menținerea ordinii publice, să aplice forța fizică exclusiv în modul stabilit de legislația în vigoare, să acorde ajutor organelor de drept la menținerea ordinii publice, să respecte drepturile și libertățile omului, a comis infracțiunea de tortură în următoarele circumstanțe: Astfel el, acționând cu titlu oficial în vederea contribuirii la respectarea intereselor statului în menținerea ordinii publice, în baza semnalului de alarmă declanșat de la barul „La o bere” din str. Matei Basarab, 5/1, mun. Chișinău, la 28.11.2015, aproximativ la orele 02:00, s-a deplasat în componența unui echipaj comun cu colegul său de serviciu Chirtoacă Ion, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în localul de agrement nominalizat, unde încălcând obligațiile sale funcționale, nu a contribuit la menținerea ordinii publice prin aplanarea altercației inițiate între barman-ul Diana Ungureanu și clientul Andrei Lysenco pentru ce a fost solicitată intervenția sa, dar, contrar atribuțiilor sale de serviciu, aflându-se la terasa localului menționat, reproșându-i ultimului că nu ar fi achitat integral un cont de deservire, acționând intenționat, în complicitate cu colegul său de serviciu Chirtoacă Ion, au inițiat un conflict cu cet. Andrei Lysenco în cadrul căruia Andrei Sandu l-a maltratat pe cet. Alexandru Mocreac care a intervenit pentru a curma acțiunile violente, aplicându-i multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, provocându-i, conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 3099/D, vătămări corporale manifestate, echimoze și excoriații la nivelul feței, echimoze la nivelul membrelor superioare, coapsei stângi. Acțiunile intenționate ale lui Chirtoacă Ion și Sandu Andrei au fost calificate în baza art. 1661 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, infracțiunea de cauzare intenționată a unei dureri fizice, care reprezintă tratament inuman, de către o persoană care acționează cu titlu oficial, săvârșite asupra a mai multor persoane, de 2 persoane. Astfel, prin sentința nominalizată s-a mai reținut că: prin rechizitoriu, Sandu Andrei este învinuit în faptul că în același timp și în aceleași circumstanțe, aflându-se la terasa aceluiași local de agrement, acționând intenționat, urmărind premeditat scopul provocării vătămărilor corporale cet. Alexandru Mocreac, i-a aplicat ultimului o lovitură cu piciorul în regiunea cutiei toracice cauzând victimei, conform Raportului 4 de expertiză medico-legală nr. 3099/D, vătămări corporale medii manifestate prin fractura coastei a VIII pe linia axilară anterioară pe dreapta cu deplasare. Organul de urmărire penală a calificat acțiunile intenționate ale lui Sandu Andrei Alexandru și în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, adică, vătămarea intenționată medie a integrității corporale. 3. Împotriva sentinței au declarat apeluri: 3.1. - procurorul Tatiana Timofti-Rusanovscaia. În apelul său, procurorul a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20.01.2020, privind achitarea lui Sandu Andrei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: să fie recunoscut vinovat și condamnat Sandu Andrei, de comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(l) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 240 de ore. Astfel a solicitat și aplicarea pedepsei complementare în conformitate cu prevederile art. 1661 alin.(2) lit. b) și c) din Codul penal, de stabilit inculpatului Sandu Andrei pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitatea particulară de pază, pe un termen de 7 ani. Potrivit art. 84 alin.(l), (3) Cod penal, a-i stabili pedeapsa definitivă lui Sandu Andrei, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea totală a pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 240 de ore cu pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 850 unități convenționale, ceea ce constituie 17 000 lei, (stabilită prin sentința din 20.01.2020), cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitatea particulară de pază, pe un termen de 7 ani, care urmează a fi executate de sine stătător. În conformitate cu prevederile art. 1661 alin.(2) lit. b) și c) Cod penal, a-i stabili inculpatului Chirtoacă Ion pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitatea particulară de pază, pe un termen de 7 ani. 3.2. - părțile vătămate Mocreac Alexandru, Lysenco Andrei și Trosteanețchi Serghei. În apel au solicitat admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei mun Chișinău, sediul Buiucani din 20.01.2020 în partea încasării prejudiciului moral cauzat prin infracțiune. Admiterea integrală Cererii de chemare în judecată în partea încasării de la Sandu Andrei și Chirtoacă Ion a prejudiciului moral în suma de: 50 000 (cinci zeci) mii lei lui Mocreac Alexandru; 50 000 (cinci zeci) mii lei lui Trosteanețchi Serghei; 50 000 (cinci zeci) mii lei lui Lysenco Andrei. 3.3. - avocatul Lupea Georgeta în numele inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Leonid: În apel a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20.01.2020 ca ilegală și neîntemeiată și pronunțarea deciziei prin care Sandu Andrei și Chirtoacă Ion sa fie achitați pe art.166 alin. (2) lit. b, c Cod penal, pe motiv că în acțiunile lor nu există componența de infracțiune incriminate. Admiterea încasării pentru plata cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizelor suportate 5 în cadrul procesului penal, nu pot fi încasate de la inculpați în contul statului, or, legislația în vigoare nu conține nici o normă care să prevadă încasarea acestor cheltuieli. Potrivit prevederilor art.227 alin.(1), (3) Cod de procedură penală cheltuieli judiciare sînt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal; cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat daca legea nu prevede altă modalitate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2020, a fost respins, ca nefondat, apelul părților vătămate Mocreac Alexandru, Lîsenco Andrei și Trosteanețchi Serghei. A fost admis apelul declarat de procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale Tatiana Timofti-Rusanovscaia, avocatului Georgeta Lupea în numele inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion, casată parțial sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 20 ianuarie 2020, în partea achitării inculpatului Sandu Andrei, în partea pedepsei complimentare nesoluționate și cheltuielilor judiciare, a fost pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru primă instanță, după cum urmează: Sandu Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 240 ore cu liberarea de pedeapsa numită în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspunderea penală. Lui Sandu Andrei și Chirtoacă Ion, recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 1661 alin. (2), lit. b) și c) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa complimentară - privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitatea particulară de pază, pe un termen de 5 (cinci) ani pentru fiecare. Cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză medico- legală nr. 5924 din 01.12.2015, nr. 5924 din 02.12.2015, nr. 3035/D, nr. 5923 din 30.11.2015, nr. 3099/D, rapoartelor de expertiză psihiatrico-psihologică legală ambulatorie nr.nr. 907a-909a-2016, în sumă de 4013,00 (patru mii treisprezece) lei se trec în contul statului. În rest, sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a constatat următoarele: inculpatul Chirtoacă Ion în baza ordinului directorului agenției de pază „Prosecutor” SRL din 02.01.2014, deținând funcția de funcționar de gardă operativ al agenției de pază nominalizate, reprezentând această instituție, care activa în baza licenței nr. 032092, eliberată la 12.01.2006 de Camera de Licențiere, conform căreia se acordau angajaților acesteia împuterniciri de a desfășura activitate particulară de pază și fiind în virtutea acestor atribuții funcționale, persoană care acționează cu titlu oficial contrar prevederilor art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04.11.1950, ratificată de Republica Moldova la 12.09.1997, art. 24 din Constituția Republicii Moldova, art. 2 lit. d), art. 28 alin. (4) din Legea nr.283-XV din 04.07.2003 „Privind activitatea particulară de detectiv și de pază”, pct.2, 3 lit. a) din Atribuțiile conducătorilor și personalului care 6 practică activitate particulară de pază aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 667 din 08.07.2005 „Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr. 283-XV din 04.07.2003 privind activitatea particulară de detectiv și de pază”, instrucțiunii de serviciu, care îl obligau să nu supună pe nimeni la tortură, tratament inuman sau degradant, să contribuie la respectarea intereselor statului și la menținerea ordinii publice, să aplice forța fizică exclusiv în modul stabilit de legislația în vigoare, să acorde ajutor organelor de drept la menținerea ordinii publice, să respecte drepturile și libertățile omului, a comis infracțiunea de tortură în următoarele circumstanțe: Astfel el, acționând cu titlu oficial în vederea contribuirii la respectarea intereselor statului în menținerea ordinii publice, în baza semnalului de alarmă declanșat de la barul „La o bere” din str. Matei Basarab, 5/1, mun. Chișinău, la 28.11.2015, aproximativ la orele 02:00, s-a deplasat în componența unui echipaj comun cu colegul său de serviciu Andrei Sandu, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în localul de agrement nominalizat, unde încălcînd obligațiile sale funcționale, nu a contribuit la menținerea ordinii publice prin aplanarea altercației inițiate între barman-ul Diana Ungureanu și clientul Andrei Lysenco pentru ce a fost solicitată intervenția sa, dar, contrar atribuțiilor sale de serviciu, aflându-se la terasa localului menționat, reproșându-i ultimului că nu ar fi achitat integral un cont de deservire, acționând intenționat, în complicitate cu colegul său de serviciu Andrei Sandu, au inițiat un conflict cu cet. Andrei Lysenco în cadrul căruia Ion Chirtoacă i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu pumnii în regiunea feței provocându-i, conform Raportului de expertiză medico-legală nr.3035/D, vătămări corporale ușoare manifestate prin fractura oaselor nazale fără deplasare, echimoze și excoriații pe față, după care l-a maltratat și pe cet. Serghei Trosteanețchi care a intervenit pentru a curma acțiunile violente, aplicându-i multiple lovituri cu pumnii în regiunea feței și urechii stângi, provocându- i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 5924, vătămări corporale ușoare manifestate prin perforația membranei timpanice pe stânga, otită medie acută posttraumatic, echimoză cu excoriație la nivelul pavilionului auricular stâng, echimoză la nivel mucoasei buzei inferioare. Sandu Andrei în baza ordinului directorului agenției de pază „Prosecutor” SRL din 02.01.2014, deținând funcția de funcționar de gardă operativ al agenției de pază nominalizate, reprezentând această instituție, care activa în baza licenței nr. 032092, eliberată la 12.01.2006 de Camera de Licențiere, conform căreia se acordau angajaților acesteia împuterniciri de a desfășura activitate particulară de pază și fiind în virtutea acestor atribuții funcționale, persoană care acționează cu titlu oficial contrar prevederilor art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04.11.1950, ratificată de Republica Moldova la 12.09.1997, art. 24 din Constituția Republicii Moldova, art. 2 lit. d), art. 28 alin. (4) din Legea nr.283-XV din 04.07.2003 „Privind activitatea particulară de detectiv și de pază”, pct.2, 3 lit. a) din Atribuțiile conducătorilor și personalului care practică activitate particulară de pază aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 667 din 08.07.2005 „Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr. 283-XV din 04.07.2003 7 privind activitatea particulară de detectiv și de pază”, instrucțiunii de serviciu, care îl obligau să nu supună pe nimeni la tortură, tratament inuman sau degradant, să contribuie la respectarea intereselor statului și la menținerea ordinii publice, să aplice forța fizică exclusiv în modul stabilit de legislația în vigoare, să acorde ajutor organelor de drept la menținerea ordinii publice, să respecte drepturile și libertățile omului, a comis infracțiunea de tortură în următoarele circumstanțe: Astfel el, acționând cu titlu oficial în vederea contribuirii la respectarea intereselor statului în menținerea ordinii publice, în baza semnalului de alarmă declanșat de la barul „La o bere” din str. Matei Basarab, 5/1, mun. Chișinău, la 28.11.2015, aproximativ la orele 02:00, s-a deplasat în componența unui echipaj comun cu colegul său de serviciu Chirtoacă Ion, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în localul de agrement nominalizat, unde încălcând obligațiile sale funcționale, nu a contribuit la menținerea ordinii publice prin aplanarea altercației inițiate între barman-ul Diana Ungureanu și clientul Andrei Lysenco pentru ce a fost solicitată intervenția sa, dar, contrar atribuțiilor sale de serviciu, aflându-se la terasa localului menționat, reproșându-i ultimului că nu ar fi achitat integral un cont de deservire, acționând intenționat, în complicitate cu colegul său de serviciu Chirtoacă Ion, au inițiat un conflict cu cet. Andrei Lysenco în cadrul căruia Andrei Sandu l-a maltratat pe cet. Alexandru Mocreac care a intervenit pentru a curma acțiunile violente, aplicându-i multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, provocându-i, conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 3099/D, vătămări corporale manifestate prin echimoze și excoriații la nivelul feței, echimoze la nivelul membrelor superioare, coapsei stângi. Tot el, Sandu Andrei în același timp și în aceleași circumstanțe, aflându-se la terasa aceluiași local de agrement, acționând intenționat, urmărind premeditat scopul provocării vătămărilor corporale cet. Alexandru Mocreac, i-a aplicat ultimului o lovitură cu piciorul în regiunea cutiei toracice cauzând victimei, conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 3099/D, vătămări corporale medii manifestate prin fractura coastei a VIII pe linia axilară anterioară pe dreapta cu deplasare. Instanța de apel a menționat că acțiunile intenționate ale lui Chirtoacă Ion și Sandu Andrei urmează a fi calificate în baza art. 1661 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, infracțiunea de cauzare intenționată a unei dureri fizice, care reprezintă tratament inuman, de către o persoană care acționează cu titlu oficial, săvârșite asupra a mai multor persoane, de 2 persoane și suplimentar Sandu Andrei a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, adică, vătămarea intenționată medie a integrității corporale. Instanța de apel a considerat că instanța de fond, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, conform cărora, 1) Fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. (2) Reprezentantul organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării 8 lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. (3) Nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanța de judecată, și în așa mod a ajuns la concluzia greșită de a-l achita pe Sandu Andrei de săvîrșirea infracțiunii prevăzut art. 152 alin. (1) Cod penal din motive, că fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii. Astfel, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpaților Chirtoacă Ion și Sandu Andrei pe art. 1661 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, precum și vinovăția inculpatului Sandu Andrei pe art. 152 alin. (1) Cod penal în comiterea faptelor sus- indicate, este dovedită prin următoarea sistemă de probe veridice, concludente, pertinente și utile, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Trosteanețchi Serghei, părții vătămate Mocreac Alexandru, părții vătămate Lysenco Andriy, martorului Ungureanu Diana, martorului Triboi Andrei, martorului Gașpar Andrei. Mai mult ca atât, instanța de apel a constatat cu certitudine că vina inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Leonid se mai dovedește integral și prin următoarele probe scrise și documente, care coroborează cu întreaga sistemă de probe analizate mai sus, cum ar fi : - proces-verbal de cercetare la fața locului, cu anexă foto-tabel, efectuat la 28.11.2015, la terasa barului „La o bere” (Vol. I, f.d. 9-13); - raport de expertiză medico-legală nr. 5924, (Vol. I, f.d. 83-85); - raport de expertiză medico-legală nr. 5924 din 02.12.2015, (Vol. I, f.d. 88-90); - raport de expertiză medico-legală nr. 3035/D, (Vol. I, f.d. 93-94); - raport de expertiză medico-legală nr.3099/D, (Vol. I, fd 107-108); - proces-verbal de confruntare efectuat la 23.12.2015, între partea vătămată Andrei Triboi și bănuitul Ion Chirtoacă, în cadrul căruia ambii au negat faptul provocării cărorva lovituri intenționate, însă ambii au recunoscut că între ei a avut loc o altercație (Vol. I, f.d. 145); - proces-verbal de confruntare efectuat la 05.02.2016, între partea vătămată Serghei Trosteanețchi și bănuitul Ion Chirtoacă, în cadrul căreia Trosteanețchi a declarat că personal Chirtoacă i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea mandibulei din partea stângă și o altă lovitură cu pumnul în regiunea urechii stângi. Chirtoacă a declarat că a aplicat violența însă nu lovituri intenționate și că el ar fi fost agresat de către Trosteanețchi de loviturile căruia se apăra (Vol. I, f.d. 149-151); - proces-verbal de confruntare efectuat la 05.02.2016, între partea vătămată Andrei Lysenko și bănuitul Ion Chirtoacă, în cadrul căreia Lysenko a declarat că a fost agresat de către echipajul agenției de pază din care făcea parte și Chirtoacă care acționau de comun acord, însă nemijlocit vătămările i-au fost provocate de o persoană mai înaltă decât Chirtoacă (Vol. I, f.d. 153-154); - proces-verbal de confruntare efectuat la 05.02.2016, între partea vătămată Alexandru Mocreac și bănuitul Ion Chirtoacă, în cadrul căreia Mocreac a declarat că a fost agresat de către Chirtoacă, însă nu a putut indica exact în care regiuni ale corpului a fost nemijlocit lovit de către acesta (Vol. I, f.d. 156-157); 9 - proces-verbal de confruntare efectuat la 09.02.2016, între partea vătămată Alexandru Mocreac și bănuitul Andrei Sandu, în cadrul căreia Mocreac a declarat că nemijlocit Sandu a fost inițiatorul altercației și că acesta nemijlocit i-a aplicat lovituri cu pumnii în regiunea capului, cu picioarele în regiunea organelor genitale precum și aplicarea loviturilor cu bastonul de cauciuc în diferite regiuni ale corpului. Sandu de asemenea a declarat că a fost agresat fizic de către Mocreac care i-a aplicat lovituri în regiunea capului și corpului (Vol. I, f.d. 162-163); - proces-verbal de confruntare efectuat la 09.02.2016, între partea vătămată Serghei Trosteanețchi și bănuitul Andrei Sandu, în cadrul căreia Trosteanețchi a declarat că nemijlocit de către Sandu nu a fost agresat fizic, iar Sandu a negat faptul că ar fi fost agresat de către primul. (Vol. I, f.d. 164-165); - proces-verbal de confruntare efectuat la 09.02.2016, între partea vătămată Andrei Lysenko și bănuitul Andrei Sandu, în cadrul căreia Lysenko a declarat că nemijlocit de către Sandu a fost doar bruscat, iar aplicarea cărorva lovituri din partea acestuia nu a sesizat. Sandu de asemenea a declarat că nu a sesizat aplicarea cărorva lovituri din partea lui Lysenko, deoarece capul i-a fost acoperit cu scurta sa (Vol. I, f.d. 166-167); - proces-verbal de confruntare efectuat la 17.02.2016, între martorul Diana Ungureanu și Alexandru Mocreac, în cadrul căreia ambii și-au susținut declarațiile sale anterioare (Vol. I, f.d. 184-185); - proces-verbal de confruntare efectuat la 17.02.2016, între martorul Diana Ungureanu și partea vătămată Andrei Lysenko, în cadrul căreia ambii și-au susținut declarațiile sale anterioare (Vol. I, f.d. 186-188); - proces-verbal de ridicare din 17.02.2016, de la partea vătămată Serghei Trosteanețchi, a unui CD - R „Verbatim” (Vol. I, f.d. 190); - proces-verbal de examinare discului de model „CD-R, 700 Mb, 80 min, „Verbatim”, (Vol. I, f.d. 193); - raportul de expertiză psihiatrico-psihologică legală ambulatorie nr. 907a – 2016, (Vol. II, f.d. 3-7); - raportul de expertiză psihiatrico-psihologică legală ambulatorie nr. 908a - 2016, (Vol. II, f.d. 8-11); - raportul de expertiză psihiatrico-psihologică legală ambulatorie nr. 909a - 2016, (Vol. II, f.d. 56-57, 60). Astfel, instanța de apel a considerat că, aceste probe scrise și documentele examinate, coroborează cu declarațiile părțiii vătămate Mocreac Alexandru, a martorilor Ungureanu Diana și Triboi Andrei, cât și cu întreaga sistemă de probe analizată și apreciată mai sus prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care indică la Sandu Andrei ca persoana care, a aplicat lovitură cu piciorul lui Mocreac Alexandru în regiunea cutiei toracice. Instanța de apel a conchis că, declarațiile depuse de către inculpatul Sandu Andrei, prin care nu-și recunoaște vina în comiterea infracțiunii comise de el, sunt declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală, 10 și se combat de întreaga sistemă de probe analizată și apreciată mai sus, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, întrucît nu sunt susținute prin careva probe și nu coroborează cu ansamblu de probe examinate. Instanța de apel a considerat că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Sandu Andrei, în săvîrșirea vătămării intenționate medie a integrității corporale și o califică ca o metodă de apărare, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de bănuit, învinuit sau inculpat nu poate fi urmărită penal pentru depunerea declarațiilor intenționat false, decât în cazurile expres prevăzută de legea procesual penală, iar nerecunoașterea vinei de către Sandu Andrei pe întreg procesul penal se apreciază ca un drept al acestuia și ca o metodă de apărare. Instanța de apel a considerat că instanța de fond neîntemeiat a dispus achitarea lui Sandu Andrei pe motiv că fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii, deoarece reieșind din cele sus-indicate instanța de apel a constatat cu certitudine, că în volum deplin dovedesc vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii imputate lui. Reieșind din întreaga sistemă de probe enumerate mai sus și apreciate de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul comiterii de către Sandu Andrei a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, or pe parcursul cercetării judecătorești au fost prezentate instanței suficiente probe ce confirmă cu certitudine săvîrșirea de către Sandu Andrei a vătămării intenționate medie a integrității corporale în privința părții vătămate Mocreac Alexandru. Instanța de apel a considerat că, prima instanță a luat o poziție subiectivă și unilaterală a admis doar argumentele apărării și a inculpatului, deși majoritatea din ele purtau un caracter declarativ și contradictoriu. Astfel, instanța de apel a conchis că obiectul juridic special al infracțiunii de vătămare intenționată medie a integrității corporale îl constituie relațiile sociale cu privire la sănătatea persoanei. Obiectul material al acestei infracțiuni, în speță, îl reprezintă integritatea corporală a părții vătămate, Mocreac Alexandru. Prin acțiunile săvârșite de Sandu Andrei au fost aduse atingeri integrității corporale părții vătămate, Mocreac Alexandru. În speță, latura obiectivă s-a realizat prin fapta prejudiciabilă ce constă în acțiunea de cauzare a vătămării medii a integrității corporale, care s-a manifestat prin aplicarea de către Sandu Andrei a loviturii cu piciorul în regiunea cutiei toracice a cet. Alexandru Mocreac, ce a cauzat fractura coastei a VIII pe linia axilară anterioară pe dreapta cu deplasare, etc, care condiționează dereglarea îndelungată a sănătății și cauzarea vătămărilor corporale medii, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 3099/D. Trăsătură distinctivă a vătămării medii a integrității corporale este exprimată în pierderea considerabilă și stabilă a capacității de muncă, astfel, în speță partea vătămată, Mocreac Alexandru, în urma celor întâmplate, timp de 2 săptămâni s-a aflat la regim de pat, având fracturată o coastă, după ce o perioadă de 8 luni nu a putut lucra, deoarece legămintele mâinii stângi i-au fost întinse. 11 În cadrul urmăririi penale, legătura directă dintre acțiunile inculpatului Sandu Andrei și vătămarea medie a integrității corporale cauzată părții vătămate, Mocreac Alexandru, a fost dovedită prin raportul de expertiză medico-legală nr.3099/D, prin conținutul procesului-verbal de confruntare efectuat la 09.02.2016, între partea vătămată Alexandru Mocreac și bănuitul Andrei Sandu, în cadrul căreia Mocreac A. a declarat că nemijlocit Sandu a fost inițiatorul altercației și că acesta nemijlocit i-a aplicat lovituri cu pumnii în regiunea capului, cu picioarele în regiunea organelor genitale precum și aplicarea loviturilor cu bastonul de cauciuc în diferite regiuni ale corpului, cît și prin declarațiile părții vătămate și a martorilor care au fost depuse inclusiv și în cadrul cercetării judecătorești. Instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului Sandu Andrei este direct indicată de către partea vătămată, Mocreac Alexandru care a declarat că, „în timp ce se afla la pământ, anume Sandu Andrei i-a aplicat o lovitură cu piciorul, iar pentru un moment și-a pierdut cunoștința”, „În regiunea coastelor a fost lovit de către Sandu cu piciorul în timp ce se afla la pământ”. Cînd ei s-au oprit, el (Mocreac A.) a încercat să ridice capul și să se sprijine de cot, în acel moment a văzut cum Sandu A. și-a luat vînt și cu piciorul l-a lovit în față, ca rezultat el a pierdut cunoștința. Învinuirea de comiterea infracțiunii vizate adusă inculpatului Sandu Andrei este bazată și pe declarațiile părții vătămate Trosteanețchi Serghei care a indicat direct că anume inculpatul a aplicat forța fizică în privința lui Mocreac Alexandru cauzându-i acestuia leziuni corporale, menționând că: „lui Mocreac A. i-au fost aplicate lovituri cu mâinile si picioare din partea ambilor inculpați, însă mai agresiv dintre ei, era Sandu Andrei”. „Sandu Andrei a luat din mașină bastonul de cauciuc și i-a aplicat lovituri lui Mocreac A. în regiunea corpului și a capului. În acel moment Mocreac Alexandru era culcat la pământ și încerca să se apere.” Totodată, și prin declarațiile martorului Triboi Andrei se confirmă cele incriminate inculpatului, declarând că, „La venirea poliției, toți s-au liniștit, și în acel moment a fost ridicat de la pământ și Alexandru Mocreac. A mai completat, că lovituri cu bastonul de cauciuc a aplicat Sandu Andrei. Referitor la apelul părților vătămate Mocreac Alexandru, Lysenco Andrei și Trosteanețchi Serghei privind încasarea daunei morale din contul inculpaților, instanța de apel a constatat că instanța de fond a ținut cont de gravitatea infracțiunilor comise, de rolul fiecărui inculpat la săvîrșirea infracțiunii, de intensitatea și cararcterul suferințelor fizice și psihice cauzate. Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei s-a condus de prevederile art. 61 alin. (1) și (2) Cod penal. La stabilirea pedepsei instanța de fond a luat în considerare prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal. La caz, componența de infracțiune imputată inculpaților Chirtoacă Ion și Sandu Andrei, prevăzută art. 1661 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, stabilește pedeapsa cu închisoare de la 3 la 8 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani. 12 Totodată, relevant de menționat este faptul că la momentul comiterii infracțiunii, 28.11.2015, în redacția Legii 252 din 08.11.2012 în vigoare din 21.12.2012, fapta prevăzute de art. 1661 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, se pedepsea cu închisoare de la 3 la 8 ani sau cu amendă în mărime de la 800 la 1000 de unități convenționale, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani. Ținând cont de faptul că, inculpații au săvârșit fapta prejudiciabilă prevăzută de art. 1661 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, până la intrarea în vigoare a legii în vigoare la momentul pronunțării sentinței, instanța de apel a aplicat în privința persoanei legea penală mai blândă, care era în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii, or potrivit art. 10 alin. (2) Cod penal, legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv. În acest fel, instanța de apel a apreciat că, pedeapsa principală prevăzută în redacția anterioară a legii este mai blândă, respectiv fiind favorabilă inculpaților, deoarece prevede pedeapsa cu închisoare dar și amendă penală, spre deosebire de redacția nouă a legii ce prevede în exclusivitate doar pedeapsa cu închisoare. Având în vedere aceste raționamente, față de inculpații Chirtoacă Ion și Sandu Andrei instanța de apel a aplicat legea mai favorabilă. În această ordine de idei, instanța corect a stabilit că infracțiunea prevăzută de art. 1661 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal face parte din categoria infracțiunilor grave, fiind comisă cu intenție (indirectă) de persoana vinovată. Analizând în cumul aceste circumstanțe, în raport cu sancțiunea prevăzută de norma penală imputabilă inculpaților, precum și asemenea criterii personale cum ar fi: vârsta inculpaților, starea de sănătate, starea socială, împrejurările comiterii faptei prejudiciabile, audiind în dezbaterile judiciare procurorul, părțile vătămate și apărătorii, instanța de apel a reținut, că în cazul dat corectarea inculpaților este posibilă doar prin aplicarea unei pedepse penale pecuniare. Privind persoana celui vinovat instanța a stabilit că Chirtoacă Ion este de o vîrstă tînără, este perfect sănătos, are o pregătire specială, este supus militar - sergent inferior, este căsătorit, este încadrat neoficial în cîmpul muncii. Potrivit Scrisorii nr. 273/15 din 09.12.2015 eliberată de directorul „Prosecutor” SRL, Chirtoacă Ion se caracterizează ca o persoană silitoare, cu inițiativă în rezolvarea conflictelor și problemelor societății în limita competențelor. Pe parcursul activității sale în cadrul „Prosecutor” SRL careva plângeri sau sesizări în adresa acestuia cât din partea colegilor atât și din partea clienților, nu au parvenit. Pe parcursul activității a dat dovadă de corectitudine și responsabilitate, îmbinând serviciul cu studiile în cadrul Universității de Educație Fizică și Sport, facultatea Paza, protecție și securitate. Totodată, s-a constatat că Chirtoacă Ion anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 500 u.c., ceea ce echivalează cu 10 000 (zece mii) lei. Amenda fiind achitată de inculpat, astfel antecedentele penale în privința acestuia au fost stinse. 13 Privind persoana celui vinovat instanța a stabilit că Sandu Andrei, la fel este de o vîrstă tînără, este perfect sănătos, are o pregătire specială, este căsătorit, are un copil minor la întreținere, angajat în cadrul la SA „Sticlamond” în calitate de controlor superior, avînd un venit lunar stabil, anterior nu a fost atras la răspundere penală. Prin Scrisoarea nr. 272/15 din 09.12.2015 eliberată de directorul „Prosecutor” SRL, Sandu Andrei se caracterizează ca o persoană silitoare, cu inițiativă în rezolvarea conflictelor și problemelor societății în limita competențelor. Pe parcursul activității sale în cadrul „Prosecutor” SRL careva plângeri sau sesizări în adresa acestuia cât din partea colegilor atât și din partea clienților, nu au parvenit. Pe parcursul activității a dat dovadă de corectitudine și responsabilitate, cunoaște la un nivel înalt legislația în vigoare în ceea ce ține de serviciu în pază. Circumstanțe agravante în privința inculpaților Chirtoacă Ion și Sandu Andrei instanța de judecată nu a stabilit. În calitate de circumstanță atenuantă în privința ambilor inculpați, Chirtoacă Ion și Sandu Andrei, instanța de apel a considerat oportun de a reține comportamentul provocator al părților vătămate, stabilite supra. Această soluție a instanței de apel s-a bazat și pe prevederile art. 12 ale Legii nr.283-XV din 04.07.2003 „Privind activitatea particulară de detectiv și de pază” ce stipulează că, persoanele care practică activitate particulară de detectiv și de pază se află sub protecția statului. Ele cad sub incidența legislației care protejează drepturile patrimoniale și nepatrimoniale ale participanților la menținerea ordinii publice și la combaterea criminalității. Opunerea de rezistență unor astfel de persoane, amenințarea sau aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea lor în exercițiul funcțiunii au ca urmare răspunderea administrativă sau penală prevăzută de lege. Astfel, s-a constatat că conflictul din 28.11.2015, a fost generat de refuzul lui Lysenko Andriy la solicitarea lui Sandu Andrei de a părăsi încăperea barului „La o bere” din str. Matei Basarab, 5/1, mun. Chișinău, soldată cu opunerea de rezistență echipajului de pază din partea părților vătămate, inclusiv prin aplicarea violenței neînsemnate. Inculpații, urmând în acest sens să fie pedepsiți pentru excesul de violență fizică aplicate în privința părților vătămate. Mai mult la stabilirea unei pedepse minime în privința inculpaților instanța de apel a ținut cont de durata scurtă de timp a altercației dintre inculpați și părțile vătămate, recunoașterea parțială a vinei de către inculpați, vârsta tânără a inculpaților, starea familială a acestora, având copii minori la întreținere, comportamentul iresponsabil al inculpaților de înfățișare în fața instanței de judecată în vederea examinării cauzei penale, lipsa antecedentelor penale. Analizînd toate cirucmstanțele de fapt și de drept, instanța de apel a aplicat pedeapsa inculpaților Chirtoacă Ion și Sandu Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2) lit. b), c) Cod penal cu stabilirea unei pedepsei pecuniare sub formă de amendă în mărime de 850 unități convenționale, echivalentul a 17 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate particular de pază, pe un termen de 5 ani pentru fiecare. 14 Totodată, inculpatului Sandu Andrei i-a fost aplicată pedeapsa pe art. 152 alin. (1) Cod penal sub formă de 240 ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu liberarea de pedeapsa numită în legătură cu expirarea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. Deși vinovăția inculpatului Sandu Andrei pe art. 152 alin.(1) Cod penal a fost demonstrată, instanța de apel a reiterat următoarele: Conform art. 60 alin. (1) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de prescripție. Astfel, instanța de apel a conchis că infracțiunea prevăzută la art. 152 alin.(1) Cod penal este o infracțiune ușoară, comisă de către Sandu Andrei la 28.11.2015, iar de la comiterea acțiunilor infracționale, termenul de 5 ani a expirat. Privitor la solicitarea apelantului ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată pentru efectuarea rapoartelor de expertiză în sumă de 4013,00 lei, din contul statului, pe cauza dată, instanța de apel a reiterat că, ținând cont de faptul că alin. (2) al art. 143 din Codul de procedură penală, a fost abrogat prin Legea pentru modificarea si completarea unor acte legislative nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018, potrivit căruia „Plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat”, iar faptele au fost săvârșite de către inculpații Sandu Andrei și Chirtoacă Ion, până la adoptarea acestei Legi, adică la 28.11.2015, soluția instanței de fond ce ține de încasarea din contul inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion în beneficiul statului cheltuielile de judecată în sumă de 4013,00 lei pentru efectuarea rapoartelor de expertiză medico-legală nr. 5924 din 01.12.2015, nr. 5924 din 02.12.2015, nr. 3035/D, nr. 5923 din 30.11.2015, nr. 3099/D, rapoartelor de expertiză psihiatrico-psihologică legală ambulatorie nr.nr. 907a-909a- 2016, în sumă de 4013,00 (patru mii treisprezece) lei este una neîntemeiată, astfel, instanța de apel a considerat necesar de admite apelul avocatului Lupea Georgeta în numele inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Leonid în partea încasării cheltuielilor de judecată, de a casa această sentință în partea cheltuielilor judiciare, trecând aceste cheltuieli din contul bugetului de stat.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul Lupea Georgeta în numele inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion, în termen, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu pronunțarea unei decizii prin care Sandu Andrei și Chirtoacă Ion sa fie achitați în baza art.152 alin. (l) Cod penal și art.166 alin. (2) Cod penal pe motiv că în acțiunile lor lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii sau să fie dispusă rejudecarea cauzei în ordine de apel. În motivarea cererii de recurs recurenta a indicat următoarele motive : - potrivit art.427 alin.(l) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de apel în cazurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; 15 - recurenta nu este de acord cu decizia instanței de apel pe motiv ca nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, cît și la nevinovăția inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion, făcîndu-se apreciere greșită a probelor prezentate; - potrivit învinuirii înaintate Sandu Andrei și Chirtoacă Ion sînt învinuiți de comiterea infracțiunilor art.152 alin. (l) Cod penal și art.1661 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, adică vătămarea intenționată medie a integrității corporale și infracțiunea de cauzare intenționată a unei dureri fizice, care reprezintă tratament inuman, de către o persoană care acționează cu titlul oficial, săvîrșite asupra a mai multor persoane de două persoane; - Sandu Andrei și Chirtoacă Ion în baza ordinului agenției de paza „Prosecutor” SRL din 02.01.2014 dețineau funcția de funcționar de gardă operativ, avînd instrucțiuni de serviciu, care îl obligau să nu supună pe nimeni la tortură/tratament inuman sau degradant, să contribuie la respectarea intereselor statului și la menținerea ordinei publice, să aplice forța fizică exclusiv în modul stabilit de lege, să acorde ajutor organelor de drept la menținerea ordinei publice; - cu referire la caz apărarea făcînd o analiză a probelor acumulate în cadrul urmăririi penale cît și a celor prezentate în instanța de judecată, recurentul consideră că Sandu Andrei și Chirtoacă Ion și-au îndeplinit obligațiunile de serviciu fiind expuși într-un pericol pentru viața și sănătatea lor; - recurentul consideră că părțile vătămate prin comportamentul lor au creat o stare de conflict, fiind în stare de ebrietate i-au atacat pe Sandu Andrei și Chirtoacă Ion, apoi fiind primii care au aplicat lovituri. Inculpații s-au apărat după posibilitățile create de situație, iar cînd au înțeles că se află în pericol au chemat al doilea echipaj, care ulterior s-a prezentat la locul conflictului; - nu au fost prezentate probe care dovedesc intenția lui Chirtoacă Ion și Sandu Andrei de a cauza dureri sau suferințe fizice care reprezintă tratament inuman sau degradant. Acțiunile lor au avut loc în dependență de situația creată și pericolul existent și nu au avut careva condiții create artificial de a cauza dureri fizice și degradante. Mai mult ca atît toate acțiunile lor au avut loc în spațiu public; - cît privește admiterea acțiunii civile cu încasarea în folosul părților vătămate a sumelor enorme de bani recurentul consideră că este o favorizare pentru ca societatea să aibă un comportament agresiv față de reprezentanții legii; - recurentul consideră că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu a făcut o analiză și apreciere a tuturor probelor și ca consecință a dispus recunoașterea vinovăției persoanei.

Procurorul prin referința depusă a solicitat inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. Procurorul a considerat că instanța de apel, în strictă conformitate cu normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv cirmstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia despre încadrarea acțiunilor inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion, în baza infracțiunilor imputate. 16

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente: Potrivit prevederilor art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal de asemenea menționează că, temeiurile pentru recurs pot fi invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, fapt stipulat de alin.(2) art.427 Cod de procedură penală. Instanța de recurs subliniază că, potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit conținutului recursului, recurentul invocă un prim temei de drept pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul penal raportînd temeiul invocat de recurent în recurs cu textul deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de avocat, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul avocatului Lupea Georgeta în numele inculpaților, fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia nu este de acord cu condamnarea lui Sandu Andrei și Chirtoacă Ion în baza art.152 alin.(1) și art. 1661 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, considerînd că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunilor imputate. La acest capitol, Colegiul penal constată că instanța de apel, conform prevederilor art.314 Cod de procedură penală, judecînd cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a audiat inculpații Sandu Andrei și Chirtoacă Ion, părțile vătămată Lysenco Andrei, Trosteanețchi Serghei, Mocreac Alexandru, martorii Ungureanu Diana, Triboi Andrei și Gașpar Andrei, a cercetat actele cauzei, pe care le- a apreciat în mod obiectiv, argumentînd clar de ce au fost considerate veridice 17 declarațiile acestor participanți care, coroborate una cu alta, au format convingerea instanței că vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art.152 alin. (1) și art.1661 alin.(2) lit. b) și c) Cod penal, referitor la existența elementelor constitutive ale infracțiunior, a fost dovedită. Instanța de apel, respectînd prevederile art.414, 417 alin.(1) pct.7), 8) Cod de procedură penală, a supus unei verificări minuțioase toate probele administrate și a conchis asupra temeiniciei soluției adoptate, expusă mai sus, deoarece argumentele apărării nu și-au găsit confirmare în ședința de judecată. Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra existenței faptei și vinovăției inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.152 alin. (1) și art.1661 alin.(2) lit. b) și c) Cod penal, fiind stabilite în acțiunile acestora toate elementele constitutive ale vătămării intenționate medii a integrității corporale și infracțiunea de cauzare intenționată a unei dureri fizice, care reprezintă tratament inuman, de către o persoană care acționează cu titlu oficial, săvârșite asupra a mai multor persoane, de 2 persoane. Instanța de apel, reieșind din probele administrate în cauză, și anume declarațiile martorilor sus menționați, cît și din declarațiile părților vătămate, cert au constatat că, inculpații au comis infracțiunile imputate, părțile dînd declarații în condițiile libertății de voință și conștiință, acestea reflectă adevărul cunoscut de ei și nu au fost date în sensul de a-i acuza pe inculpați pe nedrept. Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-au dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, inclusiv vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunilor imputate. Colegiul penal constată că decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului părților vătămate Mocreac Alexandru, Lysenco Andrei și Trosteanețchi Serghei și la admiterea apelurilor declarate de procuror și de avocatul Lupea Georgeta în numele inculpaților, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală, reieșind și din faptul că procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei și care deja a fost efectuată de instanța de apel. Faptul că instanța de apel nu a apreciat probele în modul solicitat de autorul recursului, nu constituie motiv de a afirma că instanța de apel a pronunțat o hotărâre nemotivată. Mai mult, în scopul evitării repetării inutile a alegațiilor instanței, Colegiul își însușește argumentele enumerate în decizia instanței de apel, fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, a statuat în pct.37 că art.6§1 CtEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19.04.1994, 18 pct.61). Cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. La fel, recurentul a invocat și temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Analizând temeiul dat în raport cu motivele invocate în recursul declarat, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare. După cum rezultă din conținutul recursului declarat de avocatul Lupea Georgeta în numele inculpaților, autorul acestuia nu este de acord cu condamnarea inculpaților pe art.152 alin. (1) și art.1661 alin.(2) lit. b) și c) Cod penal, considerând că lipsesc probe care ar confirma vinovăția lor în săvârșirea infracțiunilor imputate, solicitând să fie achitați inculpații Sandu Andrei și Chirtoacă Ion, pe motiv că în acțiunile lor lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor imputate, nefiind dovedită vinovăția inculpaților în comiterea faptei incriminate, considerînd că părțile vătămate prin comportamentul lor au creat o stare de conflict, fiind în stare de ebrietate i-au atacat pe Sandu Andrei și Chirtoacă Ion, apoi fiind primii care au aplicat lovituri. La acest capitol Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Colegiul penal constată că, instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a audiat inculpații, părțile vătămate și martorii, a cercetat materialele administrate de organul de urmărire penală, pe care le- a apreciat în mod obiectiv, ce au format convingerea instanței că vinovăția inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion în săvîrșirea infracțiunilor imputate a fost dovedită integral. Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a supus unei verificări minuțioase toate probele administrate în cauză, le-a dat o apreciere justă, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, și a conchis asupra vinovăției lui Sandu Andrei și Chirtoacă Ion în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.152 alin. (1) și art.1661 alin.(2) lit. b) și c) Cod penal. Din conținutul deciziei rezultă că această concluzie a fost bazată pe cumulul de probe cercetate în ședința instanței de apel, inclusiv declarațiile părților vătămate Lysenco Andrei, Mocreac Alexandru și Trosteanețchi Serghei, martorilor Triboi Andrei, Ungureanu Diana, Gașpar Andrei și inculpații Sandu Andrei și Chirtoacă Ion, precum și pe probele scrise, care au fost obiectiv apreciate, analizate conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală (f.d.112-134, vol. III). Probele indicate sunt detaliat descrise în decizia instanței de apel, care au fost examinate complet și obiectiv, fiind corect apreciate de instanța de apel, nu prezintă 19 temei de îndoială și direct indică la comiterea de către inculpatul Chirtoacă Ion a infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și de către inculpatul Sandu Andrei a infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (1) și art.1661 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, vinovăția cărora a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc. Astfel, în cauză au fost stabilite toate elementele componente ale infracțiunilor imputate inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion, inclusiv vinovăția acestora, iar argumentele recurentului, precum că faptele lor nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate, sunt neîntemeiate și contravin actelor cauzei, instanța de apel și-a motivat eficient soluția, respingînd versiunea apărării privind nevinovăția inculpaților. Argumentele apărării precum că, „nu au fost prezentate probe care dovedesc intenția lui Chirtoacă Ion și Sandu Andrei de a cauza dureri sau suferințe fizice care reprezintă tratament inuman sau degradant. Acțiunile lor au avut loc în dependență de situația creată și pericolul existent și nu au avut careva condiții create artificial de a cauza dureri fizice și degradante”, Colegiul penal le consideră neîntemeiate și declarative, care nu au un careva suport și contravin probelor cercetate în cadrul procesului penal și sunt invocate cu scopul de a evita răspunderea penală a inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion pentru infracțiunile prevăzute de art. 152 alin.(1) și art. 1661 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, or, potrivit declarațiilor părților vătămate Trosteanețchi Serghei, Mocreac Alexandru și Lysenco Andrei, date sub jurămînt, fiind avertizați de răspundere penală, conform art. 313 Cod penal, care au fost aceleași pe tot parcursul judecării cauzei, aceștia au declarat că: „…anume Sandu Andrei și Chirtoacă Ion au comis această infracțiune, anume dînșii, acționând cu titlu oficial în vederea contribuirii la respectarea intereselor statului în menținerea ordinii publice, în baza semnalului de alarmă declanșat de la barul „La o bere” din str. Matei Basarab, 5/1, mun. Chișinău, la 28.11.2015, aproximativ la orele 02:00, s-a deplasat în componența unui echipaj comun cu colegul său de serviciu Chirtoacă Ion, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în localul de agrement nominalizat, unde încălcând obligațiile sale funcționale, nu a contribuit la menținerea ordinii publice prin aplanarea altercației inițiate între barman-ul Diana Ungureanu și clientul Andrei Lysenco pentru ce a fost solicitată intervenția sa, dar, contrar atribuțiilor sale de serviciu, aflându-se la terasa localului menționat, reproșându-i ultimului că nu ar fi achitat integral un cont de deservire, acționând intenționat, în complicitate cu colegul său de serviciu Chirtoacă Ion, au inițiat un conflict cu cet. Andrei Lysenco în cadrul căruia Andrei Sandu l-a maltratat pe cet. Alexandru Mocreac care a intervenit pentru a curma acțiunile violente, aplicându-i multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, provocându-i, conform Raportului de expertiză medico- legală nr. 3099/D, vătămări corporale manifestate prin echimoze și excoriații la nivelul feței, echimoze la nivelul membrelor superioare, coapsei stângi.” Colegiul penal reține, că instanța de apel, întemeiat a dat apreciere critică declarațiilor inculpaților, considerîndu-le drept intenția acestora de a se eschiva de răspundere penală, or, acestea au fost combătute prin cumulul de probe cercetate în 20 ședința de judecată în apel, fiind apreciate toate probele coroborate în ansamblu din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor. Prin urmare, concluziile și motivările instanței de apel referitor la vinovăția inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion sunt legale și întemeiate. Colegiul penal mai reține că versiunea apărării și declarațiile inculpaților precum că, aceștia nu au comis infracțiunile imputate și însuși părțile vătămate prin comportamentul lor au creat o stare de conflict, fiind ei primii care au aplicat lovituri, sunt nefondate și se combat prin probele cercetate și apreciate în instanța de apel și în special prin declarațiile inculpatului Sandu Andrei, care a declarat că „s-a iscat o bătaie în urma căreia a aplicat multiple lovituri cu scopul nu de a provoca ceva mai mult cât a stopa agresivitatea din partea persoanelor. Recunoaște că a aplicat persoanelor suferințe prin lovituri. Sincer regretă de faptul întâmplat față de persoanele date…, învinuirea o recunoaște parțial. Recunoaște că în acea seară a depășit atribuțiile de serviciu. Recunoaște că a depășit forța de aplicare a loviturilor. Recunoaște că aplicând lovituri, provoca leziuni dar aceștia nu se opreau. Este de acord cu plata prejudiciului material și cu plata asistenței juridice. Nu este de acord cu prejudiciul moral deoarece el a fost deținut timp de trei zile în arest și soția era însărcinată. Consideră că cu toții poartă o careva vină.”, cît și prin declarațiile inculpatului Chitoacă Ion care a declarat că „…recunoaște învinuirea adusă de acuzatorul de stat. Ei nu au avut dreptul să bată persoanele date. Au depășit atribuțiile conform regulamentului intern. Leziunile cauzate față de părțile vătămate au fost cu dureri fizice. Au avut posibilitatea de a chema un echipaj în ajutor, dar nu au făcut acest lucru. El personal l-a lovit pe domnul Mocreac și încă o persoană care nu este prezentă în sala de ședință. În urma loviturilor cauzate asupra lui Mocreac acesta era în sânge. Este de acord cu acțiunea civilă și este de acord să achite prejudiciul material cauzat. Este de acord să achite prejudiciul material nu și moral din cauza că aceștia au sărit la bătaie și poartă și ei o parte din vină. Este de acord să achite asistența juridică. Față de cele întâmplate se căiește sincer și îi pare rău că s-a întâmplat astfel. Nu poate să spună cine a provocat leziuni domnului Lysenco, deoarece era noaptea. Nu exclude ca leziunile corporale a părții vătămate Lysenco să fi fost provocate de dânsul. Nu poate să spună cine a provocat leziuni domnului Trosteanețchi, deoarece era noaptea. Erau patru persoane, nu poate concretiza pe cine a lovit. În afară de dânsul și colegul Sandu, nu mai era nimeni. Loviturile au fost aplicate haotic deoarece erau două persoane care l-au atacat. Loviturile au fost aplicate cu pumnii”. Mai mult ca atît, Colegiul penal menționează că versiunea avocatului că însuși părțile vătămate prin comportamentul lor au creat o stare de conflict, fiind ei primii care au aplicat lovituri, este neîntemeiat și just instanța de apel a reținut comportamentul provocator al părților vătămate în calitate de circumstanță atenuantă în privința ambilor inculpați și a servit la stabilirea pedepsei minime aplicate în privința ultimilor. Argumentul avocatului precum că „admiterea acțiunii civile cu încasarea în folosul părților vătămate a sumelor enorme de bani, considerînd că este o favorizare pentru ca societatea să aibă un comportament agresiv față de reprezentanții legii”, 21 Colegiul penal îl consideră neîntemeiat și declarativ, or atît avocatul Lupea Georgeta în numele inculpaților cît și inculpații Chirtoacă Ion și Sandu Andrei în ședință au declarat că recunosc parțial acțiunea civilă în partea ce ține de încasarea prejudiciului material suportat în legătură cu tratamentul medical, totodată instanța de fond just a soluționat mărimea compensației pentru prejudiciul moral în conformitate cu prevederile art. 1422 și art.1423 Cod civil. Colegiul penal reține că, instanța de apel s-a expus pe larg asupra argumentelor invocate în instanța de apel de către avocatul Lupea Georgeta în numele inculpaților, aplicând legislația pertinentă speței, cu interpretarea justă a ei, recursul, în situația respectivă, este declarativ și contravine faptelor cauzei, stabilite și expuse exhaustiv, și analizate corespunzător de către instanța de apel, conform art.414 Cod de procedură penală, care s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor. Argumentele recurentului nu-și găsesc suport în situația de drept statuată în cauză, dat fiind că instanța de apel a respectat prevederile normelor penale și procesual penale, pronunțând o decizie legală și întemeiată. Consecvent, Colegiul penal menționează că reiterarea de către instanța de recurs a alegațiilor instanței de apel în partea contestată de către recurent, în contextul expus, este inoportună or, Colegiul penal le consideră legale și întemeiate. În sensul celor invocate, Colegiul penal va ține seama și de jurisprudența CEDO, și nu va impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond, dat fiind că, în cazul în care acestea și- au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis vs Spania din 21 ianuarie 1999, nr.30544/96, Helle vs Finlanda din 19 decembrie 1997, nr. 20772/92), din care motiv, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra existenței faptei și vinovăției inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion. Complementar, Colegiul menționează că temeiul invocat de recurent, privind modul de apreciere a probelor, nu se încadrează în cele prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în considerare a acestora. Coroborând cele expuse, Colegiul penal apreciază că, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor art.394 Cod de procedură penală, este bine argumentată, motivată, fiind legală și întemeiată, și astfel nu se constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de recurent prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s- 22 au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Lupea Georgeta în numele inculpaților Sandu Andrei și Chirtoacă Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2020, în cauza penală privindu-i pe Sandu Andrei Xxxxx și Chirtoacă Ion Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 29 aprilie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Toma Nadejda 23