1ra-2221/2021 — art. 187 alin. 2 lit. f CP

1ra-2221/2021 — art. 187 alin. 2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2221/2021

1-19174488-01-1ra-13122021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Druță Boris în numele inculpatului Chirtoacă Constantin și de către avocatul

Carabețchi Dumitru în numele inculpatului Chirtoacă Constantin, prin care se solicită

casarea parțială a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12 aprilie 2021 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2021, în cauza

penală în privința lui

Chirtoacă Constantin XXXXX,

XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 01.11.2019 − 12.04.2021;

Instanța de apel: 05.05.2021 − 08.09.2021;

Instanța de recurs: 13.12.2021 − 16.02.2022.

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

cauza fiind judecată în procedura prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală,

Chirtoacă Constantin XXXXX, a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, fiindu-i stabilită o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 6 (luni) luni, fără

amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 85 alin. (1), (2) Cod penal, pentru cumul de sentințe, la

pedeapsa aplicată i s-a adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin

sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 21 martie 2018, cu stabilirea unei

1

pedepse definitive sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 8 (opt) luni,

fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul a gestiona substanțe narcotice pe un termen de 5 ani și cu aplicarea pedepsei

complementare − muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 80

(optzeci) de ore.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a reținut că

Chirtoacă Constantin, la 14.08.2019, aproximativ la ora 16:00, având scopul sustragerii

deschise a bunurilor altei persoane, aflându-se în preajma Liceului Teoretic „Petru

Zadnipru”, amplasat pe str. Petru Zadnipru nr. 9, mun. Chișinău, în mod deschis, a

sustras de la Deordița Svetlana telefonul mobil de model „Xiaomi” la prețul de 6 000 lei,

în care activau cartelele SIM nr. XXXXX și XXXXX, cu care a părăsit locul comiterii

infracțiunii, căuzându-i părții vătămate Deordița Svetlana o daună materială în

proporții considerabile în sumă de 6 000 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost

încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, jaful, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane săvârșit cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

avocatul Carabețchi Dumitru în numele inculpatului Chirtoacă Constantin, care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței în partea individualizării pedepsei, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care în privința inculpatului să fie

stabilită o pedeapsă mai blândă, neprivativă de libertate.

În motivarea cererii de apel s-a remarcat că, cauza penală a fost examinată în

procedura simplificată prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, însă în pofida

acestui fapt, prima instanță i-a stabilit lui Chirtoacă Constantin o pedeapsă mult prea

aspră, având în vedere că acesta are o vârstă tânără, și-a recunoscut vina, a contribuit la

stabilirea adevărului și a restituit benevol telefonul părții vătămate.

2021, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

3.1 Pentru a motiva decizia adoptată, instanța de apel a reiterat că la caz,

concluzia primei instanțe referitoare la vinovăția inculpatului Chirtoacă Constantin este

pe deplin justificată, or, verificând din oficiu la acest capitol sentința pronunțată,

instanța de apel a considerat că vina inculpatului Chirtoacă Constantin în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, este dovedită integral prin

probele administrate și cercetate conform art. 101 Cod de procedură penală. Aceste

împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe administrate la faza de urmărire

penală, acceptate de inculpat, și admise de prima instanță, fiind corect apreciate, din

2

punct de vedere al pertinenței, concludenței și veridicității, iar toate probele în ansamblu

− din punct de vedere al coroborării lor.

Subsidiar la cele constatate asupra vinovăției și încadrării juridice a faptei comise,

instanța de apel a ținut să menționeze că la numirea tipului și măsurii de pedeapsă

inculpatului Chirtoacă Constantin, prima instanță întemeiat a făcut uz de prevederile

art. art. 6, 7, 61, 75 - 78 Cod penal și le-a aplicat corespunzător.

Așadar, la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatului, instanța de judecată ține cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și

anume de: gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

condițiile de viață ale familiei acestuia și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului.

După această clarificare, instanța a subliniat că pedeapsa aplicată inculpaților

trebuie să fie capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii și

pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal și

în limitele fixate în Partea specială.

Limitele termenelor de pedeapsă, prevăzute în Partea specială, sunt determinate

de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvârșite. Gravitatea

acesteia constă în modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de

împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmările produse sau care s-ar fi putut

produce.

Mărimea pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având

în vedere persoana celui vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare psihică,

situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale,

comportamentul inculpatului pînă sau după săvârșirea infracțiunii, deci este vorba de

personalitatea infractorului.

Pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa mod

încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor

a săvârșirii unor fapte similare.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că infracțiunea incriminată, în conformitate

cu art. 16 Cod penal, se referă la categoria infracțiunilor grave.

În calitate de circumstanțe atenuante, în conformitate cu prevederile art. 76 Cod

penal, la caz, s-a reținut − căința sinceră.

Conform prevederilor art. 77 Cod penal, drept circumstanțe agravante a fost

reținută − săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată

pentru o infracțiune similară, sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză.

Reieșind din caracterul infracțiunii comise de către Chirtoacă Constantin, care

3

potrivit prevederilor art. 16 Cod penal este una gravă, personalitatea inculpatului

Chirtoacă Constantin, care anterior a fost condamnat, infracțiunea în cauza penală vizată

fiind comisă în perioada de probațiune, stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana din 21.03.2018 (f.d. 137) și că acesta din urmă nu a executat obligațiile

puse în seama condamnatului în temeiul art. 90 alin. (5), (6) Cod penal ( de a nu schimba

domiciliul fără consimțământul organului care se ocupă de executarea sentinței, să

presteze muncă neremunerată în folosul comumtății pe un termen de 80 ore), ce se

confirmă prin scrisoarea Șefului Biroului de probațiune Chișinău din 19.06.2020, nr.

04/02/4906 (f.d. 126), din cumulul circumstanțelor atenuante și agravante stabilite pe caz,

instanța de apel a manifestat certitudinea că corectarea și reeducarea inculpatului este

posibilă numai prin aplicarea în privința acestuia a unei pedepse cu închisoare, cu

executare reală.

Prin urmare, instanța a relevat că în speță, argumentele apelantului nu pot fi

reținute, or inculpatul anterior a fost condamnat și nu a revenit pe calea corijării, dat

fiind că comite fapte penale în continuare, ceea ce impune necesitatea izolării acestuia

de societate.

ordinar de către:

- avocatul Druță Boris în numele inculpatului Chirtoacă Constantin, care

invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 6) Cod de procedură

penală, solicită casarea parțială a hotărârilor pronunțate pe caz, cu stabilirea unei

pedepse în limitele minime prevăzute de sancțiunea normei de incriminare, cu

suspendarea executării pedepsei. În susținerea cerințelor din recurs, apărătorul afirmă

că inculpatul consideră că foarte puțin s-au luat în calcul căința sinceră la determinarea

pedepsei. Acesta este nedumerit de faptul că a recunoscut vina, precum se menționează

în sentință, și că i s-a stabilit o pedeapsă privativă de libertate.

Totodată, recurentul consideră că instanțele de fond nu au ținut cont de

prevederile art. 79 Cod penal. Pentru a pronunța o sentință de condamnare, prin prisma

normelor de procedură națională existentă și în sensul art. 6 alin. (1) din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului,

instanța de judecată, trebuia să indice cu suficientă claritate motivele pe care își

întemeiază hotărârea, și având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să

precizeze faptele constatate. Relevant la acest capitol se prezintă art. 17 CtEDO, care

interzice interpretarea abuzivă a normelor în vederea limitării drepturilor și libertăților

garantate și protejate de convenție, specificând expres că, nimeni nu poate fi condamnat,

decât numai în condițiile prevăzute de lege;

- avocatul Carabețchi Dumitru în numele inculpatului Chirtoacă Constantin,

4

care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10), 11) Cod de

procedură penală, solicită casarea parțială a hotărârilor pronunțate, rejudecarea cauzei

cu stabilirea unei pedepse neprivative de libertate. În motivarea recursului se invocă

faptul că instanțele inferioare, stabilind o pedeapsă cu închisoare, au reținut că

infracțiunea de comiterea căreia a fost recunoscut culpabil inculpatul, este una gravă și

comisă cu intenție. Însă, instanțele de fond greșit au dispus executarea reală a pedepsei

cu închisoare de către inculpat.

În speța dată, la stabilirea pedepsei și modului de executare a acesteia nu s-a ținut

cont de alte circumstanțe prevăzute la art. 75 Cod penal, și anume: de personalitate celui

vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

Astfel, cu referire la circumstanțele atenuante, recurentul atrage atenția la faptul

că nu s-a ținut cont de vârsta tînără a inculpatului, că acesta a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, a restituit

prejudiciul cauzat și că partea vătămată nu are careva pretenții față de acesta.

În pofida faptului că Chirtoacă Constantin a fost condamnat pentru comiterea mai

multor infracțiuni, acesta a conștientizat cele săvârșite și merită să fie reîncadrat în

activitatea societății. Este ferm convins că respectarea legii penale este o necesitate și că

numai prin respectarea legii el va putea evita aplicarea/executarea altor pedepse.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sânt inadmisibile, pentru

următoarele considerente.

7.1. Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform

prevederilor art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este declarat peste

termen.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs

a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Cu referire la recursul declarat de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului

Chirtoacă Constantin, Colegiul penal reține că recursul nominalizat a fost declarat la data

de 03.12.2021, iar decizia instanței de apel a fost pronunțată la data de 22.09.2021, adică

peste termenul legal prevăzut de lege.

5

În această ordine de idei, Colegiul penal subliniază că termenul de recurs este

absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul

de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge

ca tardiv, deoarece legea procesual penală ce reglementează procedura examinării

recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.

De asemenea, Colegiul penal reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea

pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea nr. 7516/10), în

care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o perioadă de timp

considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul pentru care

partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa mai devreme, s-a soldat cu ignorarea unui

întreg proces judiciar, și în consecință s-a constatat încălcarea principiului securității

raporturilor juridice și a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6§1 CEDO.

Așadar, art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală impune obligația îndeplinirii

în termen a actelor de procedură, sub sancțiunea decăderii din exercițiul dreptului.

Astfel, neexecutarea în termen a unui drept procesual, conform sancțiunii menționate,

duce la pierderea acestuia.

Prin urmare, Colegiul penal, constatând încălcarea de către recurent a

prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, ajunge la concluzia inadmisibilității

recursului declarat de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului Chirtoacă

Constantin, din motiv că este depus peste termen.

7.2. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Asupra recursului declarat de către avocatul Carabețchi Dumitru în numele

inculpatului Chirtoacă Constantin, instanța de recurs relevă că acesta este argumentat prin

prisma dezacordului cu modalitatea de executare a pedepsei cu închisoarea, insistând

pe personalitatea inculpatului și circumstanțele cauzei, care nu au fost reținute în

totalitate de către instanțele de fond.

La acest capitol, Colegiul penal stabilește că instanțele de fond corect au constatat

că Chirtoacă Constantin a comis o infracțiune gravă, în perioada de probațiune stabilită

prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 21.03.2018 (f.d. 137), fapt

confirmat și prin scrisoarea Șefului Biroului de probațiune Chișinău din 19.06.2020, nr.

04/02/4906 (f.d. 126).

Având drept reper situația juridico-penală expusă mai sus, apare necesitatea de a

face trimitere la prescripțiile legii penale, care își regăsesc sediul la art. 90 alin. (1) Cod

6

penal, (1) Dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru

infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvîrșite din

imprudență, instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui

vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate

dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd numaidecît

în hotărîre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de

probațiune sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată dispune

neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de

probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea

condițiilor probațiunii sau, după caz, a termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a

acordat. Controlul asupra comportării celor condamnați cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei îl exercită organele competente, iar asupra comportării militarilor – comandamentul

militar respectiv.

Din conținutul juridic al normei precitate desprindem câteva condiții care permit

instanței de judecată de a aplica suspendarea executării pedepsei penale, și condițiile

care anulează de drept această instituție juridico-penală. În alți termeni, suspendarea

condiționată a executării pedepsei nu echivalează cu anularea pedepsei penale, dar cu

amânarea executării acesteia. Or, în cazul instituției suspendării condiționate a

executării pedepsei, executarea acesteia se produce doar în anumite condiții: dacă

condamnatul comite o nouă infracțiune sau dacă nu respectă condițiile impuse de

instanța de judecată.

Practic, prin condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei se

realizează unul dintre dezideratele pedepsei penale, și anume: „corectarea și reeducarea

condamnatului”. Acesta intervine fie direct, prin faptul că cel condamnat conștienti-

zează consecințele negative ale faptei sau faptelor pentru care a fost condamnat și nu

mai săvârșește noi fapte penale într-o anumită perioadă, fie se ajunge la executarea

pedepsei, reeducarea intervenind ca o consecință a sa.

Așadar, voința legiuitorului prin reglementarea suspendării condiționate a

executării pedepsei a fost orientată către posibilitatea condamnatului de a se corecta și

reeduca fără a fi izolat de societate, dacă sunt respectate condițiile impuse de către

instanța de judecată și dacă inculpatul nu mai comite noi infracțiuni.

În speța dată, este evident că Chirtoacă Constantin nu a pășit pe calea corijării și

nu a îndreptățit încrederea acordată de către instanța de judecată prin sentința din

21.03.2018, iar dispunerea repetată a prevederilor art. 90 Cod penal în privința acestuia

ar veni în contradicție cu norma vizată, unde la alin. (10) art. 90 Cod penal legiuitorul a

prevăzut expres că, (10) În cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei săvîrșește în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă o nouă

7

infracțiune intenționată, instanța de judecată îi stabilește o pedeapsă în condițiile art. 85, dacă,

după caz, nu sînt aplicabile prevederile alin. (11) din prezentul articol.

Generalizând asupra motivelor din recursul ordinar declarat de către avocatul

Carabețchi Dumitru în numele inculpatului Chirtoacă Constantin, instanța de recurs

ajunge la concluzia că acestea poartă un caracter declarativ, fiind invocate cu scopul de

a induce în eroare instanța de judecată, în procesul de individualizare a pedepsei penale.

Astfel, Colegiul penal conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța

a respectat prevederile legale relevante prescrise la art. 414-419 Cod de procedură penală

și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei legal pentru admiterea recursului

ordinar declarat nu există și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Druță Boris în

numele inculpatului Chirtoacă Constantin și de către avocatul Carabețchi Dumitru în

numele inculpatului Chirtoacă Constantin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 08 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Chirtoacă

Constantin XXXXX, din motiv că recursul avocatului Druță Boris în numele

inculpatului Chirtoacă Constantin este declarat peste termen, iar recursul declarat de

avocatul Carabețchi Dumitru în numele inculpatului Chirtoacă Constantin este vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 12 aprilie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

8