1ra-493/2022 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP

Dosarul nr. 1ra-493/2022

1-18190250-01-1ra-28032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2021, în cauza penală în

privința lui

Grițac Vasile XXXXX, născut la XXXXX, originar

și domiciliat în XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Vasile XXXXX a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 186

alin. (2) lit. c), d) și art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) luni, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, pentru fiecare infracțiune.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor stabilite, i s-a stabilit o pedeapsă definitivă sub formă de 1 (unu) an

și 3 (trei) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor, la pedeapsa stabilită a fost cumulată parțial partea neexecutată a

pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 iunie 2019,

stabilindu-i-se lui Grițac Vasile XXXXX pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe

1

termen de 1 (unu) an și 4 (patru) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de

semiînchis.

S-a dispus încasarea din contul lui Grițac Vasile în beneficiul lui Melnic Serghei

suma de 6 000 (șase mii) lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune.

A fost respinsă acțiunea civilă depusă de reprezentantul părții vătămate SC „Mira

Veșnem”, Țanga Dumitru, ca fiind neîntemeiată.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a reținut că,

Grițac Vasile XXXXX, în intervalul de timp din luna ianuarie 2018 până la 01 iulie 2018

ora 13.00 min., urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, a

pătruns în încăperea situată pe adresa XXXXX, care aparține SC “Mira Veșnem” SA de

unde a sustras: 10 calorifere din fontă de culoare albă a câte 8 secții (valoarea per unitatea

acesteia constituie 640 de lei) în suma de 6 400 lei; 2 calorifere din fontă de culoare albă a

câte 7 secții (valoarea per unitatea acesteia constituie 560 de lei) în suma de 1 120 lei; 2

calorifere din fontă de culoarea albă, a câte 5 secții (valoarea per unitatea acesteia

constituie 400 de lei) - în suma de 800 de lei, cauzându-i părții vătămate SC “Mira

Veșnem” SA o daună în proporții considerabile în valoarea totală de 8 320 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Grițac Vasile XXXXX, a comis infracțiunea,

prevăzută la art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Tot el, în perioada de timp 10.01.2019-20.01.2019, având scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, prin forțarea unei plase metalice a pătruns în șura situată pe str.

XXXXX, care-i aparține cet. Melnic Serghei de unde a sustras pe ascuns următoarele

bunuri: un aparat de sudat electric de model “Poton” la prețul de 2 000 lei; și două

aparate de sudat la prețul fiecare a câte 2 000 lei în sumă totală de 4 000 lei, astfel

cauzându-i părții vătămate Melnic Serghei o daună în proporții considerabile în sumă de

6 000 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Grițac Vasile XXXXX, a comis infracțiunea,

prevăzută la art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

- inculpatul Grițac Vasile, care a solicitat casarea parțială a acesteia, în partea

stabilirii pedepsei, cu stabilirea unei noi categori de pedeapsă, și anume munca

neremunerată în folosul societății, afirmând că se află la evidența Spitalului Psihiatric

Codru, o are la întreținere pe mama sa și cei 3 frați minori ai săi;

- avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului Grițac Vasile, care a solicitat

2

casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă

neprivativă de libertate. În motivarea apelului, apărătorul a evidențiat că raționamentul

care poate condiționa aplicarea pedepsei penale, are la origine persoana inculpatului și

comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de

manifestare a acestuia în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de

infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă, conduita bună, stăruința

depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită și

comportarea sinceră în cursul procesului.

Analizând în cumul aceste circumstanțe, în raport cu sancțiunea prevăzută de

norma penală imputabilă inculpatului, precum și asemenea criterii personale cum ar fi:

vârsta inculpatului, starea socială și financiară, împrejurările comiterii faptei

prejudiciabile, se poate de conchis că, în cazul dat, corectarea inculpatului este posibilă

fără aplicarea unei pedepse penale privative de libertate.

Însă, în viziunea apelantului, prima instanță, la pronunțarea sentinței nu a ținut

cont de prevederile art. 101 alin. (1), art. 384 alin. (3), art. 385 alin. (1) Cod de procedură

penală, or aceste prevederi legale impun în sarcina instanței de judecată ca la adoptarea

sentinței, să fie soluționate următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate: 6) dacă

există circumstanțe care atenuează sau agravează răspunderea inculpatului și care

anume; 7) ce măsură de pedeapsă urmează să fie stabilită inculpatului, luând în

considerare și recomandările serviciului de resocializare, dacă o asemenea anchetă a fost

efectuată. Prin urmare, prima instanță nu a dat o apreciere cuvenită prevederilor legale ce

guvernează speța dedusă judecății, în partea stabilirii unei pedepse echitabile, în

corespundere cu gravitatea faptei săvârșite.

apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.

3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel, verificând probele

administrate prin prisma prevederilor art. 95 Cod de procedură penală, adică din punct

de vedere a admisibilității lor, le-a apreciat ca fiind pertinente, concludente și utile, or în

ședință nu s-au stabilit circumstanțe care să indice la admiterea a careva încălcări

esențiale, ce ar determina neadmiterea lor.

Totodată, instanța de apel a reținut că sentința se contestă în partea individualizării

pedepsei, astfel, temei pentru a interveni în sentință din oficiu, conform art. 409 alin. (2)

Cod procedură penală cu privire la încadrarea juridică, lipsește.

În aceeași ordine de idei, reieșind din principiul individualizării pedepsei, potrivit

prevederilor art. 75-78 Cod penal, instanțele judecătorești în toate cazurile vor aplica o

pedeapsă echitabilă, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia,

de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează

3

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Circumstanțe agravante conform art. 77 Cod penal în privința inculpatului Grițac

Vasile instanța de judecată a reținut săvârșirea infracțiunii de către o persoană care

anterior a fost condamnată pentru acțiuni similare, aceasta fiind dedusă direct din

revendicarea, potrivit căreia Grițac Vasile a fost condamnat în baza sentinței Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 16.03.2015, fiind recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) și art. 287 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea

unei pedepsei sub formă de 250 ore muncă neremunerată în folosul comunității.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 16.11.2015, orele de muncă

neremunerată s-au substituit cu privarea de libertate pe un termen de 4 luni; iar la

28.03.2016 Grițac Vasile a fost eliberat după executarea pedepsei.

Circumstanțe atenuante conform art. 76 Cod penal în privința inculpatului Gritac

Vasile instanța de judecată nu a reținut.

Astfel, în privința personalității inculpatului Grițac Vasile, instanța a reținut că

acesta are antecedente penale, fiind anterior condamnat prin sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 06 iunie 2019 în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, fiindu-i

stabilită o pedeapsa sub formă de 120 ore muncă neremunerată în folosul comunității

(f.d. 200-201).

Potrivit informației parvenite de la Biroul de Probațiune la 05.03.2021, reiese că

Grițac Vasile fiind condamnat prin sentința nominalizată, nu a executat pedeapsa penală

sub formă de 120 ore muncă neremunerată în folosul comunității (f.d. 26).

În astfel de împrejurări, având în vedere cumulul de circumstanțe stabilite în

procesul de examinare a cauzei penale, de faptul că inculpatul s-a eschivat de la

examinarea cauzei penale în privința sa de către instanța de judecată, fapt prin ce a

condiționat tergiversarea procesului penal, dând dovadă că nu a conștientizat gravitatea

acțiunilor sale ilegale, și ținând cont de sancțiunea alternativă a legii penale materiale,

instanța de apel a considerat că aplicarea în privința inculpatului a pedepsei cu

închisoarea este corectă și justificată. Or, în privința inculpatului nu poate fi stabilită

pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, întrucât pedeapsa

vizată a fost stabilită pentru condamnarea anterioară, pe care ultimul nu a executat-o. În

asemenea condiții, aplicarea în mod repetat a unei astfel de pedepse ar fi absolut

ineficientă și nu ar îndeplini scopul pedepsei penale.

În partea ce ține de executarea unei pedepse pecuniare, instanța de apel a stabilit că

Grițac Vasile nu este angajat în câmpul muncii, prin urmare fiind lipsit de surse de venit,

nu este solvabil, va fi în incapacitate de plată și îi va îngreuna starea materială precară la

moment.

4

Având în vedere toate cele menționate mai sus, instanța de apel a fost solidară cu

aprecierea primei instanțe precum că corectarea și reeducarea inculpatului Grițac Vasile

este posibilă doar cu aplicarea față de acesta a unei pedepse cu închisoare, cu executare

reală.

Grițac Vasile declară recurs ordinar, și invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală, solicită repunerea în termen a recursului, casarea deciziei

instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, invocând aceleași motive formulate în cererea sa de apel (a se vedea

pct. 2 din prezenta decizie).

4.1. Pe marginea recursului declarat a depus referință procurorul de nivelul Curții

Supreme de Justiție care a solicitat inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că este declarat

peste termen.

cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta este inadmisibil, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este declarat peste

termen.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs a

deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Reieșind din materialele cauzei, instanța de recurs remarcă faptul că recurentul a

fost prezent la pronunțarea dispozitivului (f.d. 68, vol. I) și deci, cunoștea soluția

pronunțată pe cauza dată, precum și despre data când va fi pronunțată decizia motivată.

Totodată, se constată că recursul nominalizat a fost declarat la data de 07.02.2022,

iar decizia instanței de apel a fost pronunțată la data de 20.10.2021 (f.d. 88, vol. I). Prin

urmare, termenul de declarare a recursului ordinar în prezenta cauză penală, a început a

curge la data de 21.10.2021 și a expirat la data de 22.11.2021.

Din cele reținute mai sus, rezultă cu certitudine că recurentul a declarat recurs

ordinar peste termenul legal, rezervat de legiuitorul autohton pentru calea de atac –

recursul ordinar.

În această ordine de idei, Colegiul penal subliniază că termenul de recurs este

absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul

5

de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge

ca tardiv, deoarece legea procesual penală ce reglementează procedura examinării

recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.

De asemenea, Colegiul penal reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea

pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea nr. 7516/10),

în care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o perioadă de timp

considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul pentru care

partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa mai devreme, s-a soldat cu ignorarea unui

întreg proces judiciar, și în consecință s-a constatat încălcarea principiului securității

raporturilor juridice și a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6§1 CEDO.

Așadar, art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală impune obligația îndeplinirii în

termen a actelor de procedură, sub sancțiunea decăderii din exercițiul dreptului. Astfel,

neexecutarea în termen a unui drept procesual, conform sancțiunii menționate, duce la

pierderea acestuia.

Prin urmare, Colegiul penal, constatând încălcarea de către recurent a prevederilor

art. 422 Cod de procedură penală, ajunge la concluzia inadmisibilității recursului declarat

de către avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului Grițac Vasile, din motiv că este

depus peste termen.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Croitor Alexei în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

15 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Grițac Vasile XXXXX, ca fiind declarat

peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 28 iulie 2022.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

6