1ra-969/22 — Art. 264 alin. 3 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași) din 14 decembrie 2021, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Grițco Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare. Potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate lui Grițco Ion, pentru un termen de probațiune de 3 (trei) ani. A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de Cornea Gheorghe cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța de judecată în ordine civilă, în temeiul art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Grițco Ion, fiind deținătorul permisului de conducere nr. xxxxx, eliberat de Autoritățile Republicii România la 07 aprilie 2016, cu drept de a conduce mijloace de transport prevăzute de categoriile ,,AM, B1, B, C1, C, D1, D, BE, C1E, 1 CE, D1E, DE, Tb”, la data de 09 octombrie 2020, aproximativ ora 19:45, conducând autoturismul de model „Toyota RAV-4”, cu n/î xxxxx, pe traseul R-1 Chișinău-Ungheni km 41+300, din direcția mun. Chișinău spre or. Călărași, în regiunea s. Pitușca, r-nul Călărași, încălcând Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13 mai 2009, și anume: pct. 42 alin. (2) care prevede că în afara localităților conducătorul trebuie să conducă vehiculul cât mai aproape de marginea dreaptă a carosabilului; pct. 45 alin. (1) și (2) care prevede că conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră. În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului; pct. 50 din Regulament care stipulează că conducătorul de vehicul îi este interzis: a) să depășească viteza maximă determinată prin caracteristica tehnică a vehiculului; pct. 94 alin. (2) care prevede că conducătorii de vehicule trebuie să se deplaseze astfel încât să nu creeze obstacole sau pericol pietonilor. În caz de necesitate, ei sunt obligați să oprească; pct. 115 alin. (2) din Regulament care stipulează că la trecerile cu circulația nedirijată, pietonii au prioritate în trecere, în raport cu conducătorii de vehicule, Grițco Ion conducând cu viteză excesivă autoturismul dat, ignorând indicatorul rutier și marcajul rutier ce semnalizau trecerea pentru pietoni, și observând de la distanță pietonul Cornea Gheorghe, care traversa drumul în cauză pe segmentul destinat trecerii pentru pietoni, a pierdut controlul ghidajului și a tamponat frontal cu autoturismul respectiv pietonul Cornea Gheorghe care a fost proiectat la distanță pe traseu, pierzându-și cunoștința. În rezultat, unitatea de transport implicată fiind deteriorată parțial, dar pietonul Cornea Gheorghe a suportat conform raportului de expertiză judiciară nr. 202012D0159 din 12 decembrie 2020, traumă cranio-cerebrală cu fractura unghiului mandibulei pe dreapta, fractura peretelui lateral și planșeului orbital sinusul maxilar drept, fractura peretelui lateral al orbitei drepte, fractura oaselor nazale, fractura peretelui medial al sinusului maxilar stâng, fractura procesului pterigoid lateral pe dreapta, contuzie cerebrală, fractură deschisă a humerusului drept, fractura procesului coracoid a scapulei pe dreapta, fractura coastelor 3,4,5,6,8,11,12 pe dreapta, fractura apofizei spinoase vertebrei toracice 8, hemotorax pe dreapta, emfizem subcutanat al țesuturilor moi paracostal pe dreapta, fractura apofizelor transversale drepte ale vertebrelor lombare 1,2, fractura tibiei și fibulei pe dreapta, care au fost produse prin acțiunea traumatică în partea dreaptă a corpului, fiind periculoase pentru viață și se califică ca vătămări corporale grave. Acțiunile lui Grițco Ion, au fost încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației și de exploatare a 2 mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății.

Partea vătămată Cornea Gheorghe împreună cu avocatul Prutean Lilian, au contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă să fie admisă și dispusă încasarea din contul lui Grițco Ion în beneficiul lui Cornea Gheorghe, prejudiciul material în sumă de 92 041,18 lei și prejudiciul moral în sumă de 250 000 lei. În motivarea apelului au indicat, că prima instanță nu a elucidat toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, iar concluziile instanței sunt contradictorii. Astfel, invocând prevederile art. 219 alin. (2), 387 alin. (1), (3) Cod de procedură penală, art. 1998 alin. (1), (2), 2022 alin. (1), 2037 alin. (1) Cod civil, au precizat că pentru procesul de reabilitare, au fost achitate servicii în sumă de 1 651,18 lei. Mai mult, Cornea Gheorghe activa în construcții și lunar primea un salariu de 9 770 lei, din care motiv solicită să-i fie restituit prejudiciul material pentru perioada 09 octombrie 2020 – mai 2021, în sumă totală de 68 398 lei. De asemenea, au menționat că pentru asistență juridică, partea vătămată a suportat cheltuieli în sumă de 22 000 lei. Totodată, din motiv că i-au fost cauzate vătămări corporale, solicită să-i fie recuperat și prejudiciul moral în sumă de 250 000 lei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2022, a fost admis apelul, casată parțial sentința, în latura civilă, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost dispusă încasarea din contul lui Grițco Ion în beneficiul părții vătămate Cornea Gheorghe, prejudiciul moral în sumă de 100 000 (o sută mii) lei. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, partea vătămată Cornea Gheorghe și avocatul acestuia, Prutean Lilian au depus acțiune civilă, solicitând să fie dispusă încasarea din contul inculpatului Grițco Ion, prejudiciul material format din – procedurile legate de tratament în sumă de 1 651, 18 lei; salariul lunar în sumă de 9 770 lei *7 luni, în total suma de 68 390 lei; cheltuieli de asistență juridică în sumă de 22 000 lei, precum și prejudiciul moral cauzat prin suportarea traumelor fizice și suferițe pshihologice, în sumă de 120 000 lei. Astfel, au solicitat repararea prejudiciului material în sumă de 92 041,18 lei și prejudiciul moral în sumă de 250 000 lei. Prin urmare, instanța de apel a conchis că nu poate fi menținută soluția primei instanțe, în partea admiterii în principiu a acțiunii civile înaintată de Cornea Gheorghe către Grițco Ion cu privire la repararea prejudiciului material 3 și moral cauzat prin infracțiune, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța în ordine civilă, în temeiul art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală. În acest context, instanța de apel reținând prevederile art. 385 alin. (1) pct. 10), 219 alin. (1), 220, 225, 387 alin. (1), (3) Cod de procedură penală, art. 1998 alin. (1), 2028, 2036 alin. (1), 2037 alin. (1) Cod civil, a menționat că suma de 250 000 lei, solicitată a fi încasată din contul inculpatului Grițco Ion, cu titlu de prejudiciu moral, este una exagerată, reieșind din circumstanțele cauzei și luând în considerație persoana inculpatului, precum și comportamentul acestuia după săvârșirea infracțiunii. Instanța de apel a precizat că în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine că partea vătămată Cornea Gheorghe a suportat suferințe psihice și fizice, având în vedere că i-au fost cauzate vătămări corporale, și anume: trauma cranio-cerebrală cu fractura unghiului mandibulei pe dreapta, fractura peretelui lateral și planșeului orbital sinusul maxilar drept, fractura peretelui lateral al orbitei drepte, fractura oaselor nazale, fractura peretelui medial al sinusului maxilar stâng, fractura procesului pterigoid lateral pe dreapta, contuzie cerebrală, de asemenea fractură deschisă a humerusului drept, fractura procesului coracoid a scapulei pe dreapta, fractura coastelor 3, 4, 5, 6, 8, 11, 12 pe dreapta, fractura apofizei spinoase vertebrei toracice 8, hemotorax pe dreapta, emfizem subcutanat al țesuturilor moi paracostal pe dreapta, fractura apofizelor transversale drepte ale vertebrelor lombare 1, 2, fractura tibiei și fibulei pe dreapta. Acestea au fost produse prin acțiunea obiectului dur contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, cu acțiunea traumatică în partea dreaptă a corpului, fiind periculoase pentru viață și se califică ca vătămări corporale grave. Reieșind din circumstanțele cauzei, caracterul leziunilor corporale cauzate, suferințele fizice și psihice suportate de către partea vătămată Cornea Gheorghe, instanța de apel a precizat că suma de 100 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, este una echitabilă în coraport cu circumstanțele în care a fost săvârșită fapta de către inculpatul Grițco Ion. Instanța de apel a indicat că la aprecierea cuantumului prejudiciului moral, a luat în considerație gravitatea suferințelor fizice și psihice cauzate părții vătămate, gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, personalitatea inculpatului, care și-a recunoscut vina, precum și statutul social al părții vătămate. De asemenea, instanța de apel a menționat că fiecare persoană, care pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze prejudiciul moral suportat, însă numai instanța de judecată este împuternicită prin lege să determine mărimea prejudiciului moral prin echivalent bănesc, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de personalitatea părții vătămate, de circumstanțele cazului concret în care părții vătămate i-au fost cauzate vătămări corporale. Referitor la solicitarea părții apărării privind restituirea prejudiciului 4 material în sumă de 68 390 lei, reieșind din faptul că Cornea Gheorghe a activat în construcție și lunar primea un salariu de 9 770 lei, respectiv prejudiciul material pentru perioada 09 octombrie 2020 – mai 2021, în sumă de 9 770 lei * 7 luni = 68 390 lei, instanța de apel a conchis că această solicitare nu s-a conformat la judecarea apelului declarat, or, de către partea apărării nu a fost prezentat un careva certificat salarial sau careva probe care să demonstreze că partea vătămată a activat până la incident. Subsecvent, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată și solicitarea părții apărării privind încasarea sumei de 1 651,18 lei, din contul inculpatului Grițco Ion, care a fost suportată de către partea vătămată pentru procesul de reabilitare, deoarece la fel, la materiale cauzei nu au fost prezentate probe care ar demonstra încasarea prejudiciului material solicitat, din ce este format și pentru ce au fost suportate aceste cheltuieli. Mai mult, instanța de apel a reținut că tratamentul părții vătămate Cornea Gheorghe a fost achitat de către inculpat (f.d.140-144). Corespunzător, instanța de apel a conchis și asupra respingerii solicitării părții apărării referitor la cheltuielile de asistență juridică în sumă de 22 000 lei, deoarece acestea nu au fost probate. Totodată, la materialele cauzei lipsește bonul de plată pentru cheltuielile de asistență juridică suportate.

Inculpatul Grițco Ion împreună cu avocatul Chitoroga Ion, fără a invoca un temei concret din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și menținerea sentinței primei instanțe. În argumentarea recursului menționează, că inculpatul Grițco Ion din momentul comiterii accidentului rutier, s-a căit sincer de cele săvârșite și a acordat ajutorul material și moral părții vătămate, suportând cheltuielile pentru spitalizare și polița de asigurare medicală, de asemenea asigurând și sprijinul necesar părții vătămate pentru reabilitare, fapt recunoscut de către partea vătămată prin declarațiile date în cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată. Astfel, susțin că prin acțiunea civilă depusă de partea vătămată, ultimul indică cu titlu de prejudiciu moral că urmează a fi recuperat, atât suma de 120 000 lei, precum și suma de 250 000 lei, iar în ședința de judecată nu a concretizat suma exactă care reprezintă prejudiciul moral. Mai mult, în cadrul primei instanțe nu a fost posibil de stabilit cuantumul prejudiciului cauzat părții vătămate, deoarece acțiunea civilă nu conținea temeiurile de fapt și de drept, din care motiv instanța corect a ajuns la concluzia că circumstanțele respective urmează a fi verificate suplimentar în cadrul unui proces civil, unde fiecare persoană care deține un drept sau un interes legitim, să aibă posibilitatea legală să confirme circumstanțele de fapt invocate, bazându-se pe principiul disponibilității, egalității și contradictorialității. În acest context, precizează că anume legiuitorul a prevăzut în art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, posibilitatea admiterii în principiu a acțiunii civile reieșind din faptul că uneori partea vătămată înaintează acțiune civilă, 5 fară a concretiza temeiurile de fapt și de drept, ținând cont de circumstanțele contradictorii invocate de către părțile civile, de etapa la care a fost înaintată acțiunea civilă, astfel partea apărării fiind limitată în dreptul de a se apăra în termen rezonabil, de faptul că se invocă inclusiv răspunderea civilă pe temeiuri generale, fără a distinge clar de instituția răspunderii civile delictuale, de faptul că înscrisurile anexate la acțiunea civilă nu sunt lizibile și se referă la perioade distincte de timp. Prin urmare, având în vedere faptul că circumstanțele respective urmează a fi verificate suplimentar într-un proces civil separat, consideră că soluția primei instanțe prin care a fost admisă în principiu acțiunea civil, este una corectă reieșind din circumstanțele cauzei. De asemenea, invocând prevederile art. 75, 79 alin. (1) Cod penal, precizează că ținând cont de personalitatea inculpatului care anterior nu a fost condamnat, se caracterizează pozitiv de la locul de trai și se căiește sincer de cele săvârșite, consideră că inculpatului urmează să-i fie aplicată o pedeapsă sub minimul prevăzut de lege, pedeapsă care va contribui la realizarea scopului pedepsei penale de prevenire, corectare și reeducare.

Procurorul a depus referință la recursul declarat de partea apărării, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Conform dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că recurenții nu invocă un temei concret pentru declararea recursului din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că titularii cererii de recurs invocă dezacordul sub aspectul soluționării acțiunii civile, precum și cu modalitatea individualizării pedepsei stabilite inculpatului Grițco Ion, motive care se subscriu temeiurilor de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor 6 invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Așadar, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că recurenții critică decizia instanței de apel sub aspectul soluționării acțiunii civile, și anume chestiunea privind încasarea din contul inculpatului Grițco Ion, a prejudiciului moral. Cu referire la argumentele recurenților invocate în acest sens, Colegiul penal precizează că potrivit art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instanței de judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia. Conform art. 220 alin. (1), (2), (3) și (4) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se soluționează în conformitate cu prevederile prezentului cod. Normele procedurii civile și normele procesului de mediere a litigiilor civile se aplică dacă ele nu contravin principiilor procesului penal și dacă normele procesului penal nu prevăd asemenea reglementări. Hotărârea privind acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele dreptului civil și ale altor domenii de drept. Termenul de prescripție prevăzut de legislația civilă nu se aplică acțiunilor civile soluționate în procesul penal. În conformitate cu prevederile art. 225 Cod de procedură penală, judecarea acțiunii civile în procesul penal, indiferent de valoarea acțiunii, se efectuează de către instanța de competența căreia este cauza penală. La adoptarea sentinței de acuzare sau de aplicare a măsurilor de constrângere cu caracter medical, instanța soluționează și acțiunea civilă prin admiterea ei, totală sau parțială, ori prin respingere. Odată cu soluționarea cauzei penale, judecătorul este obligat să soluționeze acțiunea civilă. Analizând decizia contestată în raport cu argumentele recursului, Colegiul penal reține temeinicia concluziilor instanței de apel, deoarece decizia cuprinde motivele legale pe care se întemeiază soluția de încasare a prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei, din contul inculpatului Grițco Ion în beneficiul părții vătămate Cornea Gheorghe. Astfel, Colegiul penal analizând motivarea instanței de apel cu privire la încasarea sumei de 100 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, concluzionează că instanța de apel corect a stabilit faptul că partea vătămată Cornea Gheorghe a suportat suferințe psihice și fizice, având în vedere că i-au fost cauzate vătămări corporale, și anume: trauma cranio-cerebrală cu fractura unghiului mandibulei pe dreapta, fractura peretelui lateral și planșeului orbital sinusul maxilar drept, fractura peretelui lateral al orbitei drepte, fractura oaselor nazale, fractura 7 peretelui medial al sinusului maxilar stâng, fractura procesului pterigoid lateral pe dreapta, contuzie cerebrală, de asemenea fractură deschisă a humerusului drept, fractura procesului coracoid a scapulei pe dreapta, fractura coastelor 3, 4, 5, 6, 8, 11, 12 pe dreapta, fractura apofizei spinoase vertebrei toracice 8, hemotorax pe dreapta, emfizem subcutanat al țesuturilor moi paracostal pe dreapta, fractura apofizelor transversale drepte ale vertebrelor lombare 1, 2, fractura tibiei și fibulei pe dreapta, care au fost produse prin acțiunea obiectului dur contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, cu acțiunea traumatică în partea dreaptă a corpului, fiind periculoase pentru viață și se califică ca vătămări corporale grave. Potrivit art. 2036 alin. (1) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de despăgubiri. Prin urmare, Colegiul penal constată că instanța de apel, la aprecierea cuantumului prejudiciului moral a ținut cont de caracterul și gravitatea suferințelor fizice și psihice cauzate părții vătămate, gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, personalitatea inculpatului, care și-a recunoscut vina, precum și de statutul social al părții vătămate, astfel just concluzionând că reieșind din caracterul leziunilor corporale cauzate, suferințele fizice și psihice suportate de către partea vătămată Cornea Gheorghe, suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, este una echitabilă. Instanța de recurs apreciază ca fiind neîntemeiate alegațiile recurenților precum că partea vătămată nu a concretizat suma prejudiciului moral solicitată în acțiunea civilă. Or, potrivit art. 2037 alin. (1) Cod civil, mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. Referitor la temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, se atestă că recurenții pledează pentru aplicarea unei pedepse inculpatului Grițco Ion, sub minimul prevăzut de lege, însă Colegiul penal menționează că potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. În acest context, instanța de recurs reține că din materialele cauzei rezultă că prin sentința primei instanțe, Grițco Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, iar potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite inculpatului, pentru un termen de probațiune de 3 ani, soluție care în 8 această parte a fost menținută de către instanța de apel. Așadar, verificând materialele cauzei, Colegiul penal stabilește că argumentele recursului invocate în această parte, nu pot fi verificate în recurs, deoarece acestea nu au fost invocate în apel. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că temeiurile de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, nu sunt incidente speței, iar recursul declarat de inculpatul Grițco Ion împreună cu avocatul Chitoroga Ion urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal. DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Grițco Ion împreună cu avocatul Chitoroga Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui Grițco Ion xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 24 noiembrie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Catan Liliana Guzun Ion 9