1ra-51/2022 — art. 264 alin. 3 lit a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 3 lit a CP
- Temei legal
- articolul 427 alin.1 pct. 6 CPP
1ra-51/2022 — art. 264 alin. 3 lit a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-51/2022
1-19205890-01-1ra-12012022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
06 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,
a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar
declarat de către avocatul Burlacu Silviu în numele inculpatului, împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2021, în
cauza penală în privința lui,
Schițco Mihail ……………………………….
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 31.12.2019 – 06.04.2021;
Instanța de apel: 28.04.2021 – 10.11.2021;
Instanța de recurs: 12.01.2022 – 06.06.2022.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 06 aprilie 2021,
pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în
faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Schițco
Mihail, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264
alin. (3) lit. a) Cod penal și în baza acestei legi, cu aplicarea art. 364 1 alin. (8) Cod
de procedură penală, i-a fost numită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un
termen de 4 (patru) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, iar
prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoarea aplicată
în privința ultimului a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 4
(patru) ani.
În conformitate cu art. 78 alin. (2) Cod penal, a fost înlăturată pedeapsa
complementară - anularea dreptului de a conduce mijloace de transport
prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.
A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Cășlaru Oleg, fiind
încasat din contul lui Schițco Mihail Foma în beneficiul lui Cășlaru Oleg:
- parțial prejudiciul material în mărime de 4 100,71 (patru mii o sută lei și
71 bani) lei, în rest prejudiciul material neîncasat până la suma de 31 275,65
(treizeci și una mii două sute șaptezeci și cinci lei și 65 bani) lei RM, ce constituie
suma de 27 1 74,94 (douăzeci și șapte mii una sută șaptezeci și patru lei și 94
1
bani) lei RM s-a respins ca neîntemeiat;
- prejudiciul biologic în mărime de 500 000,00 (cinci sute mii) lei;
- parțial prejudiciul moral în mărime de 300 000,00 (trei sute mii) lei, în rest
prejudiciul moral neîncasat până la suma de 500 000,00 (cinci sute mii) lei RM,
ce constituie suma de 200 000,00 (două sute mii) lei, s-a respins ca neîntemeiat;
- cheltuielile judiciare în mărime de 6 000,00 (șase mii) lei, pentru serviciile
de asistență juridică.
Au fost respinse solicitările lui Cășlaru Oleg privind încasarea
prejudiciului material și cheltuielilor de judecată din contul CA „Asterra Grup”
SA ca neîntemeiate.
A fost respinsă solicitarea lui Cășlaru Oleg privind aplicarea sechestrului
ca măsură asiguratorie asupra întregului patrimoniu al lui Schițco Mihail ca
neîntemeiată.
A fost încasat de la Schițco Mihail în beneficiul statului cheltuielile
judiciare în mărime de 320,00 (trei sute douăzeci) lei, pentru efectuarea
expertizei judiciare (medico-legală) nr. 201902D2635 din 09.12.2019.
A fost dispusă păstrarea în continuare la materialele cauzei penale a
mijloacelor materiale de probă - nota informativă a rezultatului analizei sângelui
la alcool nr. 2267 din 07.08.2019, întocmit pe numele cet. Cheptene Mihaela a.n.
xxxx, recunoscut în calitate de mijloc material de probă și anexat la materialele
cauzei penale prin Ordonanța din 30.09.2019, și procesul-verbal al examinării
medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate
și naturii ei cu nr. 6167 din 23.07.2019, recunoscut în calitate de mijloc material
de probă și anexat la materialele cauzei penale prin Ordonanța din 13.09.2019.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Prin sentința nominalizată prima instanță a reținut că inculpatul Schițco
Mihail, la data de 23.07.2019 aproximativ la orele 07:50, fiind treaz, cu permis de
conducere valabil categoriei mijlocului de transport pe care-l conducea, se
deplasa cu automobilul de model „Volkswagen” cu n/î XXX XXX pe str. Uzinelor
mun. Chișinău, din direcția str. Lunca Bîcului spre str. Vadul lui Vodă, mun.
Chișinău. În timpul deplasării, ajungând în preajma edificiului nr. 4/1 de pe str.
Uzinelor, mun. Chișinău, conducătorul auto Schițco Mihail, nu a ținut
permanent seama de totalitatea factorilor ce caracterizau condițiile rutiere,
existența unor obstacole pe sectoarele drumului, intensitatea și nivelul de
organizare al traficului rutier, de care trebuie să țină cont fiecare conducător la
determinarea vitezei, benzii de circulație și a modalității de conducere a
vehiculului prin ce a încălcat cerințele art. 22 din Legea nr. l31- XVI din
07.06.2007 privind siguranța traficului rutier, care în alin. (4) stipulează că:
„Participanții la trafic sunt obligați să manifeste un comportament care să
asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți
participanți la trafic”.
2
De asemenea, Schițco Mihail nu a apreciat corect situația reală de pe partea
carosabilă pe care se deplasa cu vehiculul său la momentul respectiv și ignorând
cerințele punctului 11 lit. f) a Regulamentului Circulației Rutiere potrivit căruia
„Conducătorul de vehicul, este obligat, la trecerile pentru pietoni cu circulația
nedirijată să cedeze trecerea pietonilor aflați în traversarea drumului pe partea
carosabilului în direcția de mers a vehiculului”, fiind sub incidența
indicatoarelor rutiere 5.50.1 și 5.50.2 „Trecere nedirijată pentru pietoni”,
ajungând la trecerea pentru pietoni semnalizată prin marcajul rutier
corespunzător, a încălcat prevederile pct. 45.1) și 45.2) al Regulamentului
Circulației Rutiere care prevede că „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul
în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de
următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b)
dexteritatea în conducere ce i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, d)
situația rutieră. 2) În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi
observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru
a nu pune în pericol siguranța traficului.”, precum și pct. 3 al Capitolului 1
„Dispoziții Generale” al Regulamentului Circulației Rutiere care stipulează că
„Participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația
mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de
circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să
nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului,
precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele
care sunt provocate de circumstanțe iminente.”
Așadar, continuându-și deplasarea, Schițco Mihail a comis tamponarea
pietonului Cheptene Mihaela, care traversa partea carosabilă a str. Uzinelor,
mun. Chișinău, din dreapta spre stânga, relativ deplasării automobilului, la
trecerea de pietoni. În rezultatul accidentului rutier, conform Raportului de
expertiză judiciară (medico-legală) nr. 201902D2635 din 09.12.2019, cet.
Cheptene Mihaela a.n. xxxx, i-au fost cauzate vătămări corporale manifestate
prin: Traumatism cranio-cerebral deschis, manifestat prin contuzie cerebrală
gravă; Fractura cominutivă osului temporal stâng; Hematom subdural în
regiunea fronto-temporo-parietală dreapta; Compresia ventriculului lateral
drept cu deplasarea structurilor mediane; Hemoragie subdurala traumatica;
Otoragie pe stânga, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui
obiect contondent dur sau la lovire de asemenea obiect, posibil în timpul și
circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu
se califică ca vătămare corporală gravă.
Nefiind de acord cu sentința procurorul în Procuratura mun. Chișinău,
oficiul reprezentare a învinuirii în instanța de judecată, Artur Lupașcu, avocatul
Barașianț Mariana în interesele reprezentantului părții vătămate, Cășlaru Oleg
și avocatul Burlacu Silviu în interesele inculpatului Schițco Mihail au declarat
3
apel.
3.1 Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul reprezentare a
învinuirii în instanța de judecată, Artur Lupașcu, prin apelul declarat a solicitat
casarea parțială a sentinței, pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care lui Schițco Mihail să fie stabilită, în baza
art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, prin aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de
procedură penală, pedeapsa cu închisoare pe un termen de 4 ani 8 luni, cu
executarea acesteia în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a
conduce mijloace de transport. Admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de
către partea civilă Oleg Cășlaru. În rest sentința să fie menținută fără modificări.
În motivarea apelului declarat a invocat că sentința instanței de fond este
neîntemeiată în partea stabilirii pedepsei principale și neaplicarea pedepsei
complimentare.
Partea acuzării consideră că prima instanță nu și-a motivat soluția la
individualizare a executării pedepsei în privința inculpatului Schițco Mihail și
nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, susținând o poziție eronată
în ce privește aplicarea față de ultimul a unei pedepse blânde, cu aplicarea
dispoziției art. 90 Cod penal. Discordanța între cele reținute de instanță și
conținutul real al circumstanțelor cauzei, precum și ignorarea unor aspecte
evidente, au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate în
privința aplicării pedepsei blânde cu închisoare și cu suspendarea condiționată
parțială a executării pedepsei cu închisoare stabilită inculpatului Schițco Mihail.
La aplicarea pedepsei penale, instanța de fond nu a ținut cont de criteriile
generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 Cod penal, și nu a
analizat dacă aceasta din urmă este în măsură să restabilească echitatea socială
și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, prevăzute de art. 61 Cod
penal.
De asemenea, instanța de judecată urma să țină seama de normele generale
prevăzute în art. 62-71 Cod penal, precum și de termenul și mărimea acesteia
conform limitelor fixate în articolul respectiv al Părții speciale a Codului penal.
Consideră că reieșind din soluția adoptată de instanța de fond, se constată
că, la stabilirea și aplicarea pedepsei în privința inculpatului Schițco Mihail,
instanța nu a avut în vedere scopul și criteriile de individualizare a acesteia, nu
au ținut seama de circumstanțele reale ale cauzei, circumstanțe care fiind
analizate, per ansamblu, nu permit instanței stabilirea unei pedepse cu
suspendarea condiționată a executării ei.
Partea acuzării apreciază că, modalitatea de executare aleasă în privința
inculpatului, este în acord cu principiul proporționalității având în vedere fapta
comisă și urmările excepțional de grave produse, însă neîntemeiat a suspendat
condiționat pedeapsa cu închisoare stabilită inculpatului. Or, inculpatul Schițco
Mihail, conducând mijlocul de transport, care este o sursă de pericol sporit,
4
ignorând prevederile Regulamentului Circulației Rutiere, a comis tamponarea
pietonului Cheptene Mihaela, la trecerea pentru pietoni, ca urmare a pus în
pericol viața pietonului Cheptene Mihaela, provocându-i vătămări corporale
grave și urmări grave, transformând o persoană sănătoasă, tânără de 20 ani, într-
o persoană inaptă de muncă, de a merge și de a vorbi, dependentă de îngrijirea
unei alte persoane și de tratamente costisitoare pentru a recupera sănătatea.
Iar prin neaplicarea pedepsei complimentare, instanța nu a luat în
considerare și atitudinea inculpatului aferent infracțiunii comise, care după
săvârșirea infracțiunii, a oferit mamei părții vătămate - Cheptene Maria în
calitate de ajutor material o sumă simbolică de 6 500 lei, cheltuieli mizere pentru
îngrijiri medicale ale victimei, pe lângă cheltuielile care a suportat partea civilă
Cășlaru Oleg. Ajutorul material a fost oferit de inculpat peste 2 luni, din
momentul internării victimei în spital, cu un șir de traumatisme cranio-cerebrale,
aflată în comă și ulterior în stare vegetativă.
3.2 Avocatul Barașianț Mariana în interesele reprezentantului părții
vătămate Cășlaru Oleg, prin apelul declarat a solicitat casarea parțială a
sentinței, aplicarea în privința inculpatului Schițco Mihail, a pedepsei
complimentare sub formă de anularea dreptului de a conduce mijloace de
transport în limitele prevăzute de lege, și încasarea din contul acestuia în
beneficiul pății civile, reprezentat al părții vătămate, Cășlaru Oleg, prejudiciul
moral integral în sumă de 500 000 lei, restul dispozițiilor sentinței să fie
menținute.
În motivarea apelului declarat indică că sentința din 06.04.2021, în partea ce
ține de înlăturarea pedepsei complementare și încasarea parțială prejudiciului
moral, este posibil a fi casată, iar în partea ce ține de stabilirea pedepsei,
încasarea prejudiciului material și biologic, urmează a fi menținută.
Cauza a fost judecată în baza probelor administrate la urmărirea penală, și
în această situație se aplică pedeapsa redusă, în baza art. 3641 Cod de procedura
penală, astfel recunoașterea vinovăției nu poate fi considerată ca circumstanță
care atenuează răspunderea inculpatului Schițco Mihail, faptul dat potrivit
avocatului, ar însemna că aceleași situații de drept i se acordă o dublă valența
juridică.
Totodată, consideră, că ținând cont de circumstanțele cauzei, de faptul că
inculpatul Schițco Mihail, a recunoscut vina în comiterea faptei imputate și a
scris cerere de examinare a cauzei în procedură simplificată, a dat declarații,
instanța de fond corect și echitabil a stabilit pedeapsa sub forma de închisoare
pe un termen de 4 (patru) ani cu aplicarea art. 90 Cod penal și stabilirea
termenului de probă de 4 (patru) ani. Însă a fost lăsat fără apreciere faptul că
Schițco Mihail a recuperat doar parțial prejudiciul material, că victima Cheptene
Mihaela a fost tamponată la trecerea de pietoni, precum și că pedeapsa prea
blândă are ca consecință crearea unui sentiment de dispreț față de aceasta și nu
5
este suficientă pentru atingerea scopului de reeducare a inculpatului, precum și
pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Consideră că, în speță nu există premise pentru înlăturarea pedepsei
complementare și scopul pedepsei, inclusiv cel de restabilire a echității sociale,
va fi atins doar prin aplicarea pedepsei complementare de anularea dreptului de
a conduce mijloace de transport.
Referitor la respingerea parțială a acțiunii civile, în partea diminuării
sumei solicitate cu titlu de prejudiciul moral, indică concluziile Raportului de
expertiză judiciară (medico-legală) nr. 201902D2635 din 09.12.2019, efectuat de
Centrul de Medicină Legală a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
al RM (f.d. 60 - 63), totodată menționând că victima accidentului rutier din
23.07.2019, Cheptene Mihaela, în urma vătămării corporale grave provocate prin
tamponarea acesteia de autovehiculul condus de inculpatul Schițco Mihail, s-a
aflat la tratament staționar în IMSP Institutul de Medicină Urgentă, în cadrul
tratamentului administrat în instituția medicală, Cheptene Mihaela a suferit 4
(patru) intervenții chirurgicale.
După externarea din instituția medicală, Cheptene Mihaela se află la
tratament ambulatoriu, fiind asistată și îngrijită de către mama sa, Cheptene
Maria, întrucât victima accidentului rutier din 23.07.2019 provocat de Schițco
Mihail este practic imobilizată, nu poate independent să-și dirijeze mișcările
corpului, nu poate merge independent, nu poate să vorbească și nu poate să-și
deservească desinestătător necesitățile vitale, primind hrană doar cu ajutorul
îngrijitorului, fiind incertă speranța de viață, fiind dependentă întru tot de
asistența unei persoane îngrijitoare care la moment este mama sa.
La moment Cheptene Mihaela victima accidentului rutier necesită un set
complex de proceduri de recuperare, cum ar fi kinetoterapia curativă (pentru a
oferi posibilitate să se învețe din nou a merge), asistența medicului logoped (este
necesar să învețe din nou a vorbi).
Toate cheltuielile legate de îngrijirea victimei Cheptene Mihaela și
tratamentul acesteia este și a fost suportat exclusiv de către fratele său Cășlaru
Oleg, fapt ce a condiționat ca partea civilă să solicite încasarea din contul
inculpatului, prejudiciu moral în sumă de 500.000 (cinci sute mii) lei, prejudiciu
care rezultă din starea de stres a întregii familii și prejudiciul adus sănătății
victimei.
3.3 Avocatul Burlacu Silviu în interesele inculpatului Schițco Mihail prin
apelul declarat a solicitat casarea parțială a sentinței, din motivul netemeiniciei
acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului
stabilit pentru prima instanță prin care să se dispună aplicarea în privința
inculpatului Schițco Mihail, a unei pedepse minime sub formă de închisoare, fără
anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu aplicare prevederilor
art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, art. 90 și 78 alin. (2) Cod penal,
6
reevaluarea cu reducerea substanțială a sumelor (prejudiciul biologic în mărime
de 500 000 lei și prejudiciul moral în mărime de 300 000 lei) în dependență de
suferințele pricinuite, capacitatea financiară a inculpatului și circumstanțele
concrete ale cazului.
În motivarea celor solicitate a indicat că cauza penală a fost examinată în
procedură simplificată, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de
procedură penală.
Criticile apărării se referă în principiu sub aspectul pedepsei aplicate
inculpatului prin sentința primei instanțe, apreciind-o drept prea aspră.
În sensul dat a invocat aspectele teoretice referitor la individualizarea și
aplicarea pedepsei penale, cât și criteriile de aplicare a prevederilor art. 90 Cod
penal.
Tangent speței, a subliniat că circumstanțe ce atenuează răspunderea
penală, conform art. 76 Cod penal, în privința inculpatului au fost stabilite,
căința sinceră, comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni, contribuirea
activă la descoperirea infracțiunii, comportamentul inculpatului imediat după
comiterea faptei cât și pe parcursul întregului proces judiciar, circumstanțe ce
agravează răspunderea penală, conform art. 77 Cod penal, în privința
inculpatului, nu au fost stabilite. Temeiuri pentru liberarea de răspundere
penală a învinuitului, conform prevederilor art. 53 Cod penal nu au fost
constatate.
Apărarea consideră că la stabilirea pedepsei în privința inculpatului
Schițco Mihail, instanța a pornit de la considerentul că, ultimul urmează a
conștientizeze scopul legii penale expus în art. 2 Cod penal, aplicând însă o
pedeapsă exagerat de aspră.
Materialele caracterizante în privința inculpatului denotă faptul că la
evidența medicului narcolog nu se află, la evidența medicului psihiatru nu se
află, potrivit revendicării anterior nu a fost atras la răspundere penală sau în
privința sa nu au fost intentate careva cauze penale.
Un alt aspect suspus criticii este și cuantumul prejudiciului pe care
instanța l-a obligat spre achitare și anume: prejudiciul biologic în mărime de 500
000,00 (cinci sute mii) lei și prejudiciul moral în mărime de 300 000,00 (trei sute
mii) lei.
Având în vedere circumstanțele cauzei, ținând cont de criteriile de
determinare a mărimii prejudiciului moral prevăzute la art. 2037 Cod civil, art.
219 Cod de procedură penală, consideră că instanța urma să ajungă la concluzia
de a admite acțiunea civilă înaintată în partea reparării prejudiciului moral, cu
încasarea din contul inculpatului a sumei de maxim 100 000 lei, care potrivit
apărării va constitui o satisfacție echitabilă ca urmare a suferințelor provocate de
acțiunile inculpatului. Totodată, însăși condamnarea lui Schițco Maihil ar trebui
să fie deja o satisfacție echitabilă pentru partea vătămată.
7
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2021
au fost respinse ca nefondate apelurile avocatului Mariana Barașianț în
interesele reprezentantului părții vătămate Cășlaru Oleg și cel a avocatului
Burlacu Silviu în interesele inculpatului Schițco Mihail, fiind admis, din alte
motive, apelul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Artur Lupașco,
casată parțial sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 aprilie 2021,
în partea pedepsei complimentare, și pronunță în această parte o nouă hotărâre,
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost anulat în privința
lui Schițco Mihail dreptul de a conduce mijloace de transport.
În rest, sentința a fost menținută fără modificări.
4.1 Instanța de apel urmare a examinării probatoriului administrat prin
prisma art. 101 Cod de procedură penală și a argumentelor invocate a constatat
că instanța de fond a ajuns la concluzia că vina inculpatului Schițco Mihail este
dovedită pe deplin, ultimul este vinovat de încălcarea regulilor de securitate a
circulației de către o persoană care conducea mijlocul de transport, încălcare ce
a cauzat din imprudență, leziuni corporale grave și acțiuni ce se califică conform
art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.
Colegiul penal a reținut că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația
de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu
respectarea dispozițiilor procesual-penale prevăzute de art. 3641 Cod de
procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit
procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost
încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce
condiționează concluzia că, instanța de apel nu este în drept a reține o altă
situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.
Instanța de apel a stabilit că vina inculpatului se demonstrează prin
materialele dosarului precum: procesul-verbal de cercetare a locului
accidentului rutier din 23.07.2019 (f.d. 11-22, v. I), raportul de expertiză judiciară
medico-legală nr. 201902D2635 din 09.12.2019 (f.d. 60-63, v. I) și procesul-verbal
al examinării medicale de constare a faptului de consumare a alcoolului, stării
de ebrietate și naturii ei cu nr. 6167 din 23.07.2019, potrivit căruia Schițco Mihail
era treaz (f.d. 77, 78 v. I). Alte materiale ale cauzei.
Dat fiind că sentința instanței de fond, a fost contestată numai în partea
individualizării pedepsei, în privința pedepsei complimentare și în partea laturii
civile, instanța de apel a reținut că la numirea tipului și măsurii de pedeapsă
inculpatului Schițco Mihail instanța a reiterat prevederile art. 6, 7, 61, 75 – 78 Cod
penal și le-a aplicat corespunzător.
Instanța de apel, la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului
pedepsei inculpatului, a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și
anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea
celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează
8
răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.
S-a conchis că circumstanțe care atenuează răspunderea inculpatului
Schițco Mihail, conform art. 76 Cod penal, au fost stabilite - recunoașterea
vinovăției și repararea benevolă a pagubei pricinuite, iar circumstanțe ce
agravează vina inculpatului Schițco Mihail, conform art. 77 Cod penal nu au fost
stabilite.
Instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de
procedură penală, sancțiunea art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, imputat
inculpatului, care prevede pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani cu anularea
dreptului de a conduce mijloace de transport și prevederile art. 90 alin. (1) și (2)
Cod penal. Totodată, având în vedere termenul pedepsei cu închisoarea stabilit
inculpatului Schițco Mihail, ținând cont de faptul că acesta a săvârșit
infracțiunea din imprudență, se căiește sincer de cele comise, și-a recunoscut
vinovăția, repară benevol prejudiciul material cauzat părții vătămate Cheptene
Mihaela, anterior nu a fost tras la răspundere penală, la evidența medicului
narcolog și medicului psihiatru nu se află, are doi copii minori la întreținere în
vârstă de 13 și respectiv 7 ani, se caracterizează pozitiv la locul de trai (f.d. 81,
83, 85, 106-108, 127-131 Volumul I), instanța de apel a susținut concluzia instanței
de fond că corectarea acestuia este posibilă prin aplicarea unei pedepse sub
formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe un
termen de probă de 4 (patru) ani. Însă instanța de apel a apreciat că prima
instanță neîntemeiat a dispus de a nu aplica în privința inculpatului pedeapsa
complementară – anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
Cu referire la pedeapsa complementară anularea dreptului de a conduce
mijloace de transport, instanța de apel a subliniat că în conformitate cu art. 651
alin. (3) Cod penal, anularea dreptului de a conduce mijloace de transport poate
fi aplicată de instanța de judecată, cu redobândirea ulterioară a permisului de
conducere, în modul stabilit de lege.
S-a reținut că infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal,
se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani cu anularea dreptului de a conduce
mijloace de transport, astfel că pedeapsa complementară este una obligatorie și
nu de alternativă, respectiv nu este un drept discreționar al instanței.
Instanța de apel nu a reținut prevederile art. 78 alin. (2) Cod penal, or, la
caz, inculpatul nu a reparat integral prejudiciul, mai mult ca atât ultimul
recunoscând vina a beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă
prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, prin urmare, instanța de fond
în mod eronat a aplicat prevederile art. 78 alin. (2) Cod penal neaplicând
pedeapsa complementară obligatorie.
Instanța de apel a conchis că pedeapsa complementară – anularea
dreptului de a conduce mijloace de transport, este rațional de a fi aplicată, or,
9
această măsură este în concordanță cu scopul legii penale, de corectarea a
inculpatului și de a preveni comiterea de noi fapte penale atât de către inculpat,
cât și din partea altor persoane.
Referitor la acțiunea civilă, instanța de apel a reținut faptul că
reprezentantul legal al părții vătămate Cheptene Mihaela, tot el și parte civilă -
Cășlaru Oleg, în susținerea pretențiilor sale din acțiunea civilă, în partea ce ține
de încasarea prejudiciului material, a anexat la materialele cauzei penale
Certificatul privind mărimea salariului pentru perioada 01.01.2019-31.12.2019,
eliberat pe numele lui Cheptene Mihaela de către SRL „DONTEHNOCONS”, în
cadrul căreia aceasta activa în ultimele 6 luni. Potrivit acestui certificat, Cheptene
Mihaela, în perioada de timp cuprinsă între lunile ianuarie 2019 - iunie 2019, a
primit lunar un salariu net în mărime de 2 602,80 lei (în total 15 616,80 lei pentru
6 luni). Totodată, reprezentantul legal al părții vătămate Cheptene Mihaela, tot
el și parte civilă - Cășlaru Oleg Vladimir a anexat la materialele cauzei penale și
un șir de bonuri fiscale prin care se confirmă suportarea cheltuielilor în legătură
cu vătămarea sănătății părții vătămate Cheptene Mihaela (tratament,
alimentație, îngrijire etc.) în mărime de 15 658,85 lei (f.d. 188-192, 243-244
Volumul I).
Astfel, reieșind din cele menționate supra, Colegiul a considerat
întemeiată concluzia instanței de fond de a admite parțial solicitarea
reprezentantului legal al părții vătămate Cheptene Mihaela, tot el și parte civilă
- Cășlaru Oleg și a încasa de la Schițco Mihail prejudiciul material în mărime de
4 100,71 lei, având în vedere faptul că din suma de 31 275,65 lei (venitul ratat în
mărime de 15 616,80 lei pentru 6 luni și cheltuielile suportate în legătură cu
vătămarea sănătății părții vătămate în mărime de 15 658,85 lei), ultimul a restituit
familiei părții vătămate Cheptene Mihaela suma de 27 174,94 lei, fapt ce se
confirmă prin recipisele anexate la materialele cauzei penale (f.d. 106-108, 225-
229 Volumul I).
Instanța de apel a susținut poziția instanței de fond și în partea în care
instanța a respins ca fiind neîntemeiată solicitarea reprezentantului legal al părții
vătămate Cheptene Mihaela, tot el și parte civilă - Cășlaru Oleg privind încasarea
în mod solidar de la Schițco Mihail și CA „Asterra Grup” SA a prejudiciului
material or, potrivit prevederilor legale, nu-i poate fi imputată asiguratorului CA
„Asterra Grup„ SA obligația de a achita despăgubirea de asigurare sub forma
prejudiciului material solicitat de către reprezentantul legal al părții vătămate
Cheptene Mihaela, tot el și parte civilă - Cășlaru Oleg, or nici persoana păgubită
Cheptene Mihaela, nici reprezentantul acesteia Cășlaru Oleg nu s-au adresat
direct către asiguratorul CA „Asterra Grup” SA cu o cerere de despăgubire,
compania de asigurări fiind astfel în imposibilitate de a deschide dosarul de
daune, de a constata pagubele cauzate în urma producerii accidentului rutier și
de a achita despăgubirea de asigurare în termenul prevăzut de legislația în
10
vigoare.
Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea
prejudiciului patrimonial, iar caracterul și gravitatea prejudiciului moral se
apreciază de către instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în
care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață familială și
socială, precum și statutul social al persoanei vătămate. Totodată, în
conformitate cu prevederile art. 2033 Cod civil, în cazul vătămării integrității
corporale sau altei vătămări a sănătății, pe lângă repararea prejudiciului
patrimonial și celui moral, se va plăti o despăgubire separată pentru însăși
vătămare (prejudiciul biologic).
Astfel s-a conchis că, instanța de fond corect a menționat că este
incontestabil faptul că în urma producerii accidentului rutier, părții vătămate
Cheptene Mihaela i-au fost cauzate mai multe leziuni corporale, care prezintă
pericol pentru viață și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală
gravă, precum și suferințe morale/psihice, având în vedere faptul că calitatea
vieții ei nu va mai fi ca înainte, deoarece are nevoie permanent de îngrijire din
partea unor persoane terțe, precum și faptul că există riscul să rămână incapabilă
pentru tot restul vieții. Respectiv, s-a considerat întemeiată concluzia instanței
de fond prin care a încasat la Schițco Mihail în beneficiul reprezentantului legal
al părții vătămate Cheptene Mihaela, tot el și parte civilă - Cășlaru Oleg
prejudiciul biologic în mărime de 500 000,00 lei și parțial prejudiciul moral în
mărime de 300 000,00 lei.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către
avocatul Burlacu Silviu în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct.
6) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, au solicitat casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2021 cu dispunerea
rejudecării cauzei în alt complet de judecată.
5.1 În motivarea recursului ordinar declarat a invocat următoarele argumente:
- decizia instanței de apel este una incompletă, deoarece nu oferă răspuns
la toate motivele importante invocate în sprijinul apărării, iar nemotivarea unei
hotărâri judecătorești încalcă dreptul părților la un proces echitabil, garantat de
art. 6 alin. 1 CEDO;
- modalitatea de motivare a soluției denotă faptul că instanța de apel nu a
acordat deplină eficiență prevederilor art. 414, art. 417 Cod de procedură penală
și nemijlocit practicii CEDO, hotărârea instanței fiind motivată insuficient;
- instanța de apel avea obligația ca, în mod precis și explicit să întocmească
corect hotărârea adoptată, adică prin analiza materiei reglementării și a
jurisprudenței;
- judecând cauza penală, instanța de judecată nu a soluționat chestiuni
importante precum dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care
anume lege penală este prevăzută ea;
11
- instanța de apel nu a examinat în esență argumentele invocate în apelul
apărării și nu s-a expus asupra probelor prezentate de apărare;
- instanțele de judecată nu au judecat cauza penală în condițiile legii.
În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul
și avocatul Barașianț Mariana în interesele reprezentantului legal al părții
vătămate Cheptene Mihaela, tot el și parte civilă - Cășlaru Oleg, au prezentat
referințe pe marginea recursului ordinar declarat de apărare, pledând pentru
netemeinicia acestuia ca inadmisibil.
Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei,
Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din
considerentele ce succed.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și
dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și
să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la
adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea
la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Prin urmare, Colegiul lărgit menționează că declanșând o continuare a
judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept,
întrucât o dată exercitat produce un efect devolutiv complet, în sensul că
provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept în privința persoanelor
care l-au declarat.
În susținerea acestei statuări, călăuzitoare sunt și prevederile pct. 14.7 a
Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 22 din
12.12.2005 cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel cu
modificările și completările ulterioare, unde este stipulat că, în sensul cerințelor
art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat
ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței
de apel sânt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită
ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost
comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă
există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate,
dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma
cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de
procedură penală.
12
În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,
acestea sânt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a
fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă
normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.
În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la
chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu
trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de
instanța de recurs.
După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarată în speță,
aceasta este bazată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct.
6) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și apel atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
Totodată, din textul recursului Colegiul Penal lărgit atestă, că recurentul
critică hotărârea instanței de apel făcând referire la lipsa unei analize efective a
argumentelor apărării și nemotivarea suficientă a soluției adoptate.
Deci, statuând asupra principiului respectării normelor de drept
menționate, Colegiul penal lărgit constată ca fiind întemeiate argumentele aduse
în recurs cu referire la faptul, că instanța de apel a trecut superficial peste
argumentele apărării, ca rezultat nu conține motive clare pe care se întemeiază
soluția, limitându-se doar la formulări de ordin general, nu a respectat întocmai
prevederile legale enunțate supra, prin urmare aceasta fiind afectată de eroarea
de drept prescrisă de pct. 6) art. 427 Cod de procedură penală.
Deși, conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de
către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru
examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător,
instanța de apel a pronunțat o hotărâre motivată în termeni vagi și cu conținut
ambiguu, din al cărei descriptiv nu rezultă motivele pe care se întemeiază soluția
adoptată, fără a fi cercetate amănunțit și mult aspectual probele care au conturat
convingerea instanței pentru a hotărî în sensul celor indicate în dispozitiv.
Așadar, analizând decizia atacată, Colegiul penal lărgit concluzionează că
instanța de apel, casând hotărârea primei instanțe, prin care a fost dispusă
anularea pedepsei complementare și în fapt anulând, în privința inculpatului
Schițco Mihail, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264
alin. (3) lit. a) Cod penal, dreptul de a conduce mijloace de transport - nu a supus
unei analize motivele pentru care consideră că prima instanță incorect a dispus
excluderea pedepsei complementare.
Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței
13
de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la
respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
În acest context, Colegiul atestă că decizia Curții de Apel Chișinău este
contradictorie, or deși în pct. 21 al deciziei, instanța de apel reține precum că
”instanța de fond a reiterat și prevederile art. 6, 7, 61, 75 – 78 din Codul penal și le-a
aplicat corespunzător ”, ulterior la pct. 44 constată că ”instanța de fond în mod eronat
a aplicat prevederile art. 78 alin. (2) Cod penal”, neaplicând pedeapsa
complementară obligatorie.
Relevarea, în descriptivul deciziei atacate, a circumstanțelor potrivit
cărora inculpatul Schițco Mihail nu întrunește condițiile prevăzute la art. 78 alin.
(2) Cod penal, dat fiind că nu a reparat integral prejudiciu și a beneficiat de
facilitățile procedurii simplificate prevăzute la art. 364 1 alin. (8) Cod de
procedură penală, constituie o motivare confuză, sau aplicarea sau neaplicarea
prevederilor art. 78 alin. (2) Cod penal, sunt în prim plan legate de obligativitatea
sau statutul alternativ al pedepsei complementare prevăzute la sancțiunea
normei penale incriminate inculpatului, și numai în cazul în care pedeapsa
complementară nu este obligatorie, instanța de judecată constată prezența
circumstanțelor atenuante la săvârșirea infracțiunii. Pedeapsa complementară
obligatorie poate fi înlăturată numai în condițiile art. 79 alin. (1) Cod penal.
Colegiul penal lărgit notează că dreptul la un proces echitabil, garantat de
art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. În acest sens
se reține că hotărârea pronunțată de o instanță trebuie să corespundă tuturor
normelor de drept, să fie clară, înțeleasă de părțile aflate în litigiu și să răspundă
în mod sigur și expres la toate criticile esențiale formulate de părți.
Tot aici Colegiul atestă că, în descriptivul deciziei, instanța de apel s-a
rezumat la examinarea modalității de examinare a probelor de către instanța de
fond și nu a purces la examinarea în esență a celor invocate de apelant, nu a
examinat probele anexate și prezentate de acesta, astfel nu s-a expus nicicum
asupra motivelor invocate în apel.
Mai mult, verificând conținutul hotărârii contestate, Colegiul Penal lărgit
notează că potrivit art. 24 alin. (3), 101 alin. (1), (4), 314, 315, 336 alin. (3) pct. 6)
384 alin. (3), (4), 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către
instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea
cauzelor în primă instanță; procesul-verbal al ședinței de judecată trebuie să
cuprindă consemnarea tuturor acțiunilor instanței în ordinea în care ele s-au
desfășurat, documentele și alte probe care au fost cercetate în ședința de
judecată; instanța de judecată este obligată, în cursul judecării cauzei, să
cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele, probele administrate; părțile
participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea
procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor, instanța
14
de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile
au avut acces în egală măsură; sentința instanței de judecată trebuie să fie legală;
instanța își întemeiază sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința
de judecată; fiecare probă urmează să fie apreciată din punctul de vedere al
pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu -
din punctul de vedere al coroborării lor.
Procesul verbal al ședinței de judecată în apel trebuie să cuprindă în mod
obligatoriu toate elementele indicate la art. 336 alin. (3) Cod de procedură
penală, precum și reflectarea autentică a cererilor formulate de părți și a luărilor
de cuvânt, în special în care se conține solicitarea privind reaprecierea probelor
și, după caz, elucidarea activităților privind efectuarea administrării și cercetării
probelor noi și/sau cercetării suplimentare a probelor administrate de prima
instanță, pe care se întemeiază concluziile instanței de apel. Lipsa acestor
mențiuni echivalează cu concluzia că, instanța de apel n-a judecat apelul
conform procedurii stabilite de lege, fapt ce denotă încălcarea gravă a drepturilor
persoanei la un proces echitabil.
Astfel, potrivit textului deciziei contestate raportat la cele invocate supra,
Colegiul reține că, instanța de apel face referire la ”procesul-verbal de cercetare a
locului accidentului rutier din 23.07.2019 (f.d. 11-22, v. I), raportul de expertiză
judiciară medico-legală nr. 201902D2635 din 09.12.2019 (f.d. 60-63, v. I) și procesul-
verbal al examinării medicale de constare a faptului de consumare a alcoolului, stării de
ebrietate și naturii ei cu nr. 6167 din 23.07.2019 (f.d. 77, 78 v. I). Alte materiale ale
cauzei, însă, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată acestea nu au fost
verificate prin citire în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost
consemnate în procesul-verbal. Nu au fost consemnate declarațiile
reprezentantului legal al părții vătămate Cheptene Mihaela, tot el și parte civilă
- Cășlaru Oleg, din cadrul urmăririi penale, la pct. 17 al deciziei atacate
consemnându-se contradictoriu că în instanța de apel a susținut declarațiile
făcute la urmărirea penală și instanța de fond.
Colegiul penal lărgit, statuează că potrivit jurisprudenței constante a
CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre
motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal
(Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). De
asemenea, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19 decembrie
1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță
internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o
instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile
esențiale supuse atenției sale.
Colegiul penal lărgit notează, că pentru a respecta aceste practici, instanța
de apel urmează să dea răspunsuri argumentate în hotărâre asupra motivelor
decisive invocate de apelanți, prin prisma criticilor invocate de părți, care în
15
viziunea lor ar putea afecta într-o măsură oarecare legalitatea soluției adoptate
la caz.
Din considerentele expuse, se conchide că, în prezenta speță și-au găsit
confirmare temeiurile pentru recurs invocate de către avocat, ceea ce duce la
casarea totală a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în
aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece această eroare nu
poate fi corectată de instanța de recurs.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Burlacu Silviu în
numele inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 10 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Schițco Mihail
xxxx și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Decizia motivată este pronunțată la 28 iulie 2022.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Boico Victor
Diaconu Iurie
Catan Liliana
Guzun Ion
16