1ra-876/2022 — art. 189 alin. 3, lit. e, CP

1ra-876/2022 — art. 189 alin. 3, lit. e, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-876/2022

1-20162986-01-1ra-10062022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către inculpatul Ghețiu Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2022, în cauza penală în privința lui,

Ghețiu Vitalie XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 24.12.2020 – 12.02.2021;

Instanța de apel: 10.03.2021 – 29.03.2022;

Instanța de recurs: 10.06.2022 – 07.11.2022.

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură

penală, Ghețiu Vitalie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal și condamnat la pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni, cu amendă de 1390 unități

convenționale, ceea ce constituie 69 500 (șaizeci și nouă mii cinci sute) lei, cu

executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei principale sub formă de

închisoare numită lui Ghețiu Vitalie, s-a suspendat condiționat pe un termen de 3

(trei) ani și nu va fi executată dacă în perioada de probațiune fixată condamnatul

nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și respectarea

condițiilor probațiunii, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Conform art. 90 alin. (6) lit. a) Cod penal, s-a obligat Ghețiu Vitalie ca pe

perioada de probațiune fixată să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul

organului competent.

Conform art. 261 Cod de executare, exercitarea controlului privind

comportamentul și executarea pedepsei principale de către Ghețiu Vitalie, inclusiv

respectarea restricției stabilite de instanță pe perioada pentru care a fost suspendată

executarea pedepsei, se v-a asigura de către organul de probațiune în a cărei rază

teritorială se află domiciliul condamnatului.

S-a comunicat lui Ghețiu Vitalie că, amenda stabilită urmează a fi achitată în

mod benevol, în termen de 30 de zile de la data stabilirii ei, după care să informeze

imediat instanța de judecată despre achitarea amenzi, iar în cazul în care Ghețiu

1

Vitalie nu va achita amenda, în decursul a 30 de zile de la rămânerea definitivă a

hotărârii, documentul executoriu pentru încasarea silită a amenzii se va trimite

executorului judecătoresc în a cărui competență teritorială, stabilită de camera

teritorială a executorilor judecătorești, se află domiciliul lui Ghețiu Vitalie.

În conformitate cu prevederile art. 195 alin. (6) din Codul de procedură

penală, măsura preventivă „arestarea la domiciliu” aplicată în privința lui Ghețiu

Vitalie, a încetat de drept.

S-a aplicat în privința lui Ghețiu Vitalie măsura preventivă – obligarea de a

nu părăsi țara, pînă cînd sentința va deveni definitivă.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Ghețiu Vitalie prin intermediul telefoniei mobile, urmărind scopul însușirii ilegale

a bunurilor altei persoane, amenințînd cu aplicarea violenței și răfuială fizică, sub

pretextul că anterior, în anul XX, a participat în calitate de intermediar la

soluționarea unui conflict în rîndul altor persoane și nu a fost remunerat, a cerut

trasmiterea de la Roșca Ion a sumei de 500 euro, și în continuare, acționând în

vederea atingerii scopului infracțional, la 15 decembrie 2020, aflîndu-se pe traseul

XX, în cadrul măsurii speciale de investigație – controlul transmiterii banilor, a

dobândit de la Roșca Ion, bani în sumă de 10 000 de lei, ceruți anterior, astfel

cauzîndu-i părții vătămate Roșca Ion, un prejudiciu material considerabil.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Ghețiu Vitalie, a comis șantajul, adică

cererea de a se transmite bunurile proprietarului, amenințînd cu violență persoana,

urmate de dobîndirea bunurilor cerute, infracțiune prevăzută de art. 189 alin. (3) lit.

e) Cod penal.

Roșca Ion, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri cu

aplicarea pedepsei cu închisoare, conform prevederilor art. 189 alin. (3) lit. e) Cod

penal.

3.1. În motivarea cererii de apel partea vătămată Roșca Ion a invocat că,

solicită modificarea hotărârii primei instanțe, în partea suspendării condiționate a

pedepsei principale aplicate asupra inculpatului Ghețiu Vitalie sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani și 8 luni.

A menționat că asupra sa a fost săvârșită o infracțiune gravă, fiind amenințat

cu răfuială fizică de către Ghețiu Vitalie, acțiuni care le consideră că pun în pericol

viața sa personal cât și a membrilor familiei sale, fapt considerat și probat prin toate

mijloacele legale posibile.

A invocat că în instanță a declarat că nu are pretenții material dar nicidecum

nu a susținut că acestuia să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, fapt care este

descries eronat în sentință.

A mai menționat că nu este de acord cu suspendarea pedepsei cu închisoarea

pe un termen de 3 ani, deoarece aflarea la libertate a cet. Ghețiu Vitalie nu va avea

un efect de corectare a acestuia și nu va face decât să pună în pericol în continuare

securitatea vieții sale cât și a familiei.

2

a fost admis apelul părții vătămate Roșca Ion, casată parțial sentința în partea

aplicării pedepsei și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care lui Ghețiu Vitalie, recunoscut vinovat de

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal, s-au exclus

prevederile art. 90 Cod penal.

Termenul executării pedepsei urmînd a fi calculat din momentul reținerii de

către organele competente, cu includerea în acest termen a perioadei aflării în stare

de arest 15.12.2020 – 12.02. 2021.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a statuat că la stabilirea pedepsei,

instanța ține cont de prevederile art.75 Cod penal, potrivit căruia persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni se aplică o pedeapsă echitabilă

în limitele fixate și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale. La stabilirea

modului, măsurii, categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel la fel ține cont

de gravitatea infracțiunilor săvârșite, care fac parte din categoria categoria celor

grave, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, care este supus răspunderii

penale, a recunoscut vina, se căiește sincer de cele comise, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acesteia.

Conform art.16 alin.(4) Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 189 alin. (3)

lit. e) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor grave și pentru săvârșirea

căreia legea prevede în exclusivitate pedeapsa cu închisoare de la 7 la 10 ani cu

amendă în mărime de la 1850 la 2350 unități convenționale.

Sub imperiul normelor enunțate, instanța de apel a reținut că, corectarea și

reeducarea condamnaților constă în extirparea mobilurilor negative din conștiința

lor, mobiluri care au determinat săvârșirea infracțiunii. Pedeapsa inechitabilă poate

fi doar un mijloc de reprimare cauzând noi suferințe, corespunzător neatingând

scopul de corectare și reeducare, ci de generare a mobilurilor negative. Atingerea

scopurilor pedepsei de corectare și reeducare a infractorului, de prevenire a

săvârșirii noilor infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și din partea altor

persoane, se realizează strict prin individualizarea ei.

Astfel, ținând cont de circumstanțele enunțate, instanța de apel a considerat

că, prima instanță eronat a reținut că este posibilă corectarea inculpatului fără

izolarea acestuia de societate, or doar condamnarea reală la pedeapsă privativă de

libertate, ar atinge scopul pedepsei penale stabilite în art. 2, 61 Cod penal. La

stabilirea pedepsei inculpatului Ghețiu Vitalie, instanța de judecată nu a ținut cont

de prevederile art. 61 Cod penal alin. (1), conform cărora: „Pedeapsa penală este o

măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor

care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor” și

alin. (2) Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și

resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni cât

3

din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să

cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Verificând chestiunea individualizării pedepsei penale, în privința

inculpatului Ghețiu Vitalie, instanța de apel a reținut că, la stabilirea pedepsei

prima instanță nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile menționate, eronat

aplicând prevederile art.90 Cod penal, fapt ce urmează a fi corectat de către instanța

de apel.

Instanța de apel a relevat că, la stabilirea și individualizarea pedepsei aplicate

inculpatului Ghețiu Vitalie, prima instanță a reținut că inculpatul se află în prezența

circumstanțelor atenuante și în lipsa unor circumstanțe agravante, iar infracțiunea

comisă de către inculpat se califică ca una gravă. În plus, s-a luat în considerație

personalitatea inculpatului, care a recunoscut vina, are la întreținere doi copii

minori și la locul de trai se caracterizează pozitiv. La fel, s-a luat în seamă rolul

inculpatului la comiterea infracțiunii, dar și urmările prejudiciabile ale faptei

comise. În contextul celor enunțate, prima instanță a considerat oportună aplicarea

față de inculpat a unei pedepse pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 189

alin. (3) lit. e) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani și 8

(opt) luni, cu amendă de 1390 unități convenționale, ceea ce constituie 69 500

(șaizeci și nouă mii cinci sute) lei, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar

de tip semiînchis, iar conform art. 90 din Codul penal, executarea pedepsei

principale sub formă de închisoare numită lui Ghețiu Vitalie Gheorghe, s-a

suspendat condiționat pe un termen de 3 (trei) ani.

Concomitent, la caz, prima instanță a considerat posibilă corectarea și

reeducarea inculpatului fără izolarea acestuia de societate, or, ținând cont de gradul

de pericol social al infracțiunii săvârșite, în contextul individualizării și stabilirii

duratei pedepsei, în cazul aplicării închisorii, instanța a ținut cont și de

individualizarea pedepsei, în aspectul executării pedepsei deja stabilite de acesta

ține și soluționarea chestiunii dacă pedeapsa minimă numită inculpatului , urmează

a fi pusă în executare or, în dependență de personalitatea acestuia de a se corecta și

reeduca, poate fi concluzionat că scopul pedepsei poate fi atins prin suspendarea

executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de probă.

Instanța de apel judecând apelul declarat a reținut că obiect al contestării

hotărârii judecătorești, în instanța de apel, constituie revocarea aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal, care reglementează suspendarea condiționată a

executării pedepsei la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5

ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani, pentru infracțiunile

săvârșite din imprudență. Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se

înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă

instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată

în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare

în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,

ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

4

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel,

circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea incriminată, a determinat instanța

de apel să conchidă asupra incorectitudinii aplicării instituției suspendării

condiționate a executării pedepsei față de Ghețiu Vitalie.

În prezenta cauză, instanța de apel a găsit întemeiate motivele apelului

declarat și a constatat că concluzia primei instanțe precum că implicarea

condamnatului în mediul carceral și neacordarea acestuia a unei șanse de corectare,

ar fi în măsură să afecteze iremediabil valorile sociale și morale ale acestuia, iar

corijarea inculpatului este posibilă și prin aplicarea prevederii art. 90 Cod penal -

condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, a fost una eronată

și neîntemeiată, motiv din care consideră oportun de a o exclude.

Subsidiar la cele ce preced, instanța de apel a considerat că prima instanță

greșit și-a motivat soluția de individualizare a executării pedepsei în privința

inculpatului și nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, susținând o

poziție eronată în ce privește aplicarea față de inculpat a dispoziției art. 90 Cod

penal. Discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al

circumstanțelor cauzei, precum și ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept

consecință pronunțarea unei concluzii premature și greșit motivate în privința

aplicării pedepsei cu suspendarea condiționată a executării ei.

Instanța de apel a considerat că principalele elemente de care judecătorul (sau

completul de judecată), trebuie să țină seama de fiecare dată când soluționează

cauza penală și când alege categoria de pedeapsă conform normelor generale

prevăzute în art. 62-71 Cod penal, sunt termenul și mărimea acesteia conform

limitelor fixate în articolul respectiv al Părții speciale a Codului penal. Ulterior,

după individualizarea pedepsei și stabilirea duratei și cuantumului acesteia, în

cazul stabilirii închisorii, continuă operațiunea de individualizare, dar sub aspectul

de executare a pedepsei deja stabilite, prin soluționarea chestiunii dacă pedeapsa

stabilită inculpatului trebuie să fie executată real ori, în perspectiva personalității

acestuia de a se corecta și reeduca, poate fi formulată concluzia că scopul pedepsei

se poate atinge și prin aplicarea suspendării executării pedepsei în privința

vinovatului pe un termen de probă stabilit de instanța de judecată.

Astfel, instanța de apel a considerat că modalitatea de executare a pedepsei

aplicate în privința inculpatului Ghețiu Vitalie, nu este echitabilă în raport cu fapta

comisă, urmările prejudiciabile produse și rezonanța socială a acesteia.

Mai mult, instanța de apel a specificat că, așa cum rezultă din textul sentinței,

prima instanță și-a motivat dispunerea suspendării condiționate a executării

pedepsei aplicate inculpatului menționând că este posibilă corectarea și reeducarea

inculpatului fără izolarea acestuia de societate, ceea ce instanța de apel consideră că

e o concluzie pripită și eronată, care nu poate fi menținută.

În atare situație, reieșind din cele relevate instanța de apel a statuat asupra

faptului că în cauza supusă judecării, la etapa examinării cauzei în prima instanță,

instanța a individualizat eronat pedeapsa stabilită în privința inculpatului. Instanța

de apel a considerat că inculpatul poate fi corectat, reeducat doar prin executarea

5

reală a pedepsei închisorii, care are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

La aplicarea pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 75, 76-77, Cod penal, de gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, inculpatul comis o infracțiune cu intenție care, conform art. 16 Cod penal

face parte din categoria celor grave, de comportamentul inculpatului până și după

comiterea infracțiunii, de faptul că cauza a fost examinată în procedură simplificată

în baza art. 3641 Cod de procedură penală, de lipsa circumstanțelor agravante și

atenuante. Prin prisma prevederilor art. 364/1 al. (8) al Codului de procedură

penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a

solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de

lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității

și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul

pedepsei cu amendă. La caz, componența de infracțiune prevăzută de art. 189 alin.

(3) lit. e) Cod penal face parte din categoria infracțiunilor grave și pentru săvârșirea

căreia legea prevede în exclusivitate pedeapsa cu închisoare, de la 7 la 10 ani cu

amendă în mărime de la 1850 la 2350 unități convenționale.

Totodată, la stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut seama inclusiv de

faptul că potrivit alin. (8) al art. 3641 din Codul de procedură penală, inculpatul

beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în

cazul pedepsei cu închisoare și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. În atare situație și în condițiile și

limitele de pedeapsă prevăzută de art. 189 alin. (3) lit. e) din Codul penal (închisoare

de la 7 la 10 ani cu amendă în mărime de la 1850 la 2350 unități convenționale),

instanța de judecată va reduce cu o treime limitele de pedeapsă cu închisoarea și cu

o pătrime limitele de pedeapsă cu amenda, ca în consecință, să se concluzioneze

despre necesitatea stabilirii unei noi limite, cu care va opera instanța de judecată la

stabilirea pedepsei inculpatului.

Aceste criterii generale și speciale privind individualizarea pedepsei, s-au

valorificat anume în această ordine, astfel că, instanța de apel a concluzionat

oportun de a admite apelul declarat și lui Ghețiu Vitalie, recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzută de art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal, a exclude

prevederile art. 90 Cod penal. În rest, sentința primei instanțe este legală și

întemeiată, urmând a fi menținută.

Ghețiu Vitalie, prin care invocând incidența pct. 6), 10) a dispozițiilor alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu menținerea sentinței.

5.1 În susținerea recursului inculpatul Ghețiu Vitalie invocă că сеrеrеа de apel

dерusă de сătrе раrtеа vătămаtă Roșca Ion nu corespunde exigențelor рrеvеdеrilоr

аrt.405 alin. (2) Cod de procedură penală. Cu toate сă Сodul de procedură penală

nu prevede, instanța de apel urmа să restituie сеrеrеа de apel fără еxaminаrе

dеоаrесе nu corespunde formei și nu conține motivele реntru саrе Roșca Ion nu

este de acord cu sentința primei instanțe, Legiuitorul, fără а lăsа loc de intеrрrеtаrе,

6

сlаr а indicat în аrt. 405 alin.(2) Сod de procedură penală се trebuie să соnțină о

сеrеrе de apel.

Instanța de apel nu а motivat de се соnsidеră сă rесurеntul poate fi corijat

dоаr рrin арliсаrеа pedepsei cu înсhisоаrеa. Рur și simplu а constatat: „pedeapsa

aplicată de prima instanță nu este echitabilă în rороrt cu fapta соmisă, urmarе a

prejudiciului produs”, „iаr inculpatul poate fi corectat, reeducat doar рrin

executarea rеală а pedepsei сu înсhisоarеa”.

Instanța de apel а ignоrаt faptul că, раrtеа vătămаtă а comunicat - nu аrе

саrеvа pretenții de оrdin material s-au mоrаl сătrе rесurеnt. Nu este сlаr се măsuri

de rееduсаrе аu loc în lосurilе de detenție încît dоаr acolo rесurеntul poate să se

corijeze. Cu toate сă instanța de apel indiсă că, la aplicarea pedepsei urmеаză să se

соnduсă de criterii de individualizare а pedepsei, tot еа în decizie contestată că nu

а indicat cе circumstanțe, evenimente, s-au tresături de caracter а recurentului, au

făcut-o să considere că reeducarea lui Ghețiu Vitalie poate avea loc doar рrin

executarea rеаlă а pedepsei cu înсhisоаrеa.

Consideră că aplicarea pedepsei рrin рrismа art. 90 Сod de procedură penală

este un fасtоr destul de соnvingătоr pentru reeducare și rееvаluаrеа valorilor, оri о

miсă abatere poate duce la modificarea pedepsei cu suspendare condiționată.

Instanța de apel la individualizarea pedepsei, а ignorat faptul că recurentul аntеriоr

nu а fost tras lа răsрundеrе реnаlă, аrе la întreținere un copil minor, iar pedeapsa

арliсаtă sub fоrmă de аmеndă a fost achitată.

Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a

agrava situația condamnaților.

Colegiul penal lărgit atestă din recursul declarat de către inculpatul Ghețiu

Vitalie că acesta face referire la erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6)

și 10) Cod de procedură penală, potrivit căror, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță,

inclusiv în temeiul când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Conform art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe

7

noi prezentate instanței de apel.

Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța

de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în

primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Conform art. 7, 61, 75 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea

unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială

a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată

ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Colegiul penal lărgit observă că, aceste prevederi legale nu au fost respectate

întocmai de către instanța de apel, fiind constatate următoarele erori de drept.

Potrivit materialelor cauzei, prin sentința primei instanțe Ghețiu Vitalie a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (3) lit. e) Cod

penal și condamnat la pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru)

ani și 8 (opt) luni, cu amendă de 1390 unități convenționale, ceea ce constituie 69

500 (șaizeci și nouă mii cinci sute) lei, cu executarea pedepsei închisorii în

penitenciar de tip semiînchis, iar în baza art.90 Cod penal, executarea pedepsei

aplicate a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani

Instanța de apel judecând cauza în ordinea procedurii de apel, a admis apelul

părții vătămate Roșca Ion și a casat sentința în partea aplicării pedepsei, pronunțând

o hotărâre nouă în această parte, prin care lui Ghețiu Vitalie recunoscut de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin.(3) lit. e) Cod penal, s-au exclus

prevederile art. 90 Cod penal.

Colegiul penal lărgit menționează că, la stabilirea pedepsei, instanța de apel

nu a reținut în deplină măsură prevederile art.75 Cod penal, care stipulează că

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile

pârții generale a prezentului Cod, individualizată corect, capabilă să restabilească

echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și în limitele fixate în

partea specială.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,

8

ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În sensul art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere

statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică

persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât

și din partea altor persoane.

Totodată, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să

înjosească demnitatea persoanei condamnate. În cazul săvârșirii unei infracțiuni,

instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit opera de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării acestei operațiuni. Stabilirea

duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într-un caz

concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea

infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de

comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru

valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale

infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența

infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului; conduita după

săvârșirea faptei și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de

sănătate, situația familială și socială etc.

Criteriile generale de individualizare a pedepsei pot fi definite ca fiind acele

reguli, principii, prevăzute în Codul penal, de care instanța de judecată trebuie să

țină seamă la stabilirea categoriei, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul

operațiunii de individualizare a acesteia.

Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel, la individualizarea

pedepsei inculpatului Ghețiu Vitalie, cu toate că a evidențiat faptul că a ținut cont

de principiile generale de individualizare a acesteia, neargumentat și controversat

a decis excluderea prevederilor art.90 Cod penal, aplicând nemotivat în privința

inculpatului o pedespă cu executarea reală în penitenciar de tip semiînchis.

Instanța de apel s-a expus contradictoriu la capitolul ,,stabilirii modalității de

executare a pedepsei penale”, menționând pe de o parte că, ,,lipsesc circumstanțele

atenuante și agravante în privința inculpatului Ghețiu Vitalie” iar pe de altă parte a

concluzionat că „numai pedeapsa cu închisoare cu executare reală v-a contribui la

corectarea și corijarea inculpatului”, fără a da o motivare corespunzătoare, prin prisma

prevederilor art.art.61, 75 Cod penal, soluției adoptate.

Tototdată, Colegiul atestă că, deși instanța de apel motivează că la aplicarea

pedepsei instanța de judecată trebuie să se conducă de criteriile de individualizare

a pedepsei, în decizia recurată nu a indicat ce circumstanțe sau trăsături ale

inculpatului au format convingerea că reeducarea inculpatului Ghețiu Vitalie poate

avea loc doar prin executarea reală a pedepsei cu închisoarea.

9

Instanța de apel, neluând în considerare argumentarea pedepsei stabilite de

prima instanță, a mai invocat cu titlu de concluzie nemotivată că în speță, aplicarea

pedepsei penale prin prisma prevederilor art. 90 Cod penal, nu-și va produce

efectul, pentru ca inculpatul să-și facă concluziile necesare de a nu comite în

continuare abateri de la prevederile legii penale și a dispus excluderea aplicării

prevederilor art.90 Cod penal. Aici, Colegiul lărgit constată că, instanța de apel nu

a luat în considerare raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal,

care are la origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea

infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire

penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta

social periculoasă încă de la momentul descoperii ei cum ar fi: conduita bună a

infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a

repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului.

Totodată, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să

înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată,

într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu

periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului

produs sau a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul

urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale

infractorului; conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal; nivelul

de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială etc.

În speță, așa cum rezultă din materialele cauzei și conținutul sentinței, prima

instanță și-a motivat suficient, convingător și amplu dispunerea suspendării

condiționate a executării pedepsei aplicate vinovatului, concluzionând motivat că

acesta poate fi corijat fără executarea reală a pedepsei închisorii.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit consideră că, soluția instanței

de apel este neargumentată în raport cu personalitatea inculpatului, cu

circumstanțele de fapt și drept concrete stabilite la examinarea cauzei. Instanța de

apel nu a combătut argumentele primei instanțe în partea numirii pedepsei cu

stabilirea termenului de probațiune, pedeapsă, care la caz este una echitabilă,

legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să

realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, în strictă conformitate cu

dispozițiile părții generale a Codului penal și în limitele fixate în partea specială.

Suplimentar, este de menționat că, instanța de apel nu și-a motivat decizia de

excludere a art.90 Cod penal în privința inculpatului Ghețiu Vitalie, motivând

soluția cu fraze de ordin general precum că „instanța greșit și-a motivat soluția de

individulizare” ....... „instanța eronat a reținut că este posibilă corectarea inculpatului fără

izolarea de societate” ...... „instanța nu a ținut cont de prevederile art. 61 Cod penal”,

menționând eronat că nu există temei pentru aplicarea normei date, ce nu

corespund cu circumstanțele reale ale cauzei.

Prin urmare, instanța de apel nu a respectat cu strictețe prevederile art.art.414,

10

415, 417 Cod de procedură penală, fapt ce impune soluția de a desființa decizia

adoptată, în partea ce ține de casarea sentinței primei instanțe cu excluderea

aplicării prevederilor art.90 Cod penal.

În plus, instanța de recurs ordinar constată că motivarea soluției instanței de

apel, nu corespunde criteriilor de stabilire a pedepsei, deoarece suspendarea

condiționată a executării pedepsei conform art.90 alin.(4) Cod penal, poate avea loc

și în cazul săvârșirii unei infracțiuni grave (art. 189 alin.(3) lit. e) Cod penal), iar în

speță nu este nici un impediment pentru aplicarea acestei norme de drept.

În formarea unei convingeri privind aplicarea sau neaplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal, instanța de judecată urmează să țină cont de totalitatea condițiilor

expres prevăzute de Lege, inclusiv întreaga conduită a condamnatului înainte și

după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc

personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei administrate în

cadrul cercetării judecătorești, condiții, care la caz nu compromite și face legală

aplicarea termenului de probațiune.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit atrage atenția că, constatările primei instanțe

referitor la personalitatea inculpatului Ghețiu Vitalie, care a comis pentru prima

dată o infracțiune, recunoașterea vinovăției și căința sinceră a inculpatului, a insistat

asupra examinării cauzei penale în baza probelor administrate la urmărirea penală,

are la întreținere doi copii minori și se caracterizează pozitiv, conformarea

principiilor generale de stabilire a pedepsei stipulate în art. 61 alin.(2) Cod penal,

justifică concluzia instanței, că corectarea și reeducarea inculpatului Ghețiu Vitalie

este posibilă, rațională și conformă legii, fără izolarea lui de societate, stabilindu-i o

pedeapsă condiționată cu aplicarea art. 90 Cod penal, cu suspendarea executării

pedepsei pe un termen prevăzut de lege.

Împrejurările enunțate relevă, astfel, că instanța de apel nu a judecat cauza în

conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre în latura pedepsei

care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, aplicând inculpatului

o pedeapsă individualizată incorect.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală instanța de

recurs admite recursul, casează total hotărârea atacată și menține hotărârea primei

instanțe, când apelul a fost greșit admis.

Dat fiind că nerespectarea întocmai a normelor procedurale specificate,

comise de către instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin.

(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, se impune soluția casării deciziei

contestate în latura pedepsei, pe motiv că apelul a fost greșit admis, cu menținerea

sentinței primei instanțe în aspectul vizat.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit apreciază sentința primei

instanțe, în partea stabilirii pedepsei și în partea individualizării executării acesteia

ca fiind una legală, întemeiată și suficient motivată. Prin urmare decizia instanței

de apel urmează a fi casată, cu menținerea sentinței prin care Ghețiu Vitalie a fost

condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art. 90 Cod

penal, ultimul nu are temei legal de a fi deținut în continuare în Penitenciar, urmând

a fi eliberat, dacă nu execută alte hotărâri judecătorești.

11

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către inculpatul Ghețiu Vitalie, casează

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2022 și

menține sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12 februarie 2021, în

cauza penală în privința lui Ghețiu Vitalie XXXXX.

Ghețiu Vitalie XXXXX, se eliberează imediat din penitenciar dacă nu execută

arest preventiv sau pedeapsa cu închisoare, în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 decembrie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

12