1ra-403/2022 — art. 201-1 alin. 3 lit. a CP

1ra-403/2022 — art. 201-1 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-403/22

1-21087365-01-1ra-17032022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

25 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Guzun Ion,

examinând, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar declarat de către avocatul Stănilă Elena în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 16 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Cînev Vitali XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 10.06.2021 – 26.10.2021.

Instanța de apel: 16.11.2021 – 16.12.2021.

Instanța de recurs: 17.03.2022 – 25.05.2022.

A C O N S T A T A T :

pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

Cînev Vitali a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost aplicată

pedeapsa închisorii pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

S-a admis cerința acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de

judecată și s-a dispus a fi încasat din contul lui Cînev Vitali în beneficiul

statului cheltuielile judiciare în cuantum de 343 lei 24 bani.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

constatat că, Cînev Vitali la data de 23 aprilie 2021 până la data de 24 aprilie 2021,

aflându-se la domiciliul lor comun situat în mun. XXXX, str. XXXXX cu concubina

lui Calin Marina, cu care conform art. 1331 Cod penal sînt membri de familie, în

urma unui conflict apărut spontan între ei, a lovit-o pe Calin Marina cu pumnii și cu

picioare de mai multe ori pe diferite părți ale corpului, după care a luat un cuțit de

bucătărie cu care i-a aplicat o lovitură concubinei Calin Marina în regiunea spatelui,

prin ce conform raportului de expertiză judiciară nr.202111D0145 din 24 mai 2021

1

victimei Calin Marina i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de: plagă înțepat-

tăiată penetrantă pe suprafața posterioară a hemitoracelui drept soldată cu

pneumotorace din dreapta, cauzată la acțiunea traumatică cu un obiect înțepător-

tăietor, putea fi provocată cu un cuțit de bucătărie indicat, fractura coastelor V, VI

din stînga cu pneumohemotorace din stânga care prezintă pericol pentru viață și se

califică ca vătămare gravă.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Cînev Vitali a

comis infracțiunea prevăzută de art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal – acțiunea

intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei,

manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămare gravă a

integrității corporale și a sănătății.

- avocatul Stănilă Elena în numele inculpatului, prin care a solicitat

casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei

noi hotărâri în această parte, prin care față de inculpatul Cînev Vitali să fie

aplicată o pedeapsă non privativă;

- avocatul Saitarlî Natalia în numele inculpatului, prin care a solicitat

casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

pedeapsa cu închisoare stabilită lui Cînev Vitalie să fie suspendată

condiționat cu stabilirea unui termen de probațiune.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul Stănilă Elena a invocat

că:

- pedeapsa aplicată este una prea aspră, în pofida faptului că vinovăția a

fost recunoscută integral, cauza a fost examinată în procedură specială nu a

fost anterior în conflict cu legea penală, este caracterizat pozitiv, are 3 copii la

întreținere;

- la stabilirea pedepsei nu s-a luat în considerație faptul că există o

alternativă de pedeapsă prevăzută de legislator;

- în speță pedeapsa aplicată va influența negativ asupra condamnatului,

dar și asupra familiei sale.

3.2 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul Saitarlî Natalia a

invocat că:

- la stabilirea pedepsei lui Cînev Vitali, de instanța de judecată au fost

luate în considerare toate aspectele, complet și obiectiv circumstanțele cauzei

penale, dar, totuși, nu au fost luate în considerare circumstanțe atenuante

care au fost menționate deseori în timpul ședințelor, și anume: Cînev Vitali

are trei copii minori (6, 4, 3 ani) la întreținere; mama, Calin Marina — victima,

nu are posibilitate să lucreze, deoarece copiii sunt prea mici și în caz de

îmbolnăvire, este nevoită să rămână cu ei acasă, inițial partea vătămată Calin

Marina a dorit ca inculpatul Cînev Vitali să fie tras la răspundere, iar în final

2

l-a iertat, considerând că suspendarea condiționată a executării pedepsei și

stabilirea termenului de probațiune de 5 ani este de ajuns pentru a sancționa

pe Cînev Vitali și pentru a preveni violența în familie, deoarece, nu este în

stare, singură, să aibă grijă de trei copii minori;

- pentru sancționarea și reeducarea lui Cînev Vitali, care nu are

antecedente penale și care are la întreținere trei copii minori, era posibil de a

aplica prevederile art. 90 Cod penal.

decembrie 2021 au fost respinse ca nefondate, apelurile declarate de avocații

Stănilă Elena și Saitarlî Natalia în interesele inculpatului Cînev Vitali și

menținută sentința fără modificări.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că probe

noi la examinarea cauzei în instanța de apel nu au fost administrate și n-au

fost cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, așa cum

nu au solicitat-o părțile, iar prima instanță corect a examinat și a acceptat

cererea inculpatului Cînev Vitali, privind judecarea cauzei pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală și a îndeplinit strict cerințele

dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală.

Instanța de apel, analizând sentința instanței de fond, prin prisma

prevederilor articolelor 100 alin. (4) și 101 Cod de procedură penală, a

constatat că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a încadra acțiunile

inculpatului Cînev Vitali, în baza prevederilor art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod

penal, aplicându-i pentru comiterea infracțiunii respective, o pedeapsă legală

și echitabilă.

Instanța de apel a concluzionat că instanța de fond a dispus într-o

manieră legală condamnarea numitului Cînev Vitali, proporțional gradului

de pericol social al faptei comise și personalității inculpatului.

Totodată, a remarcat că, starea de fapt reținută și de drept apreciată este

în concordanță cu circumstanțele stabilite și probele administrate în cauză,

relevate și analizate în cuprinsul sentinței, verificate în apel. Pe această linie

de concluzie, s-a menționat în decizie că, nu a existat temei pentru a da o

nouă apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei

instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare.

Analizând temeiul nominalizat în raport cu motivele invocate în cererile

de apel, instanța de apel a constatat că acestea nu-și găsesc confirmarea la

judecarea apelului declarat de către avocații inculpatului Cînev Vitali,

neexistând motive temeinice de implicare a instanței de apel în sensul casării

hotărârii contestate în latura individualizării și stabilirii pedepsei.

Deliberând asupra pedepsei numite lui Cînev Vitali, instanța de apel a

reținut că prima instanță a ținut cont în deplină măsură de principiului

3

individualizării pedepsei penale (art. 7 Cod penal), reieșind din caracterul și

gradul prejudiciabil al faptei comise și pericolul social al acesteia în raport cu

persoana vinovată și circumstanțele cauzei ce-i atenuează sau agravează

răspunderea penală.

Instanța de apel a statuat că instanța de fond corect a dispus aplicarea în

privința inculpatului Cînev Vitali a unei pedepse sub formă de 4 ani

închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În decizie s-a menționat că, la individualizarea pedepsei, prima instanță

a ținut cont de faptul că inculpatul Cînev Vitali pentru prima dată se află pe

banca acuzaților, nu are abateri de ordin contravențional, nu se află la

evidența medicului narcolog și psihiatru, la locul de trai se caracterizează

nesatisfăcător, deseori manifestă acte de violență asupra concubinei sale, iar

pe aceste fapte fiind atras la răspundere contravențională.

Instanța de apel a reținut că prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul

Central din 13.05.2021 a fost emisă ordonanță de protecție față de victima

violenței în familie, circumstanțe ce au creat o concluzie fermă că inculpatul

Cînev Vitali, după maltratarea soției la data de 23 aprilie 2021 când i-a cauzat

leziuni grave, nu a făcut concluziile de rigoare și puțin peste 14 zile din nou o

maltratează, victima fiind nevoită să se adreseze cu cerere privind aplicarea

măsurilor de protecție.

S-a concluzionat în decizie că prima instanță just a statuat că solicitarea

acuzatorului de stat privind aplicarea art. 90 Cod penal, este nejustificată și

constituie o pedeapsa prea blândă, care nu va fi proporțională în raport cu

gravitatea infracțiunii comise, și acțiunile inculpatului ulterior comiterii

infracțiunii peste numai 14 zile, a maltratat victima repetat fapt ce a instituit

aplicarea ordonanței de protecție.

În decizie s-a menționat că, suspendarea condiționată, în prezentul caz,

nu corespunde deplin cerințelor art. 75 Cod penal, care stabilește criteriile

generale de individualizare a pedepsei, adică principalele elemente la

alegerea categoriei de pedeapsă conform normelor generale stipulate în art.

62-71 Cod penal.

Dat fiind circumstanțele cauzei penale stabilite și anume, obiectul care a

fost folosit la comiterea infracțiunii, modalitatea de cauzare a leziunilor

corporale pe corpul victimei, personalitatea negativă a inculpatului, toate

circumstanțe au creat convingerea instanței de apel că în privința inculpatului

urmează să fie aplicată doar pedeapsa cu închisoarea în vederea reeducării

acestuia. În acest sens, instanța de apel a menționat că prima instanță a dat

eficiență prevederilor articolelor 7, 61 și 75 Cod penal, cât și a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivele acestora, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea

4

penală, de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Instanța de apel a reținut că toate acțiunile de agresare a victimei au avut

loc în prezența copiilor minori și a constatat netemeinicia argumentelor

invocate în cererile de apel precum că, pedeapsa aplicată de către prima

instanță este una prea aspră, care a fost stabilită fără a lua în considerare toate

circumstanțele cauzei.

Instanța de apel a constatat că cererile de apel declarate de apărătorii

inculpatului Cînev Vitali nu conțin temeiuri de drept care instituie

necesitatea imperioasă privind stabilirea în privința inculpatului, a unei

pedepse mai blânde decât cea stabilită prin sentința contestată. Or, simpla

invocare privind necesitatea aplicării unei pedepse mai blânde, solicitată de a

fi aplicată în apelurile declarate, au fost considerate că nu denotă și nu

impune în niciun caz în sarcina instanței de apel, satisfacerea doleanțelor

apelanților.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei penale pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, în

privința inculpatului Cînev Vitali, instanța de apel a constatat că prima

instanță corect și motivat a considerat că aceasta urmează a fi executată în

mod real de către inculpat și că scopul pedepsei penale va putea fi atins doar

dacă inculpatul va fi izolat de societate.

Instanța de apel a menționat că inculpatul Cînev Vitali a fost recunoscut

vinovat de comiterea unei infracțiuni deosebit de gravă, îndreptată spre

violarea relațiilor sociale cu privire la solidaritatea familială, cu privire la

integritatea corporală, sănătatea, integritatea fizică și psihică, acțiuni care au

fost îndreptate împotriva concubinei, partea vătămată Maria Calin, fapt care

au provocat stări de tensiune, frică și suferințe psihice, mai mult părții

vătămate i-au fost cauzate leziuni corporale care prezintă pericol pentru viață

și se califică ca vătămare gravă.

S-a indicat în decizie că prima instanță nu a reținut nici solicitarea părții

vătămate de a aplica o pedeapsă mai blândă în privința inculpatului, or

materialele cauzei penale denotă faptul că, lăsarea inculpatului la libertate ar

însemna continuarea aplicării violenței față de partea vătămată, ceea ce ar

influența negativ asupra membrilor familiei, îndeosebi asupra celor trei copii

minori, și contrar faptului că partea vătămată nu realizează la moment,

impactul negativ al inculpatului asupra dânsei, totuși aceste probleme deja

sunt identificate și doar această pedeapsă la moment va avea un efect

important asupra părții vătămate și membrilor familiei.

De asemenea, în vederea luării tuturor măsurilor pentru protejarea

victimei dar și a integrității psihologice a copilului, care poate fi martor a

acțiunilor violente ale inculpatului și în scopul aplicării unei pedepse

5

suficient de aspre pentru a descuraja agresiunile asupra victimelor violenței

în familie, instanța de apel a atestat că executarea pedepsei cu închisoare în

limita stabilită de către prima instanță, va contribui la prevenirea și

reeducarea inculpatului, așa încât acesta fiind izolat de societate să își poată

face concluziile necesare și să fie înlăturat din anturajul victimei și copiilor

minori.

Instanța de apel a reținut că prima instanță a respins argumentele părții

vătămate că l-a iertat pe concubin și s-au împăcat, or poziția a fost invocată cu

scopul de a crea o situație favorabilă pentru inculpat. Mai mult, invocarea

apărătorilor cu referire la imposibilitatea părții vătămate de a întreține trei

copii minori în cazul stabilirii pedepsei cu închisoarea inculpatului, în

oarecare măsură prezintă o dificultate, însă stabilirea unei pedepse mai

blânde în cazul violenței în familie ar descuraja victimele să denunțe actele de

violență, respectiv făptuitorii nu vor fi trași la răspundere pentru faptele

comise.

Instanța de apel a menționat că, prin neaplicarea unei pedepse cu

închisoarea, ar încuraja inculpatul Cînev Vitali să continue comiterea actelor

de violență în familie, or aceste circumstanțe se confirmă prin acțiunile

inculpatului la scurt timp după comiterea infracțiunii, partea vătămată

solicitând aplicarea ordonanței de protecție.

Au fost considerate relevante explicațiile inculpatului din ședința

instanței de apel, care a comunicat că la caz se certa cu soția și a lovit-o cu

cuțitul, a prelucrat imediat rănile, dar i-a aplicat lovituri și a doua zi,

deoarece iarăși s-au certat. Prin urmare, instanța de apel a atestat că

inculpatul nu a conștientizat caracterul și gravitatea faptei comise și a

continuat maltratarea părții vătămate și a doua zi după ce i-a cauzat leziuni

cu cuțitul.

Ținând cont de circumstanțele cauzei, poziția părții vătămate, precum că

a iertat inculpatul și nu poate întreține copii minori, nu au putut constitui

temei de aplicare a unei pedepse mai blânde, or ultima nu apreciază situația

care a avut loc prin prisma urmărilor survenite (a fost spitalizată timp de o

săptămână în urma vătămărilor cauzate de inculpat), or vătămările cauzate

puteau avea un alt rezultat și alte consecințe mai grave.

avocatul Stănilă Elena în numele inculpatului, prin care invocând incidența

pct. 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, solicită

admiterea recursului în principiu, casarea parțială a sentinței și a deciziei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri cu stabilirea unei pedepse non privative de

libertate.

5.1 În susținerea recursului avocatul Stănilă Elena invocă că:

6

- pedeapsa aplicată va influența negativ asupra condamnatului, dar și

asupra familiei sale;

- instanța de apel nu a luat în considerare declarațiile părții vătămate,

precum că s-au împăcat cu concubinul său Cînev Vitali, că nu dorește ca

acesta să fie izolat de familie, că este singurul care întreține familia și cei trei

copii, că ea nu este angajată și nu are nici un venit, că după incident în familia

sa nu au fost în general conflicte, că anume ea ar fi provocat acest incident pe

motiv de infidelitate;

- circumstanțele cauzei cu referire la atitudinea părții vătămate, cu

referire la caracteristica condamnatului, dă posibilitate instanței de a stabili o

pedeapsă non privativă de libertate, această pedeapsă nu va avea un efect

pozitiv asupra familiei, dar și asupra celor trei copii.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță, recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Potrivit recursului declarat de către avocat, autorul își întemeiază

criticile, prin prisma temeiului de casare prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, și anume, referindu-se la situația în care s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Sub aspectul temeiului de casare invocat, Colegiul penal atestă că partea

apărării consideră că inculpatului Cînev Vitali i-a fost stabilită o pedeapsă

prea aspră, întrucât acesta și-a recunoscut vina integral, de cele săvârșite s-a

căit sincer, partea vătămată l-a iertat, pedeapsa aplicată va influența negativ

7

familia, însă analizând argumentele menționate în raport cu circumstanțele

cauzei, instanța de recurs le apreciază ca neîntemeiate și pasibile respingerii

din următoarele motive.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de

judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în

parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare

în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei

penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează

sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i

se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură

de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

Instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate:

de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai

blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

8

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării

operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de

Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Din actele cauzei rezultă că, prin sentința primei instanțe, Cînev Vitali a

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.

(3) lit. a) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa închisorii pe un termen de 4

ani, soluție ce a fost menținută și de instanța de apel.

La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis că, la stabilirea

pedepsei inculpatului Cînev Vitali, prima instanță a ținut cont de prevederile

articolelor 6, 7, 61, 75-78 Cod penal, pedeapsa fiind aplicată în limitele

sancțiunii prevăzute de infracțiunea incriminată.

Astfel, la menținerea soluției primei instanțe de aplicare a pedepsei cu

închisoare lui Cînev Vitali, instanța de apel a stabilit că prima instanță a luat

în considerare personalitatea inculpatului, faptul că pentru prima dată se află

pe banca acuzaților, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, la

locul de trai se caracterizează nesatisfăcător, deseori manifestă acte de

violență asupra concubinei sale, pentru ce a fost atras la răspundere

contravențională.

Totodată, instanța de apel a remarcat faptul că acțiunile inculpatul Cînev

Vitali de agresare a victimei, pentru care a fost recunoscut vinovat în

prezenta cauză penală, au avut loc în prezența copiilor minori, iar la scurt

timp după comiterea infracțiunii, partea vătămată a solicitat aplicarea

ordonanței de protecție.

Sancțiunea de la art. 2011 alin. (3) Cod penal prevede pedeapsa cu

închisoare de la 6 la 12 ani.

Ținând cont de faptul că examinarea cauzei a avut loc pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală conform procedurii prevăzute de art.

3641 Cod de procedură penală, inculpatul Cînev Vitali a beneficiat de

reducerea pedepsei cu 1/3 a limitelor de pedeapsă (limitele noi fiind de la 4 la

8 ani).

Așadar, Colegiul penal reține, că instanțele de fond, individualizând

pedeapsa inculpatului au ținut cont de prevederile legale expuse supra și au

motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei închisorii, în baza tuturor

circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei,

și prin urmare, Colegiul consideră că instanțele corect au concluzionat că o

pedeapsă privativă de libertate, va asigura scopul pedepsei, din care motiv

nu pot fi reținute argumentele recurentului privind aplicarea unei pedepse

mai blânde în privința inculpatului Cînev Vitali.

Colegiul penal statuează că instanța de apel corect a menținut sentința

primei instanțe, prin care i-a aplicat inculpatului o pedeapsă privativă de

9

libertate, conducându-se în prim plan de principiul individualizării pedepsei

(art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a

pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal.

Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul

recurentului precum că, pedeapsa stabilită inculpatului este prea aspră, din

considerentul că instanțele de fond, individualizând pedeapsa inculpatului,

au ținut cont de prevederile legale expuse supra și au motivat aplicarea față

de inculpat a pedepsei închisorii și termenul acesteia, în baza tuturor

circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei,

și prin urmare, Colegiul consideră, că instanțele corect au concluzionat că o

pedeapsă privativă de libertate și durata executării acesteia, va asigura scopul

pedepsei, din care motiv nu pot fi reținute și celelalte argumente ale

recurentului.

Colegiul penal consideră nefondate afirmațiile recurentului, precum că

instanța de apel nu a luat în considerare declarațiile părții vătămate, precum că s-au

împăcat cu concubinul său Cînev Vitali, că nu dorește ca acesta să fie izolat de

familie, că este singurul care întreține familia și cei trei copii, odată ce, în partea

descriptivă a decizie s-a menționat: „Instanța de apel a reținut că prima instanță

a respins argumentele părții vătămate că l-a iertat pe concubin și s-au împăcat, or

poziția a fost invocată cu scopul de a crea o situație favorabilă pentru inculpat. Mai

mult, invocarea apărătorilor cu referire la imposibilitatea părții vătămate de a

întreține trei copii minori în cazul stabilirii pedepsei cu închisoarea inculpatului, în

oarecare măsură prezintă o dificultate, însă stabilirea unei pedepse mai blânde în

cazul violenței în familie ar descuraja victimele să denunțe actele de violență,

respectiv făptuitorii nu vor fi trași la răspundere pentru faptele comise”.

De asemenea, instanța de recurs consideră întemeiate și argumentate

concluziile instanței de apel, conform cărora izolarea inculpatului de societate

va contribui la prevenirea și reeducarea ultimului și va asigura integritatea

fizică și psihologică a victimei și a copiilor, care pot fi în continuare martori ai

acțiunilor violente ale inculpatului.

Astfel, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept ce ar genera

casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de

către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă

aplicându-se în conformitate cu prevederile legii penale, este echitabilă în

raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestora și pericolul social

al infracțiunii săvârșite.

Totodată, Colegiul penal reține faptul că, motivele invocate în recursul

vizat au constituit deja obiect de examinare în prima instanță și în instanța de

apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie

asupra circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de

10

condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei (Bujnița vs Moldova, 16 ianuarie 2007, § 20).

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe

care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, statuează că,

temeiul invocat de către avocat, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, nu s-a confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este

legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului, ca

fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Stănilă

Elena în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții

de Apel Cahul din 16 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Cînev

Vitali XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 27 iulie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Guzun Ion

11