1ra-508/22 — art. 151 al.4 CP

1ra-508/22 — art. 151 al.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-508/22

1-17006134-01-1ra-31032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda,

Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

Judecând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Sîrbu

Lilia, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 20

decembrie 2021, în cauza penală de învinuire a lui

Cînev Victor xxxxxx, născut la xxxxx, originar și domiciliat

în xxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 21.02.2017 - 15.05.2018;

instanța de apel: 23.06.2018-24.02.2020;

instanța de recurs: 22.06.2020 – 08.12.2020;

instanța de apel: 05.01.2021 - 20.12.2021;

instanța de recurs: 31.03.2022 – 01.11.2022.

Asupra motivelor recursului ordinar, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Cînev Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

151 alin. (4) Cod penal, și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen - 13 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

Conform prevederilor art. art. 227 alin. (2), pct. 1) și art. 229 Cod de

procedură penală s-a încasat de la Cînev Victor în beneficiul Statului sumă de

751 lei, cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea expertizei medico-

legale nr. 121D/1603 din 20.09.2016.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții civile Ioniță

Iurie către partea civilmente responsabilă Cînev Victor privind încasarea

prejudiciului material în sumă de 66 976 lei și prejudiciul moral în sumă de

100 000 lei.

S-a încasat de la Cînev Victor în beneficiul lui Ioniță Iurie suma - 66 976

lei cu titlu de prejudiciu material, și suma - 30 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral, în total suma de 96 976 lei.

În rest acțiunea civilă s-a respins ca neîntemeiată.

Cînev Victor la 26.06.2016, în jurul orelor 14:00-15:00, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, aflându-se în ograda gospodăriei sale situată în or. Cimișlia

1

str. Xxxxxxnr. 6, a inițiat o ceartă cu cet. Ioniță Mihail, numindu-l cu cuvinte

necenzurate, pe parcursul căreia dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale și având scopul provocării unei vătămări a integrității corporale

sau a sănătății cet. Ioniță Mihail, l-a lovit cu pumnul în față, în urma căreia a

căzut jos pe spate în ogradă, apoi ieșind în stradă l-a lovit din nou pe cet. Ioniță

Mihail cu pumnul în față, în urma căreia ultimul a căzut jos pe spate lovindu-se

cu capul. Astfel, cauzându-i cet. Ioniță Mihail, leziuni corporale sub formă de

traumă cranio-cerebrală închisă cu hemoragii în țesuturile moi adiacente,

fractură liniară a osului occipital, contuzie frontală, edem cerebral, care are

legătură cauzală cu decesul și se califică ca vătămare corporală GRAVĂ, în urma

căreia cet. Ioniță Mihail a decedat la 29.07.2016, la Spitalul Clinic Municipal

„Sfânta Treime”, din mun. Chișinău.

Acțiunile inculpatului Cînev Victor au fost încadrate juridic de către prima

instanță în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, după indicii calificadivi – „vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, după indicii vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă

pentru viață, care au provocat decesul victimei.”

3.1. Avocatul Ruslan Dobrioglo în numele inculpatului, care a solicitat

casarea integrală a sentinței din motivul ilegalității ei, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Cînev Victor să fie achitat din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

În motivarea apelului a menționat că, propunând instanței de a face o

analiză profundă a învinuirii aduse lui Cînev Victor, organul de urmărire penală

în ordonanța sa de punere sub învinuire fără a ține cont de prevederile art. 281

alin. (l) Cod de procedură penală și fară indicarea mijloacelor și modului de

săvârșire a infracțiunii, consecințele ei, caracterului vinei, motivelor și semnelor

calificative pentru încadrarea juridică a faptei, îl învinuiește pe Cînev Victor în

aceia că el intenționat i-ar fi cauzat lui Ioniță Mihai leziuni corporale grave

soldate cu decesul victimei.

De către organul de urmărire penale nu au fost acumulate suficiente probe

ce ar dovedi vinovăția lui Cînev Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

151 Cod penal deoarece, nu este clar care este cauza decesului lui Ioniță Mihai

a decedat el în urma acțiunilor lui Cînev Victor sau a căzut de sine stătător din

cauza stării sale de ebrietate provocându-și leziuni corporale. Careva probe în

acest sens în cadrul urmării penale și cercetărilor judecătorești nu au fost

acumulate. Nici medicul legist în concluzia sa nu exclude posibilitatea

provenienței leziunilor corporale la Ioniță Mihai la cădere. Acțiunile lui Cînev

Victor nu au fost îndreptate la provocarea lui Ioniță Mihail careva leziuni

corporale grave ci doar să-l scoată din ograda gospodăriei sale deoarece el a iscat

o ceartă.

Învinuirea adusă lui Cînev Victor în ședința de judecată nu și-a găsit

confirmare, careva probe că el ar fi comis infracțiunea incriminată de către

acuzatorul de stat nu au fost prezentate, posibil în acțiunile d-lui să fi prezente

elementele infracțiunii prevăzute de art. 157 CP, dar nici de cum nu de art. 151

Cod penal.

Motivarea instanței precum că, inculpatul l-ar fi împins pe Ioniță Mihai spre

câine și apoi la lovit cu pumnul în față și astfel și-a confirmat intenția de a-i

provoca leziuni corporale părții vătămate sunt criticabile, ori dispoziția art. 151

Cod penal prevede expres că acțiunile celui vinovat sunt îndreptate la cauzarea

intenționată a leziunilor corporale grave victimei. Lovindu-l o dată pe partea

vătămată, Cînev Victor nu avea careva intenție de a provoca cet. Ioniță Mihai

leziuni corporale grave.

2

3.2. Partea civilă Ionița Iurie, a solicitat casarea sentinței, în partea ce ține

de încasarea prejudiciului moral în suma de 30 000 lei pe motiv că suma

acestuia nu este echivalentă cu gradul suferințelor psihice și fizice suportate de

către el în legătură cu decesul fratelui lui, și pronunțarea unei noi hotărâri prin

care să se dispună încasarea din contul lui Cînev Victor în beneficiul lui Ionița

Iurie a sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

3.3. Avocatul Ion Gavriliuc în numele inculpatului, a depus cerere de apel

suplimentară, prin care a solicitat casarea sentinței vizate, cu emiterea unei

sentințe de achitare.

A reținut că dosarul penal în cauză a fost pornit prin ordonanța din 02

august 2016. Până la data specificată, la 28.06.2016, prin proces-verbal se

efectuează cercetarea la fața locului - curtea casei cet. Cînev Victor, situată în

or. Cimișlia, str. Xxxxxx, nr. 6 ( f.d. 13). Cet. Cînev Victor în acest document

procesual indirect este vizat ca persoană bănuită.

În procesul-verbal din 28 iunie 2016 de audiere a cet. Haruța Vasile se

indică direct că în rezultatul conflictului avut loc la 26.06.2016 între cet. Cînev

Victor și cet.Ionița Mihail, în curtea casei lui Cînev Victor, după ce ultimul l-a

îmbrâncit pe Ionița Mihail, acesta a căzut cu capul de beton, aflat lângă poartă.

Astfel, în acest act procesual al autorităților naționale direct este indicată o

confirmare de existență a unei acuzații în materie penală în privința persoanei

concrete - Cînev Victor.

În situația descrisă cet. Cînev Victor era calificat ca „acuzat,, de la

momentul apariției față de acesta a suspiciunilor la autoritățile naționale de

săvârșire de către ultimul a unei infracțiuni, fapt expres specificat în mai multe

Hotărâri CEDO. A menționat că începerea termenului de apreciere a persoanei

ca acuzat pe parcursul a ultimelor peste 30 de ani, în Hotărîrile înaltei Curți

Europene a evoluat pozitiv în favoarea reclamantului. Acuzația în materie penală

inițial a fost definită ca „ notificarea oficială, emanată de autoritatea competentă,

a reproșului de a fi săvârșit o infracțiune penală„ și care induce ideea unor

„repersiuni importante pentru situația celui interesat,, (Hot. CEDO din 27

februarie 1980, Deweerc. Belgiei, paragr.42).

În jurisprudența CEDO nu se operează cu noțiunea de „bănuit,, sau

„învinuit,, dar cu cea de „acuzat,,. În cauza Coeme et autries c. Belgiei, ( nr.

32548/96,33209/96 și 33210/96) din 22 iunie 2000, Curtea reamintește că în

cauzele penale termenul „timp rezonabil,, al art. 6 paragr. (1) începe de la

momentul în care o persoană este „acuzată,, care poate fi o dată anterioară

sesizării instanței de judecată, inclusiv cea a arestării, acuzației, deschiderii

anchetei preliminare sau percheziției la domiciliul reclamantului. În opinia

Curții, perioada care trebuie luată în considerație a început la 28 august 1991,

când a fost efectuată o cercetare la domiciliul domnului Hermanus și la birourile

acestuia (paragr. 133).

În Hotărârea de Clerck c. Belgiei ( 25 septembrie 2007) Curtea notează că

perioada care trebuie luată în considerație pentru a aprecia durata procedurii

conform exigenței de „termen rezonabil,, impusă de art. 6 paragr. (1), a început

la data de 30 noiembrie 1990, cu perchezițiile efectuată la Centru de coordonare

al grupului, la centrul Beautlieu și la n.v. Beautlieu wielsbeke.

Cet. Cînev Victor numai la 01 decembrie 2016 a fost recunoscut ca bănuit

prin ordonanța organului de urmărire penală și potrivit pct. 3), alin. (1) al art.

63 Cod de procedură penală a dobândit calitatea de bănuit ( f.d. 70), iar la 12

ianuarie 2017 cet. Cînev Victor a fost pus sub învinuire pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de alin. (4), art. 151 Cod penal.

Raportat la Hotărârile CEDO susmenționate ( pct. 1.7. al actualei cereri de

apel), privind faptul aflării lui Cînev Victor în calitate de „acuzat,, din momentul

în care autoritățile naționale aveau motive plauzibile pentru a-l suspecta de

3

comiterea unei infracțiuni specificarea bănuielii unei persoane concrete în

document procesual sau data pornirii urmăririi penale), ultimului i-a fost

înaintată învinuirea la 12.01.2017 cu încălcarea termenelor de 3 luni (sau de 6

luni cu acordul Procurorului General ori adjuncților săi) prevăzute în alin. (11) și

pct. 3) alin. (2) art. 63 Cod de procedură penală.

Potrivit alin. (l) și (2) art. 26 Constituției - „dreptul la apărare este garantat.

Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la

încălcarea drepturilor și certăților sale”.

Nefiind recunoscut în calitate de bănuit, conform prevederilor procesual

penale, la momentul apariției la autoritățile naționale a suspiciunilor în

săvârșirea unei infracțiuni, cet. Cînev Victor prin prisma art. 26 Constituției i-

au fost încălcate mai multe drepturi procesuale garantate de art. art. 63, 64 Cod

de procedură penală.

La examinarea actualei cauze instanța de apel este impusă de prevederile

constituționale și Hotărârile CEDO de a decide ilegalitatea unor măsuri

procesuale consecința cărora este încălcarea drepturilor fundamentale ale cet.

Cînev Victor. Or, organul de urmărire penală avea obligația de a-l recunoaște în

calitate de bănuit pe cet. Cînev Victor la 28 iunie 2016, odată cu prezența

suspiciunilor în săvârșirea infracțiunii sau la 02 august 2016, la momentul

începerii urmăririi penale. Recunoașterea lui Cînev Victor în calitate de bănuit

peste o perioadă de 4-5 luni de zile este o încălcare flagrantă a drepturilor

fundamentale constituționale, fără oferirea dreptului la apărare, ce încalcă direct

tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte. Faptul dat reiese

direct din Hotărârile CEDO indicate și altele. Potrivit art. 4 alin. (2) Constiruției

„dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile

fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte și legile ei interne,

prioritate au reglementările internaționale.”

Din analiza efectuată se constată că la momentul înaintării învinuirii

(12.01.2017) procurorul a decăzut din dreptul procesual de a pune pe cet. Cînev

Victor sub învinuire, ca consecință este nulitatea acestei învinuiri și ulterioarelor

ordonanțe în sensul învinuirii incluse în rechizitoriu. Încălcarea prevederilor

legale se referă la calitatea persoanei (ordonanță de învinuit) reprodus în

rechizitoriu și documentului procesual de sesizare a instanței (rechizitoriu).

Potrivit alin. (2) și (3) art. 251 Cod de procedură penală, nulitatea actului

procesual poate fi invocată la orice etapă a procesului de către părți, nulitatea

nu se înlătură în nici un mod, se i-a în considerație de către instanță, inclusiv

din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea

adevărului și justa soluționare a cazului.

Prin decizia Curții Constituționale nr. 25 din 29 martie 2018, Curtea

Constituțională a recunoscut inadmisibilă sesizarea nr. 20g din 09.02.2018

privind recunoașterea în calitate de bănuită a persoanei din momentul efectuării

percheziției cu 8 luni anticipat înaintării învinuirii. Acest fapt a fost explicat de

Curtea Constituțională deoarece, citează „nu au existat represiuni importante

pentru situația celui interesat, întrucât percheziția a fost efectuată în scopul

depistării documentelor ce vizau o altă persoană terță” (pct. 2930 a deciziei CC

nr. 25 din 29.03.2018).

În procesul-verbal de audiere a martorului Haruța Vasile din 28.06.2016 se

vizează direct cet. Cînev Victor, iar în ordonanța de pornire a urmăririi penale

din 02.08.2016 sunt descrise circumstanțele (locul, timpul) primirii de către

partea vătămată a vătămărilor corporale ce au provocat decesul ultimului,

respectiv sunt prezente „represiuni importante pentru situația celui interesat”.

Astfel se stabilește că bănuit în comiterea infracțiunii Cînev Victor se face din

28.06.2016.

4

Conform prevederilor alin. (2) art. 313 Cod de procedură penală, ordonanța

de punere sub învinuire nu este stipulată ca acțiune procesuală a procurorului

pasibilă de a fi atacată la judecătorul de instrucție, potrivit practicii naționale

așa ordonanțe nu se atacă în ordinea art. 313 Cod de procedură penală (a se

vedea decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție nr. 1re-17/08 din

12.02.2008 ). Potrivit alin. (1) art. 413 Cod de procedură penală „la judecarea

apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță.”

În conformitate cu alin. (4) art. 297 Cod de procedură penală cererea de

recunoaștere nulă a ordonanței de punere sub învinuire se adresează instanței

care examinează cauza, respectiv solicită instanței de apel a recunoaște nulă

ordonanța de punere sub învinuire a cet. Cînev Victor din 12 ianuarie 2017 și

alte ordonanțe de completare/concretizare a punerii sub învinuire.

Potrivit prevederilor art. art. 279 pct. 9), alin. (2); 285 și alin. (1); 332 Cod

de procedură penală pe acest motiv instanța, prin sentință motivată, urmează

să înceteze procesul penal față de Cînev Victor.

Referitor la netemeinicia sentinței din lipsa laturii subiective și obiective a

infracțiunii a reținut că în cadrul urmăririi penale și judecării cauzei nu au fost

acumulate probe din care rezultă intenția lui Cînev Victor de pricinuire victimei

a vătămărilor corporale grave (numărul și localizarea loviturilor, durata

pricinuirii acestora, comportamentul prin expresii /acțiuni de până la și după

epuizarea conflictului, etc). Prin nimic în sentință nu se motivează intenția față

de urmările prejudiciabile primare (vătămarea gravă a integrității corporale) și

imprudența față de urmările prejudiciabile secundare (decesul victimei).

În sentință nu sunt indicate acțiunile intenționate concrete care au

provocat decesul victimei. Ori, ipotetic de a imagina căderea victimei cu capul de

piatră/beton în rezultatul unei lovituri a inculpatului, nu poate fi motivul

concluziei de prezență a laturii obiective în acțiunile ultimului.

Sentința nu este motivată, instanța în pct. 10) și 11) a sentinței, nici nu a

făcut tentative de a motiva fapta inculpatului, dar își exprimă acordul,

concluzionează asupra corectitudinii procurorului de calificare a infracțiunii și

confirmă această calificare. Circumstanțele expuse prin declarațiile martorilor,

inclusiv a lui Haruța Vasile, celui ce a fost prezent pe tot parcursul conflictului,

altor probe admise de instanță, au fost simplu reproduse în sentință din

procesul–verbal al ședințelor de judecată, fără a fi contrapuse, nu au fost supuse

unei analize și evaluări.

În pct. 11) al sentinței instanța stabilește că „acțiuni ale inculpatului care

au fost cu intenția de ai provoca vătămări corporale lui Ioniță Mihail,, - în așa

mod instanța nici nu constată „vătămarea intenționată gravă....„ după cum

prevede calificativul art. 151 Cod penal. Ori, instanța nu constată prezența

infracțiunii pe care este condamnat cet. Cînev Victor. Astfel, a considerat că

hotărârea instanței pe cauză este una nemotivată.

În rezultat părțile nu au primit răspuns la mai multe întrebări formulate în

proces fiind încălcată jurisprudența CEDO, în cauza Fomin c. Moldovei, cererea

nr. 36755/06 Curtea a statuat că „rolul unei Decizii motivate este să

demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult o decizie motivată oferă

părților posibilitatea de a contesta precum și posibilitatea că decizia să fie

revizuită de către o instanță de recurs.” Doar prin adoptarea unei decizii motivate

poate avea loc un control public al administrației justiției (c.f. Hirvisaariv.

Finland, nr. 49684/99, paragraph 30, 27.09.2001).

Instanța a respins cererea apărării de solicitare a unui certificat privind

starea sănătății martorului decisiv Haruta Vasile (f.d. 121). Existând motive

serioase de a presupune că ultimul nu este în stare să conceapă cele petrecute,

autoritățile naționale în persoana organului de urmărire penală, au solicitat de

trei ori mărturii din partea ultimului (la 28.06.2016, 20.09.2016 și 28.12.2016).

5

Apărarea presupune că în așa fel a existat scopul dobândirii de la ultimul a

declarațiilor de învinovățire, în procesul acestor trei audieri ultimul a prezentat

declarații contradictorii referitor la circumstanțele conflictului între inculpat și

victimă (a se vedea f.d. 15, 36 și 55).

În rezultat instanța, potrivit prevederilor art. 24 Cod de procedură penală,

având obligația asigurării contradictorialității în procesul penal, a admis

încălcarea dreptului „egalității armelor,, prin respingerea cerințelor apărării în

interesele inculpatului.

2020, au fost admise apelurile declarate, casată total sentința și pronunțată o

nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cînev

Victor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 157

Cod penal, cu liberarea de răspundere penală din motivul expirării termenului

de prescripție.

S-a dispus încasarea de la Cînev Victor în beneficiul Statului cheltuielile

judiciare suportate pentru efectuarea expertizei medico-legale nr. 121D/1603

din 20.09.2016 în sumă totală de 751 lei.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea civilă Ioniță Iurie

către partea civilmente responsabilă Cînev Victor privind încasarea prejudiciului

material și moral.

S-a încasat de la Cînev Victor în beneficiul lui Ioniță Iurie cu titlu de

prejudiciu material suma de 12874 lei, cu titlu de prejudiciu moral suma de

15000 lei.

În rest acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

5.1. Procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia Oficiul central, Sîrbu Lilia,

invocând drept temeiuri pentru recurs art. 427 alin. (1), pct. 6) și 12) Cod de

procedură penală, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia, în partea

recalificării acțiunilor inculpatului, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași

instanță de apel.

În motivarea cererii depuse, recurentul a invocat ca neîntemeiată concluzia

instanței de apel că, în acțiunile inculpatului Cînev Victor nu sunt prezente

elementele infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (l) Cod penal, dar sunt,

prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal, este una

neîntemeiată și făcută fără efectuarea analizei a fiecărei probe prezentate de

către acuzare. Instanța de apel nu le-a apreciat, conform art. 101 CPP, fiecare

separat și toate probele în coroborare, atât a probelor cercetate în cadrul

cercetării judecătorești, cât și cele administrate în cadrul urmăririi penale.

Instanța de apel nu a apreciat în mod corespunzător declarațiile martorulu

Haruța Vasile, care fiind audiat la urmărirea penală și în instanța de fond, a

comunicat, ci Cînev Victor a început să-l împingă pe Mihail Ioniță spre câine

zicându-i să iasă din ogradă. Ioniță Mihail în timp ce era îmbrâncit și lovit în

ogradă a căzut jos și s-a lovit la spate, după ce au ajuns în drum, la poartă,

Cînev Victor l-a lovit cu pumnul pe Ionițt Mihail în regiunea ochilor, de la ce

ultimul a căzut jos, și s-a lovit cu capul de o piatră pierzânduși cunoștința,

atunci Cînev a adus niște apă și l-au stropit, la ce Mihail și-a revenit, îi curgea

sânge de după cap, după care Cînev i-a trimis acasă, și el cu Ioniță Mihai au

plecat acasă.

Reieșind din declarațiile martorului nominalizat rezultă, că inculpatul i-a

aplicat lui Ioniță Mihail lovituri în regiunea capului și, respectiv anume în

rezultatul acestor lovituri partea vătămată Ioniță Mihail a căzut și s-a lovit cu

capul, adică anume acțiunile inculpatului au provocat apariția leziunilor

corporale sub formă de traumă craniocerebrală închisă, manifestată prin

hemoragii în țesuturile moi care s-au fost calificate ca vătămări grave.

6

Instanței de apel, nu a dat o analiză a fiecărei probe prezentate de către

acuzarea, nu le-a apreciat, conform art. 101 CPP, fiecare separat și toate probele

în coroborare.

5.2. Avocatul Gavriliuc Ion în numele inculpatului, invocând drept temeiuri

pentru recurs art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, prin

care a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la

rejudecare în aceeași instanță de apel.

În motivarea cererii depuse, recurentul a invocat că decizia recurată, se

observă că aceasta nu conține o motivare împotriva argumentelor apărării

privind prezența încălcărilor drepturilor la apărare a cet. Cînev Victor.

Instanța de apel, în mod superficial, fără o motivare suficientă, a respins

afirmațiile apărării pe acest segment. La fila 30 a deciziei instanța de apel

concluzionează, cităm: „... în speță urmărirea penală a fost pornită pe faptul

săvârșirii infracțiunii la 02 august 2016 și nu în privința persoanei, respectiv

colegiul constată că din momentul pornirii urmăririi penale și până când Cînev

Victor a fost recunoscut în calitate de bănuit (01 decembrie 2016) nu a avut careva

consecințe, restricții sau efecte de la înfăptuirea urmăririi penale, respectiv în

condițiile date nu sunt încălcate termenele de punere sub învinuire a persoanei”.

Instanța de apel nu a luat în considerație nici măcar motivul important de

numire și efectuare de către organul de urmărire penală a expertizei medico-

legale, ce se finalizează cu raportul nr. 121D/1603 din 20.09.2016. Cet. Cînev

Victor a fost lipsit de drepturile prevăzute în art. 145 Cod de procedură penală

(în vigoare la acel moment) de a lua cunoștință cu întrebările ce se pun în fața

expertului, a face observații la ele, a cere modificarea sau completarea lor, a

solicita recuzarea expertului, inclusiv numirea unui expert din partea fiecărei

părți. Faptul încălcărilor procesuale s-a produs în situația când rezultatul

expertizei era și a rămas decisiv asupra șoaptei sale, ultimul fiind lipsit de

dreptul de a înainta cereri, prezenta probe, etc.

Acțiunile lui Cînev Victor comise față de partea vătămată Ioniță Mihail la

26.06.2016, în rezultatul cărora, la 29.07.2016 a survenit moartea ultimului, nu

întrunesc elementele infracțiunii.

5.3. Succesorul părții vătămate, Ionița Iurie, invocând drept temeiuri pentru

recurs art. 427 alin. (1), pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, prin care solicită

casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărâri prin care Cînev

Victor să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151

alin. (4) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în baza acestui articol și cu

admiterea integrală a acțiunii civile înaintate.

În motivarea cererii depuse, recurentul a invocat că deși instanța de

judecată a reluat cercetarea judecătorească, în cadrul acesteia nu au fost audiați

martorii, reprezentantul părții civile, instanța limitându-se doar la audierea

inculpatului și a doi experți, fără a ține cont de faptul că conform art. 413 Cod

de procedură penală instanța de apel, la cererea părților, poate cerceta

suplimentar probele administrate în primă instanță și poate administra probe

noi. Or, conform alin. (4) în cazul în care invocă necesitatea administrării de noi

probe, părțile trebuie să indice care sunt motivele care au împiedicat prezentarea

lor în primă instanță.

Astfel, la materialale cauzei penale sunt prezente două rapoarte de

constatare medico legale conform cărora moartea lui Ionița Mihail a survenit în

rezultatul traumei cranio-cerebrale, instanța fără a dispune de un alt raport de

examinare medico-legală în comisie, se limitează cu audierea a doi medici legiști,

fără a constata existența cărorva motive care ar fi împiedicat prezentarea

acestora în instanța de fond. Concluziile experților nu sunt certe, au un caracter

de analiză subiectivă și nu pot fi reținute drept temei de modificare a invinuirii.

7

Analizând probele cauzei, instanța de apel, fără a le corabora din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele

în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, și fără a le aprecia în urma

examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, conform art.

101 Cod de procedură penală, a ajuns la concluzia ca este demonstrată vinovăția

inculpatului Cînev Victor în săvârșirea faptei prejudiciabilă prevăzută de

prevederile art. 157 Cod penal, conform indicilor - vătămarea gravă ori medie a

integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență.

Este ilegală constatarea colegiului privitor la legătura cauzală a acțiunilor

inculpatului Cînev Victor cu decesul lui Ioniță Mihail și constatarea în acțiunile

lui Cînev a componența infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal.

În partea ce ține de micșorarea cuantumului prejudiciului colegiul a agravat

situația reprezentantului civil în propriul său apel, dat fiind faptul că de către

inculpat sentința în partea civilă nu a fost contestată.

Instanța ilegal a constatat că partea vătămată a solicitat atât repararea

prejudiciului material, cât și prejudiciul moral, iar instanța de fond în sentința

emisă în privința inculpatului Cînev Victor în partea ce ține de acțiunea civilă

eronat a stabilit cuantumul sumelor de recuperare. Succesorul părții vătămate

a solicitat repararea prejudiciu material în sumă de 200 000 lei compus din

sume pentru tratament, cheltuieli de înmormântare și de transport, cheltuieli

pentru asistența juridică și prejudicial moral cauzat prin suferințe în urma

pierderii fratelui, stresul la care a fost supus și imposibilitate de a efectua

serviciu.

Instanța de apel din oficiu, deși admite apelul părții vătămate, revizuie

suma încasată de instanța de fond în cadrul examinării acțiunii civile în cauză

și total ilegal reține ca fapt cert că Cînev Victor a săvârșit în privința părții

vătămate infracțiunea prevăzută de art. 157 Cod penal, aceasta neavând

legătură cu decesul acestuia.

În partea ce ține de încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune,

colegiul de asemenea ilegal micșorează suma estimând-o la 15 000 lei, sumă pe

care nefondat o consideră echitabilă.

avocatul Gavriliuc Ion în numele inculpatului, prin care a solicitat respingerea

recursului ca inadmisibil, admiterea recursului părții apărării, casarea deciziei

instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată, deoarece argumentele invocate de către procuror sunt

neîntemeiate.

decembrie 2020 au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total

decizia instanței de apel, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a statuat că în urma

verificării materialelor cauzei (f.d. 29 verso, 33, Vol. III), a constatat că deși

instanța de apel a ajuns la concluzia de a încadra acțiunile inculpatului Cînev

Victor în baza art. 157 Cod penal, a constatat fapta de două ori în mod diferit.

Instanța de recurs a reținut că la f.d. 34 verso, instanța de apel a menționat

,,conform declarațiilor succesorului părții vătămate Ioniță Mihail – Ioniță Iurie și a

martorilor Pleșca Mihail. Haruța Vasile, Aramă Tatiana și Aramă Pavel s-au

stabilit cu certitudine acțiunile inculpatului de împingerea lui Ioniță Mihail.”

Astfel, instanța de recurs ordinar, analizând declarațiile succesorului părții

vătămate și a martorilor menționați, audiați în instanța de fond, a reținut

următoarele:

- succesorul părții vătămate Ioniță Iurie, fiind audiat în instanța de fond, a

declarat ,,...Când Mihail și-a revenit puțin și a început să vorbească, dânsul i-a

8

comunicat că a avut o ceartă cu Cînev Victor de la o datorie. Cînev la el în ogradă

a început să-l bată pe Mihail cu pumnii, el căzând jos, l-a împins spre câine, însă

câinele nu l-a mușcat, după, la poartă iarăși lovindu-l, Mihail a căzut jos și s-a

lovit cu capul de o piatră, unde și-a pierdut cunoștință. Faptele date i-au fost

comunicate și de fratele găzdașei lui Mihail-Tatiana, pe care nu a reținut cum îl

cheamă, și de însăși Cînev Victor, cu care s-a întâlnit în or. Hîncești, care plângea

și povestea cum a fost cazul fiind speriat...”;

- martorul Pleșca Mihial a declarat ,,...Aramă Tatiana și Pavel i-au comunicat

că Ioniță Mihail de două zile este în starea aceasta, umbla prin casă dezbrăcat,

le-a speriat copilul. De asemenea au comunicat că acest comportament a început

după ce a fost bătut de Cînev Victor...”;

- martorul Aramă Tatiana a declarat ,,...După a ieșit în drum și a văzut cum

Ioniță Mihail și cu fratele ei Haruța Vasile veneau acasă și din spusele lor a înțeles

că Cînev Victor l-a împins pe Ioniță Mihail si a doua oară l-a lovit cu pumnul în fată

din cauza căreia ultimul a căzut jos si s-a lovit la cap, pierzând cunoștință, după

care Cînev Victor a adus apă și l-au stropit pe Ioniță M., ultimul revenindu-și apoi

au venit acasă...”;

- martorul Aramă Pavel a declarat ,,...Despre caz cunoaște din spusele soției

Aramă Tataiana și cumnatului Haruța Vasile, care i-au comunicat că Cînev Victor

l-a lovit cu palma în față pe Ioniță Mihail, la ce ultimul a căzu jos și s-a lovit la

cap”;

- martorul Haruța Vasile a declarat ,,Cînev Victor a început să-l împingă pe

Mihail Ioniță spre câine zicându-i să iasă din ogradă. Ioniță Mihail în timp ce era

îmbrâncit și lovit în ogradă a căzut jos și s-a lovit la spate, după ce au ajuns în

drum, la poartă, Cînev Victor l-a lovit cu pumnul pe Ioniță Mihail în regiunea ochilor,

de la ce ultimul a căzut jos, si s-a lovit cu capul de o piatră, pierzându-și

cunoștința…”.

Învederând cele menționate supra, instanța de recurs ordinar a considerat

că, concluzia instanței de apel precum că ,,…Cînev Victor a efectuat în privința

lui Ioniță Mihail acțiuni care au dus la cauzarea vătămării grave a integrității

corporale sau a sănătății din imprudentă, fapt confirmat prin Raportul de

constatare medico-legală nr. 1603 din 30.07.2016 și Raportul de expertiză medico-

legală nr. 121D/1603 din 20.09.2016”, contravine circumstanțelor cauzei și

probelor acumulate.

În asemenea condiții, instanța de recurs ordinar a conchis de a admite

recursurile ordinare declarate la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi

casată total cu remiterea cauzei în aceiași instanță de apel pentru rejudecare, în

alt complet de judecători, pentru adoptarea unei soluții corecte.

2021, au fost admise apelurile declarate de avocatul Dobrioglo Ruslan în numele

inculpatului Cînev Victor, partea civilă Ionița Iurie și de avocatul Gavriliuc Ion în

numele inculpatului Cînev Victor, casată integral sentința și pronunțată o nouă

hotărâre, prin care:

Cînev Victor a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art. 151 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa cu închisoare pe un

termen - 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei cu închisoare stabilită lui Cînev Victor pe o perioadă de probațiune - 4

ani.

S-a dispus încasarea de la Cînev Victor în beneficiul Statului cheltuielile

judiciare suportate pentru efectuarea expertizei medico-legale nr.121D/1603

din 20.09.2016 în sumă totală de 751 (șapte sute cincizeci și unu) lei.

9

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către partea civilă Ioniță

Iurie către partea civilmente responsabilă Cînev Victor Hristofor privind

încasarea prejudiciului material și moral, cu dispunerea încasării de la partea

civilmente responsabilă Cînev Victor xxxxx în beneficiul părții civile Ioniță Iurie

cu titlu de prejudiciu material, suma de 12 874 (douăsprezece mii opt sute

șaptezeci și patru) lei, și cu titlu de prejudiciu moral, suma de 15 000

(cincisprezece mii) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

În rest, acțiunea civilă a fost respinsă, ca neîntemeiată.

8.1 Instanța de apel, în motivarea soluției adoptate a menționat că potrivit

Ordonanței procurorului în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul central Lilia Sîrbu

din 27 ianuarie 2020 s-a dispus modificarea învinuirii inculpatului Cînev Victor

incriminându-i comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(1) Cod penal,

adică, vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și sănătății, care este

periculoasă pentru viață.

Potrivit învinuirii modificate s-a constatat că, Cînev Victor, aproximativ la

26.06.2016, în jurul orelor 14.00-15.00 min., aflîndu-se în ograda gospodăriei

sale situată în or. Cimișlia, str. Xxxxxxnr.6, a inițiat o ceartă cu cet. Ioniță Mihail

Vavil, născut în anul 1963, locuitor al or. Cimișlia, numindu-1 cu cuvinte

necenzurate, pe parcursul căreia dîndu-și seamă de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale și având scopul provocării vătămărilor ale integrității corporale sau

ale sănătății cet. Ioniță Mihail, l-a lovit cu pumnul în față, în urma căreia acesta a

căzut jos pe spate în ogradă, apoi ieșind în stradă Cînev Victor l-a lovit din nou pe

cet. Ioniță Mihail cu pumnul în față, în urma căreia ultimul a căzut jos pe spate

lovindu-se cu capul.

Astfel, cauzându-i cet. Ioniță Mihail leziuni corporale sub formă de traumă

cranio-cerebrală închisă manifestată prin hemoragii în țesuturile moi adiacente,

fractură liniară a osului occipital, contuzie frontală, edem cerebral care conform

raportului de expertiză medico- legală nr.121D/1603 din 20.09.2016 se califică

ca vătămare corporală gravă.

Astfel, potrivit învinuirii modificate, prin acțiunile sale intenționate Cînev

Victor a comis infracțiunea prevăzută de art. 151 alin.(1) Cod penal, adică,

vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este

periculoasă pentru viață.

Din aceste considerente instanța de apel a ajuns la concluzia casării

sentinței contestate cu apel și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță.

La examinarea apelului, s-a reluat cercetarea judecătorească și în

conformitate cu alin. (1) și alin. (2) art. 414 Cod de procedură penală, au fost

cercetate probele propuse de partea acuzării, și anume: procesul-verbal de

sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii nr.410

din 06.07.2016; informația nr.2096 din 28.06.2016 înregistrată în R-2 al IP

Cimișlia parvenită prin telefon de la secția de internare a SR Cimișlia, procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 28.06.2016 efectuat la domiciliul lui Cînev

Victor situat pe adresa or. Cimșlia, str.xxxxxxx, 6; certificatul medical

constatator al decesului nr.1603 pe numele lui Ioniță Mihail; procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 19.09.2016 și planșa fotografică, efectuate în fața

gospodăriei lui Cînev Victor, pe adresa or. Cimșlia, str.V.Xxxxxx, 6; procesul-

verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 20.09.2016 cu planșa

fotografică, efectuat cu participarea martorului Haruța Vasile xxxx; raportul de

constatare medico-legală nr.1603 din 30.07.2016; raportul de expertiză medico-

legală nr. 121D/1603 din 20.09.2016; acțiunea civilă înaintată de succesorul

părții vătămate Ioniță Iurie împotriva lui Cînev Victor privind repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune, cu solicitarea de a încasa

10

din contul pârâtului Cînev Victor în beneficiul lui Ioniță Iurie suma prejudiciului

material cauzat infracțiune în mărime de 200000 lei. Mai solicită încasarea din

contul pârâtului Cînev Victor în beneficiul lui Ioniță Iurie suma prejudiciului

moral cauzat prin infracțiune în mărime de 100 000 lei; declarațiile

succesorului părții vătămate Ioniță Mihail – Ioniță Iurie; declarațiile martorilor

Pleșca Mihail, Haruța Vasile, Aramă Tatiana, Aramă Pavel; declarațiile

expertului-legist Hariton Marin; declarațiile expertului-judiciar Serghei

Tighineanu din cadrul Centrului de Medicină Legală, precum și declarațiile

inculpatului Cînev Victor.

Astfel, analizând probele cauzei, direct și nemijlocit în ședința de judecată

a instanței de apel, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

lor, și apreciindu-le în baza propriei convingeri, formate în urma examinării lor

în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege,

conform art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a ajuns la concluzia

ca fiind demonstrată vinovăția inculpatului Cînev Victor în săvârșirea faptei

prejudiciabilă prevăzută de prevederile art.151 alin. (1) Cod penal, conform

indicilor – vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății

care este periculoasă pentru viață.

Instanța de apel a reținut că, în acțiunile inculpatului Cînev Victor a existat

intenția directă de a-i cauza vătămare corporală lui Ioniță Mihail, or, din probele

examinate s-a stabilit cu certitudine că, Cînev Victor, aproximativ la

26.06.2016, în jurul orelor 14.00-15.00 min., aflîndu-se în ograda gospodăriei

sale situată în or. Cimișlia, str. Xxxxxxnr.6, a inițiat o ceartă cu cet. Ioniță

Mihail Vavil, născut în anulxxxxx, locuitor al or. Cimișlia, numindu-1 cu

cuvinte necenzurate, pe parcursul căreia dîndu-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale l-a îmbrâncit pe Ioniță Mihail, în urma căreia

acesta a căzut jos pe spate în ogradă, apoi ieșind în stradă Cînev Victor l-a

îmbrîncit din nou pe cet. Ioniță Mihail, în urma căreia ultimul a căzut jos pe

spate lovindu-se cu capul de un obiect dur-contondent, posibil și piatră ori

suprafață de beton, cum relatează martorii cît și inculpatul, astfel cauzându-i

cet. Ioniță Mihail leziuni corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală

închisă manifestată prin hemoragii în țesuturile moi adiacente, fractură liniară

a osului occipital, contuzie frontală, edem cerebral care conform raportului de

expertiză medico- legală nr.121D/1603 din 20.09.2016 se califică ca vătămare

corporală gravă.

Instanța de apel, apreciind probele administrate la materialele dosarului

și cercetate în ședința de judecată, la care au avut acces în egală măsură ambele

pârți, într-un proces contradictoriu și cu respectarea egalității armelor, a

considerat că vina inculpatului Cînev Victor de comiterea infracțiunii prevăzută

de art.151 alin. (1) Cod penal este pe deplin probată, deoarece conform

Raportului de constatare medicolegală nr.1603 din 30.07.2016 și Raportul de

expertiză medico-legală nr. 121D/1603 din 20.09.2016 la patrea vătămată

Ioniță Mihail au fost depistate leziuni corporale grave.

La caz instanța de apel, analizând declarațiile succesorului părții vătămate

și a martorilor menționați, audiați în instanța de fond și în instanța de apel, a

reținut următoarele:

- succesorul părții vătămate Ioniță Iurie, fiind audiat în instanța de fond, a

declarat ,,...Când Mihail și-a revenit puțin și a început să vorbească, dânsul i-a

comunicat că a avut o ceartă cu Cînev Victor de la o datorie. Cînev la el în ogradă

a început să-l bată pe Mihail cu pumnii, el căzând jos, l-a împins spre câine, însă

câinele nu l-a mușcat, după, la poartă iarăși lovindu-l, Mihail a căzut jos și s-a

lovit cu capul de o piatră, unde și-a pierdut cunoștință. Faptele date i-au fost

comunicate și de fratele găzdașei lui Mihail-Tatiana, pe care nu a reținut cum îl

11

cheamă, și de însăși Cînev Victor, cu care s-a întâlnit în or. Hîncești, care plângea

și povestea cum a fost cazul fiind speriat...”;

- martorul Pleșca Mihial a declarat ,,...Aramă Tatiana și Pavel i-au

comunicat că Ioniță Mihail de două zile e în starea aceasta, umbla prin casă

dezbrăcat, le-a speriat copilul. De asemenea au comunicat că acest comportament

a început după ce a fost bătut de Cînev Victor...”;

- martorul Aramă Tatiana a declarat ,,...După a ieșit în drum și a văzut cum

Ioniță Mihail și cu fratele ei Haruța Vasile veneau acasă și din spusele lor a înțeles

că Cînev Victor l-a împins pe Ioniță Mihail si a doua oară l-a lovit cu pumnul în

fată din cauza căreia ultimul a căzut jos si s-a lovit la cap, pierzând cunoștință,

după care Cînev Victor a adus apă și l-au stropit pe Ioniță M., ultimul revenindu-

și apoi au venit acasă...”;

- martorul Aramă Pavel a declarat ,,...Despre caz cunoaște din spusele soției

Aramă Tataiana și cumnatului Haruța Vasile, care i-au comunicat că Cînev Victor

l-a lovit cu palma în față pe Ioniță Mihail, la ce ultimul a căzu jos și s-a lovit la

cap”;

- martorul Haruța Vasile a declarat ,,Cînev Victor a început să-l împingă pe

Mihail Ioniță spre câine zicându-i să iasă din ogradă. Ioniță Mihail în timp ce era

îmbrâncit și lovit în ogradă a căzut jos și s-a lovit la spate, după ce au ajuns în

drum, la poartă, Cînev Victor l-a lovit cu pumnul pe Ioniță Mihail în regiunea

ochilor, de la ce ultimul a căzut jos, si s-a lovit cu capul de o piatră, pierzându-și

cunoștința…”.

Invederând cele menționate supra, instanța de apel a stabilit în acțiunile

inculpatului Cînev Victor, intenția directă de a-i produce vătămări corporale

părții vătămate Ioniță Mihail, or, Cînev Victor la prima bruscare a lui Ioniță

Mihail, văzînd că acesta a căzut jos și s-a lovit la spate, nu a încetat acțiunile

sale, dar a continuat împingerile și bruscările victimei Ioniță Mihail, pînă în

afara gospodăriei sale, unde în continuarea acțiunilor lui Cînev Victor, prin

împingere sau lovire cu pumnul, fapt ce nu a putut fi stabilit cu certitudine,

Ioniță Mihail a căzut jos lovindu-se cu capul de un obiect dur contondent,

posibil și piatră, după cum menționează martorii, acțiuni ce au provocat leziuni

corporale grave, stabilite conform rapotrului de expertiză medicolegală nr. 121-

D/1603 din 20.09.2016.

Prin urmare, acțiunile inculpatului Cînev Victor descrise, instanța de apel

le-a calificat ca intenție directă în producerea leziunilor corporale.

Referitor la invocările părții apărării că inculpatul Cînev Victor nu a avut

intenția de a provoca leziuni corporale grave, și că ultimul nu putea să prevadă

că de la o lovitură/împingere, victima putea să cadă și să se lovească și să sufere

leziuni corporale grave, instanța de apel le-a apreciat critic, or, cum s-a

menționat supra, inculpatul Cînev nu a admis doar o lovitură sau împingere,

acesta l-a împins și bruscat/lovit de mai multe ori pe Ioniță Mihail, astfel în

acțiunile lui nu poate fi recunoscută lipsa faptei sau a intenției.

Deși, inculpatul Cînev Victor în genere nu a recunoscut faptul că ar fi

săvîrșit infracțiunea incriminată, instanța de apel a considerat dovedită

vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art.151 alin. (1)

Cod penal, reieșind din cumul de probe administrate la materialele dosarului și

examinate în ședința de judecată.

Referitor la stabilirea pedepsei în temeiul prevederilor art. 151 alin. (1) Cod

penal de care a fost recunoscut vinovat Cînev Victor, instanța de apel, apreciind

cumulul circumstanțelor constatate în prezenta cauză, precum și ținând cont de

faptul că inculpatul a comis pentru prima dată o infracțiune gravă, de lipsa

circumstanțelor agravante, de personalitatea inculpatului Cînev Victor, care la

locul de trai se caracterizează pozitiv, de statutul social al acestuia, de

12

circumstanțele și circumstanțele comiterii infracțiunii, a conchis că inculpatului

Cînev Victor îi poate fi acordată o șansă pentru a se corecta și reeduca, fără ca

acesta să execute în mod real pedeapsa închisorii stabilite, urmând ca în

privința acestuia să fie dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei

cu stabilirea unui termen de probă de 4 ani, în conformitate cu prevederile art.

90 din Codul penal.

În privința invocărilor părții apărării privind recunoașterea ca tardivă a

calității de bănuit și înaintării învinuirii, cu încălcarea termenelor de procedură,

instanța de apel a remarcat că, potrivit ordonanței de începere a urmăririi

penale din 02.08.2016 (v. 1, f.d. 1), urmărirea penală a fost pornită pe faptul

decesului lui Ioniță Mihail.

Din conținutul ordonanței menționate, nu poate fi reținut faptul bănuielii

lui Cînev Victor, de cauzarea leziunilor ce au provocat decesul lui Ioniță Mihail,

or ordonanța de începere a urmăririi penale a fost pornită pe faptă și nu pe

persoană.

Referitor la invocarea părții apărării că calitatea de bănuit Cînev Victor

căpătat-o din momentul efectuării cercetării domiciliului acestuia, instanța de

apel o consideră ca declarativă, or, din conținutul procesului-verbal de cercetare

la fața locului din 28.06.2016 (v. 1, f.d. 13-14) cercetarea a fost efectuată la

domiciliul lui Cînev Victor, și a fost cercetat locul presupus a fi locul infracțiunii,

unde Ioniță Mihail a primit leziunile corporale, și în procesul-verbal menționat,

Cînev Victor are calitatea de participant, și anume ca propietar al bunului imobil

în care se efectuează cercetarea, neavînd careva calitate procesuală.

La data de 01.12.2016 Cînev Victor prin ordonanța ofițerului de urmărire

penală este recunoscut în calitate de bănuit pe cauza penală pornită la

02.08.2016 pe faptul decesului cet. Ioniță Mihail (v.1, f.d. 70), iar la data de 12

ianuarie 2017, Cînev Victor este pus sub învinuire în baza art. 151 alin. (4) Cod

penal (v. 1 f.d. 82).

Instanța de apel a remarcat că de către organul de urmărire penală au fost

respectate prevederile art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală,

învinuirea fiind adusă lui Cînev Victor în termenul de 3 luni, prevăzut de norma

legală, careva temei de anulare a ordonanței de punere sub învinuire colegiul

judiciar nu a stabilit.

Legătura dintre acțiunile lui Cînev Victor și decesul lui Ioniță Mihail, au

fost stabilite ulterior, prin urmare recunoașterea în calitate de bănuit și învinuit

ulterior începerii urmăririi penale, este rezultatul măsurilor de urmărire penală,

și nu este temei de declarare a acestui fapt ca încălcare a drepturilor

bănuitului/învinuitului, or din momentul începerii urmăririi penale și pînă în

momentul recunoașterii în calitate de bănuit, în privința lui Cînev Victor nu au

fost întreprinse măsuri procesuale, ce ar afecta în careva mod drepturile sale.

Referitor la acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Ioniță

Iurie, instanța de apel a menționat că din înscrisurile anexate la materialele

cauzei a fost stabilit că succesorul părții vătămate Ioniță Iurie a depus acțiune

civilă împotriva lui Cînev Victor privind repararea prejudiciului material și moral

cauzat prin infracțiune, cu solicitarea de a încasa din contul pârâtului Cînev

Victor în beneficiul lui Ioniță Iurie suma prejudiciului material cauzat

infracțiune în mărime de 200000 lei. A mai solicitat încasarea din contul

pârâtului Cînev Victor în beneficiul lui Ioniță Iurie suma prejudiciului moral

cauzat prin infracțiune în mărime de 100 000 lei. (f.d.139-140, v.1).

Instanța de apel a reiterat că prin sentința primei instanțe s-a încasat de la

partea civilment responsabilă Cînev Victor xxxxx în beneficiul succesorului

părții civile Ioniță Iurie cu titlu de prejudiciu material suma de 66976 lei, cu

titlu de prejudiciu moral suma de 30 000 lei, în total, s-a încasat suma de 96976

13

(nouăzeci și șase mii nouă sute șaptezeci și șase) lei. În rest, acțiunea civilă s-a

respins ca neîntemeiată.

Lecturând materialele cauzei, instanța de apel a constatat, că prin acțiunile

ilegale ale părții civilmente responsabile Cînev Victor, succesorului părții civile

Ioniță Iurie i s-a cauzat pagubă materială în sumă de 12874 lei, sumă

confirmată prin bonuri de plată și certificate de cost, prezentate și anexate la

materialele cauzei penale, sumă care nu are legătură cu decesul persoanei,

astfel, a considerat necesar de a admite parțial pretenția privind încasarea

prejudiciului material de la partea civilmente responsabilă în beneficiul

succesorului părții civile, deoarece au fost necesare și real suportate, din cauza

săvîrșirii infracțiunii de către Cînev Victor, doar în cuantumul 12 874 lei.

În partea ce ține de încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune,

ținând cont de circumstanțele cauzei raportate la prevederile legale, precum și

de faptul că la caz este întrunită condiția principală privind legătura cauzală

între prejudiciul suferit de succesorul părții vătămate și infracțiunea săvârșită,

acestea rezultând din faptul că Cînev Victor a cauzat succesorului părții

vătămate suferințe psihice, care decurg din lezarea integrității fizice a persoanei

care îi este frate, instanța de apel a considerat necesar de a admite parțial

pretențiile și de a încasa de la inculpatul Cînev Victor în beneficiul succesorului

părții vătămate Ioniță Iurie suma de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral în

vederea compensării daunei morale.

recurs ordinar de către procurorul Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central,

Sîrbu Lilia, prin care, invocându-se temeiurile de recurs prevăzute de art. 427

alin. (1), pct.6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia

în partea stabilirii pedepsei, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceatsă latură

în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Întru fundamentarea solicitărilor înaintate, acuzarea a menționat că

instanța de apel a examinat sub toate aspectele, complet și obiectiv probele

administrate la dosar, just încadrând fapta comisă în baza art. 151 alin. (l) Cod

penal, însă, la stabilirea pedepsei pentru comiterea infracțiunii inciminate,

eronat a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului este

posibilă fără izolarea acestuia de societate.

Așadar, susține că instanța de apel, la adoptarea deciziei, nejustificat nu a

ținut cont de faptul că inculpatul Cînev Victor a comis o infracțiune gravă, nu a

acordat ajutor părții vătămate Ioniță Mihail imediat la fața locului și ulterior,

cînd acesta, în urma acțiunilor inculpatului, a fost internat în spital în stare

gravă și a suportat intervenții chirurgicale, nu a contribuit activ la descoperirea

infracțiunii și nu a colaborat cu organul de urmărirea pentru stabilirea tuturor

circumstanțelor cauzei, nu și-a cerut scuze de la succesorul părții vătămate, nu

a reparat prejudiciul cauzat în urma acțiunilor sale infracționale, precum și nu

a ținut con de lipsa circumstanțelor atenuante.

lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

În conformitate cu art. 435 alin. (1), pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată

și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept,

care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a

aplicat corect Legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte

14

au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs

ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

la judecarea cauzei.

Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul penal lărgit atestă că

procurorul a indicat drept temeiuri pentru declararea recursului ordinar

prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, ori s-au aplicat pedepse

individualizate contrar părevederilor legale.

Însă, din argumentele recursului declarat, în esență, se desprinde

dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel în partea

aplicării, la stabilirea pedepsei, a prevederilor art. 90 Cod penal.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că

criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța

dedusă judecății.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe

noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt,

cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a

permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii

pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea

hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi,

reprezintă motiv de casare.

Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod

de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut

cont pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.

Așadar, din conținutul recursului declarat, rezultă că recurentul critică

decizia instanței de apel privitor la aplicarea în privința inculpatului a

prevederilor art. 90 Cod penal, din considerentul că concluziile instanței de apel

în această parte sunt greșite, deoarece în speță sunt prezente circumstanțe care

denotă iraționalitatea dispunerii suspendării executării pedepsei cu închisoare.

În urma analizei deciziei instanței de apel sub aspectul menționat, în raport

cu circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel pripit

a ajuns la soluția de a-i stabili inculpatului Cînev Victor o pedeapsă cu

suspendarea condiționată a executării acesteia.

În continuarea concluziilor sale, instanța de recurs notează faptul că prin

criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele stabilite de Lege,

de care sunt obligate să se conducă instanțele de judecată la aplicarea fiecărei

pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Instanțelor de judecată,

Legea penală le acordă o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului

individualizării pedepsei penale, luând în considerație caracterul și gradul

15

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, persoana celui vinovat, circumstanțele ce

atenuează sau agravează răspunderea, ținând cont de influența pedepsei

aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

În acest context, instanța de recurs reține, că infracțiunea prevăzută de art.

151 alin. (1) Cod penal, potrivit prevederilor art. 16 alin.(4) Cod penal, face parte

din categoria infracțiunilor grave, care prevede pedeapsa sub formă de închisoare

de la 5 la 10 ani.

La capitolul stabilirii tipului pedepsei inculpatului, instanța de apel a

menționat că a ținut cont de personalitatea inculpatului, gravitatea faptei

comise, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani,

cu suspendarea executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 4 ani.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de

apel nu a motivat complet și obiectiv soluția de individualizare a executării

pedepsei, pripit ajungând la concluzia în ce privește aplicarea față de inculpat a

prevederilor art. 90 Cod penal, întrucât în speță instanța de apel nu a efectuat o

analiză completă și minuțioasă a personalității inculpatului.

În acest context, instanța de recurs notează că, aplicarea prevederilor art.

90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu

reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită condamnaților

prin Lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ei este un incident în viața

acestora.

În același rând, în textul art. 90 alin. (1) Cod penal, lexemul „poate”, oferă

posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei

norme.

În cadrul instituției suspendării condiționate a executării pedepsei,

instanța, după ce realizează individualizarea pedepsei prin determinarea

concretă a acesteia în baza criteriilor generale de individualizare, completează

acest rezultat printr-un act de individualizare a executării pedepsei.

Suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării

pedepsei stabilită de către instanțele de judecată prin hotărâre de condamnare

de a suspenda pe o perioadă anumită executarea pedepsei aplicate, dacă sunt

îndeplinite anumite condiții.

Condițiile pentru acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei

prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura

infracțiunii; circumstanțele cauzei și persoana infractorului; aprecierea instanței că

scopul poate fi atins și fără executarea acesteia.

La rândul său, Colegiul penal lărgit constată că la individualizarea

pedepsei penale stabilite inculpatului în prezenta speță, instanța de apel nu a

indicat motive clare ce au stat la baza concluziilor privind posibilitatea aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal în raport cu personalitatea inculpatului, care a

comis o infracțiune gravă, nu a acordat ajutor părții vătămate Ioniță Mihail

imediat la fața locului și ulterior, cînd acesta, în urma acțiunilor inculpatului, a

fost internat în spital în stare gravă și a suportat intervenții chirurgicale, nu a

contribuit activ la descoperirea infracțiunii și nu a colaborat cu organul de

urmărirea pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cauzei, nu și-a cerut scuze

de la succesorul părții vătămate, nu a reparat prejudiciul cauzat în urma

acțiunilor sale infracționale, precum și nu a ținut cont de lipsa circumstanțelor

atenuante.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel la analizarea

condițiilor privind aplicarea art. 90 Cod penal, insuficient a abordat

personalitatea inculpatului Cînev Victor, ce reprezintă condiția esențială care

urma a sta la originea concluziilor privind iraționalitatea executării reale a

pedepsei cu închisoare.

16

În aserțiunea dată, Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la

motivarea soluției privind individualizarea pedepsei penale în privința

inculpatului Cînev Victor nu a ținut cont de aceste aspecte, iar în consecință

decizia recurată urmează a fi casată în latura penală, în partea stabilirii pedepsei

cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, deoarece

hotărârea atacată nu conține motive legale pe care se întemeiază soluția

adoptată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu

de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile Legii procesual penale asupra tuturor motivelor

invocate în apelurile declarate; să procedeze la individualizarea pedepsei penale

în conformitate cu prevederile Legii; să verifice și să aprecieze detaliat probele

administrate, să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate și cu expunerea

motivată asupra cuantumului prejudiciului moral, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și

argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele

casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de

practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul Procuratura UTA

Găgăuzia, Oficiul Central, Sîrbu Lilia.

Se casează parțial decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din

20 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Cînev Victor xxxxx, în latura

penală, în partea stabilirii pedepsei și se dispune rejudecarea cauzei în această

parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin.

Decizia nu se supune căilor de atac în partea prin care a fost dispusă

rejudecarea, în rest este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 decembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

17