1ra-1593/2020 — art. 151 alin. 4 CP

1ra-1593/2020 — art. 151 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1491/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Burduh Victor și Stratulat Galina,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia, de către avocatul

Gavriliuc Ion în numele inculpatului și de către succesorul părții vătămate, Ionița Iurie,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 24

februarie 2020, în cauza penală în privința lui

Cînev Victor Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în or. Xxxxx, str.

Xxxxx, nr. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod

penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece)

ani 6 (șase) luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Conform prevederilor art. art. 227 alin. (2) pct. 1) și art. 229 Cod de procedură penală

s-a încasat de la Cînev Victor în beneficiul statului cheltuielile judiciare suportate pentru

efectuarea expertizei medico-legale nr. xxxxx din 20.09.2016 în sumă totală de 751 (șapte

sute cincizeci și unu) lei.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții civile Ioniță Iurie

către partea civilmente responsabilă Cînev Victor privind încasarea prejudiciului

material în sumă de 66976 lei și prejudiciul moral în sumă de 100 000 lei.

1

S-a încasat de la partea civilmente responsabilă Cînev Victor în beneficiul

succesorului părții civile Ioniță Iurie cu titlu de prejudiciu material suma de 66976 lei, cu

titlu de prejudiciu moral suma de 30 000 lei, în total s-a încasat suma de 96976 (nouăzeci

și șase mii nouă sute șaptezeci și șase) lei.

În rest acțiunea civilă s-a respins ca neîntemeiată.

14:00-15:00 fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în ograda gospodăriei sale

situată în or. Xxxxx, str. Xxxxx, nr. xx, a inițiat o ceartă cu cet. Ioniță Mihail, numindu-l

cu cuvinte necenzurate, pe parcursul căreia dându-și seama de caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale și având scopul provocării unei vătămări a integrității corporale sau a

sănătății cet. Ioniță Mihail, l-a lovit cu pumnul în față, în urma căreia a căzut jos pe spate

în ogradă, apoi ieșind în stradă l-a lovit din nou pe cet. Ioniță Mihail cu pumnul în față,

în urma căreia ultimul a căzut jos pe spate lovindu-se cu capul, astfel, cauzându-i cet.

Ioniță Mihail, leziuni corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă cu

hemoragii în țesuturile moi adiacente, fractură liniară a osului occipital, contuzie

frontală, edem cerebral, care are legătură cauzală cu decesul și se califică ca vătămare

corporală GRAVĂ, în urma căreia cet. Ioniță Mihail a decedat la data de 29.07.2016 la

Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”, din municipiul Chișinău.

Acțiunile lui Cînev Victor de către acuzator au fost calificate conform art. 151 alin.

(4) Cod penal - vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, după

indicii vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este

periculoasă pentru viață, care au provocat decesul victimei.

Cauza penală în prima instanță a fost examinată în ordinea procedurii generale.

3.1. Avocatul Ruslan Dobrioglo în numele inculpatului, care a solicitat casarea

integrală a sentinței din motivul ilegalității ei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cînev Victor să fie

achitat din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea apelului a menționat că propunând instanței de a face o analiză

profundă a învinuirii aduse lui Cînev Victor, organul de urmărire penală în ordonanța

sa de punere sub învinuire fără a ține cont de prevederile art. 281 alin. (l) CPP și fară

indicarea mijloacelor și modului de săvârșire a infracțiunii, consecințele ei, caracterului

vinei, motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei, îl învinuiește

pe Cînev Victor în aceia că el intenționat i-ar fi cauzat lui Ioniță Mihai leziuni corporale

grave soldate cu decesul victimei.

2

De către organul de urmărire penale nu au fost acumulate suficiente probe ce ar

dovedi vinovăția lui Cînev Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 Cod

penal deoarece, nu este clar care este cauza decesului lui Ioniță Mihai a decedat el în

urma acțiunilor lui Cînev Victor sau a căzut de sine stătător din cauza stării sale de

ebrietate provocându-și leziuni corporale. Careva probe în acest sens în cadrul urmării

penale și cercetărilor judecătorești nu au fost acumulate. Nici medicul legist în concluzia

sa nu exclude posibilitatea provenienței leziunilor corporale la Ioniță Mihai la cădere.

Acțiunile lui Cînev Victor nu au fost îndreptate la provocarea lui Ioniță Mihail careva

leziuni corporale grave ci doar să-l scoată din ograda gospodăriei sale deoarece el a iscat

o ceartă.

Învinuirea adusă lui Cînev Victor în ședința de judecată nu și-a găsit confirmare,

careva probe că el ar fi comis infracțiunea incriminată de către acuzatorul de stat nu au

fost prezentate, posibil în acțiunile d-lui să fi prezente elementele infracțiunii prevăzute

de art. 157 CP, dar nici de cum nu de art. 151 CP.

Motivarea instanței precum că inculpatul l-ar fi împins pe Ioniță Mihai spre câine

și apoi la lovit cu pumnul în față și astfel și-a confirmat intenția de a-i provoca leziuni

corporale părții vătămate sunt criticabile, ori dispoziția art. 151 CP prevede expres că

acțiunile celui vinovat sunt îndreptate la cauzarea intenționată a leziunilor corporale

grave victimei. Lovindu-l o dată pe partea vătămată, Cînev Victor nu avea careva

intenție de a provoca cet. Ioniță Mihai leziuni corporale grave.

3.2. Partea civilă Ionița Iurie, a solicitat casarea sentinței, în partea ce ține de

încasarea prejudiciului moral în suma de 30 000 lei pe motiv că suma acestuia nu este

echivalentă cu gradul suferințelor psihice și fizice suportate de către el în legătură cu

decesul fratelui lui, și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună încasarea

din contul lui Cînev Victor în beneficiul lui Ionița Iurie a sumei de 100 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral.

3.3. Avocatul Ion Gavriliuc în numele inculpatului, a depus cerere de apel

suplimentară, prin care a solicitat casarea sentinței vizate, cu emiterea unei sentințe de

achitare.

A reținut că dosarul penal în cauză a fost pornit prin ordonanța din 02 august 2016.

Până la data specificată, la 28.06.2016, prin proces-verbal se efectuează cercetarea la fața

locului - curtea casei cet. Cînev Victor, situată în or. Xxxxx, str. Xxxxx, nr. xx ( f.d. 13).

Cet. Cînev Victor în acest document procesual indirect este vizat ca persoană bănuită.

În procesul-verbal din 28 iunie 2016 de audiere a cet. Haruța Vasile se indică direct

că în rezultatul conflictului avut loc la data de 26.06.2016 între cet. Cînev Victor și cet.

Ionița Mihail, în curtea casei lui Cînev Victor, după ce ultimul l-a îmbrâncit pe Ionița

3

Mihail, acesta a căzut cu capul de beton, aflat lângă poartă. Astfel, în acest act procesual

al autorităților naționale direct este indicată o confirmare de existență a unei acuzații în

materie penală în privința persoanei concrete - Cînev Victor.

În situația descrisă cet. Cînev Victor era calificat ca „acuzat,, de la momentul

apariției față de acesta a suspiciunilor la autoritățile naționale de săvârșire de către

ultimul a unei infracțiuni, fapt expres specificat în mai multe Hotărâri CEDO. A

menționat că începerea termenului de apreciere a persoanei ca acuzat pe parcursul a

ultimelor peste 30 de ani, în Hotărîrile înaltei Curți Europene a evoluat pozitiv în

favoarea reclamantului. Acuzația în materie penală inițial a fost definită ca „ notificarea

oficială, emanată de autoritatea competentă, a reproșului de a fi săvârșit o infracțiune

penală„ și care induce ideea unor „repersiuni importante pentru situația celui interesat,,

(Hot. CEDO din 27 februarie 1980, Deweerc. Belgiei, paragr.42).

În jurisprudența CEDO nu se operează cu noțiunea de „bănuit,, sau „învinuit,, dar

cu cea de „acuzat,,. În cauza Coeme et autries c. Belgiei, ( nr. 32548/96,33209/96 și

33210/96) din 22 iunie 2000, Curtea reamintește că în cauzele penale termenul „timp

rezonabil,, al art. 6 paragr. (1) începe de la momentul în care o persoană este „acuzată,,

care poate fi o dată anterioară sesizării instanței de judecată, inclusiv cea a arestării,

acuzației, deschiderii anchetei preliminare sau percheziției la domiciliul reclamantului.

În opinia Curții, perioada care trebuie luată în considerație a început la 28 august 1991,

când a fost efectuată o cercetare la domiciliul domnului Hermanus și la birourile acestuia

(paragr. 133)

În Hotărârea de Clerck c. Belgiei ( 25 septembrie 2007) Curtea notează că perioada

care trebuie luată în considerație pentru a aprecia durata procedurii conform exigenței

de „termen rezonabil,, impusă de art. 6 paragr. (1), a început la data de 30 noiembrie

1990, cu perchezițiile efectuată la Centru de coordonare al grupului, la centrul Beautlieu

și la n.v. Beautlieu wielsbeke.

Cet. Cînev Victor numai la 01 decembrie 2016 a fost recunoscut ca bănuit prin

ordonanța organului de urmărire penală și potrivit pct. 3) alin. (1) al art. 63 Cod de

procedură penală a dobândit calitatea de bănuit ( f.d. 70). La data de 12 ianuarie 2017 cet.

Cînev Victor a fost pus sub învinuire pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin. (4)

art. 151 Cod penal.

Raportat la Hotărârile CEDO susmenționate ( pct. 1.7. al actualei cereri de apel),

privind faptul aflării lui Cînev Victor în calitate de „acuzat,, din momentul în care

autoritățile naționale aveau motive plauzibile pentru a-l suspecta de comiterea unei

infracțiuni specificarea bănuielii unei persoane concrete în document procesual sau data

pornirii urmăririi penale), ultimului i-a fost înaintată învinuirea la 12.01.2017 cu

4

încălcarea termenelor de 3 luni (sau de 6 luni cu acordul Procurorului General ori

adjuncților săi) prevăzute în alin. (11) și pct. 3) alin. (2) art. 63 CPP.

Potrivit alin. (1) și (2) art. 26 Constituției - „dreptul la apărare este garantat. Fiecare

om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea

drepturilor și certăților sale”.

Nefiind recunoscut în calitate de bănuit, conform prevederilor procesual penale, la

momentul apariției la autoritățile naționale a suspiciunilor în săvârșirea unei infracțiuni,

cetățeanului Cînev Victor, prin prisma art. 26 Constituției i-au fost încălcate mai multe

drepturi procesuale garantate de art. 63, 64 Cod de procedură penală.

La examinarea actualei cauze instanța de apel este impusă de prevederile

constituționale și Hotărârile CEDO de a decide ilegalitatea unor măsuri procesuale

consecința cărora este încălcarea drepturilor fundamentale ale cet. Cînev Victor. Or,

organul de urmărire penală avea obligația de a-l recunoaște în calitate de bănuit pe cet.

Cînev Victor la data de 28 iunie 2016, odată cu prezența suspiciunilor în săvârșirea

infracțiunii sau la 02 august 2016, la momentul începerii urmăririi penale. Recunoașterea

lui Cînev Victor în calitate de bănuit peste o perioadă de 4-5 luni de zile este o încălcare

flagrantă a drepturilor fundamentale constituționale, fără oferirea dreptului la apărare,

ce încalcă direct tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte. Faptul dat

reiese direct din Hotărârile CEDO indicate și altele. Potrivit art. 4 alin. (2) Constiruției

„dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile

fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte și legile ei interne,

prioritate au reglementările internaționale.”

Din analiza efectuată se constată că la momentul înaintării învinuirii (12.01.2017)

procurorul a decăzut din dreptul procesual de a pune pe cet. Cînev Victor sub învinuire,

ca consecință este nulitatea acestei învinuiri și ulterioarelor ordonanțe în sensul

învinuirii incluse în rechizitoriu. Încălcarea prevederilor legale se referă la calitatea

persoanei (ordonanță de învinuit) reprodus în rechizitoriu și documentului procesual de

sesizare a instanței (rechizitoriu). Potrivit alin. (2) și (3) art. 251 CPP, nulitatea actului

procesual poate fi invocată la orice etapă a procesului de către părți, nulitatea nu se

înlătură în nici un mod, se i-a în considerație de către instanță, inclusiv din oficiu, dacă

anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare

a cazului.

Prin decizia Curții Constituționale nr. 25 din 29 martie 2018, Curtea Constituțională

a recunoscut inadmisibilă sesizarea nr. 20g din 09.02.2018 privind recunoașterea în

calitate de bănuită a persoanei din momentul efectuării percheziției cu 8 luni anticipat

înaintării învinuirii. Acest fapt a fost explicat de Curtea Constituțională deoarece, citează

5

„nu au existat represiuni importante pentru situația celui interesat, întrucât percheziția

a fost efectuată în scopul depistării documentelor ce vizau o altă persoană terță” (pct. 29-

30 a deciziei CC nr. 25 din 29.03.2018).

În procesul-verbal de audiere a martorului Haruța Vasile din 28.06.2016 se vizează

direct cet. Cînev Victor, iar în ordonanța de pornire a urmăririi penale din 02.08.2016

sunt descrise circumstanțele (locul, timpul) primirii de către partea vătămată a

vătămărilor corporale ce au provocat decesul ultimului, respectiv sunt prezente

„represiuni importante pentru situația celui interesat”. Astfel se stabilește că bănuit în

comiterea infracțiunii Cînev Victor se face din 28.06.2016.

Conform prevederilor alin. (2) art. 313 CPP, ordonanța de punere sub învinuire nu

este stipulată ca acțiune procesuală a procurorului pasibilă de a fi atacată la judecătorul

de instrucție, potrivit practicii naționale așa ordonanțe nu se atacă în ordinea art. 313

CPP (a se vedea decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție nr. 1re-17/08 din

12.02.2008 ). Potrivit alin. (1) art. 413 CPP „la judecarea apelului se aplică regulile

generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță.” În conformitate cu alin. (4) art.

297 CPP cererea de recunoaștere nulă a ordonanței de punere sub învinuire se adresează

instanței care examinează cauza, respectiv solicită instanței de apel a recunoaște nulă

ordonanța de punere sub învinuire a cet. Cînev Victor din 12 ianuarie 2017 și alte

ordonanțe de completare/concretizare a punerii sub învinuire.

Potrivit prevederilor art. 279 pct. 9), alin. (2) art. 285 și alin. (1) art.332 CPP pe acest

motiv instanța, prin sentință motivată, urmează să înceteze procesul penal față de Cînev

Victor.

Referitor la netemeinicia sentinței din lipsa laturii subiective și obiective a

infracțiunii a reținut că în cadrul urmăririi penale și judecării cauzei nu au fost acumulate

probe din care rezultă intenția lui Cînev Victor de pricinuire victimei a vătămărilor

corporale grave (numărul și localizarea loviturilor, durata pricinuirii acestora,

comportamentul prin expresii /acțiuni de până la și după epuizarea conflictului, etc).

Prin nimic în sentință nu se motivează intenția față de urmările prejudiciabile primare

(vătămarea gravă a integrității corporale) și imprudența față de urmările prejudiciabile

secundare (decesul victimei).

În sentință nu sunt indicate acțiunile intenționate concrete care au provocat decesul

victimei. Ori, ipotetic de a imagina căderea victimei cu capul de piatră/beton în rezultatul

unei lovituri a inculpatului, nu poate fi motivul concluziei de prezență a laturii obiective

în acțiunile ultimului.

Sentința nu este motivată, instanța în pct. 10) și 11) a sentinței, nici nu a făcut

tentative de a motiva fapta inculpatului, dar își exprimă acordul, concluzionează asupra

6

corectitudinii procurorului de calificare a infracțiunii și confirmă această calificare.

Circumstanțele expuse prin declarațiile martorilor, inclusiv a lui Haruța Vasile, celui ce

a fost prezent pe tot parcursul conflictului, altor probe admise de instanță, au fost simplu

reproduse în sentință din procesul–verbal al ședințelor de judecată, fără a fi contrapuse,

nu au fost supuse unei analize și evaluări.

În pct. 11) al sentinței instanța stabilește că „acțiuni ale inculpatului care au fost cu

intenția de ai provoca vătămări corporale lui Ioniță Mihail,, - în așa mod instanța nici nu

constată „vătămarea intenționată gravă....„ după cum prevede calificativul art. 151 Cod

penal. Ori, instanța nu constată prezența infracțiunii pe care este condamnat cet. Cînev

Victor. Astfel, a considerat că hotărârea instanței pe cauză este una nemotivată.

În rezultat părțile nu au primit răspuns la mai multe întrebări formulate în proces

fiind încălcată jurisprudența CEDO, în cauza Fomin c. Moldovei, cererea nr. 36755/06

Curtea a statuat că „rolul unei Decizii motivate este să demonstreze părților că ele au

fost auzite. Mai mult o decizie motivată oferă părților posibilitatea de a contesta precum

și posibilitatea că decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.” Doar prin

adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrației justiției

(c.f. Hirvisaariv. Finland, nr. 49684/99, paragraph 30, 27.09.2001).

Instanța a respins cererea apărării de solicitare a unui certificat privind starea

sănătății martorului decisiv Haruta Vasile (f.d. 121). Existând motive serioase de a

presupune că ultimul nu este în stare să conceapă cele petrecute, autoritățile naționale în

persoana organului de urmărire penală, au solicitat de trei ori mărturii din partea

ultimului (la 28.06.2016, 20.09.2016 și 28.12.2016). Apărarea presupune că în așa fel a

existat scopul dobândirii de la ultimul a declarațiilor de învinovățire, în procesul acestor

trei audieri ultimul a prezentat declarații contradictorii referitor la circumstanțele

conflictului între inculpat și victimă (a se vedea f.d. 15, 36 și 55). În rezultat instanța,

potrivit prevederilor art. 24 CPP, având obligația asigurării contradictorialității în

procesul penal, a admis încălcarea dreptului „egalității armelor,, prin respingerea

cerințelor apărării în interesele inculpatului.

fost admise apelurile declarate, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cînev Victor a fost recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal, cu liberarea de

răspundere penală din motivul expirării termenului de prescripție.

S-a dispus încasarea de la Cînev Victor în beneficiul statului cheltuielile judiciare

suportate pentru efectuarea expertizei medico-legale nr. 121D/1603 din 20.09.2016 în

sumă totală de 751 lei.

7

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea civilă Ioniță Iurie către

partea civilmente responsabilă Cînev Victor privind încasarea prejudiciului material și

moral.

S-a dispus încasarea de la partea civilmente responsabilăCînev Victor în beneficiul

părții civile Ioniță Iurie cu titlu de prejudiciu material suma de 12874 lei, cu titlu de

prejudiciu moral suma de 15000 lei.

În rest acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a statuat că, potrivit învinuirii

modificate s-a constatat că, Cînev Victor, aproximativ la data de 26.06.2016, în jurul orelor

14.00-15.00 min., aflîndu-se în ograda gospodăriei sale situată în or. Xxxxx, str. Xxxxx nr. xx, a

inițiat o ceartă cu cet. Ioniță Mihail Xxxxx, născut în anul xxxx, locuitor al or. Xxxxx, numindu-

l cu cuvinte necenzurate, pe parcursul căreia dându-și seamă de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale și având scopul provocării vătămărilor ale integrității corporale sau ale sănătății

cet. Ioniță Mihail, l-a lovit cu pumnul în față, în urma căreia acesta a căzut jos pe spate în ogradă,

apoi ieșind în stradă Cînev Victor l-a lovit din nou pe cet. Ioniță Mihail cu pumnul în față, în

urma căreia ultimul a căzut jos pe spate lovindu-se cu capul, astfel, cauzându-i cet. Ioniță Mihail

leziuni corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin hemoragii în

țesuturile moi adiacente, fractură liniară a osului occipital, contuzie frontală, edem cerebral care

conform raportului de expertiză medico-legală nr. xxxxx din 20.09.2016 se califică ca vătămare

corporală gravă.

Astfel, potrivit învinuirii modificate, prin acțiunile sale intenționate Cînev Victor a

comis infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal, adică, vătămarea intenționată

gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață.

Din aceste considerente instanța de apel a ajuns la concluzia casării sentinței

contestate cu apel și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță.

La examinarea apelului, s-a reluat cercetarea judecătorească și în conformitate cu

alin. (1) și alin. (2) art. 414 Cod de procedură penală au fost cercetate probele propuse de

partea acuzării și anume: procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea

pentru săvârșirea infracțiunii nr.410 din 06.07.2016; informația nr. 2096 din 28.06.2016

înregistrată în R-2 al IP Cimișlia parvenită prin telefon de la secția de internare a SR

Cimișlia, care a comunicat că s- a acordat ajutor medical lui Ioniță Mihail, cu diagnoza

comoție cranio-cerebrală și contuzie cerebrală, care a fost agresat de vecinul Cînev Victor

la data de 26.06.2016; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28.06.2016 efectuat

la domiciliul lui Cînev Victor; certificat medical constatator al decesului nr.1603 pe

numele lui Ioniță Mihail; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19.09.2016 și

8

planșa fotografică, efectuate în fața gospodăriei lui Cînev Victor; procesul-verbal de

verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 20.09. 2016 cu planșa fotografică, efectuat

cu participarea martorului Haruța Vasile; raportul de constatare medico-legală nr. 16.03

din 30.07.3016; raportul de expertiză medico-legală nr. xxxxx din 20.09.2016; acțiunea

civilă înaintată de succesorul părții vătămate Ioniță Iurie împotriva lui Cînev Victor

privind repararea prejudiciului moral și material, cauzat prin infracțiune; declarațiile

succesorului părții vătămate Ioniță Mihail; declarațiile martorilor Pleșca Mihail, Haruța

Vasile, Aramă Tatiana, Aramă Pavel.

Instanța de apel în urma cercetării materialelor cauzei și argumentelor apelurilor

declarate a ajuns la concluzia că acuzatorul incorect a recalificat acțiunile prejudiciabile

ale inculpatului Cînev Victor de la prevederile art. 151 alin. (4) Cod penal în baza

prevederilor art. 151 alin. (1) Cod penal, incriminându-i inculpatului vinovăția de

comiterea anume a acestei infracțiuni.

Potrivit dispoziției art. 151 alin. (1) Cod penal, răspunderea poate interveni doar în

cazul vătămării intenționate grave a integrității corporale sau a sănătății, care este

periculoasă pentru viață.

Or, analizând probele cauzei, direct și nemijlocit în ședința de judecată a instanței

de apel, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, și apreciindu-le în

baza propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate

aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, conform art. 101 Cod de procedură

penală, instanța de apel a ajuns la concluzia ca fiind demonstrată vinovăția inculpatului

Cînev Victor în săvârșirea faptei prejudiciabilă prevăzută de prevederile art. 157 Cod

penal, conform indicilor - vătămarea gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății

cauzată din imprudență.

Instanța de apel a reținut lipsa intenției inculpatului de a-i cauza vătămare

corporală gravă lui Ioniță Mihail, din materialele cauzei s-a stabilit că urmările

prejudiciabile au fost provocate din imprudența și neatenția lui Cînev Victor când la

împins și la îmbrâncit pe Ioniță Mihail, iar după acesta și-a pierdut cunoștința, inculpatul

a adus din casă apă și a stropit partea vătămată. Suplimentar s-a constatat că nimeni nu

a chemat ambulanța din cei care îl înconjurau pe Ioniță Mihail și doar după câteva zile

din cauza unui comportament straniu a fost chemată salvarea.

Astfel, s-a constatat cu certitudine că Cînev Victor, aproximativ la data de

26.06.2016, în jurul orelor 14.00-15.00 min., aflându-se în ograda gospodăriei sale situată

în or. Xxxxx, str. Xxxxx nr. xx, a inițiat o ceartă cu cet. Ioniță Mihail, numindu-l cu cuvinte

necenzurate, pe parcursul căreia dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

9

sale l-a îmbrâncit pe Ioniță Mihail, în urma căreia acesta a căzut jos pe spate în ogradă,

apoi ieșind în stradă Cînev Victor l-a îmbrâncit din nou pe cet. Ioniță Mihai, în urma

căreia ultimul a căzut jos pe spate lovindu-se cu capul, astfel, cauzându-i din imprudență

cet. Ioniță Mihail leziuni corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă

manifestată prin hemoragii în țesuturile moi adiacente, fractură liniară a osului occipital,

contuzie frontală, edem cerebral care conform raportului de expertiză medico- legală nr.

xxxx din 20.09.2016 se califică ca vătămare corporală gravă.

Instanța de apel, apreciind probele administrate la materialele dosarului și cercetate

în ședința de judecată, la care au avut acces în egală măsură ambele părți, într-un proces

contradictoriu și cu respectarea egalității armelor, a considerat că vina inculpatului

Cînev Victor de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 157 Cod penal este pe deplin

probată, deoarece conform Raportului de constatare medico-legală nr. 1603 din

30.07.2016 și Raportul de expertiză medico-legală nr. xxxxx din 20.09.2016 la patrea

vătămată Ioniță Mihail nu s-au depistat leziuni corporale pe față.

Deși, inculpatul Cînev Victor nu a recunoscut faptul că ar fi săvârșit infracțiune,

instanța de apel a considerat dovedită vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 157 Cod penal, reieșind din cumul de probe administrate la materialele

dosarului, inclusiv de: procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea

pentru săvârșirea infracțiunii nr. 410 din 06.07.2016; informația nr. 2096 din 28.06.2016

înregistrată în R-2 al IP Cimișlia parvenită prin telefon de la secția de internare a SR

Cimișlia, care a comunicat că s- a acordat ajutor medical Ioniță Mihail cu diagnoza

comoție cranio-cerebrală și contuzie cerebrală, care a fost agresat de vecinul Cînev Victor

la data de 26.06.2016; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28.06.2016 efectuat

la domiciliul lui Cînev Victor; certificatul medical constatator al decesului nr. 1603 pe

numele lui Ioniță Mihail; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19.09.2016 și

planșa fotografică, efectuate în fața gospodăriei lui Cînev Victor; procesul-verbal de

verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 20.09.2016 cu planșa fotografică, efectuat

cu participarea martorului Haruța Vasile; raportul de constatare medico-legală nr.1603

din 30.07.2016; raportul de expertiză medico-legală nr. xxxxx din 20.09.2016.

Totodată, vinovăția inculpatului Cînev Victor în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 157 Cod penal este confirmată prin raportul de expertiză judiciară nr. xxxxx din

26 septembrie 2019, potrivit concluziilor căruia s-a constatat că în documentele medicale

prezentate, careva consemnări că cet. IONIȚA Mihail suferea în timpul vieții de maladie

cardiovasculară, nu sunt. La investigația medico-legală a cadavrului cet. IONIȚA Mihail

au fost depistate modificări patologice a inimii sub forma de coronarocardioscleroză

aterosclerotică.

10

Consemnările medicale, despre valorile hemodinamicii (TAM 40/100 mmHg la data

de 21.05.2015 și TAM 80/90 mmHg la data de 28.06.2016), indică la prezența

hipertensiunii arteriale, constatată primar la 21.05.2015, adică până la trauma suportată

pe data de 26.06.2016 (Cartela medicală a bolnavului de ambulator; Fișa medicală a

bolnavului de staționar nr. 3180IMSP SR Cimișlia).

Luând în considerație volumul existent al leziunilor corporale, acestea au putut fi

cauzate în urma unei singure căderi, cu sau fără accelerație din poziție statică a corpului,

și ulterioară lovire a capului (regiunea occipitală) de un obiect sau suprafață, cu

proprietăți contondent-dure.

Totodată, instanța de apel a menționat faptul că conform declarațiilor succesorului

părții vătămate Ioniță Mihail - Ioniță Iurie și a martorilor Pleșca Mihail, Haruța Vasile,

Aramă Tatiana și Aramă Pavel s-au stabilit cu certitudine acțiunile inculpatului de

împingerea lui Ioniță Mihail.

Astfel, martorul ocular Haruța Vasile a declarat că la 26.06.2016 „între Ioniță Mihail

și Cînev Victor s-a iscat o ceartă, din cauza unei datorii, și anume Cînev Victor îi era

dator lui Mihail cu niște bani. Cînev Victor a refuzat să mai toarne vin, și a început să-l

împingă pe Mihail Ioniță spre câine zicându-i să iasă din ogradă. Ioniță Mihail în timp

ce era îmbrâncit în ogradă a căzut jos și s-a lovit la spate, după ce au ajuns în drum, la

poartă, Cînev Victor la lovit cu mâna pe Ioniță Mihail în regiunea = ochilor, de la ce

ultimul a căzut jos, și s-a lovit cu capul de o piatră, pierzându-și cunoștința, atunci Cînev

a adus niște apă și l-au stropit, la ce Mihail și-a revenit, îi curgea sînge de după cap, după

care Cînev i-a trimis acasă, și el cu Ioniță Mihail au plecat acasă.”

Instanța de apel a reținut că martorii susmenționați, care au fost audiați în instanța

de fond au confirmat că partea vătămată Ioniță Mihail a avut un comportament straniu

după acest conflict, în urma acțiunilor lui neadecvate a fost chemată salvarea.

Totodată, instnața de apel a menționat că declarațiile martorului Haruța Vasile nu

se confirmă prin materialele cauzei în partea ce ține de lovituri cu pumnul efectuate de

către inculpat în fața lui Ioniță Mihail, or prin raportul de constatare medico-legală nr.

xxxx din 30.07.2016 și raportul de expertiză medico-legală nr. xxxx din 20.09.2016, se

confirmă că la partea vătămată au fost depistate traumă cranio-cerebrală închisă,

manifestată prin hemoragii în țesuturile moi adiacente, fractura liniară a osului occipital,

(hemoragie subdurală ~80ml evacuat chirurgical, contuzie frontală, edem cerebral, care

a fost produsă prin acțiunea traumatică a unui corp (- uri) contondent(e), dur(-e) sau

lovirea de acesta (acestea).

Fiind audiați în ședința de judecată a instanței de apel, expertul-legist Hariton

Marin și expertul-judiciar Serghei Tighineanu din cadrul Centrului de Medicină Legală,

11

au confirmat că fractura depistată la Ioniță Mihail putea să survină doar în urma unei

căderi și alte leziuni lipseau la momentul examinării.

Astfel, s-a confirmat că leziunile corporale au survenit în urma împingerii acestuia

și fiind depistate la partea vătămată după acest incident se califică ca vătămare corporală

gravă din imprudență, după criteriul pericolului pentru viață.

Instanța de apel a mai reținut că, legătura cauzală a acțiunilor inculpatului Cînev

Victor cu decesul lui Ioniță Mihail nu se confirmă și fiind cauzate leziuni corporale din

imprudență nu poate fi reținută învinuirea acuzatorului de la alin. (4) art.151 Cod penal

la alin. (1) art. 151 Cod penal, iar s-a constatat în acțiunile lui Cînev Victor componența

infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal.

Or, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din 26 septembrie 2019, a fost

efectuată expertiza medico-legală în comisie și cert s-a stabilit faptul că leptomeningita

și bronhopneumonia purulentă bilaterală au fost provocate de o infecție bacteriană, dar

nu de leziunile corporale (fractura liniară a osului occipital sau contuzie frontală).

Totodată, s-a constatat că leptomeningita și bronliopneumonia purulentă bilaterală au

apărut ulterior, adică după cauzarea vătămărilor corporale la 26.06.2016, și nu sunt

rezultatul acestora și leptomeningita purulentă și bronhopneumonia purulentă

bilaterală au avut un impact determinant asupra survenirii morții.

Concluziile acestui raport de expertiză sunt confirmate și de însuși expertul-judiciar

Serghei Tighineanu din cadrul Centrului de Medicină Legală, care fiind audiat în cadrul

ședinței de judecată a instanței de apel, a declarat că leptomeningită purulentă nu are

legătură cauzală cu leziunile corporale cauzate la 26.06.2016 și nu este rezultatul

acestora, dar a apărut din cauza unei bucăți din dren chirurgical care a fost depistat în

cavitatea craniană la investigația cadavrului cet. Ioniță Mihail. Pneumonie

bronhopulmonară - această infecție s-a răspândit și asupra plămânilor, mai ales că

bolnavul a fost mai mult timp culcat într-o poziție.

În același context s-a constatat că nu leziunile corporale dar anume leptomeningită

este pe primul loc în deces. Practica medicală arată că în urma acestui tip și volum de

traumatism cranio-cerebral când nu apar complicații persoanele rămân în viață.

Astfel, reieșind din cele declarate de martorii audiați în ședința instanței de judecată

și în ședința instanței de apel s-a constatat că Cînev Victor a efectuat în privința lui Ioniță

Mihail acțiuni care au dus la cauzarea vătămării grave a integrității corporale sau a

sănătății din imprudență, fapt confirmat prin raportul de constatare medico-legală nr.

1603 din 30.07.2016 și raportul de expertiză medico-legală nr. xxxxx din 20.09.2016.

Instanța de apel a considerat necesară încetarea procesului penal în privința

inculpatului Cînev Victor, în baza art. 157 Cod penal, pe motivul expirării termenului de

12

prescripție, revocându-se măsura preventivă sub formă de arest preventiv, eliberându-

se Cînev Victor de sub strajă din sala de judecată.

Potrivit art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 157 Cod penal, se califică

ca una ușoară, întrucât sancțiunea prevede amendă în mărime de până la 650 unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore,

sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

Potrivit art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală

dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni

ușoare: în speță, infracțiunea a fost comisă la data de 26 iunie 2016, termenul răspunderii

penale expirând la 26 iunie 2018.

Referitor la acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Ioniță Iurie,

instanța de apel a menționat că, din înscrisurile anexate la materialele cauzei a fost

stabilit că succesorul părții vătămate Ioniță Iurie a depus acțiune civilă împotriva lui

Cînev Victor privind repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune,

cu solicitarea de a încasa din contul pârâtului Cînev Victor în beneficiul lui Ioniță Iurie

suma prejudiciului material cauzat prin infracțiune în mărime de 200000 lei. Totodată, a

solicitat încasarea din contul pârâtului Cînev Victor în beneficiul lui Ioniță Iurie suma

prejudiciului moral cauzat prin infracțiune în mărime de 100 000 lei.

Instanța de apel a reiterat că, prin sentința contestată s-a încasat de la partea

civilmente responsabilă Cînev Victor în beneficiul succesorului părții civile Ioniță Iurie

cu titlu de prejudiciu material suma de 66976 lei, cu titlu de prejudiciu moral suma de 30

000 lei, în total s-a încasat suma de 96976 (nouăzeci și șase mii nouă sute șaptezeci și șase)

lei. În rest acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

Reieșind din conținutul sentinței atacate, instanța de apel a stabilit că instanța de

fond în sentința emisă în privința inculpatului Cînev Victor în partea ce ține de acțiunea

civilă, ținând cont de prevederile legale, corect a dispus admiterea acțiunii civile în

partea încasării prejudiciului material și a prejudiciului moral determinându-se eronat

cuantumul sumelor de recuperare.

În acțiunea civilă succesorul părții vătămate a invocat că, că prin acțiunile criminale

ale lui Cînev Victor, atât părții vătămate, cât și dânsului personal i-a fost adus un

prejudiciu material în sumă de 200 000 lei, sume pentru tratament, cheltuieli de

înmormântare și de transport, cheltuieli pentru asistența juridică și prejudiciul moral

cauzat prin suferințe în urma pierderii fratelui, și anume menționează că după decesul

fratelui a fost în stres și în imposibilitate de a efectua serviciul, deoarece el a ținut foarte

mult la fratele său, și decesul ultimului i-a cauzat o asemenea stare.

13

Reprezentantul succesorului părții vătămate Ioniță Iurie - avocatul Istrati Angela a

concretizat pretențiile acțiunii civile, acțiune modificată susținută de succesorul părții

vătămate, solicitând încasarea de la partea civilmente responsabilă Cînev Victor în

beneficiul succesorului părții civile Ioniță Iurie prejudiciul material în sumă de 66976 lei

și prejudicial moral în sumă de 100 000 lei.

În rezultatul infracțiunii comise de către Cînev Victor, sucesorului părții vătămate

i-au fost cauzate daune materiale și morale, motiv din care a solicitat repararea

prejudiciului cauzat prin infracțiunea comisă de inculpatul Cînev Victor.

Instanța de apel a menționat că probatoriul acțiunii civile în procesul penal se

efectuează conform ordinii generale stabilite de legea procesual penală. Astfel, obligația

probării caracterului și mărimii pagubei materiale pricinuite de infracțiune, este pe

seama organului de urmărire penală. Caracterul și mărimea pagubei urmează un

component indispensabil a obiectului probatoriului.

Totodată, instanța de apel a stabilit că pe cauza dată, reieșind din materialele cauzei,

instanța de fond întemeiat a admis parțial acțiunea civilă referitor la pretenția de încasare

a prejudiciului material și moral, însă incorect a apreciat cuantumul deoarece materialul

probator administrat pe cauză permite admiterea acțiunii civile într-un cuantum mai

mic, din considerentul, că în procesul penal acțiunea civilă este o modalitate de reparare

a prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar în condițiile în care vinovăția inculpatului de

săvârșirea infracțiunii încriminate a fost dovedită doar în partea ce ține de vătămarea

gravă a integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență cuantumul

cheltuielilor pentru înmormântarea lui Ioniță Mihail și prejudiciul moral în legătură cu

decesul acestuia nu se referă la vinovăția inculpatului.

În acest context, instanța de apel a considerat că urmează a fi reexaminate toate

sumele încasate de instanța de fond în cadrul examinării acțiunii civile în cauză.

Instanța de apel a reținut că cert este stabilit faptul că Cînev Victor săvârșit în

privința părții vătămate infracțiunea prevăzută de art. 157 Cod penal, aceasta neavând

legătură cu decesul acestuia.

Lecturând materialele cauzei s-a constatat, că prin acțiunile ilegale ale părții

civilmente responsabile Cînev Victor, succesorului părții civile Ioniță Iurie i s-a cauzat

pagubă materială în sumă de 12874 lei, sumă confirmată prin bonuri de plată și certificate

de cost, prezentate și anexate la materialele cauzei penale, sumă care nu are legătură cu

decesul persoanei, instanța de apel a considerat de a admite parțial pretenția privind

încasarea prejudiciului material de la partea civilmente responsabilă în beneficiul

succesorului părții civile, deoarece au fost necesare și real suportate, din cauza săvârșirii

infracțiunii de către Cînev Victor, doar în cuantumul 12 874 lei.

14

În partea ce ține de încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, instanța

de apel, de asemenea a considerat necesară micșorarea cuantumului din motiv că de fapt

a fost săvârșită infracțiune ușoară în privința părții vătămate.

Ținând cont de circumstanțele cauzei raportate la prevederile legale enunțate,

precum și de faptul că la caz este întrunită condiția principală privind legătura cauzală

între prejudiciul suferit de succesorul părții vătămate și infracțiunea săvârșită, acestea

rezultând din faptul că Cînev Victor a cauzat succesorului părții vătămate suferințe

psihice, care decurg din lezarea integrității fizice a persoanei care îi este frate, instanța

de apel a considerat necesar de a admite parțial pretențiile a încasa de la inculpatul Cînev

Victor în beneficiul succesorului părții vătămate Ioniță Iurie suma de 15 000 lei cu titlu

de prejudiciu moral în vederea compensării daunei morale, sumă pe care o consideră

echitabilă în condițiile cauzei în vederea reparării daunei în urma suferințelor psihice și

fizice cauzate succesorului părții vătămate Ioniță Iurie în urma infracțiunii comise de

către inculpatul Cînev Victor.

În rest cerințele succesorului părții vătămate Ioniță Iurie în partea încasării de la

inculpatul Cînev Victor în beneficiul lui a prejudiciului material și a prejudiciului moral

nu sunt confirmate în mărimea solicitată de succesorul părții vătămate și, respectiv,

urmează a fi respinse ca neîntemeiate.

Referitor la încasarea cheltuielilor judecătorești de la inculpat suportate la faza

urmăririi penale în legătură cu efectuarea expertizei medico-legale nr. xxxxx din

20.09.2016 în sumă totală de 751 lei, instanța de apel a menționat că, la examinarea

chestiunii cu privire la repartizarea cheltuielilor judiciare instanța de fond este în drept,

însă nu este obligată de a-l obliga pe condamnat a recupera cheltuielile judiciare

suportate la examinarea cauzei în privința lui și emiterea sentinței de condamnare,

reieșind din situația lui materială.

Ținând cont de cele susmenționate și reieșind din scopurile procedurii penale,

precum și situația materială a inculpatului Cînev Victor, instanța de apel a considerat că

cheltuielile judiciare suportate în urma efectuării urmăririi penale în legătură cu raportul

de expertiză medico-legală nr. xxxxx din 20.09.2016 în sumă totală de 751 lei urmează de

a încasa din contul inculpatului Cînev Victor deoarece reieșind din materialele cauzei

situația lui materială permite acest fapt.

Luînd în considerație cele enunțate mai sus, instanța de apel a conchis asupra

încasării de la inculpatul Cînev Victor în beneficiul statului cheltuielile de judecare a

cauzei, suportate în mărime de 751 lei, în legătură cu efectuarea expertizei medico-legală

în cadrul urmăririi penale.

15

5.1. Procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia Oficiul central, Sîrbu Lilia, invocând

drept temeiuri pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, prin

care a solicitat casarea parțială a acesteia, în partea recalificării acțiunilor inculpatului,

cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel.

În motivarea cererii depuse, recurentul invocă următoarele aspecte:

- concluzia instanței de apel că, în acțiunile inculpatului Cînev Victor nu sunt

prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (l) Cod penal, ci sunt, prezente

elementele infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal, este una neîntemeiată și făcută

fără efectuarea analizei a fiecărei probe prezentate de către acuzare. Instanța de apel nu

le-a apreciat, conform art. 101 CPP, fiecare separat și toate probele în coroborare, atât a

probelor cercetate în cadrul cercetării judecătorești, cât și cele administrate în cadrul

urmăririi penale;

- instanța de apel nu a apreciat în mod corespunzător declarațiile martorulu Haruța

Vasile, care fiind audiat la urmărirea penală și în instanța de fond, a comunicat, ci Cînev

Victor a început să-l împingă pe Mihail Ioniță spre câine zicându-i să iasă din ogradă.

Ioniță Mihail în timp ce era îmbrâncit și lovit în ogradă a căzut jos și s-a lovit la spate,

după ce au ajuns în drum, la poartă, Cînev Victor l-a lovit cu pumnul pe Ionițt Mihail în

regiunea ochilor, de la ce ultimul a căzut jos, și s-a lovit cu capul de o piatră pierzându-

și cunoștința, atunci Cînev a adus niște apă și l-au stropit, la ce Mihail și-a revenit, îi

curgea sânge de după cap, după care Cînev i-a trimis acasă, și el cu Ioniță Mihai au plecat

acasă.

Reieșind din declarațiile martorului nominalizat rezultă, că inculpatul i-a aplicat lui

Ioniță Mihail lovituri în regiunea capului și, respectiv anume în rezultatul acestor

lovituri partea vătămată Ioniță Mihail a căzut și s-a lovit cu capul, adică anume acțiunile

inculpatului au provocat apariția leziunilor corporale sub formă de traumă cranio-

cerebrală închisă, manifestată prin hemoragii în țesuturile moi care s-au fost calificate ca

vătămări grave.

În acest context, e de menționat, că este neîntemeiat argumentul instanței de apel

precum că declarațiile martorului Haruța Vasile în partea ce ține de lovituri cu pumnii

efectuate de către inculpat în fața lui Ioniță Mihail sunt infirmate de raportul de

constatare medico-legală nr. 1603 din 30.07.2016, raportul de expertiză medico-legală nr.

121D/160 din 20.09.2016 și de declarațiile experților judiciari Hariton Marin și Serghei

Tighineanu.

În primul rând urmează a fi menționat, că infracțiunea a fost comisă la data de

26.06.2016, iar conform documentelor medicale Ioniță Mihail a fost internat în IMSP

Cimișlia numai la data de 28.06.2016. Cu atât mai mult, constatarea medico-legală

16

examinarea nemijlocită a cadavrului cet. Ioniță Mihail a fost efectuată la data de

30.07.2016, iar expertiză medico-legală la 05.08.2016, adică practic peste o lună după cele

întâmplate.

În al doilea rând, conform raportului de expertiză judiciară nr. 201904X0143 din 26

septembrie 2019, unde s-a menționat că motivul lipsei vătămărilor corporale din

regiunea feței pot fi explicate prin faptul că acestea lipseau sau prezența lor nu a fost

descrisă de către medici, în ziua internării pacientului (28 iunie 2016, ora 11:55 min.) la

IMSPS Cimișlia.

În al treilea rând, conform declarațiilor expertului judiciar medico-legal M. Hariton

depuse în instanța de apel: ,,....posibil formarea leziunilor corporale indicatei în pct. 1.2.4. a

raportului de expertiză în următoarele împrejurări: în timpul cu lovirea unui corp dur contondent

și sau lovirea de acestuia și nu se exclude căderea din poziția ortostatică cu partea occipitală

(posterioară a capului) orientată spre impact. Nu se exclude ca leziunea care este să fie în urma

loviturii în față. La momentul examinării alte leziuni pe față nu au fost depistate, dar expertiza a

fost efectuată practic peste o lună după cele întâmplate...

În dependență de amplitudă leziunilor caracterul și localizarea aplicării unei eventuale

lovituri nu este obligatoriu prezența clasică a leziunilor…”

În al patrulea rând, în instanța de apel a fost audiat expertul judiciar Chirii Corbu,

dar nu expertul Serghei Tighineanu, cum menționează Colegiul Judiciar al Curții de

Apel Comrat în decizia sa (f.d. 22, 29).

Cu atât mai mult, expertul judiciar Corbu Chirii nici nu a comunicat că fractura

depistată la Ioniță Mihail putea să survină doar în urma unei căderi și alte leziuni lipseau

la momentul examinării, adică concluziile, afirmațiile instanței de apel redate în decizia

sunt contradictorii și contravin declarațiilor și materialelor cauzei penale .

Respectiv, fără a efectua o analiză a tuturor probelor existente în dosar și fără

aprecierea lor în mod corespunzător, instanța de apel neîntemeiat ajunge la concluzia că

leziunile corporale au survenit anume în urma împingerii lui Ioniță Mihail, dar nu a

lovirii (pag. 26);

- instanța de apel la pagina 28 din decizia menționează următoarele: ,,Colegiul

menționează faptul că conform declarațiilor succesorului părții vătămate Ioniță Mihail - Ioniță

Iurie și a martorilor Pleșca Mihail, Haruța Vasile, Aramă Tatiana și Aramă Pavel s-au stabilit cu

certitudine acțiunile inculpatului de împingerea lui Ioniță Mihail....”

Făcând o asemenea concluzie, instanța de apel nu a dat o analiză a fiecărei probe

prezentate de către acuzarea, nu le-a apreciat, conform art. 101 CPP, fiecare separat și

toate probele în coroborare.

17

Astfel, succesorul părții vătămate Ioniță Iurie, fiind audiat în instanța de fond a

declarat următoarele: ,,Când Mihail și-a revenit puțin și a început să vorbească, dânsul i-a

comunicat că a avut o ceartă cu Cînev Victor de la o datorie. Cînev la el în ogradă a început să-l

bată pe Mihail cu pumnii, el căzând jos, l-a împins spre câine, însă câinele nu l-a mușcat, după,

la poartă iarăși lovindu-l, Mihail a căzut jos și s-a lovit cu capul de o piatră, unde și-a pierdut

cunoștința. Faptele date i-au fost comunicate și de fratele găzdașei lui Mihail-Tatiana, pe care nu

a reținut cum îl cheamă, și de însăși Cînev Victor, cu care s-a întâlnit în or. Hîncești, care plângea

și povestea cum a fost cazul fiind speriat...”

Fiind audiat în instanța de fond martorul Pleșca Mihial a comunicat: ,,Aramă Tatiana

și Pavel i-au comunicat că Ioniță Mihail de două zile e în starea aceasta, umbla prin casă

dezbrăcat, le-a speriat copilul. De asemenea au comunicat că acest comportament a început după

ce a fost bătut de Cînev Victor...”.

Potrivit declarațiilor martorului Aramă Tatiana: ,,După a ieșit în drum și a văzut cum

Ioniță Mihail și cu fratele ei Haruța Vasile veneau acasă și din spusele lor a înțeles că Cînev Victor

l-a împins pe Ioniță Mihail si a doua oară l-a lovit cu pumnul în față din cauza căreia ultimul a

căzut jos și s-a lovit la cap, pierzând cunoștința, după care Cînev Victor a adus apă și l-au stropit

pe Ioniță M., ultimul revenindu-și apoi au venit acasă...”

Conform declarațiilor martorului Aramă Pavel: ,,Despre caz cunoaște din spusele soției

Aramă Tataiana și cumnatului Haruța Vasile, care i-au comunicat că Cînev Victor l-a lovit cu

palma în față pe Ionită Mihail, la ce ultimul a căzut jos și s-a lovit la cap”.

Reieșind din declarațiile martorului Haruța Vasile: ,,Cînev Victor a început să-l

împingă pe Mihail Ioniță spre câine zicându-i să iasă din ogradă. Ioniță Mihail în timp ce era

îmbrâncit și lovit în ogradă a căzut jos și s-a lovit la spate, după ce au ajuns în drum, la poartă,

Cînev Victor l-a lovit cu pumnul pe Ioniță Mihail în regiunea ochilor, de la ce ultimul a căzut jos,

și s-a lovit cu capul de o piatră, pierzându-și cunoștința...”

Respectiv, reieșind din declarațiile martorilor nominalizați se constată că a avut loc

lovitură din partea lui Cînev Victor care, la rândul său, a condiționat căderea lui Ioniță

Mihail și lovirea cu capul, dar nicidecum împingerea lui Ioniță Mihail, cum afirmă

instanța de apel;

- totodată, lecturând decizia instanței de apel, nu am constatat că a fost efectuată

analiză tuturor probelor, inclusiv și a declarațiilor martorilor nominalizați. Colegiul

judiciar s-a expus cu privire la declarațiile martorilor numiți superficial fără să le

analizeze și să aprecieze în mod corespunzător, așa cum impune legislația procesual

penală;

- ce ține de concluzia instanței de apel ,,reieșind din cele declarate de martorii audiați în

ședința instanței de judecată și în ședința instanței de apel se constată că Cînev Victor a efectuat

18

în privința lui Ioniță Mihail acțiuni care au dus la cauzarea vătămării grave a integrității

corporale sau a sănătății din imprudență, fapt confirmat prin Raportul de constatare medico-

legală nr. 1603 din 30.07.2016 și Raportul de expertiză medico-legală nr. xxxxx din 20.09.2016”,

e de menționat că această concluzie contravine circumstanțelor cauzei și probelor

acumulate.

Astfel, conform declarațiilor martorilor audiați nicidecum nu se confirmă faptul că

Cînev Victor a efectuat în privința lui Ioniță Mihail acțiuni care au dus la cauzarea

vătămării grave a integrității corporale sau a sănătății din imprudență, dimpotrivă se

confirmă faptul că Cînev Victor intenționat i-a aplicat lui Ioniță Mihail o lovitură în zona

capului, care este zona vitală a omului, și ca rezultat ultimul a căzut și s-a lovit cu capul

adică fără acțiunea lui Cînev Victor nu aveau să survină urmările prejudiciabile.

Ce ține de concluziile expertizelor medico-legale efectuate pe cauza penală la care

face referire instanța de apel, prin aceste expertize se confirmă numai faptul existenței

leziunilor corporale pe corpul lui Ioniță Mihail, localizarea și gravitatea lor, dar nu că ele

au fost cauzate din imprudență.

5.2. Avocatul Gavriliuc Ion în numele inculpatului, invocând drept temeiuri pentru

recurs art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de

apel.

În motivarea cererii depuse, recurentul invocă următoarele aspecte:

- lecturând considerentele deciziei recurate, se observă că aceasta nu conține o

motivare împotriva argumentelor apărării privind prezența încălcărilor drepturilor la

apărare a cet. Cînev Victor.

Instanța de apel, în mod superficial, fără o motivare suficientă, a respins afirmațiile

apărării pe acest segment. La fila 30 a deciziei instanța de apel concluzionează, cităm: „...

în speță urmărirea penală a fost pornită pe faptul săvârșirii infracțiunii la 02 august 2016 și nu

în privința persoanei, respectiv colegiul constată că din momentul pornirii urmăririi penale și

până când Cînev Victor a fost recunoscut în calitate de bănuit (01 decembrie 2016) nu a avut

careva consecințe, restricții sau efecte de la înfăptuirea urmăririi penale, respectiv în condițiile

date nu sunt încălcate termenele de punere sub învinuire a persoanei”.

Instanța de apel nu a luat în considerație nici măcar motivul important de numire

și efectuare de către organul de urmărire penală a expertizei medico-legale, ce se

finalizează cu raportul nr. 121D/1603 din 20.09.2016. Cet. Cînev Victor a fost lipsit de

drepturile prevăzute în art. 145 CPP (în vigoare la acel moment) de a lua cunoștință cu

întrebările ce se pun în fața expertului, a face observații la ele, a cere modificarea sau

completarea lor, a solicita recuzarea expertului, inclusiv numirea unui expert din partea

19

fiecărei părți. Faptul încălcărilor procesuale s-a produs în situația când rezultatul

expertizei era și a rămas decisiv asupra șoaptei sale, ultimul fiind lipsit de dreptul de a

înainta cereri, prezenta probe, etc.;

- acțiunile lui Cînev Victor comise față de partea vătămată Ioniță Mihail la data de

26.06.2016, în rezultatul cărora, la 29.07.2016 a survenit moartea ultimului, nu întrunesc

elementele infracțiunii.

- instanța de apel corect a constatat acțiunile inculpatului Cînev Victor imediat

precedate urmărilor - împingerea lui Ioniță Mihail, specificând că declarațiile martorului

Haruța Vasile, ce ține de lovituri cu pumnul efectuate de către inculpat în fața lui Ioniță

Mihail, nu se confirmă prin date obiective cum sunt Raportul de constatare medico-

legală și Raportul de expertiză medico-legală (a se vedea fila 28 paragraful 3 de jos și fila

29 paragraful 2 de sus a deciziei recurate );

- instanța de apel la expunerea în prezenta speță a laturii subiective a concluzionat

că făptuitorul nu prevedea că acțiunea avea ca rezultat vătămarea persoanei, deși putea

și trebuia să prevadă acest rezultat.

Este de consemnat că în art. 18 Cod penal (infracțiunea săvârșită din imprudență)

sintagma „trebuia să prevadă„ poartă un caracter normativ și exprimă obligația persoanei

de a prevedea posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile;

- conform concluziilor instanței latura obiectivă reprezintă acțiunea lui Gnev Victor

prin „împingerea și îmbrâncirea,, lui Ionița Mihail, care, căzând pe spate, s-a lovit cu capul,

în rezultat Cînev Victor, din imprudență, i-a cauzat ultimului leziuni corporale calificate

ca vătămare corporală gravă.

Imposibilitatea făptuitorului de a prevedea urmările prejudiciabile specificate

supra, exclude legătura cauzală între acțiune și rezultat. Legătura „de la cauză la efect,,

fiind condiționată de un șir de factori (starea de ebrietate și ca rezultat echilibrul slab al

părții vătămate Ioniță Mihail, particularitățile solului la locul faptei-pietre, parțial

asfaltat, modalitatea de cădere a victimei - cu fața în sus, ce a condiționat lovitura cu

capul, etc.) nu poate fi calificată ca o legătură cauzală directă. Prezența mai multor factori

independenți de făptuitor au condiționat rezultatul, care în consecință î-l plasează pe

Cînev Victor în afara oricărei forme de vinovății, inclusiv în afara formei de vinovăție

prin imprudență;

- instanța de apel a făcut o greșită încadrare juridică a faptei ca vătămare gravă ori

medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență prin reținerea

eronată a vinovăției ca formă de imprudență.

Pe caz a lipsit motivul infracțiunii ca un impuls interior de determinare a comiterii

faptei. Nu a fost constatat nici un scop de finalitate urmărit prin săvârșirea faptei.

20

Comportamentul lui Cînev Victor până la incident și imediat după nu denotă prezența

cărorva intenții criminale (în ziua respectivă sau întâlnit toți trei la magazinul din

localitate - Cînev, Ioniță și Haruța; la rugămintea inculpatului au ajutat pe acesta la cules

vișini în curtea sa; în semn de recunoștință Cînev în beciul din curte i-a servit pe ambii

cu vin; conflictul a apărut pe motivul insistenței lui Ionița de a mai servi vin). Imediat

după incident inculpatul a adus apă din casă și la stropit pe Ioniță, împreună cu Haruța

l-au ajutat să se ridice și au urmărit cum acela pleacă spre casa sa fără careva dificultăți.

Numai peste două zile i s-a făcut rău și a fost transportat la spital.

Organul de urmărire penală, nici instanța de judecată în nici un fel nu au constatat

dacă în intervalul de două zile ( căderea lângă curtea lui Cînev Victor și transportare la

spital) cet. lonița Mihail nu s-a mai lovit la cap;

- instanța de apel corect a apreciat că la calificarea faptei nu contează tipul

imprudențeii (art. 18 Cod penal), însă contrar materialelor cauzei nu a motivat

nicidecum și nu a răspuns nici la o întrebare ce se cere în cazul acestei forme de vinovății,

inclusiv motivarea cum Cînev Victor „trebuia și putea„ să prevadă rezultatul.

5.3. Succesorul părții vătămate, Ionița Iurie, invocând drept temeiuri pentru recurs

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei

instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărâri prin care Cînev Victor să fie recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, cu stabilirea

unei pedepse în baza acestui articol și cu admiterea integrală a acțiunii civile înaintate.

În motivarea cererii depuse, recurentul invocă următoarele aspecte:

- deși instanța de judecată a reluat cercetarea judecătorească, în cadrul acesteia nu

au fost audiați martorii, reprezentantul părții civile, instanța limitându-se doar la

audierea inculpatului și a doi experți, fără a ține cont de faptul că conform art. 413 CPP

instanța de apel, la cererea părților, poate cerceta suplimentar probele administrate în

primă instanță și poate administra probe noi. Or, conform alin. (4) în cazul în care invocă

necesitatea administrării de noi probe, părțile trebuie să indice care sunt motivele care

au împiedicat prezentarea lor în primă instanță. Astfel, la materialale cauzei penale sunt

prezente două rapoarte de constatare medico legale conform cărora moartea lui Ionița

Mihail a survenit în rezultatul traumei cranio-cerebrale, instanța fără a dispune de un alt

raport de examinare medico-legală în comisie, se limitează cu audierea a doi medici

legiști, fără a constata existența cărorva motive care ar fi împiedicat prezentarea acestora

în instanța de fond. Concluziile experților nu sunt certe, au un caracter de analiză

subiectivă și nu pot fi reținute drept temei de modificare a invinuirii;

- de către procuror sentința instanței de fond nu a fost contestată, respectiv în cazul

în care instanța de apel a admis modificarea învinuirii în cadrul examinării cauzei, a

21

admis o încălcare de procedură. Ba mai mult ca atât, recalificând acțiunile inculpatului

în baza art. 157 CP, instanța de judecată a interpretat eronat atât circumstanțele faptei,

cât a constatat ilegal lipsa elementelor constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 151 și

prezența nefodată a elementelor constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 157 CP;

- analizând probele cauzei, instanța de apel, fără a le corabora din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu -

din punct de vedere al coroborării lor, și fără a le aprecia în urma examinării lor în

ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, conform art. 101 Cod de procedură

penală, a ajuns la concluzia ca este demonstrată vinovăția inculpatului Cînev Victor în

săvârșirea faptei prejudiciabilă prevăzută de prevederile art. 157 Cod penal, conform

indicilor - vătămarea gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată din

imprudență;

- instanța de apel ilegal a reținut lipsa intenției inculpatului de a-i cauza vătămare

corporală gravă lui Ioniță Mihail, deoarece din analiza materialelor cauzei se stabilește

că de către ultimul de câteva ori a fost aplicate acțiuni cu caracter violent față de victimă,

fiind impins de către acesta de mai multe ori, în beci, în curtea casei și continuate în

drum, astfel este nefondată concluzia precum că urmările prejudiciabile au fost

provocate din imprudență și neatenția lui Cînev Victor când la împins și la îmbrâncit pe

Ioniță Mihail. Or, prin aplicarea mai multor lovituri inculpatul își dădea seama de

caracterul acțiunilor sale, le dorea și prevedea consecințele acestora. Astfel, caracterul

culpei din imprudență ilegal a fost reținut de către instanță;

- total nefondat este motivul invocat de instanță în susținerea lipsei intenției și

anume constatarea că nimeni nu a chemat ambulanța din cei care î-l înconjurau pe Ioniță

Mihail și doar după câteva zile din cauza unui comportament straniu a fost chemată

salvarea. Or, neapelarea la serviciile de ambulanță la momentul comiterii infracțiunii nu

denotă lipsa intenției faptuitoruilui la cauzarea leziunilor corporale, care în consecință

sau soldat cu deces;

- deși insrtanța de apel reține că în urma acțiunilor inculpatului victima a căzut jos

pe spate lovindu-se cu capul, astfe fiindu-i cauzate conform raportului de expertiză

medico- legală nr. xxxxx din 20.09.2016 vătămări corporale grave, nefondat le consideră

provocate din imprudență .

Colegiul arbitrar consideră că la probele administrate și cercetate în ședința de

judecată au avut acces în egală măsură ambele părți, într-un proces contradictoriu și cu

respectarea egalității armelor, fapt ce nu corespunde realității, deoarece reprezentantul

părții civile nu a fost cunoscut cu ordonanța de modificare a învinuirii și nu a participat

la audierea experților;

22

- total nefonfdată este concluzia instanței privitor la faptul că vina inculpatului

Cînev Victor de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 157 Cod penal este pe deplin

probată prin Raportul de constatare medico-legală nr. xxxx din 30.07.2016 și Raportul de

expertiză medico-legală nr. xxxxx din 20.09.2016, prin care la partea vătămată nu s-ar fi

depistat leziuni corporale pe față, ilegal constatând că din materialele cauzei se

demonstrează cu certitudine componența de infracțiune, prevăzută de art. 157 din Codul

penal - vătămarea gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată din

imprudență, luând în considerație volumul existent al leziunilor corporale și faptul că

acestea au putut fi cauzate în urma unei singure căderi, cu sau fără accelerație din poziție

statică a corpului și ulterioară lovire a capului de un obiect sau suprafață, cu proprietăți

contondent-dure;

- instanța a dat o interpretare eronată a declarațiilor martorilor și a reprezentantului

părții vătămate deoarece conform declarațiilor succesorului părții vătămate Ioniță Iurie

și a martorilor Pleșca Mihail, Haruța Vasile, Aramă Tatiana și Aramă Pavel s-a stabilit

cu certitudine că leziunile depistate la partea vătămată rezultat drept consecință a

acțiunilor criminale a inculpatului.

Martorul Haruța Vasile a declarat că la 26.06.2016 între Ioniță Mihail și Cînev Victor

s-a iscat o ceartă, din cauza unei datorii, și anume Cînev Victor îi era dator lui Ionița

Mihail cu niște bani, Cînev Victor a refuzat să mai toarne vin, și a început să-l împingă

pe Mihail Ioniță spre câine zicându-i să iasă din ogradă. Ioniță Mihail în timp ce era

îmbrâncit în ogradă a căzut jos și s-a lovit la spate, după ce au ajuns în drum, la poartă,

Cînev Victor l-a lovit cu mâna pe Ioniță Mihail în regiunea ochilor, de la ce ultimul a

căzut jos, și s-a lovit cu capul de o piatră, pierzându-și cunoștința, atunci Cînev a adus

niște apă și l-au stropit, la ce Mihail și-a revenit, îi curgea sânge de după cap, după care

Cînev i-a trimis acasă, și el cu Ioniță Mihail au plecat acasă, instanța reține aceste

declarații și le apreciază ca doveditoare a imprudenței deși din ultimele direct rezultă

intenția directă a inculpatului la cauzarea leziunilor corporale părții vătămate;

- culmea analizei juridice date de către instanța de apel este faptul că ultima reține

că martorii susmenționați, audiați în instanța de fond, au confirmat că partea vătămată

Ioniță Mihail a avut un comportament straniu după acest conflict, iar drept rezultat al

acțiunilor neadecvate a părții vătămate a fost chemată salvarea. Este sub orice critică

această afirmație, deoarece instanța dispunând rejudecarea cauzei nu a audiat acești

martori pentru a da o alta apreciere declarațiilor sale.

Mai mult ca atât, este total nefondată afirmația colegiul privind aprecierea

declarațiilor martorului Haruța Vasile ca fiind insuficiente întru confirmarea aplicării

leziunilor corporale părții vătămate cu intenție, deoarece acestea nu se confirmă prin

23

materialele cauzei în partea ce ține de lovituri cu pumnul efectuate de către inculpat în

fața lui Ioniță Mihail, luând ca bază concluziile Raportul de constatare medico-legală nr.

1603 din 30.07.2016 și Raportul de expertiză medico-legală nr. xxxxx din 20.09.2016 și

declarațiile expertul-legist Hariton Marin și expertul-judiciar Serghei Tighineanu din

cadrul Centrului de Medicină Legală, care confirmă că la fractura depistată la Ioniță

Mihail putea să survină doar în urma unei căderi. Deși, instanța reține că leziunile

corporale au survenit în urma împingerii părții vătămate de inculpat, le califică ca

vătămare corporală gravă din imprudență, după criteriul pericolului pentru viață.

Este ilegală constatarea colegiului privitor la legătura cauzală a acțiunilor

inculpatului Cînev Victor cu decesul lui Ioniță Mihail și constatarea în acțiunile lui Cînev

a componența infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod Penal;

- în partea ce ține de micșorarea cuantumului prejudiciului colegiul a agravat

situația reprezentantului civil în propriul său apel, dat fiind faptul că de către inculpat

sentința în partea civilă nu a fost contestată. Deși colegiul menționează, că la adoptarea

sentinței de condamnare, instanța este obligată să examineze acțiunea civilă, pornită în

cauza penală, să acorde părților cuvânt în privința ei, să expună în sentință opiniile lor

și, referindu-se la legea materială, să ia una din hotărârile prevăzute în art. 387 alin. (1)

Cod de procedură penală, face abatere de la norma dată și dispune din oficiu micșorarea

cuantumului despăgubirii materiale și morale fără careva suport probant.

Astfel, instanța ilegal a constatat că partea vătămată a solicitat atât repararea

prejudiciului material, cât și prejudiciul moral iar instanța de fond în sentința emisă în

privința inculpatului Cînev Victor în partea ce ține de acțiunea civilă eronat a stabilit

cuantumul sumelor de recuperare. Succesorul părții vătămate a solicitat repararea

prejudiciu material în sumă de 200 000 lei compus din sume pentru tratament, cheltuieli

de înmormântare și de transport, cheltuieli pentru asistența juridică și prejudicial moral

cauzat prin suferințe în urma pierderii fratelui, stresul la care a fost supus și

imposibilitate de a efectua serviciu.

Deși, în cadrul cercetării judecătorești instanța în MOD ABERANT au fost cercetate

probe care denotă suma prejudiciului cauzat colegiul ilegal micșcorează cuantumul

acestuia într-o mărime mai mică, considerând că vinovăția inculpatului de săvârșirea

infracțiunii încriminate a fost dovedită doar în partea ce ține de vătămarea gravă a

integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență și cuantumul cheltuielilor

pentru înmormântarea lui Ioniță Mihail și prejudiciul moral în legătură cu decesul

acestuia nu se referă la vinovăția inculpatului.

Colegiul din oficiu, deși admite apelul părții vătămate, revizuie suma încasată de

instanța de fond în cadrul examinării acțiunii civile în cauză și total ilegal reține ca fapt

24

cert că Cînev Victor a săvârșit în privința părții vătămate infracțiunea prevăzută de art.

157 Cod Penal, aceasta neavând legătură cu decesul acestuia.

În partea ce ține de încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, colegiul

de asemenea ilegal micșorează suma estimând-o la 15 000 lei, sumă pe care nefondat o

consideră echitabilă.

Gavriliuc Ion în numele inculpatului, prin care solicită respingerea recursului ca

inadmisibil, admiterea recursului părții apărării, casarea deciziei instanței de apel cu

remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată,

deoarece argumentele invocate de către procuror sunt neîntemeiate.

lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei instanței

de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată, din următoarele considerente:

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța este în drept să îl admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și să

dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

Reieșind din sumarul recursurilor declarate de către procuror și succesorul părții

vătămate, se reține că aceștia semnalează cazul de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală și anume că: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; precum

și cel prevăzut de pct. 12) al normei procedurale enunțate supra și anume – când faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Din conținutul recursului declarat de către avocatul inculpatului, Colegiul penal

lărgit reține, că recurentul invocă critici asupra faptului, că instanța de apel nu a verificat

cumulul de probe, ce au stat la baza condamnării lui Cînev Victor pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal, apreciindu-le superficial și fără a ține cont

de prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, solicitând astfel, pronunțarea

unei hotărâri de achitare în privința acestuia, pe motiv că acțiunile inculpatului nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii - temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.

8) Cod de procedură penală.

Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și

să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au dus la adoptarea

unei hotărâri ilegale, în același timp, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele

25

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe

noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de

prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Prin urmare, Colegiul menționează că, declanșând o continuare a judecării cauzei

în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat,

produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în

fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au declarat.

Ca supoziție a celor supra enunțate sunt îndrumătoare și prevederile pct. 14.7 al

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12 decembrie 2005 Cu privire la

practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, unde se menționează că în sensul

cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de către inculpat și, dacă da, în ce împrejurări

a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă

există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele au fost corect apreciate; dacă

toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea

sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect

calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns

la toate motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile

menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea

cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit

art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt

și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

26

Elocvent în acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

din care s-a reținut și considerentul că motivarea unei hotărâri judecătorești este un

proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, ce nu presupune în mod

necesar expunerea tuturor elementelor de amănunt, atât timp cât sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută

pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport

probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei săvârșite de

către acesta.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate

exhaustiv de legislator.

Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul constată că, potrivit rechizitoriului inculpatul a fost trimis în judecată fiind

învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal.

Prima instanță, prin sentința adoptată l-a recunoscut vinovat și l-a condamnat pe

inculpatul, Cînev Victor, stabilindu-i pedeapsă, potrivit sancțiunii prevăzute a normei

imputate.

La examinarea cauzei în instanța de apel prin Ordonanța procurorului în

Procuratura UTA Găgăuzia, Sîrbu Lilia din 27 ianuarie 2020 s-a dispus modificarea

învinuirii inculpatului Cînev Victor, incriminându-i comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel rejudecând cauza a admis apelurile declarate de către avocatul

Dobrioglo Ruslan și Graviliuc Ion în numele inculpatului și de către partea civilă Ionița

Iurie, a casat sentința integral și a pronuțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care: Cînev Victor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal, conform indicilor – vătămarea gravă ori medie

a integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență, cu liberarea de răspundere

penală din motivul expirării termenului de prescripție.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel menționează ,,Potrivit învinuirii

modificate s-a constatat că, Cînev Victor, aproximativ la data de 26.06.2016, în jurul orelor

14.00-15.00 min., aflîndu-se în ograda gospodăriei sale situată în or. Xxxxx, str. Xxxxx nr. xx, a

inițiat o ceartă cu cet. Ioniță Mihail Xxxxx, născut în anul xxxx, locuitor al or. Xxxxa, numindu-

l cu cuvinte necenzurate, pe parcursul căreia dîndu-și seamă de caracterul prejudiciabil al

27

acțiunilor sale și având scopul provocării vătămărilor ale integrității corporale sau ale sănătății

cet. Ioniță Mihail, l-a lovit cu pumnul în față, în urma căreia acesta a căzut jos pe spate în ogradă,

apoi ieșind în stradă Cînev Victor l-a lovit din nou pe cet. Ioniță Mihail cu pumnul în față, în

urma căreia ultimul a căzut jos pe spate lovindu-se cu capul, astfel, cauzându-i cet. Ioniță Mihail

leziuni corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin hemoragii în

țesuturile moi adiacente, fractură liniară a osului occipital, contuzie frontală, edem cerebral care

conform raportului de expertiză medico-legală nr. xxxxx din 20.09.2016 se califică ca vătămare

corporală gravă.

Astfel, potrivit învinuirii modificate, prin acțiunile sale intenționate Cînev Victor a

comis infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal, adică, vătămarea intenționată

gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață.

Din aceste considerente instanța de apel a ajuns la concluzia casării sentinței

contestate cu apel și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță.” (f.d. 29 verso, vol. III).

Ulterior, la f.d. 33, vol. III, instanța de apel indică ,,Astfel, s-a constatat cu certitudine

că Cînev Victor, aproximativ la data de 26.06.2016, în jurul orelor 14.00-15.00 min., aflându-se

în ograda gospodăriei sale situată în or. Xxxxx, str. xxxxx nr. xx, a inițiat o ceartă cu cet. Ioniță

Mihail, numindu-l cu cuvinte necenzurate, pe parcursul căreia dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale l-a îmbrâncit pe Ioniță Mihail, în urma căreia acesta a căzut

jos pe spate în ogradă, apoi ieșind în stradă Cînev Victor l-a îmbrâncit din nou pe cet. Ioniță

Mihai, în urma căreia ultimul a căzut jos pe spate lovindu-se cu capul, astfel, cauzându-i din

imprudență cet. Ioniță Mihail leziuni corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală

închisă manifestată prin hemoragii în țesuturile moi adiacente, fractură liniară a osului occipital,

contuzie frontală, edem cerebral care conform raportului de expertiză medico- legală nr.

121D/1603 din 20.09.2016 se califică ca vătămare corporală gravă.”

În acest sens, Colegiul penal lărgit remarcă că, deși instanța de apel a ajuns la

concluzia de a încadra acțiunile inculpatului Cînev Victor în baza art. 157 Cod penal,

constată fapta de două ori în mod diferit.

În continuare, instanța de recurs reține că la f.d. 34 verso, instanța de apel

menționează ,,conform declarațiilor succesorului părții vătămate Ioniță Mihail – Ioniță Iurie și

a martorilor Pleșca Mihail, Haruța Vasile, Aramă Tatiana și Aramă Pavel s-au stabilit cu

certitudine acțiunile inculpatului de împingerea lui Ioniță Mihail.”

Colegiul penal lărgit analizând declarațiile succesorului părții vătămate și a

martorilor menționați, audiați în instanța de fond, reține următoarele:

- succesorul părții vătămate Ioniță Iurie, fiind audiat în instanța de fond, a declarat

,,...Când Mihail și-a revenit puțin și a început să vorbească, dânsul i-a comunicat că a avut o

28

ceartă cu Cînev Victor de la o datorie. Cînev la el în ogradă a început să-l bată pe Mihail cu

pumnii, el căzând jos, l-a împins spre câine, însă câinele nu l-a mușcat, după, la poartă iarăși

lovindu-l, Mihail a căzut jos și s-a lovit cu capul de o piatră, unde și-a pierdut cunoștință. Faptele

date i-au fost comunicate și de fratele găzdașei lui Mihail-Tatiana, pe care nu a reținut cum îl

cheamă, și de însăși Cînev Victor, cu care s-a întâlnit în or. Hîncești, care plângea și povestea

cum a fost cazul fiind speriat...”;

- martorul Pleșca Mihial a declarat ,,...Aramă Tatiana și Pavel i-au comunicat că Ioniță

Mihail de două zile e în starea aceasta, umbla prin casă dezbrăcat, le-a speriat copilul. De

asemenea au comunicat că acest comportament a început după ce a fost bătut de Cînev Victor...”;

- martorul Aramă Tatiana a declarat ,,...După a ieșit în drum și a văzut cum Ioniță

Mihail și cu fratele ei Haruța Vasile veneau acasă și din spusele lor a înțeles că Cînev Victor l-a

împins pe Ioniță Mihail si a doua oară l-a lovit cu pumnul în fată din cauza căreia ultimul a căzut

jos si s-a lovit la cap, pierzând cunoștință, după care Cînev Victor a adus apă și l-au stropit pe

Ioniță M., ultimul revenindu-și apoi au venit acasă...”;

- martorul Aramă Pavel a declarat ,,...Despre caz cunoaște din spusele soției Aramă

Tataiana și cumnatului Haruța Vasile, care i-au comunicat că Cînev Victor l-a lovit cu palma în

față pe Ioniță Mihail, la ce ultimul a căzu jos și s-a lovit la cap”;

- martorul Haruța Vasile a declarat ,,Cînev Victor a început să-l împingă pe Mihail Ioniță

spre câine zicându-i să iasă din ogradă. Ioniță Mihail în timp ce era îmbrâncit și lovit în ogradă

a căzut jos și s-a lovit la spate, după ce au ajuns în drum, la poartă, Cînev Victor l-a lovit cu

pumnul pe Ioniță Mihail în regiunea ochilor, de la ce ultimul a căzut jos, si s-a lovit cu capul de

o piatră, pierzându-și cunoștința…”.

Invederând cele menționate supra, Colegiul penal lărgit consideră că, concluzia

instanței de apel precum că ,,…Cînev Victor a efectuat în privința lui Ioniță Mihail acțiuni

care au dus la cauzarea vătămării grave a integrității corporale sau a sănătății din imprudentă,

fapt confirmat prin Raportul de constatare medico-legală nr. 1603 din 30.07.2016 și Raportul de

expertiy[ medico-legală nr. xxxxx din 20.09.2016”, contravine circumstanțelor cauzei și

probelor acumulate.

În acest context, Colegiul menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin.

(1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională, remarcă faptul

că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei

sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea

obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe,

verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar

prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele

procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă

29

din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale

prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a

coroborării lor.

Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului

penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire,

instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi

dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să se

bazeze pe prevederile legale. Convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor

probelor în ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv.

Termenul „convingere intimă” exprimă atitudinea imparțială, independentă, fără

prejudecăți față de o probă sau alta. Judecătorul este independent la aprecierea probelor,

nefiind legat de opiniile altor persoane sau instanțe. La aprecierea probelor nu pot fi date

anumite indicații referitor la valoarea probantă a unei sau altei probe. Aceasta determină

una din regulile esențiale ale aprecierii probelor - nici o probă nu are o valoare dinainte

stabilită.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența

și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și după veridicitatea

acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o corespundere a datei de fapt

examinată de către instanță cu realitatea pe care o probează această dată. Toate probele

în ansamblul lor sunt apreciate din punctul de vedere al coroborării lor.

Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează că decizia instanței de apel în

cauza dată, este afectată de erori de procedură în partea ce ține de verificarea

declarațiilor și probelor materiale examinate în prima instanță, ceea ce este incident

cazului de casare semnalat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în

ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de

a judeca cauza pe fond, substituind instanța care a judecat apelul și pentru a nu admite

astfel încălcarea prevederilor procesual penale.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit conchide de a admite recursurile

ordinare declarate la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu

remiterea cauzei în aceiași instanță de apel pentru rejudecare, în alt complet de

judecători, pentru adoptarea unei soluții corecte.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel, urmează să țină cont de motivele

indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate, cu

respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios

30

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în cererile de apel și de recurs, să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct

de vedere al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărâre

legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit,

d e c i d e :

admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura UTA

Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia, de către avocarul Gavriliuc Ion în numele

inculpatului și de către succesorul părții vătămate, Ionița Iurie, casează total decizia

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 24 februarie 2020, în cauza penală în

privința lui Cînev Victor Xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Pronunțată integral la 22 decembrie 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Burduh Victor

Stratulat Galina

31