1ra-1296/2022 — Art. 152 alin. 1 CP

Prin sentința din 25 februarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, Hristev Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen 1 an închisoare, iar în temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 an. Acțiunea civilă a fost admisă parțial fiind dispusă încasarea de la Hristev Vladimir în beneficiul lui Corjan Gheorghe a prejudiciului material în sumă de 80 lei, a prejudiciului moral în mărime de 5000 lei și a cheltuielilor judiciare în mărime de 1500 lei. În rest, acțiunea civilă înaintată de Corjan Gheorghe a fost respinsă ca neîntemeiată. Solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 80 lei a fost respinsă, ca neîntemeiată. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Hristev Vladimir la data de 21 ianuarie 2017, aproximativ la ora 11:00, fiind în XXXXX din XXXXX, pe 1 fonul unui conflict apărut spontan între el și Corjan Gheorghe, având scopul cauzării leziunilor corporale, intenționat, cu piciorul i-a aplicat părții vătămate Corjan Gheorghe o lovitură în regiunea toracelui, în rezultatul cărui fapt ultimului i-a provocat fractura coastei IX pe stânga, ce condiționează după sine dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare corporală medie. Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Hristev Vladimir în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi – vătămarea intenționată medie a integrității corporale, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151 Cod penal, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății.

Sentința primei instanțe a fost contestată cu apeluri de către: 2.1 Procurorul Mîțăblîndă Sergiu, solicitând casarea parțială a acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - pedeapsa aplicată este prea blândă în sensul aplicării față de inculpat a prevederilor art.90 Cod penal, considerând că această soluție este una greșită și care nu corespunde scopului pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpatului; - pedeapsa stabilită inculpatului este vădit neproporțională celor comise și urmările produse, aplicată cu abatere de la criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art.75 Cod penal. 2.2 Inculpatul Hristev Vladimir și avocatul acestuia, Dandeș Veaceslav, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Hristev Vladimir să fie achitat de sub învinuirea adusă în comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod penal. În argumentarea apelurilor, apelanții au invocat că: - probele prezentate de către partea acuzării nu dovedesc vinovăția inculpatului; - constatările instanței de fond precum că partea vătămată a fost lovită cu piciorul de către Hristev Vladimir, și că anume de la această lovitură i-a fost cauzată vătămarea corporală sub formă fracturii coastei IX pe stânga, urmează a fi apreciate critic, deoarece, din raportarea descrierii acestei vătămări conform raportului de expertiză judiciară nr.201802D2416 din 23.11.2018 și declarațiile părții vătămate, reiese că lovitura ar fi avut loc în lateral stânga, pe când din cele descrise de expert, o astfel, de poziționare și contrapunere, cu leziunea depistată nu se confirmă; - conform declarațiilor expertului Marcu G. audiat în ședința de judecată, acesta a declarat, că nu se confirmă vreo vătămare sub formă de fractura a coastei, din care motiv în raportul de constatare cu nr.66 din 23.01.2017, a fost concluzionată vătămarea corporală neînsemnată; - conform declarațiilor expertului Marcu G. audiat în ședința de judecată, acesta a declarat, că din prima radiografie (foto rentghen) datată cu 24.01.2017, de asemenea 2 el nu a constatat careva leziuni-fracturi, din care motiv a recomandat consultarea unui medic specialist cu eventuala efectuarea repetată a rentghenului, și doar după efectuarea foto rentghenului datată cu 01.02.2017, și doar în baza datelor concluziilor medicului, în raportul de expertiză cu nr.56d din 08.08.2017, a concluzionat vătămarea corporală medie; - conform raportului de expertiză judiciară nr.201802D2416 din 23.11.2018, a fost dispusă repetat, expertiza medic-legală, fiind acordate două întrebări, iar concluziile indicate de expert, relevă că vătămarea este rezultatul loviturii, care luând în considerare localizarea anatomică și caracterul morfological fractura coastei IX pe stânga, nu exclude posibilitatea producerii ei prin căderea corpului din poziție verticală și lovirii cu regiunea dată de un obiect contondent dur; - conform prevederilor art.97 pct. (2), art.143 alin.(1), pct. 2) Cod de procedură penală ”existența, caracterul și gradul leziunilor corporale în cauzele penale se stabilesc doar prin raportul expertizei medico-legale”. Astfel, raportul de expertiză nr. 201802D2416 din 23.11.2018 are utilitate și relevanță mai mare față de declarațiile subiective și unilaterale ale părții vătămate Corjan Gheorghe. Această, concluzie, este probată, și de concluziile indicate în partea a doua a răspunsului nr. 1 a raportului de expertiză nr. 201802D2416 din 23.11.2018, din care reiese, că: ”diagnosticul clinic stabilit de medicul ORL - contuzia țesuturilor moi a nasului. Fractura os piramida nazală, nu este confirmată prin date clinice șiparaclinice obiective din care motiv nu se supune aprecierii medico-legale”. Adică, și la acest capitol, declarațiile lui Corjan Gheorghe, ce țin de faptul că a fost lovit de Hristev Vladimir nu sunt confirmate cu probe pertinente; - înscrisurile prezentate de Hristev Vladimir, la faza de urmărire penală și în cadrul cercetării judecătorești, confirmă declarațiile lui Hristev Vladimir, că imediat după ce a fost maltratat s-a adresat la organele poliției, precum și în baza îndreptării de la politie sa adresat pentru efectuarea constatării medico-legale, și anume după ce Hristev Vladimir a sesizat politia despre acțiunile ilegale a familiei G. Corjan, M. Corjan și O. Corjan, au urmat declarațiile nefondate față de Hristev Vladimir, doar cu scopul de a se eschiva de răspundere; - prima instanță în pofida cerințelor art.101 Cod de procedură penală, n-a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, și ca urmare neîntemeiat a ajuns la concluzia vinovăției inculpatului; - cererea de reparare a prejudiciului material și moral cauzat nu corespunde rigorilor de procedură penală art.art.219 - 221 Cod de procedură penală, și respectiv nu corespunde prevederilor art.166-167 Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul argumente și motive, mai mult ca atât, în instanță a fost probat că, anume Corjan Gheorghe a fost cel care a acționat dintâi față de Hristev Vladimir, inclusiv cu aplicarea violenței fizice și agresare verbală, din care motiv pe lângă faptul că nu Hristev Vladimir ia comis lui Corjan Gheorghe acele vătămări, anume Corjan Gheorghe, se face vinovat din intenție și culpă gravă față de consecințele ce le invocă că s-ar fi produs din vina lui Hristev Vladimir. 3

Prin decizia din 09 martie 2020 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul: S-a respins apelul declarat de procuror, ca nefondat. S-au admis apelurile declarate de inculpatul Hristev Vladimir și avocatul acestuia, Dandeș Veaceslav, s-a casat total sentința și s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Hristev Vladimir a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, din motiv că lipsesc în acțiunile acestuia elementele infracțiunii. S-a respins acțiunea civilă înaintată de Corjan Gheorghe ca neîntemeiată. S-a respins solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 80 lei, ca neîntemeiată. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței, prima instanță a stabilit eronat circumstanțele de fapt și de drept, situația de fapt reținută de instanța de fond nu corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate incorect, instanța de fond eronat l-a recunoscut vinovat pe Hristev Vladimir de comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod penal. Astfel, în opinia instanței de apel, vinovăția lui Hristev Vladimir în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod penal nu a fost demonstrată, nu a fost probată prin ansamblul de probe prezentate de către procuror și cercetate de instanța de apel. Instanța de apel a remarcat că, în susținerea învinuirii, partea acuzării a prezentat spre cercetare următoarele probe care ar confirma faptele și vinovăția inculpatului: declarațiile părții vătămate Corjan Gheorghe, declarațiile martorilor Corjan Maria, Mudrenco Svetlana, Corjan Olesea, care atestă cadrul probator al părții acuzării, acestea în cumul și în coroborare cu ordonanța din 07.02.2017 de începere a urmăririi penale (f.d.1, vol. I); procesul - verbal din 06.02.2017 privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii rezonabile privitor la o infracțiune comisă (f.d.5, vol. I); cerere din 21.01.2017 de la Corjan Gheorghe (f.d.7, vol. I); procesul - verbal din 21.01.2017 de cercetare la fața locului, cu anexă planșă fotografică (f.d.9- 10, vol. I); raportul de constatare nr. 66 din 23.01.2017 (f.d.14, vol. I); raportul de constatare nr. 72 din 01.02.2017 (f.d.18, vol. I); raportul de constatare nr. 62 din 24.01.2017 (f.d.25, vol. I); raportul de constatare nr. 67 din 23.01.2017 (f.d.30, vol. I); procesul - verbal din 07.02.2017 de consemnare a plângerii (f.d.32-34, vol. I); procesul - verbal din 07.02.2017 de audiere a părții vătămate Corjan Gheorghe (f.d.37-38, vol. I); procesul - verbal din 07.02.2017 de recunoaștere în calitate de parte civilă (f.d.42-43, vol. I); procesul - verbal din 07.02.2017 de audiere a martorului Corjan Maria (f.d.44-45, vol. I); procesul - verbal din 07.02.2017 de audiere a martorului Corjan Olesea (f.d.49-50, vol. I); materiale caracterizante în privința lui Hristev Vladimir (f.d.65, 67, 69, 71, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr. 56d din 08.02.2017 (f.d.75, vol. I); procesul – verbal din 28.03.2017 de audiere a martorului Mudrenco Svetlana (f.d.95-97, vol. I); procesul – verbal din 22.03.2017 de audiere a martorului Corjan Maria(f.d.98-99,vol.I). Judecând apelurile în contextul verificării legalității și temeiniciei hotărârii atacate, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatului Hristev Vladimir în 4 săvârșirea infracțiunii încriminate nu a fost demonstrată prin probele prezentate și analizate prin prisma art.101 Cod de procedură penală. În opinia instanței de apel, împrejurările ce determină necesitatea achitării lui Hristev Vladimir se constatată prin totalitatea de probe prezentate de partea acuzării și partea apărării în cauza penală. Descriind infracțiunea de vătămarea intenționată medie a integrității corporale din punct de vedere teoretic, instanța de apel a considerat că, în acțiunile inculpatului nu se regăsesc elementele infracțiunii imputate și acesta urmează a fi achitat de sub învinuirea adusă în baza art.152 alin.(1) Cod penal. Totodată, instanța de apel a relatat că, declarațiile părții vătămate evoluează în dependență de concluziile rapoartelor de constatare și de expertiză, efectuate în privința sa, până a nu fi depistată fractura coastei nu a invocat că Hristev Vladimir i-ar fi aplicat careva lovituri cu picioarele. A menționat doar la faptul aplicării loviturilor cu pumnul în regiunea capului, pe diferite părți ale corpului (f.d.7, 11 vol. I, verso). La fel, și martorul Corjan Maria la 21.01.2017 a menționat că soțului ei i-au fost aplicate lovituri cu pumnii pe diferite părți ale corpului, nu indică că și cu picioarele (f.d.12, vol. I). Cu atât mai mult că, atât partea vătămată, cât și martorul Corjan Maria au menționat că Corjan Maria a intervenit să-și apere soțul, iar Corjan Gheorghe l-a apucat pe Hristev Vladimir de picior și au căzut ambii jos (f.d.11-12; 37-38; 44-45, vol. I). Astfel, toate acestea denotă faptul că, apare întrebarea dacă putea fi provocată ruptura coastei a IX în urma căderii acestuia în timpul conflictului așa cum, partea vătămată nu neagă că la 21.01.2017 a căzut împreună cu inculpatul. Nu a fost stabilit dacă putea Hristev Vladimir să-i provoace această leziune corporală lui Corjan Gheorghe și nici nu s-a determinat dacă putea fi realizată fractura coastei după ceva timp de la conflict, deoarece această fractură nu a fost determinată în ianuarie când a avut loc conflictul, ci după câteva zile de la producerea evenimentului. Instanța de apel a accentuat că, de aceste circumstanțe prima instanță nu a ținut cont, s-a limitat doar la darea citirii probelor, potrivit cărora se demonstrează vinovăția lui Hristev Vladimir de cele incriminate, însă nu și-a motivat soluția prin analizarea probelor menționate. Totodată, instanța de apel a relatat că, din declarațiilor părții vătămate rezultă intenția de a duce instanța în eroare, or, în cursul urmăririi penale era necesar să fie verificate toate versiunile de producere a leziunii corporale sub formă de fractură a coastei a IX, întru înlăturarea tuturor dubiilor existente. Așa cum, de aplicarea loviturilor cu picioarele Corjan Gheorghe nu a declarat de la început, ci după câteva zile de la petrecerea evenimentelor. Deci, trebuia să fie verificat dacă fractura coastei a IX a fost realizată în timpul conflictului în urma loviturilor din partea lui Hristev Vladimir, sau în urma căderii în timpul conflictului, sau după ceva timp de la conflict, că Corjan Gheorghe putea să cadă și să-și fractureze coasta dată așa cum, în raportul de expertiză este indicat că această leziune corporală putea fi produsă și în urma căderii. Instanța de apel a mai menționat, că aceste versiuni nu au fost verificate și nu a fost stabilit care versiune se confirmă prin probe, iar Corjan Gheorghe se simțea durere 5 în regiunea unde era coasta ruptă, nu este clar de ce nu a declarat chiar de la început, cu atât mai mult că acesta dând declarații nu neagă că în timpul conflictului a căzut jos, deci nu este exclus că în urma căderii să fi fost fracturată coasta. Martorii la fel, au menționat că Corjan Gheorghe a căzut jos în timpul conflictului și inculpatul tot a menționat că în timp ce el se afla la pământ imobilizat de către Corjan Maria, Corjan Gheorghe i-a aplicat lovituri cu picioarele și fiind ghețuș, nu și-a ținut echilibrul și a căzut de câteva ori jos. Cu toate acestea, instanța de fond a conchis că materialele dosarului ar confirma vinovăția inculpatului în comiterea celor imputate, dar la examinări și constatări în raportul de expertiză judiciară nr. 201802D2416 din 23.11.2018, efectuată în baza documentelor medicale pe numele Corjan Gheorghe, a fost menționat că, a fost prezentată fișa medicală de ambulatoriu pe numele Corjan Gheorghe, din care rezultă consultația medicului de familie din 24.01.2017, acuză la dureri în regiunea hemitoracelui pe stânga. Din spuse, a căzut la domiciliu (f.d.26-29, vol. II). În concluzie, instanța de apel a menționat că, instanța de fond nu a ținut cont de faptul că, toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea inculpatului, deci chiar dacă în speță, există dubii că Hristev Vladimir a fost cel ce a aplicat lovituri și nu celui căruia i-au fost aplicate lovituri. Așa cum, declarațiile date pe prezenta cauză de către Hristev Vladimir coroborează între ele, inclusiv cu materialele cauzei, ceia ce nu se poate spune despre declarațiile părții vătămate și a membrilor familiei acestuia, iar învinuirea înaintată lui Hristev Vladimir nu se bazează pe probe.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, au declarat recursuri : 4.1. Procurorul, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În susținerea recursului procurorul a indicat că: - probele prezentate de către partea acuzării în totalitate dovedesc vinovăția lui Hristev Vladimir, probe care în mod inexplicabil au fost respinse și apreciate critic de către instanța de apel; - instanța de apel și-a întemeiat concluzia predominant doar în baza declarațiilor inculpatului, fără a ține cont de faptul că versiunea acestuia este combătută prin probele administrate de către acuzare și cercetate de către instanța de fond; - instanța de apel în motivarea soluției, a luat partea inculpatului, care cât în cadrul urmăririi penale atât și cercetării judecătorești în instanța de fond și cea de apel a dat declarații contradictorii, urmărind scopul evitării răspunderii penale și civile, pe când prima instanță just a apreciat probele prin prisma art.101 Cod de procedură penală și corect l-a condamnat pe inculpat în baza art.152 alin.(1) Cod penal; - vinovăția inculpatului Hristev Vladimir se dovedește prin următoarele probe: declarațiile părții vătămate Corjan Gheorghe, declarațiile martorilor Corjan Maria, Mudrenco Svetlana, Corjan Olesea, care atestă cadrul probator al părții acuzării, 6 acestea în cumul și în coroborare cu ordonanța din 07.02.2017 de începere a urmăririi penale (f.d.1, vol. I); procesul - verbal din 06.02.2017 privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii rezonabile privitor la o infracțiune comisă (f.d.5, vol. I); cerere din 21.01.2017 de la Corjan Gheorghe (f.d.7, vol. I); procesul - verbal din 21.01.2017 de cercetare la fața locului, cu anexă planșă fotografică (f.d.9-10, vol. I); raportul de constatare nr. 66 din 23.01.2017 (f.d.14, vol. I); raportul de constatare nr. 72 din 01.02.2017, fiind indicat că la Corjan Gheorghe s-a constatat: fractura coastei IX confirmată prin două examinări radiologice din 24.01.2017 și 01.02.2017, care conform regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale se califică medico-legal ca vătămare corporală medie, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată. Aprecierea cu certitudine a mecanismului și timpului apariției vătămărilor corporale este imposibilă, însă categoric nu exclude apariția lor în timpul și circumstanțele relatate de victimă (f.d.18, vol. I); raportul de constatare nr. 62 din 24.01.2017 (f.d.25, vol. I); raportul de constatare nr. 67 din 23.01.2017 (f.d.30, vol. I); procesul - verbal din 07.02.2017 de consemnare a plângerii (f.d.32-34, vol. I); procesul - verbal din 07.02.2017 de audiere a părții vătămate Corjan Gheorghe (f.d.37-38, vol. I); procesul - verbal din 07.02.2017 de recunoaștere în calitate de parte civilă (f.d.42- 43, vol. I); procesul - verbal din 07.02.2017 de audiere a martorului Corjan Maria (f.d.44-45, vol. I); procesul - verbal din 07.02.2017 de audiere a martorului Corjan Olesea (f.d.49-50, vol. I); materiale caracterizante în privința lui Hristev Vladimir (f.d.65, 67, 69, 71, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr.56d din 08.02.2017, în care la concluzii este menționat că, la Corjan Gheorghe s-a constatat: fractura coastei IX confirmată prin două examinări radiologice din 24.01.2017 și 01.02.2017, care conform regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale se califică medico-legal ca vătămare corporală medie, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată. Aprecierea cu certitudine a mecanismului și timpului aprecierii vătămărilor corporale menționate este imposibilă, însă categoric nu se exclude apariția lor în timpul și circumstanțele relatate de victimă (f.d.75, vol. I); procesul - verbal din 28.03.2017 de audiere a martorului Mudrenco Svetlana (f.d.95-97, vol. I); procesul - verbal din 22.03.2017 de audiere a martorului Corjan Maria (f.d.98-99, vol. I); - în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și în instanța de apel s-a dovedit vinovăția lui Hristev Vladimir în comiterea infracțiunii incriminate; 4.2. Avocatul Șoitu Vasile în interesele părții vătămate Corjan Gheorghe, invocând temei de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei cu trimiterea cauzei la o nouă rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs a invocat că: - instanța de apel, în exclusivitate, și-a argumentat decizia doar pe declarațiile inculpatului; - instanța de apel eronat a dat apreciere declarațiilor părții vătămate, denaturând probatoriul și interpretând pe alocuri total eronat probatoriul existent la dosar. 7

Prin decizia din 24 noiembrie 2020 a Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, s-au admis recursurile ordinare declarate, s-a casat total decizia instanței de apel și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel în alt complet de judecată. 5.1. Pentru a decide astfel, Colegiul penal lărgit a menționat că, în cazul în care instanța de apel nu a fost de acord cu aprecierea probelor de către procuror și concluzia primei instanțe de condamnare a inculpatului, atunci urma să dezvăluie soluția adoptată și să își expună punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii, fapt ce pe caz nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general a circumstanțelor cauzei penale, lăsând fără justă apreciere probatoriul administrat pe cauză. Din conținutul deciziei recurate rezultă că, instanța de apel s-a limitat la enumerarea probelor invocate de acuzatorul de stat în cererea de apel, concluzionând printr-o frază generală că probele administrate nu dovedesc vinovăția inculpatului Hristev Vladimir în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod penal, însă potrivit rigorilor impuse de prevederile art.art.414, 417 Cod de procedură penală, în partea descriptivă a deciziei instanța de apel urma să desfășoare analiza probelor pe care s-a bazat la adoptarea deciziei, cu indicarea motivelor care au stat la baza pronunțării unei asemenea soluții și din care considerente ele urmează a fi reapreciate, admise ori respinse ca probe. Instanța de apel a omis din vedere faptul că potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 56 d din 08.02.2017, părții vătămate Corjan Gheorghe i-au fost cauzate leziuni corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată, sub formă de fractura coastei IX confirmată prin două examinări radiologice din 24.01.2017 și 01.02.2017 (f.d.75, vol. I). Mai mult, Colegiul penal lărgit a atestat și faptul, că instanța de apel făcând trimitere la declarațiile martorilor Corjan Maria, Corjan Olesea, a reținut doar secvențe din declarațiile acestora, limitându-se la mențiuni neclare, confuze și sumare, care în opinia sa, ar proba decizia adoptată, or, aceste aspecte, urmau a fi verificate minuțios de către instanța de apel. Colegiul penal lărgit a conchis că, instanța de apel și-a motivat soluția adoptată, reproducând în partea de motivare a deciziei pronunțate pasaje din declarațiile inculpatului, însă fără a le da apreciere în coroborare cu celelalte materiale de probă acumulate la dosarul în cauză. Astfel, concluziile instanței de apel formulate poartă un caracter generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, iar așa cum examinarea probelor constituie elementul - cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție. Instanța de apel, contrar prevederilor art.101 Cod de procedură penală, nu și-a motivat eficient soluția privind respingerea probelor administrate de către acuzarea de 8 stat - declarațiile părții vătămate Corjan Gheorghe, declarațiile martorilor Corjan Maria, Mudrenco Svetlana, Corjan Olesea, care atestă cadrul probator al părții acuzării, acestea în cumul și în coroborare cu ordonanța din 07.02.2017 de începere a urmăririi penale (f.d.1, vol. I); procesul-verbal din 06.02.2017 privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii rezonabile privitor la o infracțiune comisă (f.d.5, vol. I); cerere din 21.01.2017 de la Corjan Gheorghe (f.d.7, vol. I); procesul-verbal din 21.01.2017 de cercetare la fața locului, cu anexă planșă fotografică (f.d.9- 10, vol. I); raportul de constatare nr. 66 din 23.01.2017 (f.d.14, vol. I); raportul de constatare nr. 72 din 01.02.2017, fiind indicat că la Cojan Gheorghe s-a constatat: fractura coastei IX confirmată prin două examinări radiologice din 24.01.2017 și 01.02.2017, care conform regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale se califică medico-legal ca vătămare corporală medie, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată. Aprecierea cu certitudine a mecanismului și timpului apariției vătămărilor corporale este imposibilă, însă categoric nu exclude apariția lor în timpul și circumstanțele relatate de victimă (f.d.18, vol. I); raportul de constatare nr.62 din 24.01.2017 (f.d.25, vol. I); raportul de constatare nr.67 din 23.01.2017 (f.d.30, vol. I); procesul-verbal din 07.02.2017 de consemnare a plângerii (f.d.32-34, vol. I); procesul- verbal din 07.02.2017 de audiere a părții vătămate Corjan Gheorghe (f.d.37-38, vol. I); procesul-verbal din 07.02.2017 de recunoaștere în calitate de parte civilă (f.d.42-43, vol. I); procesul-verbal din 07.02.2017 de audiere a martorului Corjan Maria (f.d.44- 45, vol. I); procesul-verbal din 07.02.2017 de audiere a martorului Corjan Olesea (f.d.49-50, vol. I); materiale caracterizante în privința lui Hristev Vladimir (f.d.65, 67, 69, 71, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr.56d din 08.02.2017, în care la concluzii este menționat că, la Cojan Gheorghe s-a constatat: fractura coastei IX confirmată prin două examinări radiologice din 24.01.2017 și 01.02.2017, care conform regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale se califică ca vătămare corporală medie, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată. Aprecierea cu certitudine a mecanismului și timpului vătămărilor corporale menționate este imposibilă, însă categoric nu se exclude apariția lor în timpul și circumstanțele relatate de victimă (f.d.75, vol. I); procesul-verbal din 28.03.2017 de audiere a martorului Mudrenco Svetlana (f.d.95-97, vol. I); procesul-verbal din 22.03.2017 de audiere a martorului Corjan Maria(f.d.98-99,vol.I). Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că, instanța de apel eronat a interpretat probele administrate, inclusiv prin denaturarea conținutului acestora, fără a se expune asupra lor în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate.

Prin decizia din 15 iunie 2022 a Colegiul judiciar al Curții de Apel Comrat: S-a respins apelul declarat de procuror, ca neîntemeiat. 9 S-au admis apelurile declarate de inculpatul Hristev Vladimir și avocatul acestuia, Dandeș Veaceslav, s-a casat sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Hristev Vladimir a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu conține elementele infracțiunii. S-a respins acțiunea civilă înaintată de Corjan Gheorghe ca neîntemeiată. S-a respins solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 80 lei, ca neîntemeiată. 6.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, inculpatul Hristev Vladimir este învinuit în faptul, că el pe 21 ianuarie 2017, aproximativ la orele 11:00, aflându-se pe XXXXX din XXXXX, din cauza conflictului apărut brusc între el și Corjan Gheorghe XXXXX, cu scop de a cauza intenționat leziuni corporale, a aplicat cu picior părții vătămate Corjan Gheorghe o lovitură în regiunea cutiei toracice, în urma cărui fapt i-a fost cauzată fractura coastei IX pe stânga, ceea ce condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și se referă la vătămare corporală medie. Acțiunile inculpatului Hristev Vladimir în cadrul urmăririi penale au fost calificate în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, adică vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătății. În continuare, instanța de apel a indicat că, analizând în complex toate probele, prezentate de părți și cercetate în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, colegiul a ajuns la concluzia, că prima instanță a dat apreciere eronată probelor administrate și prezentate de părți și eronat a ajuns la concluzia privitor la vinovăția infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, întrucât în baza rezultatelor examinării cauzei penale nu au fost constatate probe suficiente și concludente, care ar certifica în mod obiectiv vinovăția inculpatului Hristev Vladimir în învinuirea înaintată în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, în legătură cu ce el urmează a fi achitat în baza art. 390 alin. (1) p. 3) Cod de procedură penală, căci fapta inculpatului nu conține elementele infracțiunii, această concluzie a instanței de apel a fost făcută în baza probelor cercetate în ședințe de judecată, și anume declarațiile date citirii ale părții vătămate Corjan Gh., martorilor Corjan M., Corjan O., Mudrenco S., expertului Marcu G., inculpatului Hristev V., declarațiilor martorilor audiați Hristeva E.X, Caprița Iu., precum și probele cercetate ale cauzei. Instanța de apel a considerat, că probele prezentate de partea acuzării nici fiecare în parte, nici în ansamblul lor nu dovedesc vinovăția inculpatului Hristev Vladimir în comiterea infracțiunii ce i se incriminează, acestea confirmă doar faptul, că Hristev Vladimir a fost acasă la partea vătămată Corjan Gh și între ei a apărut un conflict, dar totodată nu s-a confirmat, că leziunile corporale medii, inclusiv fractura coastei IX pe stânga, au fost cauzate părții vătămate anume de inculpat. Apreciind declarațiile, date de partea vătămată Corjan Gheorghe, martorii Corjan Olesea și Corjan Maria în cadrul ședinței de judecată în prima instanță din punct de 10 vedere al veridicității și concludenței, instanța de apel a menționat, că ei nu pot certifica vinovăția lui Hristev Vladimir în comiterea infracțiunii, mai mult, aceste declarații se combat prin materialele cauzei. În continuare, instanța de apel a indicat că, Corjan Gheorghe în cererea inițială, depusă pe 21.01.2017 la Inspectoratul de Poliție, solicită a trage la răspundere pe fostul concubin al fiicei lui, Hristev Vladimir, care a fost la ei acasă și a aplicat câteva lovituri în regiunea feței și apoi a deteriorat portița casei de locuit. (vol. 1, f.d. 7). Totodată, instanța de apel a menționat, că în cererea dată partea vătămată Corjan G. nu a indicat, că inculpatul i-a aplicat lovituri cu picioare. În Actul de examinare medicală nr. 66 din 23.01.2017, în concluzii se indică, că în rezultatul examinării medico-legale a lui Corjan Gheorghe, la Corjan Gheorghe a fost depistată o zgârietură pe buza inferioară, produsă la acțiune traumatică cu obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare corporală neînsemnată. (vol. 1, f.d. 14). Ulterior, conform actului de examinare medicală nr. 72 din 01 februarie 2017, este indicat, că la Corjan Gheorghe au fost depistate: fractura coastei IX confirmată prin două examinări radiologice din 24.01.2017 și 01.02.2017, care conform regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale se califică ca vătămare medie, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată. Aprecierea cu certitudine a mecanismului și timpului apariției vătămărilor corporale este imposibilă, însă categoric nu se exclude apariția lor în timpul și circumstanțele relatate de partea vătămată. (vol. 1, f.d. 18). În proces-verbal din 07.02.2017 de primire a plângerii este indicat, că Corjan Gheorghe solicită să fie luate măsuri în privința lui Hristev Vladimir, care pe 21.01.2017, aproximativ la orele 11:00 l-a maltratat, cauzându-i leziuni corporale medii, exprimate prin fractura coastei IX. (vol. 1 f.d. 32-34)/ De asemenea, conform declarațiilor date citirii ale medicului legist Marcu Gheorghe date de el în ședința de judecată a primei instanțe este indicat, că el a întocmit raport de examinare în privința lui Corjan Gheorghe. Pe 23.01.2017 în urma primei examinări a indicat ceea ce a văzut. A indicat, că îl doare cutia toracică și a spus să meargă la radiolog, apoi a adus rezultatul și a primit îndreptare repetată. Raportul de expertiză a fost întocmit în baza actului de examinare, a fost prezentată și fișa medicală de ambulator. Zgârietura pe buza inferioară a rămas aceeași, iar radiograma a fost prezentată a doua oară, a fost indicat în raport, că era la cutia toracică. Radiograma i se restituie persoanei pentru lecuire. În baza radiogramei este imposibil de stabilit, dacă leziunile au fost cauzate în urma căderii, mecanismul căderii nu poate fi stabilit. Este imposibil de a stabili mecanismul și timpul (vol.2, f.d.5). Astfel, instanța de apel a menționat, că din circumstanțele susmenționate rezultă, că declarațiile părții vătămate Corjan Gheorghe sunt neconsecutive, contradictorii și se schimbă în dependență de actul de examinare medicală și raportul de expertiză, deoarece în cererea inițială Corjan Gh. a indicat, că pe 21.01.2017 inculpatul Hristev V. l-a lovit cu pumn în regiunea feței, iar versiunea pătimitului Corjan Gh. precum, că 11 în urma conflictului inculpatul i-a fracturat coasta, apare tocmai pe 07.02.2017, după actul de examinare medicală efectuată nr. 72 din 01.02.2017 (vol. 1, f.d. 18). Cu atât mai mult, în Actul de examinare medicală nr. 72 din 01.02.2017 este indicat clar, că aprecierea cu certitudine a mecanismului și timpului apariției leziunilor corporale este imposibilă. Apreciind declarațiile martorilor Corjan Maria, care fiind audiată pe 21.01.2017 (în aceeași zi) a declarat, că soțului ei i-au fost aplicate cîteva lovituri cu pumni pe diferite părți ale corpului. Ea a intervenit ca să-și apere soțul, iar Corjan Gheorghe l-a apucat pe Hristev Vladimir de picior și ambii a căzut jos la pămînt. Totodată indică, că Hristev V. lovea pe Corjan Gheorghe cu picioare (vol. 1, f.d. 11-12) în ansamblu cu declarațiile părții vătămate Corjan Gheorghe, care a explicat, că el a căzut pe partea dreaptă, iar Hristev Vladimir a căzut pe spate, cu fața spre el (vol. 1, f.d. 206), raportul de expertiză judiciară nr. 56d din 08.02.2017, în care este indicat, că la Corjan Gheorghe a fost stabilită fractura coastei IX se confirmă prin două examene radiologice din 24.01.2017 și din 01.02.2017, care conform regulamentului de apreciere medico- legală a gravității vătămării corporale se califică ca vătămare medie, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată. Aprecierea cu certitudine a mecanismului și timpului apariției vătămărilor corporale menționate este imposibilă, însă categoric nu se exclude apariția lor în timpul și circumstanțele relatate de partea vătămată. (vol. 1 f.d. 75) instanța de apel a ajuns la concluzia, că ele nu constituie proba vinovăției inculpatului Hristev V., deoarece nu confirmă, că aceste leziuni corporale au fost cauzate de inculpatul Hristev V. În continuare, instanța de apel a menționat, că Corjan Maria, care fiind audiată pe 21.01.2017 (în aceeași zi) a declarat, că soțului ei i-au fost aplicate cîteva lovituri cu pumni pe diferite părți ale corpului. Ea a intervenit ca să-și apere soțul, iar Corjan Gheorghe l-a apucat pe Hristev Vladimir de picior și ambii a căzut jos la pământ. (vol. 1 f.d. 11-12), apoi fiind audiată pe 07 februarie 2017 la etapa urmăririi penale, (după Actul de examinare medicală efectuată în privința lui Corjan Gheorghe nr. 72 din 01.02.2017 (vol. 1 f.d. 18) și în ședința de judecată a primei instanțe martorul Corjan Maria a explicat, că Hristev Vladimir a aplicat lovituri lui Corjan Gheorghe cu picior până când ultimul l-a prins cu mâna. Din acest motiv ultimul a căzut și s-a lovit. Soțul ei a primit de la Hristev Vladimir o lovitură cu picior pe coastă. (vol. 1, f.d. 44, vol. 2, f.d. 206) Astfel instanța de apel a conchis, că declarațiile martorului Corjan Maria sunt contradictorii, neconsecutive și nu coordonează cu materialele cercetate ale cauzei, în legătură cu ce nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare în privința lui Hristev V. Instanța de apel a mai indicat, că după cum s-a constatat, martorii Corjan Maria și Corjan Olesea sunt rudele părții vătămate Corjan Gheorghe, și respectiv sunt interesați în recunoașterea vinovăției în comiterea infracțiunii anume a inculpatului Hristev V., în legătură cu ce a apreciat critic declarațiile martorilor Corjan Maria și Corjan Olesea. 12 Apreciind declarațiile inculpatului Hristev Vladimir în ansamblu cu declarațiile părții vătămate și materialele cauzei, instanța de apel a conchis, că aceste declarații sunt consecutive și coroborează cu materialele cauzei și combat implicarea inculpatului la săvârșirea acestei infracțiuni. Totodată, instanța de apel a menționat, că declarațiile inculpatului Hristev Vladimir se confirmă prin materialele cauzei penale, și anume: - actul de examinare medicală nr. 62 din 24.01.2017, din care rezultă, că în urma examenului medico-legal al lui Hristev Vladimir, la el au fost depistate: echimoze, zgîrieturi pe obraz, ureche , cap, cutia toracică, comoție cerebrală, cauzate prin acțiune traumatică cu obiect contondent dur, posibil în timpul indicat și în circumstanțle indicate, condiționează dereglarea de scurtă durată a sănătății și se referă la leziuni corporale ușoare. (vol. 1, f.d. 25); - raport de expertiză judiciară nr. 201802D2416 din 23.11.2018, efectuată în baza documentelor medicale pe numele Corjan Gheorghe, în care în timpul examinării și în raport s-a indicat, că a fost prezentată fișa medicală de ambulator pe numele Corjan Gheorghe, din care rezultă consultarea medicului de familie din 24.01.2017, are acuze la dureri în regiunea unei jumătăți din cutia toracică. Din spuse a căzut jos acasă. Iar în concluzie se indică, că fractura coastei IX pe stînga și zgîrietura la nivelul buzei inferioare au fost cauzate în urma acțiunii traumatice cu obiect contondent dur prin mecanismul lovirii, au putut să se formeze în timpul indicat, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. Diagnoza pusă de medicul ORL: “contuzia țesuturilor moi ale nasului. Fractura osului nazal” nu este confirmată prin date clinice și paraclinice obiective, de aceea nu se supune aprecierii medico-legale (p. 17 Regulamentul de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale, aprobat de ordinul MS nr. 199 din 27.06.2003, publicat în Monitorul Oficial RM nr. 170-172 din 08.08.2003), căci nu se indică în ce constă aceste contuzii (echimoze, vînătaie, zgîrieturi). Luând în considerație localizarea anatomică și caracterul morfologic al fracturii coastei IX pe stânga, nu se exclude posibilitatea producerii ei în rezultatul căderii corpului în poziție verticală (ortostatică) și lovirii cu regiunea dată de un obiect contondent dur. (vol. 2, f.d. 26-29). În afară de circumstanțele expuse mai sus, declarațiile inculpatului corelează cu declarațiile martorului Hristeva Emilia și martorului Caprița Iurii. Instanța de apel a mai susținut că, Hristev Vladimir pe 21.01.2017 a depus plângere împotriva acțiunilor lui Corjan Gheorghe, Corjan Maria și Corjan Olesea, care până în prezent nu a fost examinată, după cum rezultă din materialele cauzei, a fost emisă încheierea REI-2 nr. 760 din 07.02.2017, prin care, s-a hotărât încetarea verificării ulterioare, faptelor expuse, căci pe faptul dat în acțiunile lui Corjan Gheorghe, Corjan Maria, Corjan Olesea lipsesc indiciile contravenției sau infracțiunii. (vol. 1, f.d. 117-132). 13 Totodată, instanța de apel a menționat, că în acest raport există divergențe, deoarece pe de o parte se indică aplicarea loviturilor de către Corjan Gheorghe, Corjan Maria și Corjan Olesea pentru autoapărare, iar pe de altă parte se indică, că Corjan Gheorghe, Corjan Maria, Corjan Olesea în timpul acestui conflict nu au aplicat careva lovituri. Însă, aceste divergențe nu au fost înlăturate. Astfel, instanța de apel a statuat că circumstanțele vizate confirmă declarațiile inculpatului Hristev V. precum, că el nu a aplicat leziuni corporale părții vătămate Corjan Gh., dar lui i-au fost aplicate leziuni corporale de către Corjan Gheorghe, Corjan Maria și Corjan Olesea. Apreciind raportul de expertiză judiciară nr. 201802D2416 din 23.11.2018, efectuată în baza documentelor medicale pe numele Corjan Gheorghe, instanța de apel a considerat că aceste concluzii ale expertizei nu sunt probe ale vinovăției inculpatului Hristev V., deoarece din această expertiză rezultă, că fractura coastei IX pe stânga la pătimit putea să se formeze în urma căderii corpului în poziție verticală (ortostatică) și lovirii cu această parte de obiect contondent dur. Totodată, pătimitul Corjan Gh. a explicat, că el a căzut în timpul conflictului ce a avut loc. Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia, că partea acuzării nu a prezentat probele, că inculpatul Hristev Vladimir pe fonul conflictului spontan, apărut între el și Corjan Gheorghe, cu scop de a cauza leziuni corporale, în mod intenționat cu picior a aplicat pătimitului Corjan Gheorghe o lovitură în regiunea sternului, în urma cărui fapt ultimului i-a fost cauzată fractura coastei IX pe stânga, ce condiționează dereglarea îndelungată a sănătății și se referă la vătămare corporală medie.

Decizia instanței de apel este contestată cu recurs de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia Oficiul Central, Sîrbu Lilia, care indică ca temei de recurs prevederile de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În argumentarea recursului, recurentul a invocat că: - instanța de apel făcând concluzia că prin probele administrate de organul de urmărire penală nu a fost demonstrată vinovăția inculpatului Hristev Vladimir de comiterea infracțiunii imputate, nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins versiunile și probele acuzării; - fiind audiat la urmărirea penală și în instanța de fond, partea vătămată Corjan Gheorghe a declarat că: „la data de 21.01.2017, s-a apropiat de Hristev Vladimir și i- a spus să urce în mașină și să plece, dar acesta în loc să facă ce i s-a spus, a început să-l numească cu cuvinte necenzurate, după care i-a aplicat lovituri cu pumnii în fața și o lovitură cu piciorul în partea stângă a toracelui, partea de jos, de la început nu a simțit nimic, dar mai târziu a începui să-l doară. Atunci el l-a apucat pe Hristev Vladimir de picior și au căzut ambii jos. Corjan Gheorghe indicând că a căzut în fund, 14 iar Hristev Vladimir pe spate, el s-a ridicat, dar Hristev Vladimir era culcat jos și a observat că fiica sa era în drum, astfel, cu soția sa l-au ridicat pe inculpat de jos și l- au dus la automobil și i-au spus să plece, însă acesta a început să urle”; După cazul dat a menționat că avea dureri și a trecut renghenul la 23.01.2017, s- au dus la medicul legist și ceva nu se cunoștea pe renghen și la 01.02.2017 a trecut suplimentar și sa constatat că avea fracturată o coastă în regiunea unde a fost lovit cu piciorul de către Hristev Vladimir; - martorul Corjan Maria a declarat că: ”în acea zi Hristev Vladimir l-a numit pe soțul cesteia Corjan Gheorghe, cu cuvinte necenzurate. Corjan Gheorghe îi spunea acestuia să se liniștească și îi zicea să se urce în mașină și să plece, dar Hristev Vladimir în loc să plece îl numea mai departe, apoi s-a apropiat și i-a aplicat lui Corjan Gheorghe o lovitură cu pumnul în față. Hristev Vladimir l-a lovit pe soțul ei cu piciorul în partea stângă a corpului. Astfel, Corjan Gheorghe l-a apucat pe Hristev Vladimir de picior și au căzut ambii jos, Corjan Gheorghe a căzut în fund, iar Hristev Vladimir pe spate. Soțul acesteia a fost cu piciorul de către Hristev Vladimir în coastă, iar Corjan Gh. A comunicat că îl doare când ei erau în casă. Luni s-au dus la spital și au aflat că coasta a fost ruptă”; - martorul Corjan Olesea. fiind audiată în instanța de fond a declarat că: ”Hristev Vladimir când l-a văzut pe Corjan Gheorghe a început a-l numi cu cuvinte urâte. Corjan Gheorghe îi spunea acestuia să urce în mașină și să plece acasă la el, dar Hristev Vladimir în loc să plece îl numea mai departe, apoi sa apropiat și i-a aplicat lui Corjan Gheorghe o lovitură cu pumnul în față. Hristev Vladimir l-a lovit pe tatăl acesteia cu piciorul în partea stângă a coastelor. După aceasta a văzut că poarta era deteriorată în partea de jos, de la bătăile în poartă era dezbătută tabla metalică. După cazul dat tatăl ei se jeluia că are dureri”; - partea vătămate și martorii care au fost prezenți la fața locului în momentul comiterii infracțiunii, fiind audiați de mai multe ori în cadrul urmăririi penale și în instanța de fond fiecare dată confirmau faptul aplicării loviturilor de către Hristev V. cu piciorul în regiunea toracelui a lui Corjan G. Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile lor din simplul motivul că martorii sunt rude cu partea vătămată și. respectiv cum rezultă din decizia, precum că sunt cointeresați în condamnarea lui Hristev V.; - instanța de apel nu a luat în considerație că toții martorii în prezenta cauza, cât a părții acuzării atât și a părții apărării, au fost audiați în condiții egale cu preîntâmpinarea de răspundere penală conform art.art.311, 313 Cod penal, că martorul Hristeva Emilia tot este cu ruda cu inculpatul, însă din motive neclare și chiar contradictoriii numai declarațiile părții vătămate și ale martorilor Corjan O. și Corjan M. au fost apreciate critic de către instanța de apel din motivele expuse supra, pe când numai ei erau martorii oculari evenimentelor care au avut loc la data de 21.01.2017, iar ceilalți martori cunosc circumstanțele cauzei din spusele inculpatului Hristev V. nefiind prezenți la fața locului; 15 - ce ține de argumentul instanței de apel că: ”..declarațiile părții vătămate Corjan Gheorghe sunt incoerente, contradictorie și se schimbă reieșind din rapoartele de constatare medico-legală și expertiză medico-legală, deoarece în cerere inițială Corjan G. a indicat că, la 21.01.2017 inculpatul Hristev V. l-a lovit cu pumnul în regiunea capului, iar versiunea părții vătămate Corjan Gheorghe că în rezultatul conflictului cu inculpatul el a suferit o fractură coastei a apărut abia la 07.02.2017, după întocmirea raportului constatării medico-legale nr.72 din 01.02.2017” (pag.29), e de menționat următoarele: Conform declarațiilor părții vătămate Corjan Gh., de la început după lovitură aplicată de către Hristev V. cu piciorul în regiunea toracelui el nu a simțit nimic, dar mai târziu a început să-l doară. Acest fapt a fost confirmat de către martorii Corjan O. și Corjan M. Declarațiile acestuia se confirmă, prin faptul că la data de 23.01.2017, când acesta s-a adresat la medic legist el a comunicat că are dureri în torace și că loviturile au fost aplicate de către fostul ginere pe obraz, cutia toracică. Astfel. în raportul de constatare nr.66 din 23.01.2017 (v.l. f.d.14). pe verso, este indicat că a fost prezentă și partea vătămată la efectuarea expertizei și în circumstanțele cauzei este indicat că: ”din spusele persoanei examinate rezultă că la data de 21.01.2017, ora 12:00, fostul ginere l-a lovit cu pumnul pe obraz, torace”, iar în compartimentul acuze se indică: ”Dureri în obraz, torace”. Astfel, partea vătămată, fiind în fața medicului legist, din start a comunicat că are dureri în regiunea cutiei toracice și că loviturile au fost aplicate inclusiv și în această regiunea. Acest fapt a fost confirmat și prin declarațiile expertului Marcu Gheorghe date în instanța de fond, aceasta a menționat că el a efectuat raportul de constatare în privința lui Corjan Gheorghe. La data de 23.01.2017 la prima examinare a indicat ce a depistat vizual. A declarat că partea vătămate i-a comunicat că îl doare toracele și i-a spus să meargă la radiolog, apoi a adus rezultatele și a primit îndreptare repetată. (vol. 11, f.d.5); - conform declarațiilor martorului Mudrenco Svetlana în luna ianuarie Corjan Gheorghe s-a adresat la medicul de familie cu leziuni corporale a cutiei toracice. La întrebarea ei de unde sunt leziunile respective, partea vătămată a comunicat că a fost bătut de ginerele său. Partea vătămată a fost trimis să treacă radiografia; - argumentul instanței de apel că declarațiile părții vătămate privind circumstanțele cauzării fracturii sunt contradictorii este unul neîntemeiat, or cum a fost indicat supra, partea vătămată inițial când s-a adresat la medic-legist a comunicat circumstanțele cauzei și că are dureri în regiunea cutiei toracice anume din cauza loviturilor aplicate la data de 21.01.2017. Cu atât mai mult, faptul că partea vătămată a avut fractură s-a confirmat și prin 2 examinări radiologice din 24.01.2017 și 01.02.2017. respectiv argumentul instanței că versiunea părții vătămate că el a suferit o fractură coastei a apărut la 07.02.2017, contravine materialelor cauzei și probelor cercetate, or cum a fost menționat supra partea vătămată permanent comunica despre 16 prezența durerilor în cutia toracică și prima radiografia a fost efectuată la data de 24.01.2017 (prima zi lucrătoare după incident).

La recursul declarat, în temeiul art. 431 alin. (11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Covaliov Vitali în numele inculpatului, prin care a indicat că nu sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii penale lui Hristev Vladimir de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, lipsesc probe pertinente, obiective și veridice care ar confirma comiterea infracțiunii, astfel, urmează ca instanța de recurs să respingă recursul declarat, fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul în baza actelor din dosar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție declară că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023) și a declarat recursul în termen. Conform prevederilor art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023, pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Potrivit prevederilor art. 433 alin. (1) Cod de procedură penală, (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), dacă este considerat admisibil, un complet din 3 judecători examinează recursul în fond. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), judecând recursul instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, în vigoare la data judecării cauzei în instanța de apel, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s- a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, completul de judecată menționează, că hotărârile pronunțate 17 de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Completul de judecată stabilește ca pentru declararea recursului, recurentul a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume cazurile când „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, completul de judecată reține că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și-a găsit confirmarea în cauza dată, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, deoarece la o nouă rundă a procedurilor de judecare a cauzei în ordine de apel, nu au fost respectate pe deplin prevederile Codului procesual penal cu privire la rejudecarea cauzei. Completul de judecată ține să menționeze că potrivit art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului. În conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Completul de judecată constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, întrucât decizia contestată nu conține motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată. Având în vedere prevederile legale citate, completul de judecată remarcă, că în decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 24 noiembrie 2020, prin care a fost dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, au fost evidențiate erorile care urmau a fi înlăturate de către instanța de apel la o nouă rejudecare, însă aspectele evidențiate au fost lăsate fără soluționare sau examinate superficial. Instanța de recurs prin decizia din 24 noiembrie 2020 a casat total decizia instanței de apel și a dispus rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, motivând prin faptul că: ”..admițând apelurile declarate și ajungând la concluzia că inculpatul Hristev Vladimir urmează a fi achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod penal, instanța de apel a statuat că prima instanță a stabilit eronat circumstanțele de fapt și de drept, situația de fapt reținută de instanța de fond nu corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate incorect. În acest sens Colegiul penal accentuează că instanța de apel a omis din vedere 18 faptul că potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 56 d din 08.02.2017, părții vătămate Cojan Gheorghe, i-au fost cauzate leziuni corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată, sub formă de fractura coastei IX confirmată prin două examinări radiologice din 24.01.2017 și 01.02.2017 (f.d.75, vol. I). Mai mult, Colegiul penal lărgit atestă și faptul, că instanța de apel făcând trimitere la declarațiile martorilor Corjan Maria, Corjan Olesea, a reținut doar secvențe din declarațiile acestora, limitându-se la mențiuni neclare, confuze și sumare, care în opinia sa, ar proba decizia adoptată, or, aceste aspecte, urmau a fi verificate minuțios de către instanța de apel. Astfel, concluziile instanței de apel formulate poartă un caracter generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, iar așa cum examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție. Instanța de apel, contrar prevederilor art.101 Cod procedură penală, nu și-a motivat eficient soluția privind respingerea probelor administrate de către acuzarea de stat – declarațiile părții vătămate Corjan Gheorghe, declarațiile martorilor Corjan Maria, Mudrenco Svetlana, Corjan Olesea, care atestă cadrul probator al părții acuzării, acestea în cumul și în coroborare cu ordonanța din 07.02.2017 de începere a urmăririi penale (f.d.1, vol. I); procesul-verbal din 06.02.2017 privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii rezonabile privitor la o infracțiune comisă (f.d.5, vol. I); cerere din 21.01.2017 de la Corjan Gheorghe (f.d.7, vol. I); procesul-verbal din 21.01.2017 de cercetare la fața locului, cu anexă planșă fotografică (f.d.9-10, vol. I); raportul de constatare nr. 66 din 23.01.2017 (f.d.14, vol. I); raportul de constatare nr. 72 din 01.02.2017, fiind indicat că la Corjan Gheorghe s-a constatat: fractura coastei IX confirmată prin două examinări radiologice din 24.01.2017 și 01.02.2017, care conform regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale se califică medico-legal ca vătămare corporală medie, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată. Aprecierea cu certitudine a mecanismului și timpului apariției vătămărilor corporale este imposibilă, însă categoric nu exclude apariția lor în timpul și circumstanțele relatate de victimă (f.d.18, vol. I); raportul de constatare nr.62 din 24.01.2017 (f.d.25, vol. I); raportul de constatare nr.67 din 23.01.2017 (f.d.30, vol. I); procesul-verbal din 07.02.2017 de consemnare a plângerii (f.d.32-34, vol. I); procesul-verbal din 07.02.2017 de audiere a părții vătămate Corjan Gheorghe (f.d.37-38, vol. I); procesul-verbal din 07.02.2017 de recunoaștere în calitate de parte civilă (f.d.42-43, vol. I); procesul-verbal din 07.02.2017 de audiere a martorului Corjan Maria (f.d.44-45, vol. I); procesul-verbal din 07.02.2017 de audiere a martorului Corjan Olesea (f.d.49-50, vol. I); materiale caracterizante în privința lui Hristev Vladimir (f.d.65, 67, 69, 71, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr.56d din 08.02.2017, în care la concluzii este menționat că, la Corjan Gheorghe s-a constatat: fractura coastei IX confirmată prin două examinări radiologice din 24.01.2017 și 19 01.02.2017, care conform regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale se califică ca vătămare corporală medie, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată. Aprecierea cu certitudine a mecanismului și timpului vătămărilor corporale menționate este imposibilă, însă categoric nu se exclude apariția lor în timpul și circumstanțele relatate de victimă (f.d.75, vol. I); procesul-verbal din 28.03.2017 de audiere a martorului Mudrenco Svetlana (f.d.95- 97, vol. I); procesul-verbal din 22.03.2017 de audiere a martorului Corjan Maria (f.d.98-99, vol. I). Instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate.” La rândul său, instanța de apel aflându-se la a doua rundă a procedurilor, a respins ca neîntemeiat apelul declarat de către procuror și a admis apelurile declarate de către inculpat și avocatul Dandeș V. în numele inculpatului, a casat sentința și a pronunțat o hotărâre nouă prin care inculpatul a fost achitat, pe motiv că fapta inculpatului nu conține elementele infracțiunii, deși instanța de recurs a sesizat că: „la soluționarea cauzei urmează să se țină cont că instanța de apel a omis din vedere faptul că potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 56 d din 08.02.2017, părții vătămate Corjan Gheorghe, i-au fost cauzate leziuni corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată, sub formă de fractura coastei IX confirmată prin două examinări radiologice din 24.01.2017 și 01.02.2017 (f.d.75, vol. I) și că instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate”. Totodată, completul de judecată mai invocă că instanța de apel a indicat că Corjan Gheorghe în cererea inițială depusă la 21.01.2017 la Inspectoratul de Poliție, solicită a trage la răspundere pe fostul concubin al fiicei, Hristev Vladimir, care a fost la ei acasă și i-a aplicat mai multe lovituri în regiunea feței și apoi a deteriorat portița casei de locuit (vol. I, f.d. 7), însă instanța de apel a ignorat procesul – verbal de audiere a victimei din aceiași dată – 21.01.2017 (vol. I, f.d. 11) unde partea vătămată fiind audiat a descris pe lung situația și a declarat că: „… el a început să mă numească cu cuvinte necenzurate apoi a început să mă lovească cu pumnii pe diferite părți ale corpului… ”. În continuare, completul de judecată constată că, instanța de apel indicând concluziile din Actul de examinare medicală nr. 66 din 23.01.2017 a omis să indice și faptul că la circumstanțele cazului, expertul a indicat că: ”din spusele persoanei rezultă că la 21.01.2017, ora 12:00, fostul ginere m-a lovit cu pumnul pe obraz, torace”. Conform actului de examinare medicală nr. 72 din 01 februarie 2017, este indicat, că la Corjan Gheorghe au fost depistate: fractura coastei IX confirmată prin două examinări radiologice din 24.01.2017 și 01.02.2017, care conform regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale se califică ca vătămare 20 medie, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată. Aprecierea cu certitudine a mecanismului și timpului apariției vătămărilor corporale este imposibilă, însă categoric nu se exclude apariția lor în timpul și circumstanțele relatate de partea vătămată. (vol. 1, f.d. 18). Astfel, completul de judecată constată că nu rezistă criticii concluzia instanței de apel precum că: „ declarațiile părții vătămate Corjan Gheorghe sunt neconsecutive, contradictorii și se schimbă în dependență de actul de examinare medicală și raportul de expertiză, deoarece în cererea inițială Corjan Gh. a indicat, că pe 21.01.2017 inculpatul Hristev V. l-a lovit cu pumn în regiunea feței, iar versiunea pătimitului Corjan Gh. precum, că în urma conflictului inculpatul i-a fracturat coasta, apare tocmai pe 07.02.2017, după actul de examinare medicală efectuată nr. 72 din 01.02.2017 (vol. 1 f.d. 18). Cu atît mai mult, în Actul de examinare medicală nr. 72 din 01.02.2017 este indicat clar, că aprecierea cu certitudine a mecanismului și timpului apariției leziunilor corporale este imposibilă”. Mai mult, completul de judecată constată că declarațiile părții vătămate Corjan Gheorghe sunt consecutive, ne fiind contradictorii, or, atât la urmărire penală, cât și în cadrul primei instanțe și instanței de apel, ultimul a indicat că a fost lovit în față și în torace (vol.I, f.d.11; vol.I, f.d.14; vol.I, f.d.37; vol.I, f.d.39; vol.I, f.d.190-193; vol.II, f.d.116). În continuare, completul de judecată conchide că instanța de apel greșit a concluzionat că declarațiile martorului Corjan Maria sunt contradictorii, neconsecutive și nu coroborează cu materialele cercetate ale cauzei, din care motiv nu pot fi puse la baza sentinței. Completul de judecată susține că instanța de apel contradictoriu a apreciat critic declarațiile martorilor Corjan Maria și Corjan Olesea pe motiv că sunt rudele părții vătămate, însă a pus la baza soluției de achitare declarațiile martorului Hristeva Emilia care nu a fost martor ocular și este rudă cu inculpatul. Astfel, completul de judecată constată că, instanța de apel a ignorat prevederile art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, în conformitate cu care, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului, și nu a ținut cont de indicațiile instanței de recurs din decizia de desființare a deciziei din 09 martie 2020 a instanței de apel. În consecință, completul de judecată atestă că instanța de apel a emis o decizie ignorând prevederile 436 alin. (2) Cod de procedură penală, fără a clarifica aspecte esențiale descrise supra, prin ce a fost afectată decizia adoptată, or, decizia instanței de apel nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția – temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, astfel recursul declarat urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanța de apel în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele 21 acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în apeluri și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile declarate, nominalizate și în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, în baza probelor cercetate în ședința de judecată a instanței de apel, cu respectarea cerințelor art. 414, 415 Cod de procedură penală, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu și echitabil, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, conformă cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Conducându-se de prevederile art. 433 alin. (1), 435 alin. (2) lit. c) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul declarat de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia Oficiul Central, Sîrbu Lilia, casează total decizia din 15 iunie 2022 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat, în cauza penală privindu-l pe Hristev Vladimir XXXXX și dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Președinte Talpă Boris Judecători Daguța Sergiu Eremciuc Ghenadie 22