ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.05.2022

1ra-130/2022 — art. 264 prim alin. 4 CP

HOTĂRÂRE
24.05.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 prim alin. 4 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-130/2022 — art. 264 prim alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-130/2022

1-20131740-01-1ra-27012022

11 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Diaconu Iurie, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Gheorghieva Feodora, prin

care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Comrat din 17 martie 2021 și deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 19 octombrie 2021, în cauza penală în

privința lui

Gheorghiev Vasili Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

Gheorghiev Vasili a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2641 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i s-a

stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită, a adăugat parțial pedeapsa

neexecutată numită inculpatului Gheorghiev Vasili prin decizia Curții de Apel Comrat

din 28.02.2018, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 3 ani și 5 luni închisoare, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.

În temeiul art. 90 alin. (1), (2), (10) Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a

fost suspendată condiționat pentru o perioadă de probațiune de 4 ani.

Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Vasili, fiind persoană privată de dreptul de a conduce mijloace de transport în temeiul

1

deciziei Curții de Apel Comrat din 28.02.2018, aproximativ la orele 07:05 min., aflându-

se la volanul mijlocului de transport de model „ERAZ” cu n/î xxx și deplasându-se pe

str. Lenin în mun. Comrat, a fost oprit de angajații secției de patrulare „SUD” ai

Inspectoratului Național de securitate publică MAI a Republicii Moldova.

Ca urmare a faptului de verificare a actelor cet. Gheorghiev Vasili, la colaboratorii

de poliție au apărut suspiciuni precum că acesta se află în stare de ebrietate alcoolică,

ultimului i s-a propus să treacă testarea pentru a constata concentrarea alcoolului în aer

evaporat cu alcotester. La aceasta Gheorghiev Vasili, fiind avertizat de răspunderea

penală pentru refuzul, punerea rezistenței sau eschivarea de la trecerea procedurii de

testare alcoolscopică, în încălcarea pct. 11 lit. j) din Hotărârea cu privire la aprobarea

Regulamentului circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din

13.05.2009, cât și a art. 33 al. (3) lit. c) din Legea privind securitatea traficului rutier nr.

131-XVI din 07.06.2007 care îl obligă pe conducătorul mijlocului de transport la cerința

colaboratorului de poliție de a trece procedura de testare alcoolscopică și, în cele din

urmă, la necesitate, a examenului medical cu prelevarea de probe biologice în vederea

constatării stării de ebrietate, a substanțelor narcotice sau medicamentelor cu un efect

similar, s-a eschivat de a trece procedura de testare alcoolscopică.

Astfel, prin acțiunile sale Gheorghiev Vasili a comis infracțiunea prevăzută de art.

2641 alin. (4) Cod penal, eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la testarea

alcoolscopică, săvârșită de către o persoană care este privată de dreptul de a conduce mijloace de

transport.

oficiul Comrat Tean N., prin care a solicitat casarea sentinței și adoptarea unei noi

hotărâri prin care inculpatul Gheorghiev Vasili să fie recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă

de închisoare pe un termen de 3 ani și 5 luni cu executarea acesteia în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijlocoace de transport pe un termen

de 5 ani.

3.1. În motivarea cererii de apel a menționat că, sentința în cauză este nemotivată

în partea aplicării față de inculpat a prevederilor art. 90 Cod penal, din motiv că aplicarea

acestor prevederi nu corespunde gravității faptei comise. Mai mult decât atât, inculpatul,

realizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, intenționat, știind că se află la

executarea termenului probațiunii, a comis o infracțiune intenționată. Fapt ce determină

aplicarea față de Gheorghiev Vasili a unei pedeapse sub formă de închisoare cu executare

reală. Prin aceasta se va asigura atingerea scopului restabilirii echității sociale, corectării

și reeducării celui vinovat, cât și prevenirii comiterii de noi infracțiuni.

2

a fost respins, ca nefondat, apelul procurorului, cu menținerea sentinței.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond, la

numirea inculpatului Gheorghiev Vasili a pedepsei penale definitive sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani și 5 luni, cu aplicarea față de acesta a condamnării cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei potrivit art. 90 Cod penal, pe o perioadă

de probațiune de 4 ani, a ținut cont de toate circumstanțele la caz și anume, de datele

privind personalitatea inculpatului, precum că are antecedente penale, nu se află la

evidența medicului psihiatru și narcolog, se caracterizează negativ, este pensionar, cât și

prezența împrejurărilor atenuante și lipsa celor agravante, comportamentul acestuia în

timpul și după comiterea infracțiunii, corect a ajuns la concluzia privind netemeinicia

executării de către inculpat a pedepsei închisorii stabilite, întrucât corectarea și

reeducarea inculpatului este posibilă și fără izolare de societate.

Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Gheorghieva Feodora, care indicând temeiul

pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită

casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care să fie excluse

prevederile art. 90 Cod penal, din următoarele considerente:

La stabilirea pedepsei în privința inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii

incriminate, instanța nu a luat în considerare faptul că Gheorghiev Vasili a fost

condamnat anterior de două ori pentru infracțiuni similare, antecedentul penal nefiind

stins.

Astfel, prin sentința Judecătoriei Comrat din 10.07.2015 Gheorghiev Vasili a fost

condamnat în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă cu amendă în mărime de 500

u.c. cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

Executând pedeapsa conform sentinței date, Gheorghiev Vasili a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, și ținând cont de prevederile

art. 85 alin. (1) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 3 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5

ani, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, cu stabilirea perioadei de probațiune de

3 ani.

Ulterior, Gheorghiev Vasili a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care a și fost

condamnat în prezenta cauză penală.

Instanțele de fond aplicând prevederile art. 90 Cod penal, au stabilit cu prioritate

toate circumstanțele atenuante, dar nu au luat în considerare faptul că în timpul

executării pedepsei, săvârșește din nou infracțiuni similare. Faptul dat indică la aceea că

3

astfel de pedepse blânde, nu numai că nu dau efectul corespunzător asupra corectării lui

Gheorghiev Vasili, ci îl provoacă să comită din nou infracțiuni similare.

inculpatul Gheorghiev Vasili a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului

declarat de către procuror, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil,

deoarece soluția instanței de apel privind menținerea sentinței este corectă și întemeiată.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la

adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul penal lărgit atestă că procurorul

a indicat drept temei pentru declararea recursului art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs

și temeiul de casare nominalizat, Colegiul penal lărgit constată că criticile aduse de către

titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

4

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea

în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea

în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de

procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe deplin

de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.

Așadar, din conținutul recursului declarat, rezultă că recurentul critică hotărârile

judecătorești privitor la aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod

penal, din considerentul că concluziile instanțelor de fond în această parte sunt greșite,

deoarece în speță sunt prezente circumstanțe care denotă iraționalitatea dispunerii

suspendării executării pedepsei cu închisoare.

Analizând decizia instanței de apel sub aspectul menționat, în raport cu

circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel neîntemeiat a

menținut sentința primei instanțe, prin care s-a ajuns la soluția de a-i stabili inculpatului

Gheorghiev Vasili o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării acesteia.

Or, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele stabilite

de lege, de care sunt obligate să se conducă instanțele de judecată la aplicarea fiecărei

pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Instanțelor de judecată, legea penală

le acordă o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării

pedepsei penale, luând în considerație caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, persoana celui vinovat, circumstanțele ce atenuează sau agravează

răspunderea, ținând cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Potrivit actelor dosarului, cauza penală a fost judecată pe baza probelor

administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală.

La capitolul stabilirii tipului pedepsei inculpatului, instanțele de fond au

menționat că au ținut cont de personalitatea inculpatului, gravitatea faptei comise,

stabilindu-i, cu aplicarea prevederilor art. 85 Cod penal, pedeapsa definitivă sub formă

de închisoare pe un termen de 3 ani și 5 luni, cu suspendarea executării acesteia pe o

perioadă de probațiune de 5 ani.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel,

menținând sentința primei instanțe în sensul aplicării art. 90 Cod penal, nu a motivat

5

complet și obiectiv soluția de individualizare a executării pedepsei, or, aceasta urma să

efectueze o analiză completă și minuțioasă a personalității inculpatului.

Mai mult ca atât, se constată că la individualizarea pedepsei penale stabilite

inculpatului în prezenta speță, instanțele de fond nu au indicat motive clare ce au stat la

baza concluziilor privind posibilitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în raport

cu personalitatea inculpatului, care a comis o infracțiune cu intențieintenționată în

perioada de probațiune.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel face trimitere la prevederile art. 90

alin. (10) Cod penal, potrivit cărora ,,în cazul în care cel condamnat cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei săvârșite în perioada de probațiune, sau după caz, în termenul

de probă săvârșește o nouă infracțiune intenționată, instanța de judecată îi stabilește o pedeapsă

în condițiile art. 85 Cod penal, dacă, după caz, nu sunt aplicabile prevederile alin. (11) din

prezentul articol”, însă fără a se expune argumentat în acest sens referitor la aplicabilitatea

prevederilor menționate în prezenta speță.

Or, potrivit art. 85 alin. (1) Cod penal, dacă, după pronunțarea sentinței, dar înainte de

executarea completă a pedepsei, condamnatul a săvârșit o nouă infracțiune, instanța de judecată

adaugă, în întregime sau parțial, la pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a

pedepsei stabilite de sentința anterioară.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că instanțele de fond analizând condițiile

privind aplicarea art. 90 Cod penal, insuficient a abordat personalitatea inculpatului

Gheorghiev Vasili, ce reprezintă condiția esențială care urma a sta la originea

concluziilor privind iraționalitatea executării reale a pedepsei cu închisoare, or, deși

anterior, încălcând legislația penală, în urma căreia i s-a aplicat o pedeapsă cu

suspendarea condiționată a executării acesteia, Gheorghiev Vasili nu a stat pe calea

corijării și a comis o nouă infracțiune în domeniul transportului.

În aserțiunea dată, Colegiul penal lărgit constată, că instanțele de fond la

motivarea soluției privind individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului

Gheorghiev Vasili nu au ținut cont de aceste aspecte, iar în consecință decizia instanței

de apel urmează a fi casată total, cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în

alt complet de judecători.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, și ținând

cont de motivele invocate în apel și dispozițiile expuse la pct. 7 al prezentei decizii, să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art. 414,

417 Cod de procedură penală.

6

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura UTA

Găgăuzia, oficiul Central, Gheorghieva Feodora, casează total decizia Colegiului judiciar

al Curții de Apel Comrat din 19 octombrie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Gheorghiev Vasili Xxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 24 mai 2022.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Diaconu Iurie

Boico Victor

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-12-22
0,96
1ra-1868/2021 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP
Dosarul nr. 1ra-1868/2021 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 10 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Toma Nadejda a examinat adm
CSJ 2022-12-27
0,96
1ra-1325/2022 — 27, 187 alin. 2 lit. f CP
Dosarul nr. 1ra-1325/2022 1-21138287-01-1ra-25082022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 21 noiembrie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte –Toma Nadejda, Ju
CSJ 2023-01-31
0,96
1ra-1271/2022 — art. 27, 362 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1271/2022 l-19063547-01-lra-19082022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 05 decembrie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte - Toma Nadejda, Judecători - Guzun Ion, Diaconu Iurie,
CSJ 2023-10-19
0,96
1ra-1296/2022 — art. 152 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra – 1296/2022 1-17015679-01-1ra-23082022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 octombrie 2023 mun. Chişinău Curtea Supremă de Justiţie Completul de judecată în componenţa: Preşedinte – Talpă Boris, Jud
CSJ 2023-02-03
0,96
1ra-1231/2022 — art. 151 alin. 1; 179 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1231/2022 1-21096769-01-1ra-12082022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 21 decembrie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte - Toma Nadejda, Judecători - Guzun Ion şi Catan Liliana, exami
Sursă