1ra-1325/2022 — 27, 187 alin. 2 lit. f CP

1ra-1325/2022 — 27, 187 alin. 2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1325/2022

1-21138287-01-1ra-25082022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

21 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor dosarului, recursurile

ordinare declarate de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, sediul

Central, Gheorghieva Fedora și de către avocatul Izvecov Igor în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat

din 28 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui

Marcov Vadim XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 17.09.2021 – 28.10.2021.

Instanța de apel: 22.11.2021 – 28.04.2022.

Instanța de recurs: 25.08.2022 – 21.11.2022.

A C O N S T A T A T :

2021, pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, Marcov Vadim a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de articolele 27, 187 alin. (2) lit. f) Cod penal și

condamnat în baza acestei legi la o pedeapsă sub formă de privațiune de

libertate pe termen de 4 (patru) ani, cu executare în penitenciarul de tip

semiînchis, fără aplicarea amenzii.

În baza art. 90 alin. (1) și (2) Cod penal, pedeapsa stabilită inculpatului s-

a dispus a nu fi executată, dacă în termenul de probațiune de 5 (cinci) ani

stabilit de instanță, inculpatul Marcov Vadim nu va comite o nouă

infracțiune, cu respectarea condițiilor de probațiune, va îndreptăți încrederea

ce i s-a acordat.

A fost admisă acțiunea civilă, declarată de către partea vătămată Ceban

Valentina împotriva lui Marcov Vadim privind recuperarea prejudiciului

material și moral cauzat prin infracțiune și s-a dispus a fi încasat de la

Marcov Vadim în beneficiul părții vătămate Ceban Valentina suma de 1 400

(o mie patru sute) lei, cu titlu de recuperare a prejudiciului material cauzat

prin infracțiune și suma de 10 000 (zece mii) lei, cu titlu de recuperare a

prejudiciului moral cauzat prin infracțiune.

1

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

constatat că, la data de 01.09.2021, undeva la orele 08:40, Marcov Vadim, aflându-

se în mun. Comrat pe str. Fedico, pe lîngă casa nr.28, conștientizând caracterul

infracțional al acțiunilor sale, acționând intenționat, din motive de profit, cu scopul

de sustragere deschisă a bunurilor altei persoane, a rupt de pe lanțugul de pe gâtul

cet. Ceban Valentina criciuliță de aur în valoare de 4 000 lei, după ce a încercat să

smulță din mâinile lui Ceban V. geanta pentru femei, în care se aflau telefon mobil de

model «SAMSUNG A30», în valoare de 4 000 lei și portmoneu cu mijloacele bănești

în sumă de 5 000 lei, ce pentru partea vătămată reprezintă proporții considerabile,

însă n-a putut duce pînă la capăt intenția sa infracțională, din motive care nu depind

de voința sa, din cauza opunerii de rezistență din partea părții vătămate, scăpând

criciuliță din aur la locul infracțiunii, a încercat să se ascundă de la fața locului,

fugind în direcție spre nord pe str. Pușkin, însă fiind prins de către persoana care

trecea Dimitroglo M., după ce reținut de organele de poliție.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Marcov

Vadim a comis infracțiunea prevăzută de art. 27, 187 alin. (2) lit. f) Cod penal

- tentativa de jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvîrșită cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

- procurorul Procuraturii UTA Găgăuzia, sediul Comrat, Victor Valentin,

prin care a solicitat casarea parțială a sentinței și emiterea unei noi hotărâri,

prin care Marcov Vadim să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de articolele 27, 187 alin. (2) lit. f) Cod penal și să-i fie stabilită

pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 ani și 4 luni, cu executarea acesteia

în penitenciar de tip semiînchis, fără aplicarea amenzii, cu luarea sub strajă

din sala ședinței de judecată, în rest, să fie menținută sentința;

- avocatul Izvecov Igor în numele inculpatului, prin care a solicitat

casarea sentinței și emiterea unei noi hotărâri în cauză, potrivit căreia lui

Marcov Vadim să i se stabilească pedeapsa sub formă de 3 ani și 4 luni

închisoare, iar cu aplicarea art. 90 Cod penal să i se stabilească termenul de

probațiune de 1 an.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, procurorul a invocat că:

- instanța de judecată aplicând inculpatului prevederile art. 90 Cod

penal, nu a luat în considerație gravitatea infracțiunii săvârșite, precum și alte

circumstanțe în cauză:

 infracțiunea a fost comisă în perioada termenului de probațiune

stabilit prin sentința Judecătoriei Cahul din 11.12.2019;

 aplicarea condamnării cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei și a termenului de probațiune nu a exercitat o influență

cuvenită asupra educației lui Marcov Vadim, deoarece chiar și

2

până la expirarea termenului de probațiune, Marcov Vadim a

comis 2 infracțiuni intenționate;

 instanța eronat a ținut cont de existența unei caracteristici pozitive

a inculpatului;

- doar aplicând pedeapsa cu închisoare cu executarea reală a acesteia,

inculpatul va putea să-și dea seama, în modul cuvenit, de gravitatea faptei

acestuia și vor fi atinse scopurile pedepsei penale de restabilire a echității

sociale, de corectare și resocializare a condamnatului, precum și de

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a

altor persoane.

3.2 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat

că:

- pedeapsa a fost prea aspră, deoarece inculpatul a fost recunoscut de

comiterea tentativei de infracțiune, pentru care fapt, în conformitate cu

cerințele art. 81 alin. (3) Cod penal, mărimea pedepsei nu putea depăși ¾ din

maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la art. 187 Cod penal;

- deoarece cauza a fost examinată în procedura prevăzută de art. 3641

Cod de procedură penală, limitele pedepsei se reduc cu o treime, în cazul

condamnării cu închisoare;

- procurorul a orientat instanța de judecată spre stabilire lui Marcov

Vadim a pedepsei cu închisoare pe termen de 3 ani și 4 luni.

2022 au fost respinse ca neîntemeiate cererile de apel declarate de către

procuror și de către avocatul Izvecov Igor în numele inculpatului și

menținută sentința fără modificări.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima

instanță a dat o calificare justă a faptei săvârșite de către inculpatul Marcov

Vadim, fiind recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

articolele 27, 187 alin. (2) lit. f) Cod penal și just a analizat probele prezentate

de către acuzatorul de stat.

Instanța de apel nu a stabilit temeiuri legale de a pune probe analizate de

prima instanță la îndoială, deoarece acestea, în întregul lor, corelează cu

materialele dosarului din motivul concludenții și veridicității lor și nu sunt

negate de însuși inculpat, la cererea căruia cauza a fost examinată în

conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală.

În decizie s-a menționat că, la stabilirea inculpatului Marcov Vadim a

pedepsei cu închisoare pe termen de 4 (patru) ani, cu aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal, prima instanță a ținut cont și a luat în considerație toate

circumstanțele în cauză, datele privind personalitatea inculpatului, și anume

că acesta are un antecedent penal nestins, nu se află la evidența medicului

narcolog sau psihiatru, și-a recunoscut vina, dar și existența circumstanțelor

3

atenuante și lipsa circumstanțelor ce ar agrava răspunderea, comportamentul

acestuia în timpul și după comiterea infracțiunii. S-a considerat că prima

instanță legal a ajuns la concluzia cu privire la inoportunitatea executării de

către vinovat a pedepsei stabilite cu închisoare, deoarece corectarea și

reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea acestuia de societate.

Instanța de apel a reținut că inculpatul a comis o infracțiune gravă, în

acțiunile ultimului nu se prevede recidiva stipulată la art. 90 alin. (4) Cod

penal și lipsesc condiții ce ar împiedica aplicarea în privința inculpatului a

condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Instanța de apel nu a fost de acord cu argumentele părții apărării cu

privire la necesitatea stabilirii inculpatului a pedepsei sub formă de 3 (trei)

ani și 4 (patru) luni închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal, și stabilirea

termenului de probațiune de 1 an, deoarece a constatat că Marcov Vadim,

fiind anterior de câteva ori tras la răspundere penală, nu a făcut pentru sine

concluzii cuvenite, nu s-a corectat și iarăși a comis o infracțiune.

Instanța de apel a rezumat că prima instanță întemeiat a ajuns la

concluzia cu privire la stabilirea inculpatului Marcov Vadim pe art. 27, 187

alin. (2) lit. f) Cod penal a pedepsei, cu aplicarea art. 90 Cod penal, a

termenului de probațiune de 5 (cinci) ani care este echitabilă, corespunde

scopurilor și sarcinilor stabilirii pedepsei penale, în legătură cu care fapt

instanța de apel nu a constatat temeiuri pentru a schimba pedeapsa stabilită.

A considerat neîntemeiat argumentul procurorului cu privire la faptul că

stabilirea față de inculpatul Marcov Vadim a pedepsei cu aplicarea art. 90

Cod penal nu va asigura pe deplin influența educațională asupra

condamnatului, cât și restabilirea echității sociale și corectarea vinovatului și

a statuat că mărimea și modul de executare a pedepsei stabilite de prima

instanță corespunde criteriilor generale de individualizare a pedepsei (art. 75

Cod penal) și este proporțională caracterului și gradului prejudiciabil al

infracțiunii și va da posibilitatea corectării și reeducării vinovatului, luând în

considerație principiul umanismului legii penale, prevăzut de art. 4 Cod

penal și prevederile art. 61 Cod penal, de asemenea, pentru atingerea

scopurilor pedepsei penale și prevenirea comiterii noilor infracțiuni, atât de

către inculpat, cât și alte persoane.

- procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, sediul Central, Gheorghieva

Fedora, prin care invocând incidența pct. 10) și 12) a dispozițiilor alin. (1) art.

427 Cod de procedură penal, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și

a sentinței, emiterea unei noi hotărâre prin care a-i stabili lui Marcov Vadim

pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. f) Cod

penal sub formă de 3 ani și 4 luni închisoare cu ispășirea pedepsei într-un

4

penitenciar de tip semiînchis, fără stabilirea amenzii și includerea în termenul

de executare a pedepsei termenul aflării inculpatului sub arest preventiv;

- avocatul Izvecov Igor în numele inculpatului, prin care invocând

incidența pct. 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal,

solicită admiterea spre examinare a recursului, casarea deciziei în partea

pedepsei, emiterea unei decizii noi, conform căreia lui Marcov Vadim să-i fie

stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 ani și 4 luni, cu aplicarea

art. 90 Cod penal, stabilirea perioadei de probațiune de 1 an.

5.1 În susținerea recursului, procurorul invocă că:

- pedeapsa aplicată inculpatului Marcov Vadim este prea blândă, iar

instanțele de judecată în mod prioritar au stabilit pentru sine toate

circumstanțele atenuante în privința inculpatului și nu au luat în considerare

în mod corespunzător datele ce țin de personalitate ultimului, ca persoană

predispusă la comiterea infracțiunilor și anume:

- prin sentința Judecătoriei Cahul din 11.12.2019, prin care Marcov

Vadim a fost condamnat pe art. 369 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa - 3

ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal, stabilirea termenului de

probațiune de 2 ani;

- prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 22.02.2021, prin

care Marcov Vadim a fost condamnat pe art. 217 alin. (2) Cod penal la 4 ani

de închisoare, iar în baza art. 85 Cod penal i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă sub formă de 3 ani și 1 lună de închisoare, cu executarea pedepsei

într-un penitenciar de tip semiînchis (măsura de constrângere în privința

inculpatului - obligarea de a nu părăsi localitatea a fost menținută până la

intrarea sentinței în vigoare).

- inculpatul a comis infracțiunea pe cauza dată la expirarea a 6 luni de la

pronunțarea ultimii sentințe în privința sa (22.02.2021), ceea ce indică în mod

cert necesitatea aplicării pedepsei reale întru corectarea și reeducarea

inculpatului;

- pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă, și nu va contribui la

atingerea scopului pedepsei penale de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni;

- instanțele au ignorat, de asemeni și faptul că inculpatul nu a recuperat

și nici nu a încercat să recupereze prejudiciul cauzat părții vătămate prin

infracțiune.

5.2 În susținerea recursului, apărătorul inculpatului invocă următoarele:

- inculpatului Marcov Vadim urmează a-i fi aplicată pedeapsa cu

închisoare pe un termen de 3 ani și 4 luni, cu aplicarea art. 90 Cod penal și

stabilirea perioadei de probațiune de 1 an, în temeiul articolelor 4, 5, 7, 81

alin. (3), 90 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală;

- Marcov Vadim benevol a reparat prejudiciul părții vătămate în mărime

5

de 11 400 lei.

penal lărgit concluzionează, că acestea urmează a fi admise, din următoarele

considerente:

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul instanța este în drept să admită recursul, să caseze total sau

parțial hotărârea atacată și să dispună rejudecarea de către instanța de apel,

în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Din norma supra menționată rezultă că, instanța de recurs poate să

intervină în soluția instanței de apel, inclusiv să o caseze total, în cazul

constatării comiterii erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri

ilegale.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele

temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală.

Din conținutul art. 427 Cod de procedură penală, rezultă că temeiurile

pentru recursul ordinar declarat împotriva deciziei instanței de apel nu pot fi

decât de drept, fiind determinate expres de lege.

La caz, din conținutul recursurilor declarate în speță, rezultă că acestea

se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) și 12) Cod de procedură

penală, potrivit cărora, 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale; 12) nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată că, deși procurorul invocă

temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură

penală, însă solicitarea recurentului nu este motivată prin prisma temeiului

indicat, motiv din care nu se va expune asupra acestui temei.

Mai mult, Colegiul penal lărgit atestă că, în esență, recurenții sunt de

acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu

încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și critică decizia instanței de apel,

în principal, cu referire la pedeapsa stabilită.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate

în recursuri și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit

constată că criticile aduse de către titularii cererilor de recurs, parțial și-au

găsit confirmare în speța dedusă judecății.

Potrivit art. 414 alineatele (1) și (5) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod

6

de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă și temeiurile de

fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum

și motivele adoptării soluției date.

Articolul 61 Cod penal stipulează că, pedeapsa penală este o măsură de

constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se

aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvîrșit

infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. Pedeapsa are drept

scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum

și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor

persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să

înjosească demnitatea persoanei condamnate. Totodată, conform prevederilor art.

75 alin. (1) și (2) Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a

prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului

cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia. În cazul alternativelor de pedeapsă prevăzute pentru

infracțiunea săvîrșită, pedeapsa cu închisoare are un caracter excepțional și se aplică

atunci cînd gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului fac necesară

aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o altă pedeapsă este insuficientă și nu și-ar atinge

scopul.

La caz, Colegiul menționează că concluzia de aplicare a pedepsei cu

închisoarea pe un termen de 4 (patru) ani, cu executare în penitenciarul de tip

semiînchis, fără aplicarea amenzii, cu aplicarea prevederilor art. 90 alin. (1) și

(2) Cod penal, și stabilirea termenului de probațiune de 5 (cinci) ani este

neîntemeiată.

Verificând materialele dosarului în raport cu argumentele expuse în

recursul procurorului, se constată că instanța de apel nu a luat în considerare

în mod corespunzător datele referitoare la antecedentele penale ale

inculpatului Marcov Vadim, respectiv, nu a acordat deplină eficiență

prevederilor articolelor 84, 85 Cod penal.

Colegiul penal lărgit atestă că, Marcov Vadim prin sentința Judecătoriei

Cahul din 11.12.2019 a fost condamnat în baza art. 369 alin. (2) lit. c) Cod

penal, la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal, fiindu-i

stabilit termenul de probațiune de 2 ani.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 22.02.2021,

Marcov Vadim a fost condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal la 4 ani

închisoare. În conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal, pedeapsa

stabilită prin sentința din 11.12.2019 a fost adăugată parțial la pedeapsa

7

aplicată prin noua sentință, fiindu-i stabilită lui Marcov Vadim pedeapsa

definitivă sub formă de 3 ani și 1 lună de închisoare, cu executarea pedepsei

într-un penitenciar de tip semiînchis.

Colegiul penal lărgit atrage atenția că, la pronunțarea sentinței în speță

(28 octombrie 2021) prima instanță nu a ținut cont că exista deja o sentință de

condamnare a lui Marcov Vadim (22 februarie 2021), iar instanța de apel,

fiind investită cu rolul de a judeca prezenta cauza penală, a menținut

sentința, repetând erorile comise de prima instanță.

Astfel, instanțele inferioare incorect au aplicat la caz pedeapsa

inculpatului, nu au ținut cont de condamnările anterioare, de faptul că

Marcov Vadim are deja sentință cu executare reală a pedepsei închisorii.

Instanța de apel nu a dat răspuns motivat la argumentele procurorului din

apel, privind existența altor sentințe de condamnare a lui Marcov Vadim.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal lărgit consideră că, instanța de

apel nu a motivat complet și obiectiv soluția de individualizare a pedepsei,

ajungând la o concluzie eronată, întrucât nu a efectuat o analiză completă a

tuturor circumstanțelor necesare individualizării pedepsei, inclusiv

personalitatea acestuia.

Deși, instanța de apel a reținut în textul deciziei că inculpatul Marcov

Vadim are un antecedent penal nestins, neclar, iar în consecință eronat a

constatat că „la caz lipsesc condiții ce ar împiedica aplicarea în privința inculpatului

a condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei”, fără a fi

menționat din care considerente această cirsumstanță nu joacă careva rol la

individualizarea și numirea pedepsei.

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că și soluția instanțelor de fond de

aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal este nemotivată, deoarece la

individualizarea pedepsei inculpatului Marcov Vadim, instanțele urmau a

analiza mai amănunțit persoana inculpatului și a ține cont de condamnările

anterioare ale ultimului.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că în prezenta

speță și-a găsit confirmare temeiul pentru recurs invocat atât de către

procuror, cât și de către partea apărării, prevăzut la pct. 10) alin. (1) al art. 427

Cod de procedură penală și temeiul prevăzut la pct. 6) al aceluiași articol,

constatat de către instanța de recurs, pe motiv că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Din aceste considerente, se impune soluția de casare a deciziei instanței

de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de

recurs.

8

erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei

de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de

procedură penală, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care

să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura

UTA Găgăuzia, sediul Central, Gheorghieva Fedora și de către avocatul

Izvecov Igor în numele inculpatului, casează total decizia Colegiului judiciar

al Curții de Apel Comrat din 28 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui

Marcov Vadim XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 27 decembrie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

9