1ra-2104/2021 — art. 141 alin. 2; 362 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 iulie 2019, Hliustov Victor XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute la: - art. 141 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis; - art. 362 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Hliustov Victor, o pedeapsă definitivă sub 1 formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A fost respins ca fiind neîntemeiat, demersul procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 9 379,65 lei, formate din salariul procurorului: 7 zile a câte 667 lei fiecare, 4 zile câte 1 061 lei, salariul consultantului, două zile- 400 lei, consumabile 66,65 lei. 1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a reținut că Hliustov Victor fiind cetățean al Republicii Moldova, acționând împreună cu o persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, cât și alte persoane la moment neidentificate, aflându-se pe teritoriul țării și ulterior pe teritoriul Ucrainei, intenționat, având scopul violării integrității teritoriale a statului și subminării orânduirii constituționale a Republicii Ucraina, manifestat prin destabilizarea activității normale a organelor publice centrale ale statului cu participarea la dezmembrarea teritorială a Ucrainei prin declararea independenței regiunii separatiste Lugansk, în dauna suveranității Ucrainei, adică calității supreme de a fi independentă, de a se manifesta de sine stătător în relațiile cu alte state, de a elabora și promova politica sa internă și externă în conformitate cu interesele națiunii sale și de a exercita atribuțiile specifice puterii statale asupra teritoriului țării și populației ei, în dauna inviolabilității teritoriale, adică păstrării teritoriului țării, unității, inadmisibilității dezmembrării unei părți a acesteia, precum și în dauna securității de stat și a capacității de apărare a Ucrainei, adică protecției suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării, a regimului ei constituțional, a potențialului economic, tehnico-științific și defensiv, a drepturilor și libertăților legitime ale persoanei, împotriva activității informative și subversive a serviciilor speciale și organizațiilor străine, împotriva atentatelor criminale ale unor grupări, din interes material, în perioada lunilor decembrie 2014 - ianuarie 2015, urmărind scopul angajării și folosirii într-un conflict armat, l-au racolat și i-au asigurat transportarea cetățeanului Republicii Moldova, Cojocari Vitalie și altor persoane în curs de identificare, pentru a participa în calitate de mercenari în conflictul armat din estul Ucrainei, ultimul fiind înrolat în formațiunea militarizată ale autoproclamatei Republicii Populare Lugansk, în cadrul căreia, în scopul violării integrității teritoriale și subminării orânduirii constituționale a statului respectiv, manifestând și contribuind la secesionarea regiunii separatiste Lugansk, și la menținerea pretinselor statalități a entității statale indicate, nerecunoscute și autoproclamate, contra unei promise remunerări bănești de către Hliustov Victor, Cojocari Vitalie a participat în calitate de ostaș. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 141 alin. (2) Cod penal după indicii calificativi activitatea 2 mercenarilor, adică angajarea, sau altă asigurare a mercenarilor, precum și folosirea lor într- un conflict armat, în acțiuni militare sau în alte acțiuni violente orientate spre răsturnarea sau subminarea orânduirii constituționale ori violarea integrității teritoriale a statului. Tot el, urmărind scopul trecerii ilegale a frontierei de stat, fără a deține în acest sens acte permisive, și anume pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, în perioada anilor 2014-2018 a trecut ilegal frontiera de stat de mai multe ori prin zona viticolă din regiunea or. Basarabeasca, cu ulterioară deplasare spre localitatea Serpneova, Ucraina, continuându-și traseul deja mai departe, eludând astfel punctul de trecere a frontierei de stat și sustrăgându-se de la controlul efectuat la trecerea acesteia. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 362 alin. (1) Cod penal, adică trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova prin eludarea sau sustragerea de la controlul efectuat la trecerea acesteia.

Nefiind de acord cu sentința nominalizată, împotriva acesteia au declarat apel: - avocatul Proca Ion în numele inculpatului Hliustov Victor, care a solicitat casarea sentinței. În motivarea apelului, apărătorul a invocat că, nu este de acord cu sentința în partea individualizării pedepsei în baza art. 362 alin. (1) Cod penal, precum și în partea condamnării pentru infracțiunea prevăzută de art. 141 alin. (2) Cod penal. Astfel, apelantul a menționat că prima instanță nu a ținut cont de faptul că declarațiile martorului Cojocari Vitalie sunt contradictorii cu cele date la etapa urmării penale, dat fiind că acesta consumă substnțe narcotice și băuturi alcoolice, și în privința acestuia urmează a fi dispusă efectuarea unei expertize psihiatrice. La fel, actele parvenite de la SIS al RM și a organelor competente ale Ucrainei nu au nici un semn distinctiv, iar probele administrate nu dovedesc incontestabil comiterea infracțiunii prevăzute la art. 141 alin. (2) Cod penal; - inculpatul Hliustov Victor, care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03.07.2019, cu achitarea sa pe capătul de învinuire prevăzut la art. 141 alin. (2) Cod penal. În acest sens, inculpatul a invocat că nu este de acord cu sentința în partea condamnării în baza art. 141 alin. (2) Cod penal, deoarece nu a comis o asemenea faptă. Niciodată nu a fost în regiunile din Lugansk, iar martorul acuzării, Cojocaru Vitalie, a depus declarații care nu corespund realității.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2021 apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea senitnței fără modificări. A fost constatată deținerea lui Hliustov Victor în condiții de detenție contrare art. 3 3 CtEDO în Penitenciarul nr. 13 pe perioada 16.11.2018-03.07.2019 în calitate de prevenit. S-a redus pedeapsa aplicată inculpatului Hliustov Victor prin sentinta Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03.07.2019, urmare a constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului cu 228 zile. 3.1. Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel, verificând prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, probele administrate la etapa de urmărire penală, cercetate în prima instanță și verificate în instanța de apel, a constatat că instanța ierarhic inferioară a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare, și anume comiterea de către Hliustov Victor a infracțiunii prevăzute la art. 362 alin. (1) Cod penal, individualizată prin trecerea ilegală a frontierei de stat a Republicii Moldova, prin eludarea sau sustragerea de la controlul efectuat acesteia și art. 141 alin. (2) Cod penal, individualizată prin activitatea mercenarilor, adică angajarea, sau altă asigurare a mercenarilor, precum și folosirea lor într- un conflict armat, în acțiuni militare sau în alte acțiuni violente orientate spre răsturnarea sau subminarea orânduirii constituționale ori violarea integrității teritoriale a statului. Rezumând normele de drept în raport cu circumstanțele de fapt constatate, instanța de apel a ținut să menționeze că în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit în acțiunile inculpatului Hliustov Victor, prezența laturii obiective ale infracțiunii de trecere ilegală a frontierei de stat, acesta nu a negat fapta incriminată, vinovăția acestuia fiind confirmă inclusiv prin declarațiile martorului Carabajac Serghei, care fiind audiat în prima instanță, a relatat că, de el s-a apropiat Victor și așa a început a vorbi și el, l-a întrebat dacă poate să treacă ilegal peste frontieră, el pașaport nu avea și de asta și venise ca să-și perfecteze pașaportul. În acea perioadă i-a adus aminte că în tren au făcut cunoștință cu un grănicer de la Vamă când a satisfăcut serviciul militar în Basarabeasca și grănicerul i-a dat numărul lui de telefon ca să se întâlnească în Basarabeasca, a format numărul grănicerului pe nume Dmitrie, însă acest număr era inexistent și așa i-a spus lui Victor să plece ca de obicei, printre livezile de viță de vie care se află la hotar cu Ucraina. El i-a spus că nu poate să-și perfecteze pașaportul în legătură cu faptul nu are viză de domiciliu, a fost radiat de la fosta viza de domiciliu, casa fiind vândută și neavând o înregistrare permanentă, și aproximativ în jurul orelor 21.00 ei au plecat și a rămas acasă, mai bine spus nu că au plecat, dar tata i-a alungat, în principiu asta este tot. La întrebarea procurorului a comunicat că atunci când au plecat de acasă a înțeles că se îndreaptă în Ucraina, în regiunea Odessa. Vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de activitate a mercenarilor, se 4 confirmă și prin declarațiile martorului Cojocari Vitalie care a declarat că, atunci când a servit vin în ogradă a vorbit despre Donbas, dar nu ține minte la inițiativa cui a discutat referitor la regiunea Donbas. Hliustov i-a povestit despre Donbas el și l-a dus până acolo. Hliustov i-a povestit despre Donbas că se poate de făcut bani și anume ca să lupte acolo împotriva ucrainenilor. Nu ține minte toate nuanțele despre care i-a povestit Hliustov. În casa din Basarabeasca s-a vorbit despre câștigul care poate fi obținut acolo în Donbas dacă participi la război. Acolo s-a vorbit despre suma de 3 500 de dolari pe lună pentru a participa la lupte, dar cine și ce a vorbit nu ține minte. Până la acel moment nu a știut cât se poate de câștigat de la luptele din Donbas. Nu ține minte cine i-a spus cât se poate de câștigat din urma luptelor din Donbas. După ce a finisat să servească băuturi alcoolice a plecat în Lugansk regiunea Solnicinoe. Imediat în acea seară după ce au băut alcoolice, au mers la stația de stopare a trenurilor care se află în Basarabeasca, acolo s-au urcat în tren, în tren a urcat împreună cu Hliustov Victor și Serioja. S-au urcat acolo într-un tren de pasageri, nu aveau bani, s-au urcat în tren fără bani și treceau dintr-un vagon în altul pentru a evita de a achita taxa, și controlul vamal nu a trecut. S-au urcat în tren din RM și nu a trecut controlul vamal, fiind ajutat de fratele lui, Serioja. Nu ține minte cum i-a ajutat fratele Serioja să se eschiveze de la controlul vamal, crede că a vorbit cu cineva din moment ce li s-a permis să treacă frontiera. A comunicat că nu a văzut ca să vorbească cu cineva pentru a le permite să treacă peste frontieră. Cu trenul au ajuns până în Odessa, până în Odessa a ajuns împreună cu Hliustov și Serioja, după Odessa, Serioja s-a îndepărtat de ei și au rămas doar împreună cu Hliustov. În Odessa au mai băut băuturi spirtoase și cum au ajuns în Lugansk nu ține minte. În regiunea Lugansk de la Odessa au ajuns în poate două zile poate trei zile, dar în mai mult de două zile. Au ajuns în localitatea Solinicinoe, regiunea Lugansk. În Solinicinoe a ajuns împreună cu Hliustov. A ajuns în Solinicinoe și peste două zile s-a dus într-o companie el în altă companie. De la bază singur și-a luat armament, un cuțit, un automat și câteva grenade. Singuri și-au ales uniformele, tot de acolo de la acea bază, uniformele erau militare de camuflaj de culoarea nisipului, alte careva semne distinctive nu au avut, ulterior ca semn distinctiv au legat o panglică albă la mână, acesta era semnul distinctiv pentru persoanele care luptau pentru Lugansk, care luptau pentru Ucraina erau cu panglici galbene. S-a aflat pe acel teritoriu aproximativ o lună și iumătatea după care a primit o traumă la cap. Trauma în regiunea capului a primit-o pentru că a fost rănit în timpul războiului. Nu a stat acolo la spital, a stat aici la spitalul de Urgență din Chișinău, la spitalul din Chișinău a venit tot așa cu trenul. Pentru aceste acțiuni a fost condamnat, l-au luat de la aeroportul Republican. Totodată, declarațiile inculpatului privind nevinovăția lui în comiterea faptei penale se combate prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în sedința de judecată și anume, prin declarațiile martorilor nominalizați 5 supra și probele scrise cercetate în sedința de judecată. Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de trecerea ilegală a frontierei de stat a Republicii Moldova, precum si activitatea de mercenar, adică angajarea, instruirea, finanțarea sau altă asigurare a mercenarilor, precum și folosirea lor într-un conflict armat, în acțiuni militare sau în alte acțiuni violente orientate spre răsturnarea sau subminarea orânduirii constituționale ori violarea integrității teritoriale ale statului. Instanța de apel a mai ajuns la ferma convingere că la capitolul încadrării juridice a acțiunilor inculpatului, careva încălcări nu au fost identificate, iar în acest sens prima instanță corect a apreciat starea de fapt, și just a conchis asupra existenței în acțiunile lui Hliustov Victor a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 362 alin. (1) și art. 141 alin. (2) Cod penal. Sancțiunea art. 362 alin.(1) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de până la 750 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la 200 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani. Sancțiunea art. 141 alin.(2) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 10 la 15 ani. În contextul art. 76 Cod penal, circumstanțe atenuante în privința inculpatului Hlistov Victor nu au fost identificate. În contextul art. 77 Cod penal, circumstanțe agravante în privința inculpatului Hlistov Victor nu au fost identificate. Așadar, instanța de judecată la individualizarea, stabilirea categoriei pedepsei inculpatului Hliustov Victor a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal; de gravitatea infracțiunilor săvârșite, art. 362 alin. (1) Cod penal, fiind atribuit la categoria infracțiunilor ușoare, iar art. 141 alin. (2) Cod penal, fiind atribuit la categoria infracțiunilor deosebit de grave; de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție; de personalitatea inculpatului, care nu a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 141 alin. (2) Cod penal și care anterior a fost judecat. Având drept reper, circumstanțele constatate mai sus, instanța de apel a menționat că anume această pedeapsă este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de către inculpat, iar pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptelor comise de către acesta, cât și personalitatea celui din urmă. La data de 24.07.2020, Hliustov Victor a depus o plângere împotriva 6 administrației Penitenciarului nr. 13, solicitând constatarea condițiilor de detenție inumane și degradante . Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26.10.2020, a fost declinată competența teritorială la examinarea plângerii în favoarea Curții de Apel Chișinău. La capitolul reducerii pedepsei condamnatului pentru încălcarea art. 3 CtEDO, instanța de apel a considerat rezonabil de a efectua calculul pentru perioada detenției în calitate de prevenit - două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, urmând ca lui Hliustov Victor să-i fie redusă pedeapsa închisorii în total cu 228 zile pentru perioada aflării ultimului în calitate de prevenit de la 16.11.2018 până la 03.07.2019.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către: - avocatul Proca Ion în numele inculpatului Hliustov Victor, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, solicit casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În susținerea recursului, apărătorul menționează că prima instanță și instanța de apel, au pus la baza hotărârilor de condamnare declarațiile martorului Cojocari Vitalie, care avea un comportament inadecvat pe tot parcursul judecării cauzei, depunând declarații contradictorii, mai mult de atât, la faza urmării penale acesta a recunoscut că, aflându-se în regiunea Donbas, se afla sub influența substanțelor narcotice și alcoolice, iar după ce a auzit o explozie, și-a recăpătat cunoștința în Republica Moldova. La fel, afirmă recurentul că instanța de apel nu a dat apreciere faptului că actele parvenit de la SIS al RM și SIS al Ucrainei nu conțin nici un semn distinctiv pe care ar trebuie să îl conțină un document oficial, fiind doar simple foi de format A4, or în acest caz se pune la îndoială autenticitatea acestor acte, care au fost puse la baza hotărârilor de condamnare. În continuare, se mai susține că din declarațiile martorului Cojocari Vitalie, acesta din urmă și inculpatul au fost ademeniți în acțiunile de mercenariat în casa lui Garabadjac Serghei, de către terțe persoane, deci, rezultă că nu Hliustov a fost autorul infracțiunii prevăzute la art. 141 alin. (2) Cod penal; - inculpatul Hliustov Victor, care fără a invoca vreun temei din cele 16 prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită rejudecare cauzei, argumentând prin aceea că, organul de urmărire penală neîntemeiat i-a înaintat învinuirea în comiterea infracțiunii privind activitatea mercenarilor, deoarece încă de la începutul urmării penale i s-a solicitat să recunoască vinovăția, pentru că astfel vor fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal, iar în caz contrar va fi condamnat la 7 ani 7 închisoare, ceea ce și s-a întâmplat. La fel, explică recurentul că nu neagă faptul că s-a aflat pe teritoriul Ucrainei, însă nu cu scopul de a participa la un conflict armat, dar pentru că era antrenat în lucrările legate de construcții, pentru a fi remunerat mai avantajos decât ar fi fost în Republica Moldova. 4.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. 1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate, solicitând inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în baza materialelor din dosar și raportat la criticele recurenților, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora, pentru considerentele ce urmează. Soluția de inadmisibilitate a recursurilor depuse se întemeiază, în drept, pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, potrivit căreia instanța examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către recurent. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Reieșind din textul recursului ordinar declarat de către avocatul Proca Ion în numele inculpatului se conturează următoarele temeiuri pentru recurs prescrise la pct. 6), 8), 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care reglementează situația când hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, dacă: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat 8 soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În esență, recurenții critică decizia instanței de apel dintr-un singur considerent, și anume că, în viziunea acestora, nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute la art. 141 alin. (2) Cod penal, nefiind administrat un probatoriu convingător în acest sens. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) ale Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Totodată, Colegiul penal consideră că, deși apărătorul inculpatului critică veridicitatea declarațiilor date de către martorul Cojocari Vitalie, această viziune este una subiectivă, din moment ce există alte declarații, și anume cele ale martorului Garabajac Serghei, care au fost constante pe tot parcursul judecării cauzei, și descriu detaliat acțiunile inculpatului Hliustov Victor exprimate prin recrutare și aderare la acțiunile militare în calitate de mercenar în regiunea separatistă Lugansk, a martorului Cojocari Vitalie (pct. 3.1. din prezenta decizie). Astfel, în urma aprecierii declarațiilor date de Cojocari Vitalie și Garabajac Serghei, instanțele de fond au ajuns la concluzia că acestea coroborează între ele, iar vinovăția inculpatului a fost dovedită pe deplin și prin alte probe materiale, care în cumul, au înlăturat orice dubiu rezonabil referitor la nevinovăția lui Hliustov Victor. Concomitent, instanța apreciază critic argumentul potrivit cărora se contestă calitatea de probă a răspunsurilor parvenite de la SIS al RM și SIS al Ucrainei, dat fiind faptul că, la aprecierea probelor nu pot fi date anumite indicații referitor la valoarea probantă a unei sau altei probe. Aceasta determină una din regulile esențiale ale aprecierii probelor - nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită. Mai mult de atât, pe parcursul procesului penal inculpatul și avocatul nu au înaintat careva obiecții cu privire la dezacordul cu probele enunțate supra, la finisarea 9 urmăririi penale nefiind depusă nici o plângere în acest sens, o referință la rechizitoriu sau în ședința de judecată a primei instanțe la ședința preliminară. La începerea cercetării judecătorești, conform procedurii stabilite în art. 366 Cod de procedură penală, după ce s-a dat citire rechizitoriului de către procuror, la întrebarea președintelui ședinței către inculpat, dacă acestuia îi este clară învinuirea, ultimul a răspuns ferm că a înțeles în ce este învinuit, careva cereri privind contestarea unor probe nu au parvenit (f.d. 20, vol. II). Luând în considerație concluziile expuse în prezenta decizie, Colegiul penal conchide că în cauza dedusă judecății există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpatului, fără a fi neglijate normele legislației procesual penale ce se referă la examinarea obiectivă, multilaterală și completă a cauzei, pe când argumentele invocate de recurenți sunt vădit neîntemeiate și cu scopul de a se evita tragerea la răspundere penală a inculpatului Hliustov Victor. Din aceste considerente, instanța de recurs constată că erorile de drept invocate în recursurile aflate pe rol nu și-au găsit confirmare, ceea ce echivalează cu inadmisibilitatea acestora.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Proca Ion în numele inculpatului Hliustov Victor și de către inculpatul Hliustov Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Hliustov Victor XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 17 martie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Guzun Ion Catan Liliana 10