1ra-1436/2021 — art.187 alin. 1 CP

1ra-1436/2021 — art.187 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1436/2021

1-18189550-01-1ra-25052021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

06 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor dosarului, recursul

ordinar declarat de către procurorul în procuratura de circumscripție Chișinău,

Cătălin Scutelnic, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 17 decembrie 2020, în cauza penală în privința lui

Balică Vitalie XXXXX,

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 03.10.2018– 17.07.2020;

Instanța de apel: 11.08.2020 – 17.12.2020;

Instanța de recurs: 25.05.2021 – 06.12.2021.

A C O N S T A T A T :

Balică Vitalie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 187 alin. (1) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate față de Balică

Vitalie a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 (patru) ani.

2018, în jurul orelor 11:00 min., Balică Vitalie, aflându-se în apartamentul nr.

XX, situat pe adresa mun. Chișinău, str. Xxxxxx, urmărind scopul sustragerii

în mod deschis a bunurilor altei persoane, prevăzând urmările prejudiciabile

și dorind în mod conștient survenirea acestor urmări, acționând cu intenție

directă îndreptată spre atingerea scopului infracțional, profitând de neatenția

cet. Negară Anton, în mod deschis i-a sustras din buzunarul de la cămașa celui

din urmă suma de 500 lei, după care, având asupra sa banii sustrași, a părăsit

imediat locul săvârșirii infracțiunii într-o direcție necunoscută, cauzând părții

1

vătămate Negară Anton un prejudiciu material considerabil în valoare de 500

lei.

În sentință s-a menționat că, potrivit ordonanței de punere sub învinuire

din 01.10.2018 și rechizitoriului, lui Balică Vitalie i s-a incriminat, că prin

acțiunile sale intenționate a săvârșit jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor

altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, infracțiune prevăzută

de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal.

În rezultatul analizei probelor, din punct de vedere al coroborării lor,

prima instanță a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului Balică Vitalie

urmează a fi recalificate de la art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal la art. 187 alin.

(1) Cod penal - jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu

excluderea circumstanței agravante - săvârșite cu cauzarea în proporții

considerabile (alin.(2) lit. f) ).

- procurorul în Procuratura municipiul Chișinău, oficiul Buiucani,

Buinovski Daniela, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței, cu emiterea

unei noi hotărâri prin care, inculpatului Balică Vitalie să fie recunoscut vinovat

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal și să-i

fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea amenzii în

mărime de 950 unități convenționale;

- avocatul Dodica Victoria, în numele inculpatului Balică Vitalie, prin care

a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri, potrivit modului

stabilit de prima instanță, prin care Balică Vitalie să fie achitat pe motiv că fapta

nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, acuzatorul de stat a invocat că:

- instanța de judecată nu a acordat deplină eficiență prevederilor

articolelor 6, 7, 61, 75 Cod penal, în raport cu art. 90 Cod penal, ignorând astfel

criteriile generale de individualizare a pedepsei penale;

- pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă, deoarece instanța de

judecată la individualizarea pedepsei nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii,

persoana celui vinovat și de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, or, infracțiunea săvârșită de către inculpat, prevăzută

la art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, în coroborare cu art. 16 alin. (4) Cod penal,

face parte din categoria infracțiunilor grave pentru care legea penală prevede

pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de până la 12 ani inclusiv;

- la individualizarea pedepsei, instanța nu a ținut cont în principal de

gravitatea infracțiunii, persoana celui vinovat, de rolul vinovatului în

săvârșirea infracțiunii, de comportamentul avut până, în timpul și după

săvârșirea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea

faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a acestuia la o

2

infracțiune săvârșită în grup la descoperirea acesteia și de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului;

- suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare depinde de

întrunirea cumulativă a mai multor condiții, expres și limitative prevăzute de

lege, care privesc, pe de o parte, pedeapsa aplicată și natura infracțiunii -

condiții obiective, iar pe de altă parte, situația și persoana infractorului -

condiții subiective. În cadrul condițiilor suspendării, persoana inculpatului

interesează sub raportul periculozității sale, decurgând, în primul rând, din

faptă și din împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, iar în al doilea rând,

din persoana infractorului, care trebuie studiată pentru a se putea constata

dacă aceasta se poate corecta fără executarea pedepsei. Aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură

oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un

incident în viața acesteia;

- circumstanțele reale și personale reținute în sarcina lui Balică Vitalie

XXXXX, indică la faptul că pentru a atinge scopul pedepsei prevăzut de

legiuitor la art. 61 Cod penal, cel mai eficient mijloc de corectare a acestuia este

aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, cu executarea reală a acesteia,

iar aplicarea instituției suspendării condiționate a executării pedepsei pentru

această categorie de infracțiune nu va atinge scopul pedepsei penale, servind

ca un exemplu negativ pentru alte persoane din rândul persoanelor predispuse

la comiterea faptelor similare.

3.2 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul Dodica Victoria a invocat

că:

- instanța a admis din toate argumentele aduse de apărător, doar

argumentul ce ține de lipsa circumstanței agravante - cauzarea de daune

considerabile, respingând celelalte argumente ale apărării fără a examina

probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și făcând referire la

declarațiile părții vătămate Negară Anton și martorii acuzării Costaș Andrei și

Postolachi Nicolae, instanța de fond a ignorat circumstanțele importante

declarate pe caz, cât și nu a cercetat multi-aspectual cazul în coraport cu

învinuirea adusă inculpatului Balică Vitalie;

- a fost ignorat faptul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii

imputate lui Balică Vitalie, descrise în actul de învinuire, în săvârșirea căreia

cel din urmă este recunoscut vinovat prin sentința din 17.07.2020, precum și

lipsa elementelor constitutive ale oricărei alte infracțiuni;

- prin învinuirea adusă, acuzatorul a recunoscut că în fapta infracțională

imputată lui Balică Vitalie lipsește latura subiectivă a jafului, deoarece

profitarea de neatenție a părții vătămate exclude perceperea faptului că

infracțiunea este săvârșită în prezența victimei care înțelege acțiunile

infracționale ale făptuitorului și, deci, exclude calificativul de sustragere

3

deschisă;

- a fost lăsată fără vedere și lipsa elementului material, or lipsa acestuia

exclude prezența unei infracțiuni contra patrimoniului, în special atât a

infracțiunii de „jaf’, cât și a infracțiunii de „furt”, deoarece atât sustragerea

deschisă - jaful, cât și sustragerea pe ascuns - furtul, fiind infracțiuni materiale,

se consideră consumate odată cu realizarea elementului material și respectiv,

survenirea rezultatului - scoaterea bunului din stăpânirea de fapt a posesorului

și trecerea lui în posesiunea făptuitorului;

- la materialele cauzei lipsesc probe veridice, pertinente și concludente,

care ar confirma posesia de către partea vătămată a obiectului material, 500 lei,

imputate ca fiind sustrase de către inculpat, în ziua și ora indicată în actul de

învinuire. Declarațiile făcute de către partea vătămată și martorii acuzării pe

acest segment sunt contradictorii și dubiile apărute în această parte nu au fost

înlăturate nici în cadrul urmăriri penale și nici în cadrul cercetării judecătorești;

- lipsesc probe veridice, concludente și pertinente cu privire la acțiunea

infracțională imputată inculpatului, ori nu există nici un martor ocular acestei

acțiuni, iar declarațiile părții vătămate vin în contradicție cu declarațiile

inculpatului, și diferă în partea circumstanțelor cauzei, atât cu alte declarații

date de partea vătămată pe parcursul urmăririi penale, cât și cu declarațiile

martorilor acuzării;

- declarațiilor părții vătămate din start a fost acordat statut de probă de

către organul de urmărire fără să fie întreprinse măsuri de acumulare a altor

probe de confirmare sau infirmare a declarațiilor acestuia, fără a verifica

declarațiile făcute de către inculpat în cadrul urmăririi penale, și fără a

întreprinde măsuri de înlăturare a presupunerilor și dubiilor apărute pe

parcursul desfășurării urmăririi penale privind vinovăția lui Balică Vitalie în

săvârșirea faptei imputate, circumstanța dată fiind lăsată fără vedere;

- prin sentința adoptată, instanța nu a înlăturat contradicțiile și dubiile

apărute, și nici nu a contraargumentat motivarea adusă de partea apărării în

solicitarea adoptării sentinței de achitare.

decembrie 2020, au fost respinse ca nefondate apelul procurorului și apelul

avocatului Dodica Victoria în numele inculpatului Balică Vitalie și menținută

sentința fără modificări.

4.1 Instanța de apel a statuat că instanța de fond a stabilit în mod corect

situația de fapt și vinovăția inculpatului, care a fost dovedită cu certitudine și

fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare

materialului probator administrat.

Totodată, a indicat că prima instanță corect a recalificat acțiunile

inculpatului de la art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal la art. 187 alin. (1) Cod penal

- jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu excluderea

4

circumstanței agravante -săvârșite cu cauzarea în proporții considerabile

(alin.(2) lit. f)), motivând că, potrivit art. 126 alin. (2) Cod penal, caracterul

considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în

considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă,

starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte

circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în

cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege – gradul lezării

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

La caz, a reținut că daunele care se înscriu în limitele dintre daunele în

proporții mici și daunele în proporții mari urmează a fi încadrate, după caz, ca

fiind esențiale sau considerabile.

A motivat că, reieșind din salariul mediu lunar pe economie, prognozat

pentru anul 2018, în mărime de 6150 lei, raportat la mărimea prejudiciului

cauzat părții vătămate (500 lei), suma se atribuie la valoarea proporțiilor mici

(20% din 6150 lei=1230 lei).

Colegiul a reținut că prima instanță just a stabilit că jaful, adică sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane cu cauzarea prejudiciului până la 1230 lei,

constituie proporții mici.

A menționat că, instanța de fond corect a stabilit că obiectul material îl

reprezintă suma de bani în mărime de 500 lei, care aparține cu drept de

proprietate părții vătămate Negară Anton și care a fost luată din posesia

acestuia de către inculpatul Balică Vitalie.

Colegiul penal a apreciat critic argumentele inculpatului Balică Vitalie,

potrivit cărora, acesta nu a comis fapta incriminată, indicând că

nerecunoașterea vinovăției nu se echivalează cu achitarea, de vreme ce probele

prezentate, inclusiv declarațiile părții vătămate și a martorilor, care au fost

preîntâmpinați pentru prezentarea cu bună știință a declarațiilor mincinoase,

confirmă pe deplin și fără ambiguități vinovăția acestuia, iar raționamentele

aduse în sprijinul acestor afirmații au un scop de a evita răspunderea penală.

La fel, Colegiul a apreciat critic și argumentele acuzatorului de stat

invocate în cererea de apel înaintată, pentru că vina inculpatului Balică Vitalie

pe deplin a fost dovedită prin totalitatea probelor cercetate în ședința de

judecată a instanței de fond și de apel și acțiunile acestuia corect au fost

recalificate de către prima instanță în baza art. 187 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel nu a reținut ca fiind justificată solicitarea procurorului

privind stabilirea în privința lui Balică Vitalie a unei pedepse în conformitate

cu prevederile art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, invocând că, instanța de fond

corect a recalificat fapta inculpatului și la individualizarea pedepsei a acordat

deplină eficiență tuturor împrejurărilor.

Colegiul Penal a constatat că instanța de fond just a individualizat

pedeapsa în baza art. 7, 61, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pentru

5

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (1) Cod penal, pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, just a aplicat și prevederile art. 90 alin. (9) și alin.

(11) Cod penal, suspendând condiționat pedeapsa închisorii, cu stabilirea

perioadei de probațiune de 4 (patru) ani, pedeapsă care este echitabilă și

proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al faptei

prejudiciabile săvârșite, care se califică ca fiind mai puțin gravă, săvârșită cu

intenție, de circumstanțele cauzei, de lipsa circumstanțelor atenuante și

agravante în privința inculpatului, de personalitatea acestuia care nu are

antecedente penale, are la întreținere doi copii minori, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea

scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea

de noi infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea altor persoane.

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic prin

care, invocând incidența punctelor 6, 10 și 12 a dispozițiilor art. 427 Cod de

procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei cu dispunerea rejudecării

cauzei, în alt complet de judecată.

5.1 În susținerea recursului, procurorul invocă că:

- instanța de apel a efectuat o apreciere eronată și formală, de ordin

general a probelor, circumstanțelor cauzei penale și dreptului material, a

apreciat în mod superficial aceste probe, fără a fi evidențiate acele derogări

evidente invocate;

- faptei incriminate lui Balică Vitalie i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar

motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii;

- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor expuse în apelul

procurorului și nu și-a dezvăluit concluzia privind dezacordul cu probele

acuzării și cu privire la decizia de recalificare;

- instanțele de judecată au deviat de la acele circumstanțe constatate prin

probele cercetarea și în mod greșit au considerat că prejudiciul cauzat părții

vătămate Negară Anton nu este unul considerabil.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează

a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus

la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată verificând dacă s-a aplicat

corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

6

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel

și conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora

s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se

transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai

imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce

împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui

participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au

fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de

apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a

fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele

de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de

instanță de recurs.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Studiind recursul în raport cu decizia instanței de apel, Colegiul penal

lărgit constată că recurentul invocă temeiurile prevăzute de pct. 6), 10) și 12)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume cazurile când instanța nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivului

hotărârii și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Referitor la critica recurentului privind modul de apreciere a probelor,

Colegiul penal lărgit remarcă că, reaprecierea probelor nu poate constitui temei

de recurs în sensul art.427 Cod de procedură penală, și astfel nu poate fi

considerat ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate,

deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu

dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt,

decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a

instanțelor respective.

Colegiul penal lărgit atestă că în sentință, prima instanță constată fapta

săvârșită de Balică Vitalie în următoarele împrejurări: „la data de 25 iulie 2018,

în jurul orelor 11:00 min., aflându-se în apartamentul nr. xx, situat pe adresa mun.

Chișinău, str. Xxxxxx, … profitând de neatenția cet. Negară Anton, în mod deschis i-

7

a sustras din buzunarul de la cămașa celui din urmă suma de 500 lei, după care, având

asupra sa banii sustrași, a părăsit imediat locul săvârșirii infracțiunii într-o direcție

necunoscută, cauzând părții vătămate Negară Anton un prejudiciu material

considerabil în valoare de 500 lei”, ca ulterior să-și motiveze soluția de

recalificare a acțiunilor inculpatului de la art. 187 alin. (2) lit. f) în art. 187 alin.

(1) Cod penal, prin excluderea agravantei – săvârșite cu cauzarea în proporții

considerabile.

Neconstatând greșeala comisă de prima instanță, prin pronunțarea unei

hotărâri contradictorii, instanța de apel a decis menținerea sentinței.

Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), alin. (3) pct. 1) și 2) Cod de procedură

penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă

descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul,

timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele infracțiunii.

Conform art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

În același context, Colegiul atestă că decizia Curții de Apel Chișinău este

contradictorie și nemotivată, deoarece, deși aceasta în partea motivată reține

că „instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului”,

ulterior consideră că „instanța de fond corect și just a stabilit că în acțiunile

inculpatului Balică Vitalie nu poate fi reținută circumstanța agravantă stabilită la art.

187 alin. (2) lit. f) Cod penal -săvârșite cu cauzarea în proporții considerabile”.

În atare circumstanțe se consideră, că instanța de apel a comis erori de

drept prin încălcarea prevederilor art. 414-419 Cod de procedură penală,

admițând concluzii contradictorii referitoare la constatarea faptei și calificarea

infracțiunii, iar aceste abateri se cuprind în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, și anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, superficial a verificat legalitatea și temeinicia

sentinței, iar motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii.

De asemenea, Colegiul penal atrage atenția instanței de apel, privind

obligația de motivare și a soluției de individualizare a pedepsei, or, ținând

cont de criticele recurentului, care în mare măsură și-au găsit confirmare,

instanța de apel s-a limitat la mențiunea privind acceptarea concluziilor primei

instanțe, fără a scoate în evidență circumstanțele ce au determinat instanța de

apel de a considera echitabilă pedeapsa stabilită, astfel, soluția adoptată în

8

raport cu prevederile articolelor 61, 75-78 Cod penal ne fiind una întemeiată și

convingătoare.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate supra, comise de

către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către

instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar declarat,

casării totale a deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Totodată, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de

împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă

conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în procuratura de

circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2020, în cauza penală în

privința lui Balică Vitalie XXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 10 februarie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

9