1ra-1151/2021 — art. 151 alin. 1, 287 al. CP

1ra-1151/2021 — art. 151 alin. 1, 287 al. CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1151/2021

1-17223163-01-1ra-24032021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Catan Liliana,

Judecători – Boico Victor, Plămădeală Ghenadie, Miron Aliona, Bejenaru Iurie,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor dosarului, recursul

ordinar declarat de către avocatul Culeac-Reul Natalia în numele inculpatului

Bodiu Eugeniu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 18 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui

Bodiu Eugeniu xxxxxxxxx, născut la

xxxxxxxxxxxx, originar și domiciliat în satul

xxxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 15.04.2015– 12.05.2016.

Instanța de apel: 07.06.2016-23.09.2016;

29.05.2017-24.10.2017;

13.04.2018-18.09.2020.

Instanța de recurs: 11.11.2016-11.04.2017;

05.01.2018-06.03.2018;

24.03.2021- 24.01.2022.

A C O N S T A T A T :

achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.151 alin.(1)

Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat și condamnat în

baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 600 unități

convenționale.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cracea Sevastian privind

încasarea prejudiciului material și moral, a fost respinsă.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Polevicov Gheorghe, însă în

privința acestuia, hotărârile judecătorești cu recurs ordinar nu se contestă.

21 decembrie 2014, aproximativ la orele 20.30 - 21.00, Bodiu Eugeniu împreună cu

Polevicov Gheorghe, aflându-se în fața sediului gimnaziului din sat. xxxxxxxx, din

intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică și tulburând liniștea

cetățenilor, manifestând obrăznicie deosebită, fără motive întemeiate, în prezența mai

1

multor persoane au inițiat un conflict, în timpul căruia i-au agresat pe cet. Gobjila

Nicon și Guzun Ion, deteriorându-le îmbrăcămintea și aplicându-le lovituri cu mâinile

și picioarele peste diferite părți ale corpului.

Acțiunile inculpatului Bodiu Eugeniu au fost încadrate în baza art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal cu indicii calificativi: huliganism, adică acțiuni

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-

un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșită de două persoane.

În sentință s-a menționat că, de către organul de urmărire penală, Bodiu

Eugeniu a fost învinuit pentru faptul că în aceiași zi și în aceiași perioadă de timp,

continuând-u-și acțiunile infracționale, i-a aplicat de la spate lui Cracea Sevastian o

lovitură puternică în cap, în rezultatul căreia, ultimul, pierzând-u-și cunoștința a

căzut jos, astfel, fiindu-i cauzate vătămări corporale grave, periculoase pentru viață.

Acțiunile inculpatului Bodiu Eugeniu au fost încadrate de către organul

de urmărire penală în baza art. 151 alin. (1) Cod penal cu indicii calificativi:

vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este

periculoasă pentru viață.

Având în vedere faptul că de către partea acuzării nu au fost prezentate

probe plauzibile, pertinente și concludente, ce ar demonstra cu certitudine

vinovăția inculpatului Bodiu Eugeniu în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (1) Cod penal, prima instanță a ajuns la concluzia că el urmează a

fi achitat pe acest capăt de învinuire pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de

către inculpat.

acesteia, în partea achitării inculpatului în baza art. 151 alin. (1) Cod penal,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Bodiu Eugeniu

să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la 6

ani închisoare, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 2 ani închisoare, iar

conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

3.1 În motivarea apelului procurorul a invocat că:

- prima instanță a dat o apreciere incorectă probelor administrate în

cauza dată;

- vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151

alin. (1) Cod penal a fost dovedită prin declarațiile părților vătămate Cracea

Sevastian și Cracea Valeriu, prin raportul de expertiză medico-legală nr. 46 D

din 02.02.2015, cât și prin declarațiile expertului medico-legist Railean Sergiu.

23 septembrie 2016, apelul declarat de procuror a fost respins ca tardiv.

2

4.1 Pentru a pronunța soluția, instanța de apel a constatat că, apelul

declarat de către procuror a fost depus peste termenul legal prevăzut de art.

402 Cod de procedură penală, adică după expirarea termenului de 15 zile de la

data pronunțării sentinței integrale.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că, procurorul

Stavinschi Olesea a participat la examinarea cauzei în prima instanță, fiind

prezentă și la pronunțarea integrală a sentinței (f.d. 211 vol. I), copia căreia i-a

fost înmânată la 12 mai 2016, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele

cauzei (f.d. 242 vol. I), însă procurorul a declarat apel la data de 30 mai 2016 și

nici în apelul formulat, nici în cadrul ședinței instanței de apel, nu a invocat

motive întemeiate de întârziere a declarării apelului, cât și nu a solicitat

repunerea acestuia în termen.

procuror, prin care invocând incidența pct. 6 a dispozițiilor alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, a solicitat casarea decizie, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceiași instanță.

5.1 În recursul înaintat procurorul a invocat că hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii, indicând aceleași motive ca și în cererea de apel privind

vinovăția inculpatului, considerând că instanța de apel nu a ținut cont de toate

motivele expuse de el și neîntemeiat a respins apelul ca depus peste termen,

deoarece nu a ținut cont de prevederile art. 231 alin. (3) Cod de procedură

penală.

11 aprilie 2017, a fost admis recursul, casată total decizia și dispusă rejudecarea

cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1 În motivarea soluției sale, instanța de recurs a indicat că, la 12 mai

2016 Judecătoria Rezina a pronunțat sentința integrală și în aceeași zi a fost

înmânată copia de pe sentința motivată părții vătămate Cracea Valeriu,

procurorului și apărătorului Mustea Maria, fapt confirmat prin recipisa

anexată (f.d. 242, vol. I), iar la 30 mai 2016 procurorul a declarat apel (f.d. 245,

vol. I), care potrivit deciziei instanței de apel a fost respins ca depus peste

termenul legal prevăzut de art. 402 alin.(1) Cod de procedură penală.

În acest sens, instanța de recurs a concluzionat că, instanța de apel urma

să verifice dacă termenul depunerii cererii de apel de către procuror se

încadrează în prevederile art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, deoarece

la moment era evident faptul, că procurorul considera apelul său depus în

termen, din care motiv nu a solicitat repunerea în termen cu invocarea unor

motive care ar determinat întârzierea declarării apelului.

3

24 octombrie 2017, a fost admis apelul, casată sentința, în privința lui Bodiu

Eugeniu, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care, Bodiu Eugeniu a fost recunoscut culpabil și condamnat în

baza art. 151 alin.(1) Cod penal, cu numirea pedepsei sub formă de închisoare

pe un termen de 5 ani 6 luni.

Totodată, lui Bodiu Eugeniu, recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, i-a fost stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an.

Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 6 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă, în partea prejudiciului material a fost admisă în

principiu urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe

instanța în ordinea procedurii civile.

Au fost admise pretențiile lui Cracea Sevastian către Bodiu Eugeniu

privind încasarea prejudiciului moral, fiind dispusă încasarea de la Bodiu

Eugeniu în beneficiul lui Cracea Sevastian a sumei de 40 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral.

În rest sentința a fost menținută.

2017, a fost contestată cu recurs ordinar de către avocatul Lepădatu Tatiana în

numele inculpatului Bodiu Eugeniu, în temeiul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, solicitând casarea acesteia, cu menținerea sentinței.

06 martie 2018 a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Lepădatu

Tatiana în numele inculpatului, casată total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, în cauza penală în privința lui Bodiu

Eugeniu și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

9.1 În motivarea deciziei adoptate, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție a menționat că, instanța de apel potrivit procesului-verbal

al ședinței de judecată, la examinarea apelului, a audiat în instanța de apel

inculpatul (f. d. 96 vol. II) și părțile vătămate Guzun Ion și Gobjila Nicolae (f.d.

94-95 vol. II), iar declarațiile părților vătămate Cracea Sevastian și Cracea

Valeriu (f.d. 34, 213-214, 216-217, vol. I) și martorilor Marchitan Timofei,

Găugaș Andrian și Cristofivici Nicolai (f.d. 17, 223 vol. I) au fost doar verificate,

prin citirea lor.

În acest context, instanța de recurs a considerat că instanța de apel a

încălcat prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, nerespectând

procedura condamnării inculpatului Bodiu Eugeniu în baza art. 151 alin. (1)

4

Cod penal, după ce prima instanță l-a achitat și în special nu s-a ținut cont de

jurisprudența CtEDO.

Totodată, s-a constatat că instanța de apel nu era în drept să pronunțe o

hotărâre de condamnare, bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță,

care conține depozițiile martorilor, părților vătămate și declarațiile

inculpatului, același dosar, în temeiul căruia inculpatul a fost achitat în primă

instanță.

Instanța de recurs a menționat că instanța de apel urma să procedeze la

o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a părților vătămate și martorilor

acuzării solicitați de părți (hotărârile CtEDO Popovici c. Moldovei din 27.11.2007

și Dănila c. României din 08.03.2007).

Instanța de recurs a conchis că, în esență instanța de apel a întemeiat

condamnarea inculpatului pe o nouă interpretare a declarațiilor a cărui autori

(părți vătămate, martori) nu au fost audiați de instanța de apel fiind doar citite,

or, instanța de apel urma să audieze pe viu părțile vătămate Cracea Valeriu și

Cracea Sevastian, martorii, declarațiile cărora sunt indicate în decizie ca probe

în confirmarea vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (1) Cod penal, dat fiind faptul că prima instanță a emis, pe acest

capăt de acuzare, o sentință de achitare a inculpatului.

Instanța de recurs a considerat că pronunțarea condamnării inculpatului

fără audierea martorilor, este contrară cerințelor unui proces echitabil în sensul

art. 6 § 1 din Convenție.

A indicat că instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile

sale de condamnare pe probele cercetate de către prima instanță, care a dispus

achitarea inculpatului, iar instanța de apel, la rândul său, a casat sentința de

achitare, însă nu s-a expus asupra motivelor reaprecierii probelor contrară celei

date de instanța de fond ori a respingerii acestei aprecieri.

Instanța de recurs a constatat, că instanța de apel și-a bazat soluția sa fără

să aprecieze fiecare probă în parte și să se expună asupra, veridicității,

admisibilității sau a inadmisibilității acesteia. Mai mult, instanța este obligată

să pună la baza hotărârii sale numai acele probe, la a căror cercetare au avut

acces toate părțile în egală măsură și să se pronunțe asupra lor cu respectarea

strictă a prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

Subsidiar, a indicat că, în cazul renunțării procurorului de a prezenta

proba cu martorii acuzării, instanța este în drept să aprecieze acest fapt ca

renunț la aceste mijloace de probă, nu și să le pună la baza unei decizii de

condamnare.

18 septembrie 2020, a fost admis apelul procurorului în Procuratura Rezina,

Stavinschi Olesea, casată parțial sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din

5

12 mai 2016, în privința lui Bodiu Eugeniu și adoptată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

- Bodiu Eugeniu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal și în baza acestei norme i s-a stabilit

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani 6 (șase) luni

închisoare;

- Bodiu Eugeniu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și în baza acestei norme i s-a

stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe an termen de 2 (doi) ani

închisoare.

Conform prevederilor art. 84 alin.(2) Cod penal, lui Bodiu Eugeniu,

pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, i-a fost stabilită o pedeapsă

definitivă de 6 (șase) ani închisoare.

Acțiunea civilă a părții vătămate Sevastian Cracea, a fost admisă în

principiu, lăsând stabilirea cuantumului despăgubirilor spre examinarea

separat, în procedura contencioasă, cu respectarea rigorilor procedural civile.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

10.1 Instanța de apel a constatat faptul că, la 21 decembrie 2014, aproximativ

la orele 20.30 - 21.00, Bodiu Eugeniu împreună cu Polevicov Gheorghe, aflându-se în

fața sediului gimnaziului din sat. xxxxxx, din intenții huliganice, încălcând grosolan

ordinea publică și tulburând liniștea cetățenilor, manifestând obrăznicie deosebită, fără

motive întemeiate, în prezența mai multor persoane au inițiat un conflict, în timpul

căruia i-au agresat pe cet. Gobjila Nicon și Guzun Ion, deteriorându-le îmbrăcămintea

și aplicându-le lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului.

Instanța de apel, în decizia pronunțată a indicat că, de către organul de

urmărire penală, Bodiu Eugeniu a fost învinuit pentru faptul că, în aceiași zi și

în aceiași perioadă de timp, continuându-și acțiunile infracționale, i-a aplicat de la

spate lui Cracea Sevastian o lovitură puternică în cap, în rezultatul căreia, ultimul,

pierzându-și cunoștința a căzut jos, astfel, fiindu-i cauzate vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață.

Instanța de apel a considerat că prima instanță, la pronunțarea sentinței,

eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de

procedură penală, conform și în așa mod a ajuns la concluzia greșită că în

ședința de judecată nu s-a dovedit vina lui Bodiu Eugeniu în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal.

S-a mai indicat în decizie că, instanța de judecată nu a dat o apreciere

justă tuturor probelor materiale cercetate în instanță, care de asemenea

dovedesc vinovăția inculpatului.

Instanța de apel a constatat că fapta reținută în sarcina inculpatului Bodiu

Eugeniu, se încadrează în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, vătămare intenționată

6

gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață,

precum și în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganism, adică acțiuni

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică. însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților ce țin de

nerecunoașterea vinovăției și le-a considerat date cu scopul evitării

răspunderii penale, or, acestea se contrazic prin întregul sistem de probe

cercetate în ședința de judecată, care combat în întregime versiunea

inculpatului și anume declarațiile părții vătămate, martorilor, luate în

coroborare cu mijloacele materiale de probă.

Instanța de apel a reținut că, deși inculpatul Bodiu Eugeniu a declarat că

nu l-a lovit pe Cracea Sevastian, în ședința instanței de apel s-a dovedit cert că

Bodiu Eugeniu i-a aplicat, de la spate, lui Cracea Sevastian o lovitură puternică

în cap în rezultat la ce ultimul pierzându-și cunoștința, a căzut jos primind

leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, sub formă de contuzie

cerebrală, fractura bolții craniene cu trecere spre baza craniană cu sindrom

hipoacuzie pe dreapta, sindrom cefalgic, plagă în regiunea peroasă a capului.

Despre faptul că Bodiu Eugeniu i-a aplicat, de la spate, lui Cracea Sevastian o

lovitură puternică în cap au făcut declarații în acest sens partea vătămată

Cracea Sevastian care a declarat „Bodiu a fugit spre mine și m-a lovit cu ceva tare

în cap”, totodată din declarațiile părții vătămate Cracea Sevastian „Peste

aproximativ 2 luni de la caz l-a întrebat pe Eugen Bodiu de ce l-a lovit, acesta

explicându-i că, se afla în stare de ebrietate și nu-și dădea seama ce face”, instanța de

apel a constatat că Bodiu Eugeniu a recunoscut că l-a lovit pe Cracea Sevastian.

Instanța de apel a acordat o credibilitate mai înaltă declarațiilor părții

vătămate Cracea Valeriu care a declarat că „Bodiu l-a lovit cu mâna pe fratele său”

în urmă la ce, Sevastian Cracea a căzut, lovindu-se cu capul de trotuar.

Instanța de apel a reținut că, partea vătămată Cracea Sevastian a declarat

că ”mai întâi a simțit o lovitură puternică la cap, apoi a căzut jos și și-a pierdut

cunoștința”, declarații care se completează cu declarațiile părții vătămate

Cracea Valeriu, care a comunicat instanței că l-a văzut pe Bodiu Eugeniu care

i-a aplicat o lovitură de la spate fratelui său Cracea Sevastian, după care acesta

a căzut jos și și-a pierdut cunoștința, având nevoie de îngrijiri medicale.

Instanța de apel a reținut și declarațiile părții vătămate Gobjila Nicon care

a declarat că „mă bazez pe presupunerea că Bodiu l-a lovit pe Cracea Sevastian, nu a

văzut cine a aplicat prima lovitură”.

Iar pe faptul că, martorii Găugaș Andrian, Marchitan Timofei,

Cristofovici Nicolai au depus declarații în favoarea inculpatului, susținând că

partea vătămată singură s-a împiedicat și a căzut lovindu-se de bordură,

7

instanța de apel a constatat că este combătută prin declarațiile părții vătămate

Cracea Sevastian și prin declarațiile lui Cracea Valeriu. Instanța de apel a mai

menționat că martorii, schimbându-și ulterior declarațiile în cadrul instanței

de fond, în favoarea inculpatului Eugeniu Bodiu, au urmărit evitarea

răspunderii penale de către inculpat.

Astfel, instanța de apel a constatat că la caz s-a dovedit indubitabil

existența componenței de infracțiune prevăzută de art. 151 al. (1) Cod penal în

acțiunile lui Bodiu Eugeniu.

Instanța a apreciat critic declarațiile expertului medico-legist Railean

Sergiu, menționând că ultimul a făcut doar presupuneri, a folosit expresii

incerte: „posibil”, „putea”, „cel mai probabil”, nu a întocmit personal raportul

de expertiză medico-legală, nu a cunoscut circumstanțele cauzei, a făcut

cunoștință cu raportul de expertiză înainte de audiere și a dat răspuns la

întrebări numai pe marginea acestui port.

Instanța de apel a respins și alegațiile apărătorului, considerând că prin,

cumulul de probe, care au constituit obiectul cercetării judecătorești, se

dovedește incontestabil vina inculpatului Bodiu Eugeniu în săvârșirea

infracțiunii de vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a

sănătății, care este periculoasă pentru viață.

Instanța de apel a reținut faptul că, sentința primei instanțe la capitolul

încadrării juridice și a acțiunilor inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal nu a fost contestată, ci doar

asupra individualizării pedepsei, astfel că instanța de apel s-a expus doar

asupra corectitudinii și legalității aplicării pedepsei.

Instanța de apel a apreciat că, modalitatea de executare a pedepsei aleasă

de către prima instanță în privința inculpatului Bodiu Eugeniu în baza art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, nu este în acord cu principiul proporționalității având

în vedere fapta comisă, urmările aduse și atitudinea inculpatului până la

comiterea infracțiunii și după comiterea infracțiunii.

Instanța de apel a concluzionat că prima instanță nu a luat în considerație

că inculpatul Bodiu Eugeniu a săvârșit un concurs de infracțiuni, una dintre

care face categoria infracțiunilor grave, nu a ținut cont de cerințele legislației

în vigoare și a aplicat față de inculpatul Bodiu Eugeniu o pedeapsă prea blândă

în raport cu circumstanțele obiective, a pronunțat o sentință neîntemeiată în ce

privește individualizarea pedepsei inculpatului, care a fost anulată cu

pronunțarea unei noi hotărâri referitor la pedeapsa aplicată ținând cont de

apelul acuzatorului de stat.

Făcând trimitere la prevederile articolelor 7, 61, 75 Cod penal și ținând

cont de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, de faptul că inculpatul

Bodiu Eugeniu nu și-a recunoscut și nu și-a conștientizat vina, la nivelul de

8

înțelegere a situației în care s-a pomenit, prin urmare nu se căiește, instanța de

apel a considerat că îndreptarea și reeducarea lui este posibilă doar cu aplicarea

pedepsei: pe art. 151 alin. (1) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen

de 5 (cinci) ani 6 (șase) luni închisoare, iar în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal – a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani

închisoare.

Conform prevederilor art.84, alin.(2) Cod penal, lui Bodiu Eugeniu,

pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, instanța de apel a stabilit o

pedeapsă definitivă de 6 (șase) ani închisoare.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată de Cracea Sevastian privind

încasarea de la inculpatul Bodiu Eugeniu și de la Polevicov Gheorghe a

prejudiciului material cauzat în mărime de 6 853 lei și a prejudiciului moral în

mărime de 40 000 lei, instanța de apel a constatat că a apărut necesitatea

administrării unor probe suplimentare, întrucât nu este clară întinderea

prejudiciului, pentru a decide asupra acțiunii civile, și întru evitarea

tergiversării examinării cauzei, instanța de judecată a conchis că în temeiul art.

387 alin. (3) Cod de procedură penală, urmează ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

2020, este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Culeac-Reul Natalia, în

numele inculpatului Bodiu Eugeniu, prin care, invocând incidența pct. 6) și 8)

a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei, cu menținerea sentinței.

11.1. În susținerea recursului avocatul invocă că:

- instanța de apel, în vederea condamnării lui Bodiu Eugeniu în baza art.

151 alin. (1) Cod penal, urma să stabilească dacă a aplicat sau nu inculpatul

lovituri părții vătămate în regiunea capului, cauzându-i leziunile corporale

depistate conform raportului de expertiză medico-legală;

- decizia contestată contravine probatoriului administrat, și anume

declarațiilor părților vătămate: Cracea Sevastian, Cracea Valeriu, Gobjila

Nicon și Guzun Ion, declarațiilor martorilor: Gaugas Andrian, Marchitan

Timofei, Cristofovici Nicolai, expertului medico-legist Railean Sergiu;

- inculpatul Bodiu Eugeniu a negat faptul aplicării loviturilor părții

vătămate Cracea Sevastian;

- acuzatorul de stat în instanța de apel a renunțat la martorul Gaugas

Andrian, din declarațiile căruia, date în instanța de fond, rezultă că Bodiu

Eugeniu nu i-a aplicat lovituri părții vătămate Cracea Sevastian, care a căzut

jos de sine stătător, lovindu-se la cap, în timp ce inculpatul se afla la o distanță

de aproximativ 15 metri de la partea vătămată;

- acuzatorul de stat în instanța de apel a renunțat și la martorul

9

Cristofovici Nicolai, care, fiind audiat în instanța de fond a declarat

următoarele: „…la ceva depărtare, Nicon Gobjila și Cracea Valeriu îl băteau pe Eugen

Bodiu. Ulterior a observat că Sevastian Cracea a căzut jos, lovindu-se cu capul de

bordură. După ce Sevastian Cracea a căzut jos, conflictul s-a aplanat”;

- martorul minor Marchitan Timofei nu a fost audiat în instanța de apel,

însă acesta în ședința de judecată în instanța de fond a declarat că a văzut cum

Gobjila Nicon și Cracea Valeriu îi aplicau lovituri lui Bodiu Eugen. S-a implicat ca să-

l tragă într-o parte pe Cracea Valeriu, acesta însă i-a aplicat și lui o lovitură cu pumnul

în față și una cu piciorul în burtă. Bodiu Eugen a reușit să fugă mai departe de ei,

implicându-se în hărțuiala dintre Guzun Ion și Polivicov Gheorghe, aplicându-i lui

Guzun Ion o lovitură cu pumnul. Între timp a auzit că Gobjila Nicon striga să aducă

cineva apa. A văzut că Cracea Sevastian se afla jos, fără cunoștință. După ce și-a

revenit Cracea Sevastian a spus că a căzut jos;

- martorii Timofei Marchitan și Cristofovici Nicolai nu au indicat că

anume Bodiu Eugeniu i-ar fi aplicat lovituri părții vătămate Cracea Sevastian;

- acuzatorul de stat în instanța de apel a renunțat la audierea expertului

medico-legist Railean Sergiu, care, în instanța de fond a declarat că, din analiza

documentelor medicale, plaga localizată în regiunea occipitală a lui Cracea Sevastian,

cel mai probabil s-a produs de la cădere, în situația când persoana s-a împiedicat, s-a

alunecat, a fost împins de către cineva și a căzut;

- partea vătămată Gobjila Nicon, fiind audiat în instanța de apel, a

explicat că toată cearta a avut loc pe pragul școlii și nu a văzut ca Bodiu Eugen

să-l lovească pe Cracea Sevastian;

- Gobjila Nicon nu a susținut apelul declarat de către procuror, dar a

menționat că nu are pretenții față de Bodiu;

- există divergențe esențiale între declarațiile părților vătămate Cracea

Sevastian și Cracea Valeriu, fiindcă sunt frați și persoane interesate,

declarațiilor lor nu se confirmă ca fiind veridice;

- instanța de apel a încălcat flagrant art. 8 alin. (3) Codul de procedură

penală, încălcând dreptul inculpatului la un proces echitabil;

- instanța de apel a individualizat greșit pedeapsa inculpatului în baza

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, prin alegerea pedepsei închisorii, deoarece

inculpatul nu prezintă pericol pentru societate, este tânăr și executarea

pedepsei închisorii l-ar putea influența negativ;

- pedeapsa aplicată în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost

executată de Bodiu Eugeniu prin achitarea amenzii, fapt nemotivat de instanța

de apel în decizie;

- în decizia contestată, instanța de apel a făcut trimitere doar la o parte

din declarațiile părții vătămate Gobjila Nicon date în ședința instanței de apel;

- nu au fost examinate probe noi în instanța de apel;

10

- instanța de apel nu și-a motivat corespunzător decizia adoptată, dând

o apreciere unilaterală probelor cercetate și acordând prioritate doar unor

probe, în consecință, ajungând pripit la concluzia de condamnare a lui Bodiu

Eugen.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

lărgit constată că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele

temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală.

Din conținutul art. 427 Cod de procedură penală, rezultă că temeiurile

pentru recursul ordinar declarat împotriva deciziei instanței de apel nu pot fi

decât de drept, fiind determinate expres de lege.

Astfel, hotărârile instanțelor de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond. Erorile de drept pot fi

erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

În atare situație, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de

drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut

drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.

Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează

să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel.

La chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta reținută

a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări

a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au

fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze

instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just,

dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate.

Așadar, fiind investită să constate o situație de fapt, instanța de apel, ca

urmare a efectuării cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea

adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să

11

formuleze concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția

inculpatului și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către acesta, în cazul

stabilirii culpei și să se expună la principalele motive invocate în ordine de

apel.

Însă, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină

măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator.

Din conținutul recursului declarat în speță, rezultă că acesta se

întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală,

potrivit cărora, 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8)

nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Examinând decizia, Colegiul penal lărgit observă că, aceasta nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, deoarece, constatând că fapta reținută

în sarcina inculpatului Bodiu Eugeniu, se încadrează în baza articolelor 151

alin. (1), 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel, nu a descris fapta

criminală prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal, considerată ca fiind

dovedită.

Dacă instanța de apel admite apelul cu rejudecarea cauzei, în partea

descriptivă, decizia trebuie să corespundă tuturor cerințelor art. 394 Cod de

procedură penală, care în alin. (2) pct. 1) prevede că partea descriptivă a sentinței

de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind

dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție,

motivele și consecințele infracțiuni.

La caz, instanța de apel, deși a descris fapta prevăzută de art. 287 alin. (2)

lit. b), considerată a fi săvârșită de inculpat, omite să constate fapta prevăzută

de art. 151 alin. (1) Cod penal, descriind doar învinuirea, după cum urmează:

„Colegiul a constatat cu certitudine faptul că la 21 decembrie 2014, aproximativ

la orele 20.30 - 21.00, Bodiu Eugeniu împreună cu Polevicov Gheorghe, aflându-se în

fața sediului gimnaziului din sat. xxxxxxxx, din intenții huliganice, încălcând

grosolan ordinea publică și tulburând liniștea cetățenilor, manifestând obrăznicie

deosebită, fără motive întemeiate, în prezența mai multor persoane au inițiat un

conflict, în timpul căruia i-au agresat pe cet. Gobjila Nicon și Guzun Ion,

deteriorându-le îmbrăcămintea și aplicându-le lovituri cu mâinile și picioarele peste

diferite părți ale corpului.

De către organul de urmărire penală, Bodiu Eugeniu a fost învinuit pentru

faptul că în aceiași zi și în aceiași perioadă de timp, continuându-și acțiunile

infracționale, i-a aplicat de la spate lui Cracea Sevastian o lovitură puternică în cap, în

rezultatul căreia, ultimul, pierzându-și cunoștința a căzut jos, astfel, fiindu-i cauzate

vătămări corporale grave, periculoase pentru viață” (f.d. 327, Vol. II).

12

Totodată, decizia este pasibilă casării, pe motivul constatării incorecte

precum că inculpatul Bodiu Eugeniu, în ședința instanței de apel, nu s-a

prezentat (f.d. 325, Vol. II), deoarece potrivit materialelor dosarului și, în

special, din conținutul procesului-verbal al ședinței instanței de apel, se atestă

că Bodiu Eugeniu, din 09 iulie 2018 s-a prezentat la ședințele de judecată (f.d.

210-212, 277-282, 284-286, 313, 318-320, Vol. II). Mai mult, la ședința din 09 iulie

2018 inculpatul Bodiu Eugeniu ar fi fost și audiat, declarațiile căruia nu au fost

semnate și de președintele ședinței (f.d. 208, Vol. II).

De asemenea, ținând cont de criticele recurentului, care în mare măsură

și-au găsit confirmare, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel nu a

respectat și prevederile art. 414 alin. (2) și (6) Cod de procedură penală,

deoarece și-a întemeiat soluția pe probe neconsemnate în proces-verbal.

Astfel, în decizie s-a indicat că vinovăția inculpatului Bodiu Eugeniu se

dovedește și prin declarațiile părții vătămate Guzun Ion, iar la solicitarea părții

apărării în ședința de judecată au fost audiați în calitate de martori Marchitan

Timofei, Cristofovici Nicolai și expertul medico-legist Railean Sergiu (f.d. 330-

331, Vol. II). Aceste probe, cât și declarațiile inculpatului Bodiu Eugeniu, nu

au fost consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de

apel.

Potrivit art. 414 alin. (2) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel

verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în

ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel nu este în

drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au

fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în

procesul-verbal.

În concluzie, Colegiul penal lărgit constată că aceste abateri constituie

erori, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume

că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar

motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate supra, comise

de către instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar declarat, casării totale a

deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

13

Totodată, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de

împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă

conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Culeac-Reul Natalia

în numele inculpatului Bodiu Eugeniu, casează total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2020, în cauza penală în privința

lui Bodiu Eugeniu xxxxxxxx și dispune rejudecarea cauzei, de către aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 24 martie 2022.

Președinte Catan Liliana

Judecători Boico Victor

Plămădeală Ghenadie

Miron Aliona

Bejenaru Iurie

14