1ra-1565/2021 — art. 151 alin. 4, 179 alin. 1 CP

1ra-1565/2021 — art. 151 alin. 4, 179 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1565/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

03 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Munteanu Liliana în numele inculpatului Guglea Mihail, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 27 aprilie 2021, în

cauza penală privindu-l pe

Guglea Mihail Xxxxx, născut la xxxxxxxx, originar

și domiciliat în r-nul xxxxx, s. xxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Guglea Mihail a fost achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (4) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat și a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod

penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă, în mărime de 600 unități

convenționale, ce constituie suma de 30000 lei.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Guglea Mihail la

data de 15 iulie 2018 aproximativ pe la ora 06:00, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale criminale, având scopul violării de domiciliu și anume

pătrunderii ilegale în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia, a

pătruns ilegal în ogradă prin deschiderea zăvorului de la poartă, iar apoi în casa de

locuit a lui Penu Mihail, amplasată în s. Xxxx, raionul xXxxx, unde având un

comportament neadecvat, l-a agresat fizic pe fiul acestuia Penu Vladimir, a.n. xxxx,

lovindu-1 cu pumnii în cap și peste diferite părți ale corpului, refuzând la cererea

insistentă a lui Penu Mihail de a părăsi domiciliul.

1

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Guglea Mihail în baza art. 179

alin. (2) Cod penal, - violarea de domiciliu, adică, pătrunderea ilegală în domiciliul

unei persoane fără consimțământul acesteia, săvârșită cu aplicarea violenței.

La fel, prima instanță a reținut că Guglea Mihail, este învinuit că la 15 iulie

2018, aproximativ pe la ora 06:00, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale criminale, având scopul vătămării intenționate a integrității corporale

sau a sănătății altei persoane, aflându-se deja în domiciliul lui Penu Mihail, amplasat

în s. Xxxxx, raionul Xxxxx, în urma relațiilor ostile ce durau de mai mult timp, i-a

aplicat lui Penu Vladimir născut la 21.08.1983, în timp ce acesta era culcat în pat în

casă, mai multe lovituri cu pumnii în cap și peste diferite părți ale corpului, în urma

cărui fapt ultimul a fost internat în Spitalul raional Cimișlia, iar la data de 24 iulie

2018, ca rezultat a traumelor primite Penu Vladimir a decedat în spital. Astfel,

potrivit raportului de expertiză judiciară nr.201822C0090 din 12.09.2018 s-a ajuns

la concluzia că: - moartea lui Penu Vladimir a survenit pe 24.07.2018 la ora 13:30.

(date medicale), în urma hemoragiilor intracerebrale, ca rezultat a traumei cranio

cerebrale închise, fapt confirmat prin modificările patologice respective depistate la

necropsia cadavrului și adeverite histologic. La examenul medico-legal al cadavrului

lui Penu Vladimir s-au constatat leziuni corporale: echimoze pe cap, revărsate

sangvine în țesuturile moi a capului, revărsate sangvine epidurale, subdurale,

subarahnoidiene, focar de contuzie în creier, hematom subdural pe dreapta (clinic

evacuat). Toate aceste leziuni au apărut intravital, cu aproximativ 1-2 săptămâni

înainte de deces, care au fost produse la acțiunea traumatică a unui corp contondent

dur, sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care au

legătură directă cu cauza morții și în comun se califică ca vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață. Careva date referitoare la conținutul alcoolului etilic în

sîngele lui Penu Vladimir, în documentele medicale prezentate nu se conțin.

Prima instanță a indicat că acțiunile inculpatului Guglea Mihail au fost

încadrate de către procuror în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, adică, vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale, care este periculoasă pentru viață, acțiuni

care au provocat decesul victimei.

2.1. Procuror, care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Guglea Mihail să fie recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 179 alin. (2) Cod penal la 1 an închisoare și în baza art. 151

alin. (4) Cod penal, la 12 ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Guglea Mihail să-i fie stabilită

pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor

aplicate, de 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

2

De asemenea, să fie dispusă încasarea din contul inculpatului Guglea Mihail

cheltuielile judiciare în mărime de 4188 lei.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- potrivit rapoartelor de expertiză judiciară decesul victimei se găsește într-o

legătură de cauzalitate directă cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a

sănătății, această legătură de cauzalitate este cuprinsă și de vinovăția făptuitorului și

anume potrivit materialelor cauzei penale, vinovăția lui Guglea Mihail este dovedită

prin plângerea depusă de către Penu Mihail, care a invocat că anume Guglea Mihail

l-a agresat fizic pe Penu Vladimir la data de 15 iulie 2018, potrivit informației

telefonice de la secția de internare a SR Cimișlia, se constată că sora medicală

Sobețchi a comunicat că la data de 15.07.2018 s-a acordat ajutor medical lui Penu

Vladimir, domiciliat în s. Xxxx, raionul Xxxxx, cu diagnoza traumă cranio-

cerebrală închisă, hematom intracerebral, care a fost agresat fizic de către vecinul

său, ulterior, Penu Mihail prin declarațiile sale declară că fiul său a fost maltratat de

către Guglea Mihail, declarațiile lui Penu Mihail au fost verificate de către organul

de urmărire penală la fața locului;

- declarațiile lui Penu Mihail au fost confirmate și de către martorii audiați în

cadrul examinării cauzei penale și anume Tabun Ion și Tabun Maria, care au declarat

din cuvintele lui Penu Mihail că la 15 iulie 2018, ora 06:00 ultimul a auzit gălăgie

în domiciliu, când a ieșit în coridor a văzut ușa deschisă în odaia fiului Penu

Vladimir, când a intrat în odaie Vladimir era culcat în pat, iar Guglea Mihail era

aplecat deasupra lui și îi aplica lovituri cu pumnii în regiunea capului. Penu Mihail

a intervenit ca să-l scoată pe Guglea Mihail din casă, însă acesta deodată nu dorea

să iasă, iar după mai multe încercări a reușit să-l convingă și acesta a plecat;

- martorul Tabun Maria a mai declarat că, tatăl ei Penu Mihail i-a spus peste

2-3 zile că Vladimir a fost bătut de Guglea Mihail, iar peste o perioadă de timp

Guglea Mihail s-a apropiat de ea și i-a spus că regretă de faptul că a intrat în casă și

tot atunci a recunoscut faptul că el Guglea Mihail, i-a dat vre-o câțiva pumni unde

anume nu i-a spus, dar a înțeles că atunci când l-a bătut pe Vladimir, Guglea Mihail

era în stare de ebrietate, acest fapt a fost recunoscut de el personal, Vladimir a fost

bătut pentru niște bani dar precis nu cunoaște. Guglea Mihail i-a cumpărat lui

Vladimir poliță de asigurare până la deces, alte ajutoare materiale la înmormântare

nu au fost;

- martorul Beresteanu Anatol, a declarat că activând ca reanimatolog la SR

Cimișlia, la 15 iulie 2018 a fost adus Penu Vladimir în stare foarte gravă și

inconștient, pacientul nu avea careva leziuni corporale vizibile, dar avea semne de

hematom subdural, a fost internat urgent în secția de reanimare. De asemenea a

menționat faptul că hematomul subdural la Penu Vladimir, putea și nu putea fi cauzat

de la un singur pumn;

3

- Penu Vladimir nu avea careva alte leziuni corporale în afara celor descrise

în rapoartele de expertiză judiciară, și la momentul examinării cadavrului nu puteau

fi depistate și alte leziuni;

- apreciind probele enumerate, formate în urma examinării lor în ansamblu,

sub toate aspectele și în mod obiectiv, se constată că ele coraborează între ele, și

totodată s-a stabilit pe deplin că acțiunile inculpatului Guglea Mihail au fost

încadrate corect în baza art. 179 alin. (2) și art.151 alin. (4) Cod penal;

- prima instanță în cadrul judecării cauzei penale nu a verificat multilateral și

obiectiv toate împrejurările de fapt și de drept a cauzei în raport cu probele anexate

la dosar, iar concluzia instanței este eronată și contravine cumulului de probe anexate

la materialele cauzei penale;

- în cadrul ședinței de judecată inculpatul Guglea Mihail a pledat nevinovat și

instanța de judecată a luat act de aceste declarații în mod unilateral, fără să țină cont

în ansamblu de celelalte declarații, depuse de succesorul părții vătămate și martorii

audiați în cadrul cercetărilor judecătorești, cât și de datele obiective acumulate în

cadrul urmăririi penale;

- analizând și apreciind declarațiile succesorului părții vătămate - Penu Mihail,

ale martorilor Josan Larisa, Josan Petru, Zmeu Maria, Tabun Ion, Beresteanu

Anatolie, Dînga Andrei și Tabun Maria, depuse în cadrul cercetărilor judecătorești

nu poate fi reținută concluzia instanței de judecată precum că prin probele

administrate nu s-a constatat că anume prin acțiunile inculpatului Guglea Mihail, s-

au produs leziunile corporale grave care au dus la decesul victimei;

- nu poate fi reținută concluzia instanței de judecată precum că - simplu fapt

că Guglea Mihail a intrat în dimineața zilei de 15.07.2018 în domiciliul lui Penu

Vladimir și i-a aplicat o lovitură cu pumnul nu conving instanța că această acțiune a

dus la vătămarea intenționată gravă corporală ce au dus la decesul ultimului, or la

formarea acestei concluzii, instanța de judecată nu a ținut cont de concluzia

raportului de expertiză judiciară nr. 201822C0090 din 12.09.2018, potrivit căruia s-

a stabilit că între leziunile corporale și cauza decesului este legătură cauzală directă;

- nu poate fi reținută concluzia instanței de judecată precum că fapta -

vătămarea intenționat gravă a integrității corporale, care este periculoasă pentru

viață, acțiuni care au provocat decesul victimei, nu a fost săvârșită de inculpat - or,

în urma evaluării integrale a probelor prezentate nu există dubii rezonabile în ceia

ce privește vinovăția inculpatului Guglea Mihail, că atât în cadrul urmăririi penale,

cât și în cadrul ședinței de judecată au fost acumulate probe veridice suficiente care

demonstrează comiterea de către inculpat a infracțiunilor incriminate.

2.2. Avocatul Berezovschi Vladislav în numele inculpatului Guglea Mihail,

care a solicitat casarea acesteia în partea condamnării în baza art. 179 alin. (2) Cod

penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

4

pentru prima instanță, prin care Guglea Mihail să fie achitat de sub învinuirea de

comitere a infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal,

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- prima instanță a adoptat soluția de a-l recunoaște pe Guglea Mihail vinovat

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, contrar

circumstanțelor de fapt reflectate de probele cercetate în ședințele de judecată a

primei instanțe, cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procesual, fiind

ignorate prevederile art. 101 Cod de procedură penală;

- Guglea Mihail a intrat cu permisiunea victimei și a părăsit locuința imediat

ce Penu Mihail i-a cerut să iasă din casă;

- faptul aplicării violenței de către Guglea Mihail în privința lui Penu Vladimir

de asemenea nu este dovedită, fiind inspirată doar din declarațiile succesorului

victimei care fiind, pe parcursul urmăririi penale, audiat de mai multe ori, de fiecare

dată a dat declarații divergente (ba a văzut că Guglea l-a lovit pe Vladimir în cap ba

nu, ba a văzut leziuni corporale la Vladimir după plecarea lui Guglea ba nu le-a

văzut), nefiind stabilite de către organul de urmărire penale cauzele necorespunderii

acestor declarații;

- din declarațiile tuturor părților audiate și materialele cauzei descrise în

sentință, prima instanță a analizat și a apreciat selectiv declarațiile succesorului

victimei fără a evalua celelalte probe și fără a efectua o analiză a acestora, cu

aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau

inadmisibilității probei, ignorând probele administrate la caz;

- prima instanță nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind

prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor,

ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei

concluzii premature.

2021, au fost admise apelurile declarate, casată total sentința primei instanțe,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Guglea Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 179 alin. (1) Cod penal - cu liberarea de pedeapsă în legătură cu expirarea

termenului de prescripție;

- art. 151 alin. (4) Cod penal - la 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar

de tip închis.

De asemenea, a fost dispusă încasarea din contul inculpatului Guglea Mihail

în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 4188 lei, suportate la

efectuarea expertizelor judiciare în prezenta speță.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că în urma reluării

cercetării judecătorești în instanța de apel s-a stabilit cu certitudine că Guglea Mihail

5

a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal, cu indicii:

„vătămarea intenționată gravă a integrității corporale, care este periculoasă pentru

viață, acțiuni care au provocat decesul victimei", în următoarele circumstanțe:

Guglea Mihail la data de 15 iulie 2018 aproximativ pe la ora 06:00, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, având scopul vătămării

intenționate a integrității corporale sau a sănătății altei persoane, aflându-se la

domiciliul lui Penu Mihail, amplasat în s. Xxxxx, raionul Xxxxx, în urma relațiilor

ostile ce durau de mai mult timp, i-a aplicat lui Penu Vladimir, în timp ce acesta era

culcat în pat în casă, mai multe lovituri cu pumnii în cap și peste diferite părți ale

corpului, în urma cărui fapt ultimul a fost internat în Spitalul raional Cimișlia, iar la

data de 24 iulie 2018, ca rezultat a traumelor primite Penu Vladimir a decedat în

spital.

Astfel, potrivit raportului de expertiză judiciară nr.201822C0090 din

12.09.2018 s-a ajuns la concluzia că: - moartea lui Penu Vladimir a survenit pe

24.07.2018 ora 13:30 (date medicale), în urma hemoragiilor intracerebrale, ca

rezultat a traumei cranio-cerebrale închise, fapt confirmat prin modificările

patologice respective depistate la necropsia cadavrului și adeverite histologic. La

examenul medico-legal al cadavrului lui Penu Vladimir s-au constatat leziuni

corporale: echimoze pe cap, revărsate sangvine în țesuturile moi a capului, revărsate

sangvine epidurale, subdurale, subarahnoidiene, focar de contuzie în crier, hematom

subdural pe dreapta (clinic evacuat). Toate aceste leziuni au apărut intravital, cu

aproximativ 1-2 săptămâni înainte de deces, care au fost produse la acțiunea

traumatică a unui corp contondent dur, sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, care au legătură directă cu cauza morții și în comun se

califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață. Careva date referitoare

la conținutul alcoolului etilic în sângele lui Penu Vladimir, în documentele medicale

prezentate nu se conțin.

Instanța de apel a conchis că probatoriul administrat și cercetat nemijlocit în

ședința de judecată a instanței de apel demonstrează cu certitudine că anume

inculpatul Guglea Mihail este vinovat de săvârșirea infracțiunii imputate, iar

concluziile primei instanțe enunțate în favoarea emiterii sentinței de achitare în baza

art.151 alin. (4) Cod penal, sunt pripite și eronate.

În același context, instanța de apel a apreciat ca fiind insuficientă motivarea

primei instanțe în vederea pronunțării soluției de achitare, care contravine probelor

cauzei, totodată fiind incertă și bazată pe presupuneri concluzia că o altă persoană

decât inculpatul Guglea Mihail ar fi săvârșit infracțiunea în cauză.

Instanța de apel a notat că este întemeiat argumentul părții acuzării din cererea

de apel, precum că nu poate fi reținută concluzia instanței de judecată precum că

fapta - vătămarea intenționată gravă a integrității corporale, care este periculoasă

6

pentru viață, acțiuni care au provocat decesul victimei, nu a fost săvârșită de inculpat.

Or, în urma evaluării integrale a probelor prezentate ajunge la concluzia că nu există

dubii rezonabile în ceia ce privește vinovăția inculpatului Guglea Mihail, că atât în

cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul ședinței de judecată au fost acumulate probe

veridice suficiente care demonstrează comiterea de către inculpat a infracțiunilor

incriminate.

Astfel, instanța de apel a conchis că potrivit rapoartelor de expertiză judiciară,

decesul victimei se găsește într-o legătură de cauzalitate directă cu vătămarea gravă

a integrității corporale sau a sănătății, această legătură de cauzalitate este cuprinsă și

de vinovăția făptuitorului și anume potrivit materialelor cauzei penale vinovăția lui

Guglea Mihail este dovedită prin plângerea depusă de către Penu Mihail, care a

invocat că anume Guglea Mihail l-a agresat fizic pe Penu Vladimir la data de 15

iulie 2018, potrivit informației telefonice de la secția de internare a SR Cimișlia, se

constată că sora medicală Sobețchi a comunicat că la data de 15.07.2018 s-a acordat

ajutor medical lui Penu Vladimir, domiciliat în s. Xxxx, raionul Xxxxx, cu diagnoza

traumă cranio-cerebrală închisă, hematom intracerebral, care a fost agresat fizic de

către vecinul său, Penu Mihail prin declarațiile sale a indicat că fiul său a fost

maltratat de către Guglea Mihail.

Declarațiile lui Penu Mihail au fost verificate de către organul de urmărire

penală la fața locului, mai mult ca atât declarațiile lui Penu Mihail au fost confirmate

și de către martorii audiați în cadrul examinării cauzei penale și anume Tabun Ion și

Tabun Maria, care au declarat din cuvintele lui Penu Mihail că, la 15 iulie 2018, ora

06:00 ultimul a auzit gălăgie în domiciliu, când a ieșit în coridor a văzut ușa deschisă

în odaia fiului Penu Vladimir, când a intrat în odaie Vladimir era culcat în pat, iar

Guglea Mihail era aplecat deasupra lui și îi aplica lovituri cu pumnii în regiunea

capului. Penu Mihail a intervenit ca să-l scoată pe Guglea Mihail din casă, însă acesta

deodată nu dorea ca să iasă, iar după mai multe încercări a reușit să-l convingă și

acesta a plecat.

La fel, instanța de apel a menționat că în cadrul ședinței de judecată în prima

instanță inculpatul Guglea Mihail a pledat nevinovat și instanța de judecată a luat act

de aceste declarații în mod unilateral, fără să țină cont în ansamblu de celelalte

declarații, depuse de succesorul părții vătămate și martorii audiați în cadrul

cercetărilor judecătorești, cât și de datele obiective acumulate în cadrul urmăririi

penale.

Instanța de apel a concluzionat că este stabilit că loviturile aplicate de

inculpatul Guglea Mihail victimei Penu Vladimir au fost fatale, ultimul, în prezența

a astfel de leziuni corporale stabilite prin raportul de expertiză judiciară din

12.09.2018, inclusiv revărsări sangvine în țesuturile moi a capului, revărsări

7

sangvine epidurale, subdurale, subarahnoidiene, în câteva ore de la aplicarea lor a

intrat în comă, iar la data de 24.07.2018 a decedat.

3.1.1. Cu referire la învinuirea în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, instanța de

apel a constatat că Guglea Mihail pe la ora 06:00 dimineața, a pătruns fără voia

persoanei în domiciliul lui Penu Mihail, fapt recunoscut parțial și de inculpat care în

ședința de judecată a declarat că, într-adevăr la data indicată a intrat în domiciliul lui

Penu Mihail în odaia lui Penu Vladimir, susținând însă, că a avut permisiunea

ultimului care l-a invitat în casă și nu a aplicat violența fizică față de acesta.

În continuare instanța de apel a notat că alegațiile inculpatului, precum și

argumentele apelului avocatului invocate în sensul că pe capătul de învinuire în baza

art. 179 alin. (2) Cod penal că inculpatul urmează să fie achitat, nu pot fi reținute ca

întemeiate, deoarece prin probele administrate și cercetate atât în ședința de judecată

a primei instanțe cât și a instanței de apel a fost stabilit cu certitudine că inculpatul

Guglea Mihail, la data de 15 iulie 2018 aproximativ pe la ora 06:00, dându-și seama

de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale criminale, având scopul violării de

domiciliu și anume pătrunderii ilegale în domiciliul unei persoane fără

consimțământul acesteia, a pătruns ilegal în ogradă prin deschiderea zăvorului de la

poartă, iar apoi în casa de locuit a lui Penu Mihail, amplasată în s. Xxxx, raionul

Xxxxx, a refuzat la cererea insistentă a lui Penu Mihail de a părăsi domiciliul.

Instanța de apel a conchis că acțiunile inculpatului Guglea Mihail întrunesc

componența de infracțiune prevăzută de art. 179 alin. (1) Cod penal, cu indicii

calificativi - violarea de domiciliu, adică, pătrunderea ilegală în domiciliul unei

persoane fără consimțământul acesteia.

De asemenea, instanța de apel a casat sentinței primei instanțe și în partea

condamnării inculpatului Guglea Mihail în baza art. 179 alin. (2) Cod penal,

motivând că corect acțiunile acestuia se încadrează în baza art. 179 alin. (1) Cod

penal, necesar fiind a fi exclus din învinuire indicele calificativ „săvârșită cu

aplicarea violenței".

În acest sens, instanța de apel a motivat că acțiunile de violență aplicate de

inculpat s-au confirmat și că acestea s-au soldat cu vătămarea intenționată gravă a

integrității corporale, care este periculoasă pentru viață și au provocat decesul

victimei, acțiuni care se încadrează în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, iar

inculpatului nu i se poate incrimina dublu aplicarea violenței.

Instanța de apel a respins criticile părții apărării, menționând că inculpatului i

se incriminează că el a pătruns ilegal în ogradă prin deschiderea zăvorului de la

poartă, iar apoi în casa de locuit a lui Penu Mihail, fără acordul persoanei, iar în acest

sens partea apărării careva argumente plauzibile care să demonstreze contrariul, nu

a invocat.

8

Instanța de apel a indicat că deși a recalificat acțiunile inculpatului Guglea

Mihail de la art. 179 alin. (2) Cod penal la art. 179 alin. (1) Cod penal, acesta nu

poate fi supus răspunderii penale din motiv că a expirat termenul de prescripție,

conform prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală.

Cu referire la pedeapsa stabilită în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, instanța

de apel a menționat că a luat în considerare că Guglea Mihail a comis o infracțiune

deosebit de gravă, pentru care legea penală prevede o pedeapsă exclusivă sub formă

de închisoare, anterior nu a fost condamnat, se caracterizează pozitiv la locul de trai,

succesorul părții vătămate nu are careva pretenții față de acesta și astfel corectarea

și reeducarea inculpatului este posibilă doar în condițiile izolării acestuia de

societate, cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare la limita minimă a

sancțiunii, pe un termen de 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

închis, în corespundere cu prevederile alin. (1) lit. c) și alin. (4) art. 72 Cod penal.

Ce ține de soluția privind cheltuielile judiciare, instanța de apel a notat că la

examinarea chestiunii cu privire la repartizarea cheltuielilor judiciare instanța este

în drept, însă nu este obligată de a-l obliga pe condamnat a recupera cheltuielile

judiciare suportate la examinarea cauzei în privința lui și emiterea sentinței de

condamnare, reieșind din situația lui materială.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că din considerentul că nu au fost

prezentate probe privind situația materială insolvabilă a inculpatului Guglea Mihail,

cheltuielile judiciare suportate în cauză urmează să fie trecute în contul inculpatului.

Munteanu Liliana în numele inculpatului Guglea Mihail, care în temeiul art. 427

alin. (1) pct. 6), 12), 15), 16) Cod de procedură penală solicită casată decizia instanței

de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de

judecată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- instanța internațională de judecată, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o

încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților fundamentale, care poate fi

reparată și în această cauză;

- norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de

aplicare a aceleași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție;

- instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, prin denaturarea conținutului

probelor examinate de prima instanță, or instanța de apel a transcris selectiv

declarațiile succesorului părții vătămate și a martorilor - Beresteanu Anatolie, Josan

Larisa, Josan Petru, Zmeu Maria, Tabun Ion, Tabun Maria, care au declarat aceleași

9

fapte ca și în prima instanță, însă instanța de apel fără o motivare corespunzătoare

le-a dat o nouă apreciere;

- instanța de apel nu a pătruns în esența argumentelor invocate în apeluri, nu

le-a supus verificării prin prisma probatoriului administrat la dosar și nu a răspuns

corespunzător la toate motivele invocate în cererile de apel;

- instanța de apel a depășit limitele învinuirii, contrar prevederilor art. 325-

326 Cod de procedură penală;

- concluzia primei instanțe, referitor la faptul că producerea leziunilor

corporale grave care au dus la decesul victimei nu s-au constatat în acțiunile

inculpatului, este respinsă de instanța de apel fără oarece motivare;

- instanța de apel a transcris în decizia sa conținutul prevederilor legale fără a

demonstra pertinența lor în speță, or în partea descriptivă nu a fost descrisă nici o

acțiune a condamnatului care ar fi permis încadrarea faptei în baza normelor

respective, în acest sens nefiind indicat nici un mijloc de probă concludent și util;

- respingând concluzia primei instanțe fără nici o motivare, instanța de apel a

pus pe umerii instanței încălcarea art. 314 Cod de procedură penală, din ce reiese că

prima instanță trebuia să caute probe în confirmarea circumstanțelor producerii

leziunilor corporale, care ulterior au dus la deces;

- neavând probe noi, instanța de apel nu dispunea de dreptul de a pronunța o

soluție de condamnare, interpretând în alt mod probele deja puse la baza achitării;

- este relevantă în speță Hotărârea CEDO din 16 septembrie 2014 Nicolae

Mischie c. României, unde înalta Curte a reiterat că este inadmisibilă condamnarea

în apel după achitare, fără a se administra probe noi care să răstoarne probatoriul din

fond;

- Curtea Supremă de Justiție într-o speță, a reținut că la judecarea apelului, de

către instanța de apel a fost ignorat principiul nemijlocirii examinării probelor,

aceasta punând la baza concluziei de condamnare probele cercetate de prima

instanță, care au fost apreciate anterior, ca demonstrând vinovăția inculpatului.

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Cu referire la afirmațiile recurentului, procurorul invocă că instanța de apel

just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corespunzător, corect

a încadrat acțiunile inculpatului Guglea Mihail în baza art. 179 alin. (2) și 151 alin.

(4) Cod penal, și a stabilit vinovăția acestuia.

Totodată, notează că recurentul își motivează contestația pe dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului

probator, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală.

10

Mai indică că, instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și instanța de apel s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor apelantului, motivarea soluției corespunde

dispozitivului hotărârii contestate.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

În speță se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiurile

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12), 15), 16) Cod de procedură

penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, instanța internațională de

judecată, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a

drepturilor și libertăților fundamentale, care poate fi reparată și în această cauză,

norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a

aceleași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

atestă că temeiurile de recurs și motivele invocate de recurent în argumentarea

recursului nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, Colegiul penal notează că temeiul de recurs invocat de recurent

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma aspectelor

indicate de acesta, că: "instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

11

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței",

în prezenta speță nu s-au confirmat, or prin hotărârea adoptată instanța de apel s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat de avocatul

Berezovschi Vladislav în numele inculpatului Guglea Mihail ce țin de vinovăția

acestuia în comiterea infracțiunilor incriminate, întemeindu-și soluția just în baza

probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect de instanța de apel

prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, unele mijloace de probe

fiind reexaminate nemijlocit în intanța de apel, fiind descrise și analizate în decizia

instanței de apel (f.d. 148-158, vol. II).

La fel, Colegiul penal conchide că decizia instanței de apel cuprinde motivele

pe care își întemeiază soluția corectă de casare a sentinței primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Guglea Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (1), 151 alin. (4) Cod penal, just constatând

că prin probele administrate, verificate în instanța de apel, se demonstrează vinovăția

inculpatului Guglea Mihail în comiterea acestor infracțiuni. În acest sens, se atestă

că instanța de apel nu a comis vreo eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea

și corectitudinea deciziei contestate, iar motivarea soluției corespunde dispozitivului

deciziei.

De asemenea, ce ține de argumentele recurentului descrise la pct. 4 a prezentei

decizii, se conchide că recurentul primordial își manifestă dezacordul cu aprecierea

probelor de către instanța de apel, și în special cu declarațiile succesorului părții

vătămate și a martorilor Beresteanu Anatolie, Josan Larisa, Josan Petru, Zmeu

Maria, Tabun Ion, Tabun Maria, însă instanța de recurs ordinar la aceste motive a

recurentului, atestă că nu pot fi acceptate, or contravin constatărilor corecte a

instanței de apel în prezenta speță, privind constatarea vinovăției inculpatului Guglea

Mihail în baza art. 151 alin. (4), 179 alin. (1) Cod penal, ce sunt întemeiate pe întreg

cumulul de probe descris, verificat și apreciat de instanța de apel în decizia sa prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, inclusiv a rapoartelor de

expertiză medico-legală nr. 201822C0090 din 12.09.2018 și nr. 201922D0079 din

24.06.2019 în coraport cu declarațiile succesorului părții vătămate și a martorilor

menționați (f.d. 148-156, vol. II), iar alegațiile recurentului nu sunt întemeiate pe

careva probe credibile, fiind nefondate.

Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate argumentele recurentului invocate

în apel și repetat în recursul ordinar, ce țin de aprecierea probelor în prezenta speță,

or din decizia instanței de apel rezultă cert că toate probele administrate în prezenta

cauză penală au fost apreciate de instanța de apel prin coroborare între ele, conform

12

prevederilor art. 27, 101 Cod de procedură penală, fără a admite careva erori de fapt

sau de drept, la acest aspect instanța de apel s-a expus în decizie cu privire la

motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de

partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat

în art. 24 Cod de procedură penală.

Cu referire la critica recurentului, precum că: "instanța de apel a depășit

limitele învinuirii, contrar prevederilor art. 325-326 Cod de procedură penală",

Colegiul penal constată că este invocată declarativ nefiind susținută prin careva

circumstanțe de drept sau de fapt, mai mult că soluția adoptată de instanța de apel

este în limitele învinuirii înaintate atât sub aspectul circumstanțelor comiterii

faptelor infracționale cât și a încadrării juridice a acestora, ameliorând situația

inculpatului Guglea Mihail prin recalificarea faptei incriminate din art. 179 alin. (2)

Cod penal în baza art. 179 alin. (1) Cod penal.

Ce ține de temeiul de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 12) Cod de procedură penală, în susținerea acestuia de recurent nefiind

specificate careva motive clare și întemeiate, iar Colegiul penal atestă că nu este

incident în prezenta speță, or în acest sens, este clară motivarea din decizia instanței

de apel privind încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpatul Guglea Mihail în

baza art. 179 alin. (1), 151 alin. (4) Cod penal, fără a fi admisă în acest sens vreo

eroare de drept ce ar afecta corectitudinea și legalitatea hotărârilor contestate.

La fel, cu referire la argumentul recurentului, prin prisma temeiului de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 15) Cod de procedură penală, că: "este relevantă

în speță hotărârea CtEDO din 16 septembrie 2014, Nicolae Mischie c. României,

unde înalta Curte a reiterat că este inadmisibilă condamnarea în apel după achitare,

fără a se administra probe noi care să răstoarne probatoriul de la fond", Colegiul

penal atestă că nu poate fi acceptat, or această hotărâre nu are relevanță în prezenta

speță, or după sentința de achitare a primei instanțe pe învinuirea adusă în baza art.

151 alin. (4) Cod penal inculpatului Guglea Mihail, instanța de apel examinând

inclusiv apelul declarat de procuror, s-a conformat prevederilor art. 415 alin. (21)

Cod de procedură penală și jurisprudenței CtEDO pe aceste aspecte, și a audiat în

ședința de judecată a instanței de apel pe viu inculpatul Guglea Mihail (f.d. 99, vol.

II, succesorul părții vătămate (f.d. 36-38, vol. II) și martorii acuzării solicitați de

părți (f.d. 43-44, 46-47, 49-50, 52, 53-54, 96, 98 vol. II), verificând prin citire și

celelalte probe relevante cauzei, fapt consemnat în procesul-verbal al ședinței de

judecată (f.d. 100, verso, vol. II).

La același aspect, se atestă că este invocat nejustificat și temeiul de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, or în susținerea

acestui temei recurentul a făcut referire la o reiterare din decizia Curții Supreme de

Justiție nr 1ra-65/10 din 16.02.2010, a jurisprudenței CtEDO în cauza Destrehem c.

13

Franței, hotărârea din 18 mai 2004, "în care Curtea a reținut că după achitarea

reclamantului, dispusă de prima instanță, după audierea mai multor martori,

instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare, având la

bază aceleași probe pe care și-a argumentat soluția prima instanță", care, având în

vedere argumentele expuse supra la același aspect, nu este relevantă în prezenta

speță.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că instanța de apel a reținut just ca

demonstrată pe deplin vinovăția inculpatului Guglea Mihail în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 151 alin. (4), 179 alin. (1) Cod penal, iar obiecțiile

recurentului reprezintă doar opinia subiectivă greșită a acestuia, or nu se identifică

vreun temei de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele invocate de

acesta.

Astfel, Colegiul penal, având în vedere veridicitatea argumentelor instanțelor

ierarhic inferioare în motivarea soluției lor și în virtutea corectitudinii acesteia și

pentru a evita repetări inutile, conchide că o acceptă și o însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61),

cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând

a fi menținută, iar recursul declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Munteanu

Liliana în numele inculpatului Guglea Mihail, împotriva deciziei Colegiului judiciar

al Curții de Apel Comrat din 27 aprilie 2021, în cauza penală privindu-l pe Guglea

Mihail Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 09 decembrie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

14