1ra-1673/2021 — art. 264-1 alin. 4 CP, art. 264-1 alin. 4 CP

1ra-1673/2021 — art. 264-1 alin. 4 CP, art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1673/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

01 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Buliga Dumitru în numele inculpatului Munteanu Igor, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, în

cauza penală privindu-l pe

Munteanu Igor Xxxxxx, născut la xxxxxx, originar

și domiciliat în r-nul xxxxx, c. xxxxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală, Munteanu Igor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 2641 alin. (4) Cod penal, la 6 luni închisoare;

- art. 2641 alin. (4) Cod penal, la 6 luni închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial, lui Munteanu Igor i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 7 luni închisoare,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal, prin cumul parțial al

pedepsei din prezenta sentința cu pedeapsa neexecutată, stabilită prin sentința

judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 septembrie 2014 în baza art. 287 alin.

(3) Cod penal, lui Munteanu Igor i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 2 ani 5 luni

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Munteanu Igor,

la 08 noiembrie 2017, aproximativ la ora 10:40, pe traseul R 33, dintre localitățile s.

1

Cotul Morii - s. Bujor, r-nul Hîncești, fără a deține permis de conducere

corespunzător categoriei mijlocului de transport pe care îl ghida, s-a aflat și a condus

automobilul de model „Mercedes 110 CDI", cu n/î Xxxxxxx, până la stoparea

acestuia de către agentul constatator a INP a IGP și fiind suspectat de conducerea

mijlocului de transport în stare de ebrietate, ultimul, a refuzat categoric, atât de la

testarea alcoolscopică, de la examenul medical de constatare a faptului de consumare

a alcoolului cât și de la prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii stării de

ebrietate și a naturii ei, fapt confirmat prin procesul-verbal de constatare a

infracțiunii în caz de refuz de a trece controlul în vederea stabilirii stării de ebrietate

din 08.11.2017.

Prima instanță a calificat acțiunile lui Munteanu Igor în baza art. 2641 alin. (4)

Cod penal, după indicii calificativi - refuzul conducătorului mijlocului de transport

de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de

ebrietate și a naturii ei cât și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui

examen medical, săvârșite de către o persoană care nu deține permis de conducere.

Tot el, la 11 iunie 2018, aproximativ la ora 00:40, pe traseul s. Sărăteni. r.

Hîncești, fără a deține permis de conducere corespunzător categoriei mijlocului de

transport pe care îl ghida, s-a aflat și a condus automobilul de model „Mercedes

Sprinter", cu n/î xxxxxxxx, și fiind stopat de către inspectorii de poliție pentru

verificarea actelor și suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de

ebrietate, a fost supus testului alcooscopic.

Conform testării nominalizate, la Munteanu Igor, s-a constatat: o concentrație

de alcool în aerul expirat de 1,05 mg/l, ceia ce depășește maximele admisibile de

alcool pentru conducătorul de vehicule stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 296

din 16.04.2009 și potrivit prevederilor art. 13412 Cod penal, se atestă stare de

ebrietate cu grad avansat.

Prima instanță a calificat acțiunile lui Munteanu Igor în baza art. 2641 alin. (4)

Cod penal, după indicii calificativi - conducerea mijlocului de transport de către o

persoană care se află în stare de ebrietate cu grad avansată, care nu deține permis de

conducere.

inculpatul Munteanu Igor, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care să fie achitat.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- prima instanță nu și-a motivat sentința, nu a fost efectuată o analiză obiectivă

a fiecărei probe, totodată nu a ținut cont de prevederile art. 385, 389 Cod de

procedură penală. Prima instanță fără a da aprecierea fiecărei probe din dosar și a

tuturor probelor în ansamblu, inclusiv fără a motiva admisibilitatea lor, a enumerat

ca probe declarațiile pretinșilor martori - agenți de patrulare ce au interes în cauză

fiind întocmite de aceștia actele procesuale primare în calitate de agenți constatatori

2

ce au stat la baza învinuirii aduse inculpatului, declarații care au fost depuse în

timpul urmăririi penale și nefiind efectuată confruntarea cu bănuitul sau învinuitul,

ipostază în care instanța nu era în drept să pună la baza sentinței de condamnare

declarațiile pretinșilor martori Savca Valeriu, Morari Ion, Conovalu Alexandru,

Gînu Dorin, Calistru Valeriu;

- prima instanță greșit a stabilit pedeapsa care urmează a fi executată,

categoria pedepsei, mărimea ei și începutul calculării termenului executării

pedepsei. Din sentință nu se poate înțelege care ar fi caracterul excepțional la

aplicarea pedepsei cu închisoare în viziunea instanței, deoarece argumentarea

instanței este ambiguă, fapt inadmisibil într-o societate cu adevărat democratică. La

caz este relevant și faptul că deși infracțiunile imputate inculpatului sunt ușoare,

instanța le-a atribuit un caracter de gravitate sporită, concluzii eronate ale instanței

în viziunea apărării;

- prima instanță la examinarea cauzei, nu s-a pronunțat clar, argumentat și

convingător asupra aspectelor invocate de partea apărării, nefiind clar de ce

argumentele apărării ce au fost invocate, instanța nu le-a luat în considerare, ba mai

mult ca atât, instanța nu doar că nu a argumentat motivele pentru care aspectele

invocate de apărare au fost respinse, dar nici măcar nu le-a enumerat în sentința

adoptată, fapt ce duce la concluzia că partea apărării nici măcar nu a fost auzită de

prima instanță;

- analizând materialele cauzei și, în mod special, procesul-verbal al ședinței

instanței și sentința pronunțată, se observă că instanța, a făcut trimitere la probele

administrate în cauză în confirmarea vinovăției inculpatului, deși nu le-a cercetat în

ședința de judecată. Astfel, instanța în hotărârea pronunțată a reținut probe, fără a le

verifica în ședință, sub aspectul cercetării nemijlocite, prin citirea lor în ședința de

judecată și consemnarea acestora în procesul-verbal și nu le-a apreciat separat, în

coroborare din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

lor;

- dacă instanța ar fi dat eficiență aspectelor invocate, și dacă ar fi cercetat și

apreciat probele în modul prevăzut de lege, ar fi constatat într-un final că fapta

inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, deoarece acesta nu

a refuzat să fie supus testării alcoolscopice în vederea stabilirii stării de ebrietate și

a naturii ei, iar probe în această privință nici nu există;

- chiar dacă procedura în care s-a judecat cauza a fost una simplificată, instanța

de judecată nu a fost în drept să promoveze soluții ce nu corespund adevărului,

condamnând în consecință o persoană nevinovată. Astfel, atunci când există dubii

cu privire la vinovăția inculpatului sau în cazul unei recunoașteri parțiale a situației

de fapt, ori chiar în cazul unei recunoașteri totale a faptelor imputate, când nu este

lămurit asupra împrejurărilor de fapt ale cauzei și consideră că judecata nu poate

avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, judecătorul

respinge cererea inculpatului de judecare a cauzei în procedură simplificată și

3

reieșind din prevederile art. 3641 alin. (9) Cod de procedură penală, dispune

judecarea cauzei în procedură generală;

- inculpatul nu a beneficiat de un proces echitabil în măsura în care instanța

nu a cercetat în ședința de judecată probele administrate la faza de urmărire penală,

fiind astfel, violat art. 6 din CEDO;

- prima instanță nu a desigilat plicul cu corpul delict pentru al cerceta în

ședința de judecată în vederea stabilirii adevărului, deci nu a fost vizionat conținutul

înregistrării video de pe CD, iar contrar prevederilor legale, fără cercetarea

nemijlocită a acestei probe în ședința de judecată, instanța și-a bazat sentința de

condamnare;

- nu este clar de ce prima instanță nu a computat în termenul executării

pedepsei și termenul de aflare a inculpatului în arest preventiv în această cauză

penală, contrar art. 395 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală;

- condamnatul pe parcursul detenției sale în Penitenciarul nr. 13 din mun.

Chișinău, în Penitenciarul nr. 18 - Brănești, a avut dificultăți ce au depășit nivelul

inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar

articolului 3 din Convenție, condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor

admise în penitenciarele vizate. Munteanu Igor s-a aflat în arest preventiv în

perioada: 05.11.2013 - 01.12.2014 și respectiv 27.05.2019 -prezent (data ședinței

18.12.2019), în total 599 zile având calitatea de prevenit. Astfel, în temeiul art. 385

alin. (5) Cod de procedură penală, pentru 599 zile de detenție în arest preventiv a lui

Munteanu Igor cu statut de prevenit în perioada 05.11.2013 - 01.12.2014 și respectiv

27.05.2019 - 18.12.2019, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest

preventiv, pedeapsa lui Munteanu Igor urmează a fi redusă cu un termen de 1198

zile.

2019, a fost admis apelul declarat de inculpat, casată sentința primei instanțe și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

în baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, urmare a constatării drepturilor

inculpatului Munteanu Igor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 CEDO,

și s-a redus pedeapsa principală stabilită inculpatului Munteanu Igor, sub formă de

2 ani 5 luni închisoare, pentru perioada aflării în stare de arest preventiv de pe

27.05.2019 până la 04.06.2019, cu 7 zile, urmând a fi stabilită pentru executare

pedeapsa de 2 ani 4 luni și 23 zile de închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis. În rest, a fost menținută sentința primei instanțe.

Buliga Dumitru în numele inculpatului Munteanu Igor, care în temeiul art. 427 alin.

(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de judecată, iar în

cazul în care instanța de recurs va considera posibilă corectarea erorii judiciare, a

solicitat casarea sentinței primei instanțe și deciziei instanței de apel, rejudecarea

4

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Munteanu Igor să-i fie

aplicată o pedeapsă mai blândă sub formă de amendă; computarea reținerii în

prezenta cauză la urmărirea penală de 2 zile, și a arestării preventive de 212 zile în

termenul pedepsei aplicate inculpatului, iar în temeiul art. 385 alin. (5) Cod de

procedură penală, pedeapsa aplicată pentru 604 zile de detenție în arest preventiv a

lui Munteanu Igor cu statut de prevenit, calculându-se două zile de închisoare pentru

o zi de arest preventiv, iar termenul pedepsei aplicate este mai mic decât termenul

de pedeapsă ce urmează a fi redus, se solicită eliberarea acestuia.

În argumentarea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel nu a arătat

în dispozitiv, dispoziția despre computarea reținerii și arestării preventive, deși

inculpatul până la darea sentinței s-a aflat în arest, fiind reținut încă de la etapa

urmăririi penale și ulterior la etapa judiciară fiind arestat preventiv, iar termenul

arestului preventiv în prezenta cauză urma a fi calculat începând cu data de

27.05.2019 până la data pronunțării deciziei de către instanța de apel - 23.12.2019,

măsuri preventive aplicate de prima instanță. Prin urmare, în propriul apel, i s-a

agravat situația.

2020, a fost admis recursul ordinar declarat și a fost casată parțial decizia instanței

de apel în partea aplicării prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și

dispusă rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată. Celelalte dispoziții a deciziei contestate au fost menținute.

5.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a constatat că instanța de

apel micșorând pedeapsa aplicată inculpatului cu 7 zile, în partea descriptivă a

deciziei nu motivează această soluție. Or, instanța de apel urma să indice cu precizie

calculul efectuat, temeiurile care au dus la micșorarea pedepsei și documentele care

confirmă rațiunea reducerii pedepsei anume cu 7 zile.

Totodată, instanța de recurs ordinar a menționat că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu stabilirea stării de fapt precum și încadrarea juridică a

acțiunilor săvârșite de către inculpat, mai mult hotărârea în această parte cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția. Însă, instanța de apel a pronunțat o decizie

nemotivată în partea micșorării pedepsei penale în temeiul art. 385 alin. (5) Cod de

procedură penală.

a fost admis apelul și apelul suplimentar declarat, casată sentința doar în partea

reducerii pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care în baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, urmare

a constatării încălcării dreptului inculpatului Munteanu Igor privind condițiile de

detenție garantate de art. 3 CEDO, a fost redusă pedeapsa stabilită inculpatului

Munteanu Igor de 2 ani 5 luni închisoare, pentru perioada aflării în stare de arest

preventiv de pe 27 mai 2019 până la 04 iunie 2019, cu 9 zile.

5

6.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că din raportul

reprezentantului Penitenciarului nr.18 Brănești înregistrat cu nr.2/2854 din

22.08.2020 urmează, că acesta s-a deținut în Penitenciarul nr.13 Chișinău, în

legătură cu examinarea cauzei penale, de la 27.05.2019 până la data de 04.06.2019,

dată când a fost pronunțată sentința judecătoriei Hîncești (sediul Central) din

04.06.2019.

Sub aspectul dat, instanța de apel a indicat că pe prezenta cauza penală, de

învinuire a lui Munteanu Igor în baza art. 2641 alin. (4), 2641 alin. (4) Cod penal,

ultimul s-a deținut în Penitenciarul nr.13 Chișinău, în legătură cu examinarea cauzei

penale, de la 27.05.2019 până la data de 04.06.2019, data când a fost pronunțată

sentința judecătoriei Hîncești (sediul Central) din 04.06.2019, prin urmare, rezultă,

că Munteanu Igor s-a deținut în Penitenciarul nr.13 Chișinău pe dosarul respectiv -

9 (nouă) zile.

Instanța de apel a conchis că pe parcursul detenției preventive în Penitenciarul

nr. 13, mun. Chișinău, Munteanu Igor a fost deținut în condiții absolut imposibil de

suportat, cu atât mai mult nefiind întreprinse careva acțiuni în vederea remedierii

acestor condiții, și readucerea lor la condițiile umane de detenție, fapt în legătură cu

care lui Munteanu Igor i-au fost afectate grav drepturile și libertățile sale

fundamentale, drepturi care reies din obligația statului de a asigura condițiile de

detenție, iar în consecință fiindu-i aduse și daune sănătății, dar și daune morale

iremediabile.

Totodată, instanța de apel a indicat că este neîntemeiată solicitarea

inculpatului Munteanu Igor privind reducerea din pedeapsa principală perioada de

1198 zile or, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că, de pe 27.05.2019 până

la 04.06.2019, inculpatul s-a aflat în stare de arest preventiv în legătură cu

examinarea prezentei cauze penale, iar celelalte perioade de detenție în Penitenciarul

nr.13 Chișinău, conform răspunsului administrației Penitenciarului nr.13 Chișinău

nr.7/M-1949/19 din 13.06.2019, rezultă că Munteanu Igor, s-a aflat în penitenciar pe

alte cauze penale.

Buliga Dumitru în numele inculpatului Muntean Igor, care indică temeiurile pentru

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală și solicită

casarea parțială a acesteia în partea reducerii pedepsei cu 9 zile, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, cu aplicarea corespunzătoare a

prevederilor art. 385 alin. (5), (6) Cod de procedură penală și încasarea compensației

pentru zilele rămase de detenție din contul statului în beneficiul lui Munteanu Igor.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

6

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- instanța de apel eronat a aplicat prevederile art. 385 alin. (5) Cod de

procedură penală;

- conform prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, pedeapsa

urmează a fi redusă nu cu 9 zile de închisoare pentru 9 zile de arest preventiv, dar cu

18 zile de închisoare pentru 9 zile de arest preventiv;

- nu este clară motivarea instanței de apel la respingerea solicitării inculpatului

Munteanu Igor privind reducerea pedepsei principale cu perioada de 1198 zile, or,

în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat cu certitudine că, de pe 27.05.2019

pînă la 04.06.2019, inculpatul s-a aflat în stare de arest preventiv în legătură cu

examinarea prezentei cauza penale, iar celelalte perioade de detenție în Penitenciarul

nr.13 Chișinău, conform răspunsului administrației Penitenciarului nr. 13 Chișinău

nr.7/M-1949/19 din 13.06.2019, reiese că Munteanu Igor, s-a aflat în penitenciar pe

alte cauze penale. Nu este clar la care alte cauze penale se referă instanța de apel și

la care anume perioade se referă instanța de apel că Munteanu Igor s-ar fi aflat în

detenție în alte cauze penale;

- eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței de apel, este că perioada

reținerii de la 23 martie 2019 - 25 martie 2019 urma la fel să fie inclusă la calcularea

termenului de reducere a pedepsei, astfel, pentru această perioadă de reținere de 2

(două) zile, conform art. 385 alin. (5) din Codul de procedură penală, pedeapsa

aplicată urma a fi redusă cu încă 4 zile;

- instanța de apel eronat a apreciat că în dependență de penitenciarul în care

acesta s-a aflat urma a fi constată și perioada de aflare în stare de arest, or, din însăși

soluția instanței relevă că Munteanu Igor s-a aflat în stare de arest de la 23 martie

2019 - 25 martie 2019 (perioada în care a fost reținut), respectiv de la 27.05.2019

până la 21.04.2021, inclusiv, perioadă pe care instanța de apel a inclus-o în termenul

de pedeapsă;

- această perioadă a arestului preventiv din prezenta cauză penală, instanța de

apel a computat-o în termenul pedepsei aplicate prin decizia instanței de apel din

21.04.2021, or această măsură preventivă a fost aplicată printr-o încheiere a primei

instanțe și respectiv prin sentința primei instanțe din 04.06.2019 până la definitivarea

ei (care a devenit definitivă la 21.04.2021), însă la aplicarea prevederilor art. 285

alin. (5) Cod de procedură penală, această perioadă de arest preventiv nu a fost luată

în considerare, fapt ce a dus la violarea drepturilor fundamentale ale inculpatului;

- perioada în care Munteanu Igor s-a aflat în arest preventiv în prezenta cauză

penală, este de la 23 martie 2019 - 25 martie 2019 (perioada în care a fost reținut),

respectiv de la 27.05.2019 până la 21.04.2021, inclusiv, iar astfel în prezenta cauză

penală, Munteanu Igor a fost deținut în stare de arest preventiv în Penitenciarul nr.

13 Chișinău și Penitenciarul nr. 18 Brănești, pe o perioadă de 639 zile, iar astfel,

reducerea pedepsei conform art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, de două zile

7

de închisoare pentru o zi de arest preventiv, presupune reducerea pedepsei cu 1278

zile pentru 639 zile de arest preventiv;

- instanța de apel reține că perioada pentru care este aplicabilă compensația

prevăzută de art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, ar fi doar perioada de arest

preventiv de până la pronunțarea sentinței de către prima instanță, adică până la

condamnare, chiar și nedefinitivă, o asemenea interpretare este contrară spiritului

legii penale și procesual penale, or conform art. 385 alin. (5) Cod de procedură

penală, legiuitorul nu a făcut o asemenea distincție și astfel, voința legiuitorul a fost

ca reducerea pedepsei cu două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv să fie

efectuată pentru întreaga perioadă de arest preventiv, adică de până la o sentință

definitivă de condamnare, momentul în care începe executarea pedepsei definitiv

aplicate, iar în acest termen urmează a fi inclusă întreaga perioadă de aflare a

inculpatului în stare de arest preventiv, atât la faza urmăririi penale, cât și instanța

de judecată din prima instanță și în instanța de apel;

- inculpatul arestat preventiv are statut de inculpat pe fondul cauzei penale și

statut de prevenit pe marginea măsurii preventive aplicate, iar acest statut de inculpat

și de prevenit încetează odată cu dobândirea statutului de condamnat la momentul

când o sentință de condamnare pronunțată de prima instanță devine definitivă sau o

decizie de condamnare pronunțată de instanța de apel devine definitivă;

- în speță, până la definitivarea sentinței de condamnare, inculpatul nu a

executat pedeapsa stabilită de prima instanță, dar a executat măsura preventivă

aplicată sub formă de arest preventiv, durata căruia, conform art. 395 Cod de

procedură penală a fost computată în termenul pedepsei aplicate prin decizia

instanței de apel, indiferent de penitenciarul în care a fost executată măsura

preventivă;

- inculpatului i-au fost încălcate drepturile sale fundamentale garantate de art.

6 și 13 CEDO, or acesta nu a beneficiat de un proces cu adevărat echitabil și de un

remediu național efectiv, fapt inadmisibil într-o societate cu adevărat democratică.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

8

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

În speță se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiurile

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, în

sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

atestă că temeiurile de recurs și motivele invocate de recurent în argumentarea

recursului nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, Colegiul penal notează că temeiul de recurs invocat de recurent

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma aspectelor

indicate de acesta, că: "instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței",

în prezenta speță nu s-a confirmat, or prin hotărârea adoptată instanța de apel s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat de inculpatul

Munteanu Igor ce țin de pedeapsa stabilită, precum și de aplicarea prevederilor art.

385 alin. (5) Cod de procedură penală în prezenta speță.

La fel, Colegiul penal conchide că decizia instanței de apel cuprinde motivele

pe care își întemeiază soluția corectă de casare a sentinței primei instanțe doar în

partea reducerii pedepsei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care în baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,

urmare a constatării încălcării dreptului inculpatului Munteanu Igor privind

condițiile de detenție garantate de art. 3 CEDO, a fost redusă pedeapsa stabilită

inculpatului pentru perioada aflării în stare de arest preventiv de pe 27 mai 2019

până la 04 iunie 2019, cu 9 zile, just constatând că prin probele administrate și anume

prin raportul reprezentantului Penitenciarului nr. 18 Brănești înregistrat cu nr.

2/2854 din 22.08.2020, este dovedit că inculpatul Munteanu Igor a fost deținut în

stare de arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 de la 27 mai 2019 până la 04 iunie

2019, dată când a fost pronunțată sentința Judecătoriei Hîncești (sediul Central) din

04 iunie 2019.

În acest sens, se atestă că instanța de apel nu a comis vreo eroare de fapt sau

de drept ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate, iar motivarea

soluției corespunde dispozitivului deciziei contestate.

De asemenea, ce ține de argumentele recurentului descrise la pct. 4 a prezentei

decizii, se conchide că recurentul primordial își manifestă dezacordul cu aplicarea

9

prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală de către instanța de apel și

respingerea solicitării de a fi redusă pedeapsa stabiliă inculpatului cu 1198 zile, însă

instanța de recurs ordinar la aceste motive a recurentului, atestă că nu pot fi

acceptate, or contravin constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta speță, că

de pe 27.05.2019 până la 04.06.2019, inculpatul s-a aflat în stare de arest preventiv

în legătură cu examinarea prezentei cauze penale, iar celelalte perioade de detenție

în Penitenciarul nr.13 Chișinău, conform răspunsului administrației Penitenciarului

nr.13 Chișinău nr.7/M-1949/19 din 13.06.2019, Munteanu Igor, s-a aflat în

penitenciar pe alte cauze penale.

În același context, Colegiul penal respinge ca irelevante alegațiile

recurentului, precum că: "nu este clar la care alte cauze penale se referă instanța de

apel", or prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, ține de chestiunile

ce urmează a fi soluționate de către instanța de judecată la adoptarea sentinței pe

cauza în curs de examinare, după cum a procedat corect în speță instanța de apel,

care s-a referit la perioada deținerii în arest prevenitv în cadrul Penitenciarului nr.

13, Chișinău, a inculpatului Munteanu Igor doar în legătură cu examinarea prezentei

cauze penale.

Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate argumentele recurentului invocate

în recursul ordinar, că: "eroarea gravă de fapt care a afectat soluția instanței de

apel, este că perioada reținerii de la 23 martie 2019 - 25 martie 2019, urma să fie

inclusă la calcularea termenului de reducere a pedepsei", or asemenea motive nu

au fost invocate în cererile de apel declarate de inculpatul Munteanu Igor (f.d. 184-

190, vol. I, f.d. 24-27, vol. II) și astfel, potrivit prevederilor art. 427 alin. (2) Cod de

procedură penală, nu mai pot fi invocate și în cadrul cererii de recurs ordinar.

Cu referire la criticele recurentului, precum că: "perioada în care Munteanu

Igor s-a aflat în arest preventiv de la 27.05.2019 până la 21.04.2021, la aplicarea

prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, nu a fost luată în

considerare, fapt ce a dus la violarea drepturilor fundamentale ale inculpatului",

Colegiul penal atestă că sunt neîntemeiate și constituie o interpretare subiectivă a

recurentului, or conform prevederilor art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală,

"Dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat încălcări

care au afectat grav drepturile inculpatului ce derivă din calitatea procesuală a

inculpatului, instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului

drept compensare pentru aceste încălcări", respectiv, perioada în care inculpatul s-

a aflat în stare de arest preventiv în condiții contrare art. 3 CEDO - din cursul urmării

penale sau judecării cauzei până la pronunțarea sentinței, se ia în considerare la

aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, iar pentru perioada

de aflare în stare de arest a inculpatului de după pronunțarea sentinței până când

aceasta devine definitivă, adică la pronunțarea deciziei de către instanța de apel, pot

fi aplicate prevederile art. 4732-4734 Cod de procedură penală în cazul constatării

pentru această perioadă a condițiilor de detenție a inculpatului contrar art. 3 CEDO.

10

Astfel, având în vedere argumentele expuse supra, Colegiul penal respinge ca

neîntemeiate și alegațiile recurentului, precum că "inculpatului i-au fost încălcate

drepturile sale fundamentale garantate de art. 6, 13 CEDO", nefiind identificată

incidența unor asemenea încălcări în prezenta speță.

ierarhic inferioare în motivarea soluției sale și în virtutea corectitudinii acesteia și

pentru a evita repetări inutile, conchide că o acceptă și o însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61),

cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând

a fi menținută, iar recursul declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Buliga Dumitru

în numele inculpatului Munteanu Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, în cauza penală privindu-l pe Munteanu Igor

Xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 ianuarie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Țurcan Anatolie

11