ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 18.08.2020

1ra-1365/20 — art. 264-1 al. 4 CP

HOTĂRÂRE
18.08.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264-1 al. 4 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1365/20 — art. 264-1 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1365/2020

Curtea Supremă de Justiție

18 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Burduh, Nicolae Craiu,

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar, declarat de către

avocatul Dumitru Buliga în numele inculpatului Igor Munteanu, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2019,

în cauza penală, în privința lui

Munteanu Igor XXX, născut la XXX, originar și

domiciliat în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 09.04.2019 până la 04.06.2019;

Instanța de apel de la 15.07.2019 până la 23.12.2019;

Instanța de recurs de la 20.05.2020 până la 18.08.2020.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în

cauză în baza actelor din dosar,

fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

Munteanu Igor a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

2641 alin. (4) Cod penal și i s-a numit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 6 luni cu executare în penitenciar pentru bărbați de tip semiînchis.

Munteanu Igor a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute în

art. 2641 alin. (4) Cod penal și i s-a numit pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 6 luni în penitenciar pentru bărbați de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial, lui Munteanu Igor i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare pe termen de 7 luni, cu executare în penitenciar pentru bărbați de

tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal, prin cumul parțial al pedepsei

prezente cu cea neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 23.09.2014 în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, definitiv s-a stabilit lui

Munteanu Igor închisoare pe un termen de 2 ani și 5 luni, în penitenciar de tip

semiînchis.

la 08.11.2017, aproximativ la ora 10:40 min. pe traseul R 33, dintre localitățile s.

XXX - s. XXX, r-nul XXX, nedeținând permis de conducere corespunzător categoriei

mijlocului de transport pe care îl ghida, s-a aflat și a condus automobilul de model

,,Mercedes 110 CDI", cu n/î XXX, până la stoparea acestuia de către agentul

constatator a INP a IGP și fiind suspectat de conducerea mijlocului de transport în

stare de ebrietate, ultimul, a refuzat categoric, atît de la testarea alcoolscopică, de la

examenul medical de constatare a faptului de consumare a alcoolului cât și de la

prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, fapt

1

confirmat prin procesul-verbal de constatare a infracțiunii în caz de refuz de a trece

controlul în vederea stabilirii stării de ebrietate din 08.11.2017.

Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate, Munteanu

Igor a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, individualizată

prin „refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de

la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei cât și de la

recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, săvârșite de către o

persoană care nu deține permis de conducere".

Tot el, la 11.06.2018, aproximativ la ora 00:40 min pe traseul s. XXX, r-nul

XXX, nedeținând permis de conducere corespunzător categoriei mijlocului de

transport pe care îl ghida, s-a aflat și a condus automobilul de model ,,Mercedes

Sprinter", cu n/î XXX, și fiind stopat de către inspectorii de poliție pentru verificarea

actelor și suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate, a fost

supus testului alcooscopic.

Conform testării nominalizate, la Munteanu Igor, s-a constatat o concentrație de

alcool în aerul expirat de 1,05 mg/l, ceia ce depășește maximale admisibile de alcool

pentru conducătorul de vehicule stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 296 din

16.04.2009 și potrivit prevederilor art. 13412 Cod penal, se atestă stare de ebrietate cu

grad avansat.

Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate, Munteanu

Igor a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, individualizată

prin „conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de

ebrietate cu grad avansată, care nu deține permis de conducere."

prin are a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat.

În motivarea apelului declarat, inculpatul a invocat că instanța de judecată nu și-

a motivat sentința, nu a fost efectuată o analiză obiectivă a fiecărei probe, totodată nu

a ținut cont de prevederile art. 385, 389 Cod de procedură penală. Prima instanță fără

a da aprecierea fiecărei probe din dosar și a tuturor probelor în ansamblu, inclusiv

fără a motiva admisibilitatea lor, a enumerat ca probe declarațiile pretinșilor martori -

agenți de patrulare ce au interes în cauză fiind întocmite de aceștia actele procesuale

primare în calitate de agenți constatatori ce au stat la baza învinuirii aduse

inculpatului, declarații care au fost depuse în timpul urmăririi penale și nefiind

efectuată confruntarea cu bănuitul sau învinuitul, ipostază în care instanța nu era în

drept să pună la baza sentinței de condamnare declarațiile pretinșilor martori Savca

Valeriu, Ion Morari, Conovalu Alexandru, Gînu Dorin, Calistru Valeriu.

Într-o altă ordine de idei, susține că prima instanță greșit a stabilit pedeapsa care

urmează a fi executată, greșit a stabilit categoria pedepsei, mărimea ei și începutul

calculării termenului executării pedepsei. Din sentință nu se poate înțelege care ar fi

caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu închisoare în viziunea instanței,

deoarece argumentarea instanței este ambiguă, fapt inadmisibil într-o societate cu

adevărat democratică. La caz este relevant și faptul că deși infracțiunile imputate

inculpatului sunt ușoare, instanța le-a atribuit un caracter de gravitate sporită,

concluzii eronate ale instanței în viziunea apărării.

Instanța nu a îndeplinit strict prevederile legii, din sensul cărora rezultă că,

nerespectarea cerințelor legale echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei. Astfel,

din materialele cauzei se constată că, prima instanță la examinarea cauzei, nu s-a

pronunțat clar, argumentat și convingător asupra aspectelor invocate de partea

2

apărării, ne fiind clar de ce argumentele apărării ce au fost invocate, instanța nu le-a

luat în considerare, ba mai mult ca atât, instanța nu doar că nu a argumentat motivele

pentru care aspectele invocate de apărare au fost respinse, dar nici măcar nu le-a

enumerat în sentința adoptată, fapt ce duce la concluzia că partea apărării nici măcar

nu a fost auzită de prima instanță.

Totodată, analizând materialele cauzei și, în mod special, procesul-verbal al

ședinței instanței și sentința pronunțată, se observă că instanța, a făcut trimitere la

probele administrate în cauză în confirmarea vinovăției inculpatului, deși nu le-a

cercetat în ședința de judecată. Astfel, instanța în hotărârea pronunțată a reținut probe,

fără a le verifica în ședință, sub aspectul cercetării nemijlocite, prin citirea lor în

ședința de judecată și consemnarea acestora în procesul-verbal și nu le-a apreciat

separat, în coroborare din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor.

Fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, deoarece

acesta nu a refuzat să fie supus testării alcoolsconice în vederea stabilirii stării de

ebrietate și a naturii ei, iar probe în această privință nici nu există.

În conchiderea acestor ipoteze, reliefează că chiar dacă procedura în care s-a

judecat cauza a fost una simplificată, instanța de judecată nu a fost în drept să

promoveze soluții ce nu corespund adevărului, condamnând în consecință o persoană

nevinovată.

Menționează că prima instanță nu a desigilat plicul cu corpul delict pentru al

cerceta în ședința de judecată în vederea stabilirii adevărului, deci nu a fost vizionat

conținutul înregistrării video de pe CD, iar contrar prevederilor legale, fără cercetarea

nemijlocită a acestei probe în ședința de judecată, instanța si-a bazat sentința de

condamnare.

Mai mult ca atât, nu este clar de ce prima instanță nu a computat în termenul

executării pedepsei și termenul de aflare a inculpatului în arest preventiv în această

cauză penală, contrar art. 395 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală. Nu este clar

de ce prima instanță a indicat că termenul neexecutat din pedeapsa stabilită prin

sentința Judecătoriei Buiucani Chișinău în baza art. 287 alin. (3) Cod penal din

23.09.2014, ar fi de 2 ani și o lună, din moment ce fiind anulată suspendarea

executării acestei pedepse, a executat o parte esențială din acest termen, iar prima

instanță cu totul straniu a cumulat parțial pedeapsa de 7 luni aplicată în prezenta

cauză cu cea neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Buiucani în baza art. 287

alin. (3) Cod penal din 23.09.2014. Raportând la termenul pedepsei neexecutate de 2

ani și o lună, pe când termenul neexecutat din această pedeapsă fiind nu 2 ani și o

lună dar un an și câteva luni, astfel, prima instanță, a indicat greșit și termenul

executării pedepsei pe care l-a calculat începând cu data pronunțării sentinței -

04.06.2019, termen de 2 ani și cinci luni conform art. 85 Cod penal.

În ședința de judecată, inculpatul a înaintat apel suplimentar, prin care a solicitat

casarea sentinței Judecătoriei Hîncești sediul Central din 04.06.2019 și pronunțarea

unei noi hotărâri, aplicând lui Munteanu Igor, o pedeapsă mai blândă. În temeiul art.

385 alin. (5) Cod de procedură penală, pentru 599 zile de detenție în arest preventiv,

cu statut de prevenit, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest

preventiv, să fie redusă cu un termen de 1 198 zile, cu eliberarea imediată a

condamnatului.

În motivarea apelului suplimentar, a indicat că, condamnatul pe parcursul

detenției sale în Penitenciarul nr. 13 din mun. Chișinău, în Penitenciarul nr. 18 -

Brănești, a avut dificultăți ce au depășit nivelul inevitabil de suferință inerent

3

detenției și au atins pragul de severitate contrar articolului 3 din Convenție, condiții

fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în penitenciarele vizate.

Munteanu Igor s-a aflat în arest preventiv în perioada: 05.11.2013 - 01.12.2014

și respectiv 27.05.2019 - prezent (data ședinței 18.12.2019), în total 599 zile având

calitatea de prevenit. Astfel, în temeiul art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,

pentru 599 zile de detenție în arest preventiv a lui Munteanu Igor cu statut de prevenit

în perioada 05.11.2013 - 01.12.2014 și respectiv 27.05.2019 -18.12.2019, calculându-

se două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, pedeapsa lui Munteanu Igor

urmează a fi redusă cu un termen de 1 198 zile.

2019, a fost admis apelul inculpatului Munteanu Igor, casată parțial sentința

Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 04.06.2019 și pronunță o nouă hotărîre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

În baza art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, urmare a constatării încălcării

drepturilor inculpatului Munteanu Igor privind condițiile de detenție, garantate de art.

3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, se reduce pedeapsa

principală stabilită inculpatului Munteanu Igor, sub formă de 2 (doi) ani și 5 (cinci)

luni închisoare, pentru perioada aflării în stare de arest preventiv de pe 27.05.2019

pînă la 04.06.2019, cu 7 (șapte) zile, urmând a fi stabilită pentru executarea pedeapsa

de 2 (doi) ani 4 (patru) luni și 23 (douăzeci și trei) zile închisoare, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul de ispășire a pedepsei lui Munteanu Igor al calcula de la data

pronunțării prezentei decizii - 23.12.2019.

În rest, sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 04.06.2019, a fost

menținută.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, cauza penală în prima

instanță a fost judecată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

conform prevederilor art. 3641 Cod procedură penală, în baza cererii scrise personal

de inculpat, acceptată prin încheierea protocolară a instanței de judecată din

23.04.2019 /f.d.169, 173-174/.

Astfel, la caz se constată, că instanța de fond a respectat normele procesuale, a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat

probelor administrate în faza de urmărire penală, acceptate de inculpat, o apreciere

legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar

toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia

privind vinovăția inculpatului Munteanu Igor Vitalie în baza art. 2641 alin. (4) Cod

penal.

Examinând probatorul administrat, instanța de apel, a considerat dovedită în

afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Munteanu Igor și pe deplin prin

următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care

coroborează între ele, cum ar fi:

- declarațiile martorilor Savca Valeriu, Ion Morari, Conovalu Alexandru, Gînu

Dorin, Calistru Valeriu (f.d.39,40-42,45,46);

- procesele-verbale privind consemnarea celor constate din 09.11.2017 și

11.06.2018 (f.d. 17-18);

- rapoartele agenților constatori, Savca Valeriu și Calistru Valeriu din

08.11.2017 și 11.06.2018 (f.d. 19-20);

4

- rezultatul Drager prin care s-a stabilit concentrația de alcool în aerul expirat de

1,05 mg/l (f.d.24);

- procesul-verbal de constatare a infracțiunii în caz de refuz de a trece controlul

în vederea stabilirii stării de ebrietate din 08.11.2017 (f.d.22);

- procesele-verbale privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de

transport în stare de ebrietate alcoolică din 11.06.2018 (f.d.23);

- ordonanța de ridicare, proces-verbal de ridicare din 19.04.2018 de la

inspectorul I. Morari a înregistrărilor audio-video din data de 08.11.2017 privind

stoparea automobilului de model ,,Mercedes", procesul-verbal de examinare a

obiectului din 02.05.2018 a unui CDR ce conține înregistrarea și ordonanța de

recunoaștere a obiectelor în calitate de corp delict din 02.05.2018 a unui CDR

,,Omega" cu secvențele video și audio din 08.11.2017 (f.d.47-51).

Instanța de apel, examinând probatorul, a considerat dovedită indubitabil vina

inculpatului Munteanu Igor în refuzul conducătorului mijlocului de transport de la

testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate

și a naturii ei cât și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen

medical, săvârșite de către o persoană care nu deține permis de conducere, precum și

conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de

ebrietate cu grad avansată, care nu deține permis de conducere, acțiunile lui just au

fost calificate în temeiul art. 2641 alin. (4), art. 2641 alin. (4) Cod penal, iar

personalitatea acestuia susceptibilă supusă răspunderii penale.

Astfel, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 27 Cod de procedură

penală, verificând probele administrate prin prisma prevederilor art. 95 Cod de

procedură penală, adică din punct de vedere a admisibilității lor contrar opiniei

apărării apreciate ca fiind pertinente concludente și utile, ori în ședință nu s-au stabilit

circumstanțe care să indice la admiterea a careva încălcări esențiale, ce ar determina

neadmiterea lor.

În aserțiunea dată, instanța de apel a reiterat că la caz, inculpatul Muntean Igor a

luat cunoștință de rechizitoriul și întreaga învinuire înaintată, în ordinea formulată de

către procuror, dânsul la fel a luat cunoștință și de probele administrate, pe care le-a

acceptat necondiționat, iar în ședința de judecată prin cererea semnată personal de

către acesta, și cu atât mai mult susținută de către el și apărătorul acestuia, dânsul a

menționat că recunoaște integral aceste fapte, lucru care exclude la moment

posibilitatea de a interveni în actul judecătoresc la capitolul soluționării de către

instanța de fond a cererii privind judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art.

3641 Cod de procedură penală.

În acest context, având în vedere că cauza penală a fost examinată în procedura

simplificată, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală,

instanța de apel a verificat legalitatea actului constatat doar în partea individualizării

pedepsei, or, împotriva sentinței adoptate de prima instanță în urma judecării în

procedura simplificată, părțile pot exercita calea de atac a apelului, de regulă, sub

aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neputând renunța la opțiunea de a fi

judecat potrivit procedurii simplificate.

Mai mult ca atât, în situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art.

3641 Cod de procedură penală, instanța de apel este obligată să verifice în principiu

îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală

și nu poate reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decât cea reținută în

rechizitoriu și de către prima instanță.

5

La capitolul numirii pedepsei inculpatului Munteanu Igor, instanța de apel a

considerat concluzia instanței de fond corespunzătoare stării de drept și întemeiată

din punct de vedere al principiilor stabilirii pedepsei penale.

La adoptarea sentinței și anume la individualizarea pedepsei penale, instanța de

apel a notat că instanța de fond a respectat prevederile art. 61, 75, 76-78 Cod penal,

art. 385 alin. (1) și art. 394 alin. (1) și alin. (2) Cod de procedură penală, a ținut cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum

și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Sancțiunea art. 2641 alin. (4) Cod penal, prevedea pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de la 1050 la 1150 unități convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, sau cu închisoare de

până la 1 an, norma care a fost în vigoare la momentul comiterii faptei infracționale.

În conformitate cu prevederile art.76, 77 Cod penal, în calitate de circumstanță

atenuantă sau agravanta, în privința lui Munteanu Igor, instanța de judecată nu a

stabilit.

Conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se

facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, beneficiază de

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu

închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o

pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Dacă

pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa închisorii de

30 de ani.

Instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a

personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială,

precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunilor incriminate, a considerat că

în coraport cu faptele comise, urmările prejudiciabile ale faptelor și personalitatea

inculpatului, instanța de judecată a constatat justificat că corijarea și reeducarea

acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse în formă de închisoare, pe un

termen de 6 luni, pentru fiecare infracțiune comisă în parte.

Or, instanța de apel, verificând legalitatea pedepsei stabilite, a constatat că,

prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 33, 61, 75, 76-78 Cod

penal, respectând prevederile art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală, i-a stabilit o

pedeapsă echitabilă pentru infracțiunile săvârșite, deoarece a ținut cont de gravitatea

infracțiunii, care se clasifică ca infracțiune ușoară, de motivul acesteia, de persoana

celui vinovat, care anterior a fost condamnat, de starea familiară a acestuia, nu se

află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, de persoana vinovatului, care se

caracterizează negativ la locul de trai, astfel, instanța a ajuns la convingerea că

corectarea și reeducarea lui Munteanu Igor Vitalie este posibilă cu aplicarea unei

pedepse doar în formă de închisoare.

La stabilirea sancțiunii penale definitive, instanța de judecată a ținut cont de

prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, care indică că, „dacă o persoană este declarată

vinovată de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni fără să fi fost condamnată

pentru vreuna din ele, instanța de judecată, pronunțând pedeapsa pentru fiecare

infracțiune aparte, stabilește pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin

cumul, total sau parțial, al pedepselor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 25

de ani de închisoare, iar în privința persoanelor care nu au atins vârsta de 18 ani și a

6

persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care nu

au mai fost condamnate pe un termen nu mai mare de 12 ani și 6 luni".

Prin urmare, instanța de judecată a numit definitiv lui Munteanu Igor Vitalie, în

baza art. 2641 alin. (4), 2641 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor,

pedeapsa de 7 luni închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, „Dacă, după

pronunțarea sentinței, dar înainte de executarea completă a pedepsei, condamnatul a

săvârșit o nouă infracțiune, instanța de judecată adaugă, în întregime sau parțial, la

pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de

sentința anterioară. În acest caz, pedeapsa definitivă nu poate depăși termenul de 30

de ani de închisoare, iar în privința persoanelor care nu au atins vârsta de 18 ani și a

persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care nu

au mai fost condamnate - termenul de 15 ani."

În acest context, instanța de apel a reținut că prin sentința Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 23.09.2014, Munteanu Igor a fost condamnat în baza art. 287 alin.

(3) Cod penal, la 5 ani închisoare.

Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 19.01.2018, condamnatul Munteanu Igor a

fost eliberat de pedeapsa stabilită înainte de termen, în temeiul art. 91 Cod penal, cu 2

ani 1 lună.

Prin încheierea Judecătoriei Hîncești din 02.08.2018, a fost anulată liberarea

condiționată înainte de termen în privința lui Munteanu Igor Vitalie, stabilită prin

încheierea Judecătoriei Orhei din 19.01.2018.

Astfel, la pedeapsa numită în baza art. 2641 alin. (4), 2641 alin. (4) Cod penal, sub

formă de 7 luni închisoare, a fost adăugată parțial pedeapsa stabilită prin sentința

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23.09.2014, stabilindu-i lui Munteanu Igor

pedeapsa definitivă în formă de închisoare pe un termen de 2 ani 5 luni, cu executarea

în penitenciar de tip semiînchis în conformitate cu prevederile art. 72 alin.(3) Cod

penal.

Instanța de apel a considerat că anume această pedeapsă, în formă de închisoare,

este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și

intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de către

inculpat, iar pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a

realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptei comise de inculpat, cât

și personalitatea inculpatului.

Prin urmare, analizând solicitarea inculpatului referitor la aplicarea unei pedepse

mai blânde, instanța de apel a considerat că acesta solicitarea este neîntemeiată și

irațională, dat fiind faptul că inculpatul nu este la prima sa abatere de la lege, acesta

anterior a fost condamnat, or, instanța de fond și-a argumentat riguros soluția la acest

capitol și a motivat hotărârea pronunțată, invocând motive clare din care considerent

a ajuns la concluzia că aplicarea unei pedepse mai blânde, nu va asigura atingerea

scopului prevăzut la art. 61 Cod penal.

Faptul că inculpatul a recunoscut vinovăția incriminată, cauza penală fiind

examinată în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

nu constituie un temei de aplicarea unei pedepsei nonprivative de libertate, în situația

în care, conform materialelor cauzei penale, s-a confirmat că Munteanu Igor duce un

mod de viață antisocial, pe lângă faptul că a comis infracțiunile cu intenție, acesta

este caracterizat negativ, reieșind din revendicare pe care o dispune.

În acest context, instanța de fond a luat în considerație toate circumstanțele

cauzei, personalitatea inculpatului, dar și gravitatea infracțiuni săvârșite și valența

7

relațiilor sociale prejudiciate și a ajuns la soluția justificat de numire inculpatului

Munteanu Igor Vitalie a unei pedepse în formă de închisoare.

Totodată, în ședința instanței de apel, inculpatul Munteanu Igor a invocat și a

solicitat, prin apel suplimentar, aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de

procedură penală, constatarea condițiilor de detenție contrar art. 3 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Așa dar, în conformitate cu prevederile art. 306 alin. (1) Cod de executare,

„dispozițiile capitolului XXII din prezentul cod referitoare la condițiile de deținere, la

drepturile și obligațiile persoanelor condamnate, la activitățile socio-educative, la

stimulări și sancțiuni disciplinare se aplică în mod corespunzător persoanelor aflate

sub arest preventiv în măsura în care nu contravin dispozițiilor prezentului titlu".

Conform art. 219 alin. (1) Cod de executare, „regimul de deținere în

penitenciare asigură paza, supravegherea și izolarea condamnaților, executarea de

către aceștia a obligațiilor lor, realizarea drepturilor și intereselor lor legitime,

securitatea personală și resocializarea condamnaților, inclusiv prin deținerea separată

a diferitelor categorii de condamnați, prin diversificarea condițiilor de deținere în

funcție de tipul penitenciarului stabilit de instanța de judecată și prin schimbarea

condițiilor de executare a pedepsei".

Din materialele cauzei, instanța de apel a reținut că prin încheierea judecătoriei

Hîncești, sediul Central din 23.04.2019, a fost stabilit condamnatului Munteanu Igor

măsura preventivă - arestul preventiv pentru un termen de 30 zile, cu calcularea

termenului din momentul transferării în izolatorul de urmărire penală nr. 13 Chișinău.

Din informația prezentată de administrația Penitenciarului 13 Chișinău, rezultă

că Munteanu Igor a sosit în Penitenciarul nr. 13 Chișinău la data de 27.05.2019 în

baza încheierii Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 23.04.2019.

La 04.06.2019, în privința lui Munteanu Igor a fost pronunțată sentința

Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 04.06.2019, de condamnare în baza art. 2641

alin.(4), art. 2641 alin.(4) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1), art. 85

Cod penal, la 2 ani și 5 luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis. Termenul

executării pedepsei s-a dispus a fi calculat începând cu data pronunțării sentinței - 04

iunie 2019.

Din răspunsul administrației Penitenciarului nr.13 Chișinău nr. 7/M-1949/19 din

13.06.2019, rezultă că Munteanu Igor s-a deținut în penitenciarul nr.13 Chișinău în

următoarele perioade și celule: de la 06.11.2013 până la 08.11.2013, în celula 60, 12

paturi, 25,2 m2, de la 08.11.2013 până la 12.12.2013, în celula 97, 20 paturi, 43,7 m2,

de la 12.13.2013 până la 06.02.2014, în celula 19, 12 paturi, 35,5 m2, de la

06.02.2014 până la 07.02.2014, în celula 66, 4 paturi, 9,1 m2, de la 07.02.2014 până

la 22.03.2014, în celula 72, 8 paturi, 18,4 m2, de la 22.03.2014 până la 10.04.2014, în

celula 18, 8 paturi, 20 m2, de la 10.04.2014 până la 11.04.2014, în celula 17, 16

paturi, 31,6 m2, de la 11.04.2014 până la 12.08.2014, în celula 62, 6 paturi, 16,5 m2,

de la 12.08.2014 până la 14.01.2015, în celula .23, 16 paturi, 24,8 m2, de la

11.11.2015 până la 12.11.2015, în celula 72, 8 paturi, 18,4 m2, de la 12.11.2015 până

la 04.12.2015, în celula 52, 16 paturi, 33,8 m2, de la 25.03.2019 până la 15.04.2019,

în celula 16, 20 paturi, 31 m2, de la 27.05.2019 până la data eliberării informații, în

celula 16, 20 paturi, 31 m2.

Sub aspectul dat, instanța de apel a ținut să remarce faptul că pe prezenta cauza

penală, de învinuire a lui Munteanu Igor în baza art. 2641 alin. (4), 2641 alin. (4) Cod

penal, acesta s-a deținut în Penitenciarul nr. 13 Chișinău, în legătură cu examinarea

cauzei penale, de la 27.05.2019 până la data de 04.06.2019, data când a fost

8

pronunțată sentința judecătoriei Hîncești, sediul Central din 04.06.2019, prin urmare,

rezultă că Munteanu Igor s-a deținut în Penitenciarul nr. 13 Chișinău pe dosarul

respectiv, doar 7 zile.

Așa dar, pe parcursul detenției preventive în Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău,

Munteanu Igor a fost deținut în condiții absolut imposibil de suportat, cu atât mai

mult nefiind întreprinse careva acțiuni în vederea remedierii acestor condiții, și

readucerea lor la condițiile umane de detenție, fapt în legătură cu care Munteanu Igor

a fost afectat grav drepturile și libertățile sale fundamentale, drepturi care reies din

obligația statului de a asigura condițiile de detenție, iar în consecință fiindu-i aduse și

daune sănătății, dar și daune morale iremediabile.

Conform rigorilor art. 225 alin. (4) Cod de executare, „norma de spațiu locativ

stabilit pentru un condamnat nu poate fi mai mică de 4 m2", astfel contrar acestei

norme, din materialele prezentate de administrație, se constată că norma respectivă nu

a fost respectată, or, lui Munteanu Igor nu i-a fost asigurată norma spațiului locativ de

minim 4 m2 în cadrul deținerii sale în celule menționate mai sus din Penitenciarul nr.

13, mun. Chișinău, cu atât mai mult că mai multe persoane fiind deținute în suprafața

vizată, care include mai multe paturi, masa, lavoarul și veceul.

Conform raportului privind vizita preventivă efectuată la Penitenciarul nr. 13,

mun. Chișinău, la data de 04.01.2018, întocmit de către Consiliul pentru Prevenirea

Torturii (CPT), se atestă următoarele:

1) Fluctuația majoră a personalului Penitenciarului nr. 13, mun. Chișinău

determinată de salarii mici și condițiile nefavorabile de muncă, fapt ce generează un

deficit de personal de supraveghere pentru a acoperi toate posturile și personal

medical pentru îngrijirile de sănătate;

2) Consiliul constată că Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău constituie, în

sine, o sursă de stres care poate duce la intensificarea gândurilor suicidale.

Condițiile de detenție în penitenciar nu pot acorda o atmosferă, cât de puțin,

terapeutică. Mai mult decât atât, penitenciarul nu dispune de încăperi pentru

desfășurarea activităților de psihoterapie individuală sau de grup. Pentru Consiliu

este evident că specialiști psihologi nu au instrumente standardizate pentru a

diagnostica riscul automutililor și a tentativelor de suicid în rândul deținuților.

Specialiști psihologi nu au instruiri necesare în psihoterapie și, evident, nu pot

acorda servicii de calitate deținuților predispuși spre acțiuni de automutilare și

suicid ori aflați în stres cronic în legătură cu detenția și statutul său juridic;

3) Lipsa supraveghetorilor pentru ca orice persoană deținută să poată

întră în contact cu ea auditiv/vizual, în vederea unor necesități urgente, inclusiv de

tip medical;

4) Persistă problema spațiilor locative, celulelor suprapopulate. La

momentul vizitei fiecare deținut beneficia de suprafață locativă de aproximativ de 2,1

m2. Conform ordinului MJ nr. 1159 din 19.12.2017 numărului maxim de deținuți

admis pentru deținere în penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău a fost redus până la 570

persoane, iar numărul deținuților aflați în P-13 la data de 04.01.2018 era de 1070

persoane;

5) Geamurile de dimensiuni mici nu facilitează pătrunderea luminii solare

în celule;

6) Permiterea fumatului în celule și în alte încăperi defavorizează ceilalți

deținuți nefumători;

9

7) Deținuții nu au la dispoziție servicii de salubrizare/spălare a

hainelor/lenjeriei; Administrația Penitenciarului nr. 13 nu oferă deținuților lenjeria

strict necesară;

8) Unele spații de plimbări sunt utilizate drept spații de uscare a hainelor;

9) Alimentarea deținuților este de o calitate nesatisfacătoare;

10) Există o problemă în asigurarea cu personal medical, ce influențează

accesul la servicii medicale a condamnaților, precum și documentarea pretinselor

acte de tortură, tratamente inumane și degradante;

11) Procedurile de examinare la ieșire din penitenciar la prezența

leziunilor corporale sunt aplicate ocazional cu înscriere în cartela de ambulator,

fără Registru de evidență;

12) Există deficiențe in evidența și documentarea cazurilor de leziuni

corporale;

13) Examenele radiologice profilactice pentru depistarea TB la intrare in

sistemul penitenciar nu se realizează;

14) Există deficit de formulare și registre medicale standardizate.

15) Lipsește evidența și raportarea medicală specifică pentru femei și

minori;

În instituție este disponibil tratamentul farmacologic cu metadină pentru

consumatorii de droguri opiacee, dar cu un număr semnificativ de întreruperi a

tratamentului imediat după plasarea în detenție, fapt ce indică la insuficiența

suportului psihosocial oferit.

La 07.09.2016, Amnesty International - Moldova a efectuat o vizită de

monitorizare la Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău și a constatat existența unor

celule suprapopulate, grupuri sanitare murdare și sistem de aerisire nefuncțional și, pe

de altă parte, existența unor celule renovate recent din contul deținuților, dotate cu

frigidere, televizoare, ferestre de termopan și cuptoare cu microunde. Amnesty

International - Moldova a cerut Guvernului să închidă Penitenciarul nr. 13, deoarece

condițiile de detenție a acestuia nu corespund standardelor internaționale.

În rapoartele anterioare, Promo-LEX a atenționat asupra condițiilor de detenție

proaste din Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău, și alte penitenciare din Republica

Moldova. La fel, Asociația a publicat date statistice care arată că rata de încarcerare la

100 000 de locuitori este una foarte mare (220 de deținuți la 100 000 de locuitori, în

comparație cu media europeană de 140 de deținuți la 100.000 de locuitori). La

moment, în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău sunt deținute 1 100 de persoane, deși

capacitatea penitenciarului este de 500 de persoane.

Sub aspectul dat, conform art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, „în cazul

constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va

calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv".

În contextul acestor norme de drept, instanța de apel a constatat deținerea lui

Munteanu Igor, în condiții inumane și degradante de detenție, contrare prevederilor

art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

drepturi care reies din obligația statului de a asigura condițiile de detenție, astfel că în

acest sens, urmează a fi redusă pedeapsa principală stabilită inculpatului Munteanu

Igor, în baza art. 2641 alin.(4), art. 2641 alin.(4) Cod penal, sub formă de 2 ani 5 luni

închisoare, pentru perioada aflării în stare de arest preventiv de pe 27.05.2019 până la

10

04.06.2019, cu 7 zile, urmând a fi stabilită pentru executare pedeapsa de 2 ani, 4 luni

și 23 zile închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Instanța de apel a menționat că, este neîntemeiată solicitarea inculpatului

Munteanu Igor privind reducerea din pedeapsa principală perioada de 1198 zile, or, în

cadrul cercetării judecătorești s-a constatat cu certitudine că, de pe 27.05.2019 până la

04.06.2019, inculpatul s-a aflat în stare de arest preventiv în legătură cu examinarea

prezentei cauza penale, iar celelalte perioade de detenție în Penitenciarul nr.13

Chișinău, conform răspunsului administrației Penitenciarului nr.13 Chișinău nr.7/M-

1949/19 din 13.06.2019, reiese că Munteanu Igor, s-a aflat în penitenciar pe alte

cauza penale.

numele inculpatului Igor Munteanu, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 10) Cod de procedură penală, declară recursa ordinar prin care solicită casarea

acesteia cu transmiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, iar în cazul dacă

instanța de recurs va considera posibilă corectarea erorii judiciare, solicită casarea

sentinței primei instanțe și deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Igor Munteanu să-i fie aplicată o

pedeapsă mai blândă sub formă de amendă; computarea reținerii în prezenta cauză la

urmărirea penală de 2 zile, și a arestării preventive de 212 zile în termenul pedepsei

aplicate inculpatului, iar în temeiul art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,

pedeapsa aplicată pentru 604 zile de detenție în arest preventiv a lui Munteanu Igor

cu statut de prevenit, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest

preventiv, iar termenul pedepsei aplicate este mai mic decât termenul de pedeapsă de

urmează a fi redus, se solicită eliberarea acestuia. Recurentul invocă că instanța de

apel s-a expus ptivind dispoziția despre computarea reținerii și arestării preventive,

deși inculpatul până la darea sentinței s-a aflat în arest, fiind reținut încă de la etapa

urmăririi penale și ulterior la etapa judiciară fiind arestat prevenit, iar termenul

arestului preventiv în prezenta cauză urma a fi calculat începând cu data de

27.05.2019 până la data pronunțării deciziei de către instanța de apel 23.12.2019,

măsuri preventive aplicate de prima instanță. Prin urmare, în propriul apel, i s-a

agravat situația.

ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care solicită

inadmisibilitatea acestuia, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia că, recursul declarat urmează a fi admis din următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Soluția de admitere a recursului declarat, în drept, se întemeiază pe dispoziția

art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărârii atacate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanță, la

această etapă a procedurilor.

Din textul recursului rezultă că, recurentul este de acord cu starea de fapt

stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

săvârșite de către inculpatul Igor Munteanu și din aceste considerente, instanța de

recurs nu se va expune asupra acestor aspecte.

11

Astfel, Colegiul penal lărgit rezultă că, problema dedusă judecății în respectiva

cauză vine în raport cu aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură

penală, sub aspectul reducerii pedepsei penale aplicate inculpatului.

În acest sens, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că alegațiile recurentului

în această parte sunt veridice și fac obiectul casării parțiale a deciziei recurate, fiind

incident temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, și anume ,,hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”.

Așadar, Colegiul penal lărgit lecturând decizia pronunțată de către instanța de

apel ajunge la concluzia că, instanța micșorând pedeapsa aplicată inculpatului cu 7

zile, în partea descriptivă a deciziei nu motivează această soluție. Or, instanța de apel

urma să indice cu precizie calculul efectuat, temeiurile care au dus la micșorarea

pedepsei și documentele care confirmă rațiunea reducerii pedepsei anume cu 7 de

zile.

În consecință, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel a pronunțat o

hotărâre nemotivată, contrară prevederilor art. 6 al Convenției europene a drepturilor

omului, or, jurisprudența CtEDO indică faptul că, „(…) rolul unei decizii motivate

este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult, o decizie motivată oferă

părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită

de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea

loc un control public al administrării justiției. Dreptul de a fi auzit, prin urmare,

include nu doar posibilitatea de a prezenta argumente instanței, dar de asemenea

obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru

care anumite argumente au fost acceptate sau respinse.”(cauza Fomin vs Moldovei

din 11 octombrie 2011, nr. 36755/06).

Mai mult, Colegiul penal lărgit subliniază obligația instanței de a motiva

hotărârea, care face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces

echitabil, or, potrivit jurisprudenței constante a Curții de la Strasbourg, expuse în

cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată

demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (cauza Suominen vs.

Finlandei din 2003, cauza Kuznetsov și alții vs. Rusiei din 2007).

De asemenea, Colegiul penal subliniază că, pentru a fi aplicate prevederile art.

385 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța urmează să soluționeze în baza

materialelor anexate la dosar, încălcarea condițiilor de detenție conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează drepturile

condamnatului garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și

a libertăților fundamentale.

În acest sens, legiuitorul a indicat o procedură clară în prevederile art. 4732-4734

Cod de procedură penală, introdusă prin Legea nr.272 din 29.11.2018, în vigoare

01.01.2019, or, conform prevederile art. 4732 Cod de procedură penală, plângerea

împotriva administrației instituției penitenciare referitoare la condițiile de detenție

care, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează

12

drepturile condamnatului sau ale prevenitului, garantate de art. 3 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, poate fi înaintată de

către condamnat sau prevenit, personal sau prin intermediul unui avocat, la instanța

de judecată în a cărei rază teritorială se află instituția penitenciară în care se deține

condamnatul sau prevenitul ori, după caz, din care a fost eliberat.

Sarcina probațiunii lipsei de încălcare a condițiilor de detenție invocate de

condamnat sau prevenit și a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine

reprezentantului administrației instituției penitenciare.

Pentru examinarea plângerii, reprezentantul administrației instituției

penitenciare prezintă instanței de judecată în scris, în termen de 10 zile, un raport în

care răspunde la toate pretențiile invocate de condamnat sau prevenit în plângere, cu

menționarea măsurilor întreprinse pentru înlăturarea condițiilor de detenție contestate,

dacă asemenea măsuri au fost întreprinse. Copia raportului și a materialelor anexate

la acesta se înmânează condamnatului sau, după caz, prevenitului care a depus

plângerea de către reprezentantul administrației instituției penitenciare.

Conform prevederilor art. 4734 Cod de procedură penală, la evaluarea condițiilor

de detenție, instanța de judecată dă apreciere atât probelor prezentate de părți, cât și

rapoartelor instituțiilor naționale și internaționale în domeniu.

De asemenea, instanța ține cont de efectele cumulative ale condițiilor generale

raportate la caracteristicile individuale respective ale condamnatului sau ale

prevenitului, precum și de perioada în care condamnatul sau prevenitul a fost deținut

în condițiile contestate.

În urma celor menționate mai sus, Colegiul penal subliniază că, instanța de apel

în lipsa unui raport întocmit de instituția penitenciară în care s-a aflat deținut

inculpatul, nu poate să se pronunțe referitor la condițiile de detenție ale inculpatului.

Instanța de recurs ordinar remarcă că, pentru a constata încălcarea drepturilor

privind condițiile de detenție garantate de legislație, nu sunt suficiente doar rapoartele

instituțiilor internaționale, or, în acest sens ar dispărea sarcina probațiunii procesului

penal, care în acest caz îi revine reprezentantului administrației instituției

penitenciare.

De asemenea, instanța de apel urma să indice clar care au fost calculele efectuate

ce au dus la reducerea pedepsei anume cu 7 de zile, deoarece conform materialelor

cauzei se constată că, inculpatul s-a aflat în arest preventiv din 27 mai 2019 până la

04 iunie 2019, care însumate fac 9 de zile și nicidecum 7 precum indică instanța de

apel.

Astfel, ținând cont de cele menționate mai sus, în corelație cu prevederile art.

385 alin. (5) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de

apel la reducerea pedepsei nu a luat în calcul faptul că în acest caz o zi de arest

preventiv se echivalează cu două zile de închisoare

Mai mult decât atât, Colegiul penal lărgit subliniază că, justiția nu doar trebuie

făcută, trebuie să se și vadă că s-a făcut justiție (principiile de la Bangalore privind

conduita judiciară), astfel pentru a respecta dreptul la un proces echitabil și garanțiile

13

acestuia, instanța de recurs casează parțial decizia în partea aplicării prevederilor alin.

(5) al art. 385 din Codul de procedură penală și dispune rejudecarea cauzei în această

parte în aceiași instanță, în alt complet de judecată.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel nu a comis erori de

drept în raport cu stabilirea stării de fapt precum și încadrarea juridică a acțiunilor

săvârșite de către inculpat, mai mult hotărârea în această parte cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția. Însă, instanța de apel a pronunțat o decizie nemotivată în

partea micșorării pedepsei penale în temeiul art. 385 alin. (5) Cod de procedură

penală, astfel, așa precum am menționat mai sus, Colegiul penal lărgit casează parțial

decizia, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de aceiași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

În concluzie, Colegiul penal lărgit susține că, la rejudecarea cauzei instanța de

apel urmează să se conducă de prevederile art. 414 Cod de procedură penală, care

prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, totodată să se pronunțe la modul

cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) și 4732-4734 Cod de

procedură penală, să verifice și să aprecieze profund probele administrate în acest

sens, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei ținând cont

de motivele expuse în pct. 6 al prezentei decizii și să indice cu suficientă claritatea

calculul ce urmează să-l efectueze pentru a pronunța o hotărâre legală și întemeiată în

această parte, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

admite recursului ordinar declarat de către avocatul Dumitru Buliga în numele

inculpatului Igor Munteanu, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 23 decembrie 2019, în partea aplicării prevederilor alin. (5) al art. 385

din Codul de procedură penală și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Celelalte dispoziții ale deciziei contestate se mențin.

Decizia nu se supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este

irevocabilă. Pronunțarea integrală la 03 septembrie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

14

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-01-20
0,97
1ra-1673/2021 — art. 264-1 alin. 4 CP, art. 264-1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1673/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 01 decembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Plămădeală Ghenadi
CSJ 2018-12-21
0,95
1ra-1800/18 — 201/1 alin. 1 lit. a Cod penal
Dosarul nr. 1ra-1800/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 04 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiţie în componenţă: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători –Toma Nadejda
CSJ 2020-09-03
0,95
1ra-1663/2020 — art. 217 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1663/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 18 august 2020 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion Craiu Nicolae Burduh Victor
CSJ 2021-08-25
0,95
1ra-1365/21 — art. 217-1 alin. 3 lit. b, f CP
Dosarul nr. 1ra-1365/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 20 iulie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Anatolie
CSJ 2020-03-03
0,95
1ra-390/2020 — art. 352-1 al. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-390/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 03 martie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Burduh, Nic
Sursă