1ra-1266/22 — art.art.151 al.4, 172 al.2 lit. c, 188 alin.2 lit. b, d Cp

1ra-1266/22 — art.art.151 al.4, 172 al.2 lit. c, 188 alin.2 lit. b, d Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1266/2022

1-19138735-01-1ra-18082022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Corolevschi Maria în numele inculpatului și de către reprezentantul legal al

inculpatului Munteanu Angela, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 11 mai 2022, în cauza penală în privința inculpatului

Munteanu Petru xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 28.08.2019 – 10.06.2020;

Instanța de apel: 21.07.2020 – 02.12.2020;

Instanța de recurs: 04.02.2021 – 17.05.2021;

Instanța de apel: 28.06.2021 – 11.05.2022;

Instanța de recurs: 18.08.2022 – 01.03.2023.

C O N S T A T Ă:

a fost recunoscut vinovat de comiterea faptelor prejudiciabile prevăzute de art.151 alin.(4),

art.172 alin.(2) lit. c) și art.188 alin.(2) lit. b), d) Cod penal și a fost absolvit de răspundere

penală pe motiv că a săvârșit faptele prejudiciabile în stare de iresponsabilitate.

S-a aplicat în privința lui Munteanu Petru măsura de constrângere cu caracter medical,

cu internarea la tratament prin constrângere într-o instituție psihiatrică cu supravegherea

obișnuită.

Acțiunea civilă a succesorului părții vătămate Muntean Viorica, a fost lăsată fără

soluționare.

noaptea spre 22 februarie 2019, de comun acord și împreună cu altă persoană, cu scopul

sustragerii prin tâlhărie a bunurilor altei persoane, aflându-se în s. Roșietici, r-1 Florești, prin

deteriorarea ușii de la locuința lui Munteanu Nicolai, amplasată în s. Roșietici, fiind în stare

de ebrietate alcoolică, dând-u-și seama de caracterul acțiunilor sale, l-au atacat pe Munteanu

Nicolai, aplicându-i multiple lovituri peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i conform

raportului de expertiză judiciară nr.20I903C0566 din 26.04.2019 leziuni corporale grave, i-au

sustras deschis de la victimă bani în numerar în sumă totală de 7 000 lei, astfel, cauzând

victimei un prejudiciu material în sumă totală de 7 000 lei.

Tot el, în noaptea spre 22.02.2019, de comun acord și împreună cu altă persoană, în

timp ce se aflau în locuința lui Munteanu Nicolai, situată în sxxx, imediat după comiterea

atacului tâlhăresc, fiind în stare de ebrietate alcoolică, cunoscând cu certitudine că cet.

Munteanu Nicolai, locuiește de unul singur, intenționat, urmărind scopul satisfacerii poftei

sexuale, dând-u-și seama de acțiunile sale prejudiciabile, prevăzând urmările lor și dorindu-le

în mod conștient, intenționat, acționând de comun acord cu Munteanu Petru, în vederea

1

atingerii scopului urmărit, au aplicat față de Munteanu Nicolai constrângere fizică,

manifestată prin aplicare de lovituri peste diferite regiuni ale corpului, care au avut ca

obiectiv înfrângerea împotrivirii fizice a victimei la actul sexual și în același timp profitând

de vârsta înaintată a victimei, forțat l-au dezbrăcat de lenjeria de corp și contrar voinței

victimei, au întreținut cu el, un act sexual forțat, manifestat prin introducerea membrului viril

în rectul victimei.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201903C0566 din 26.04.2019 la cadavrul

cet. Munteanu Nicolai s-au depistat 2 plăgi lacerate în regiunea perianală.

Tot el, în noaptea spre 22 februarie 2019, de comun acord și împreună cu altă

persoană, în timp ce se aflau în locuința lui Munteanu Nicolai, situată în xxx, imediat după

comiterea atacului tâlhăresc, fiind în stare de ebrietate alcoolică, cunoscând cu certitudine că

cet. Munteanu Nicolai, locuiește de unul singur, având scopul vătămării corporale, intenționat

i-au aplicat ultimului multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale

corpului, cap și abdomen, cauzându-i leziuni corporale sub formă de traumă craniu-cerebrală

deschisă cu plăgi prelucrate chirurgical în regiunea frontală și pe față, echimoze pe față cu

trecere pe gât, ruptură sub conjunctivală sclerei cu hemoragii pe dreapta, hemoragii în

țesuturile moi pericraniene fronto-parieto-temporal bilateral, cu trecere în regiunea occipitală

pe dreapta, hemoragii în mușchiul temporar drept, fractura liniară ale oaselor bolții craniului

cu trecere pe baza craniului, fractura înfundată osului frontal în regiunea bazei craniului,

fractura complexului zigomatico-orbito-maxilar din dreapta cu deplasare (din fișa medicală),

hematom subdural în regiunea emisferei cerebrale drepte (volum 20 ml), hemoragii

subrahnoidiene pe lobii occipitali și parietali, bilateral, contuzie hemoragică lobilor frontali și

lobului temporal pe dreapta, leziune axonală difuză a creierului și hemoragii secundare în

trunchiul cerebral (histologic); traumă toraco-abdominală închisă cu echimoză hemitoracelui

drept și abdomenului, fracturi ale coastelor 5, 6, 7, 8 din dreapta și 2, 3, 5, 6, 7, 9, 10 și11 din

stânga în proces de consolidare cu hemoragii în țesuturile adiacente: echimoze pe membrele

superioare, plăgi pe mâna propriu zisă dreapta, excoriații pe membrele inferioare, plăgi

lacerate supurate în regiunea perianală, care potrivit raportului de expertiză judiciară

nr.201903C0566 din 26.04.2019 se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru

viață și are legătură cauzală directă cu cauza decesului victimei ce a survenit la 05.03.2019,

în jurul orei 15.30.

prin care a solicitat casarea sentinței, cu adoptarea unei noi decizii, prin care să fie admisă

acțiunea civilă integral, cu stabilirea termenului de aplicare a măsurilor de constrângere.

3.1 În motivarea cererii de apel succesorul părții vătămate Munteanu Viorica a invocat

că, nu este de acord cu soluția instanței referitor la lăsarea fără examinare a acțiunii civile,

asupra căreia reprezentantul legal al inculpatului s-a expus că este de acord parțial. La fel, nu

a fost indicat pe ce termen se aplică măsura de constrângere asupra lui Munteanu Petru.

A menționat că, cercetând probele prezentate precum și materialele cauzei, instanța de

judecată a ajuns la concluzia că este dovedit faptul precum că, Munteanu Petru a comis

faptele socialmente periculoase prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, și anume -

tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, săvârșită de două

persoane, prin pătrundere în locuință și art.172 alin.(2) lit. c) Cod penal - homosexualitatea,

săvârșită prin constrângere fizică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se

apăra, săvârșit de două persoane, și art.151 alin.(4) Cod penal, cu semnele calificative:

vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă

pentru viață, săvârșit de două persoane, care a provocat decesul victimei.

A indicat că, conform raportului de expertiză psihiatrică-legală nr.201936S0038 din

15.05.2019 s-a dedus: 1) La moment Munteanu Petru suferă de maladie psihică cronică și

evolutivă: „Schizofrenia, forma paranoidă, Sindrom halucinatoriu-paranoid”; 2) în momentul

comiterii infracțiunii, Munteanu Petru suferea maladie psihică cronică și evolutivă -

2

„Schizofrenia, forma paranoidă, Sindrom halucinatoriu-paranoid”, conform stării psihice nu

avea capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și nu le putea dirija, deci a acționat fără

discernământ. În cazul dacă în instanța de judecată va fi probată vinovăția învinuitului,

expertul judiciar pledează ca Munteanu Petru să fie recunoscut iresponsabil de fapta ce i se

impută; 3) în prezent, conform stării psihice Munteanu Petru nu are capacitatea de a-și da

seama de acțiunile sale și nu le poate dirija, deci nu poate acționa cu discernământ.

Instanța de judecată a făcut referire la art.499 Cod de procedură penală, conform

căreia, dacă se consideră dovedit faptul că persoana în cauză a săvârșit o faptă prejudiciabilă,

prevăzută de legea penală, în stare de iresponsabilitate sau că această persoană, după ce a

săvârșit infracțiunea, s-a îmbolnăvit de o boală psihică cronică, care o face să nu-și dea seama

de acțiunile sale sau să nu le poată dirija, instanța de judecată adoptă, conform art.23 Cod

penal, fie o sentința de absolvire a acestei persoane de pedeapsă sau, după caz, de răspundere

penală, fie de liberare de pedeapsă și de aplicare față de ea a unor măsuri de constrângere cu

caracter medical, indicând care anume din ele trebuie aplicată, sau o sentința de încetare a

procesului și de neaplicare a unor astfel de măsuri în cazurile când, prin caracterul faptei

săvârșite și starea sănătății sale, persoana nu prezintă pericol pentru societate și nu are nevoie

de tratament forțat. În astfel de cazuri, instanța anunță despre bolnav organele de ocrotire a

sănătății. Conform art.99 Cod penal, persoanelor care au săvârșit fapte prevăzute de legea

penală în stare de iresponsabilitate sau care au săvârșit asemenea fapte în stare de

responsabilitate, de responsabilitate redusă, dar, până la pronunțarea sentinței sau în timpul

executării pedepsei, s-au îmbolnăvit de o boală psihică, din care cauză ele sânt incapabile să-

și dea seama de acțiunile lor sau să le dirijeze, instanța de judecată poate să le aplice

următoarele măsuri de constrângere cu caracter medical, care se înfăptuiesc de către

instituțiile curative ale organelor de ocrotire a sănătății: a) internarea într-o instituție

psihiatrică cu supraveghere obișnuită; b) internarea într-o instituție psihiatrică cu

supraveghere riguroasă.

A reiterat că, conform art.100 alin.(1) Cod penal, internarea într-o instituție psihiatrică

cu supraveghere obișnuită poate fi aplicată de către instanța de judecată unui alienat care, din

cauza stării psihice și a caracterului faptei prejudiciabile săvârșite, are nevoie de îngrijire

spitalicească și de tratament în condiții de supraveghere obișnuită, iar potrivit art.101 alin.(1)

Cod penal, instanța de judecată, considerând că este necesar de a aplica o măsură de

constrângere cu caracter medical, alege forma acesteia în funcție de boala mintală a

persoanei, de caracterul și gradul prejudiciabil al faptei săvârșite.

A relevat că, având în vedere circumstanțele cauzei, ținând cont de raportul de

expertiză psihiatrică-legală nr.201936S0038 din 15.05.2019, conform căruia Munteanu Petru

suferă de o boală psihică, care îl face să nu-și dea seama de acțiunile sale, are nevoie de

îngrijire spitalicească și tratament într-o instituție psihiatrică cu supraveghere obișnuită,

instanța de judecată a ajuns la concluzia de a aplica față de el măsura de constrângere cu

caracter medical sub formă de internare într-o instituție psihiatrică cu supraveghere obișnuită.

A invocat că, în conformitate cu art.324 alin.(2) Cod de procedură penală, în caz de

neprezentare în instanță a părții civile sau a reprezentantului ei, instanța lasă acțiunea civilă

fără soluționare și, în acest caz, succesorul părții vătămate își menține dreptul de a intenta

acțiunea în modul prevăzut de procedura civilă. Astfel, în legătură cu faptul că, nu s-a

prezentat în ședința de judecată pentru a susține acțiunea civilă, instanța de judecată a lăsat

acțiunea civilă fără soluționare și, în acest caz, menținând dreptul de a intenta acțiunea în

modul prevăzut de procedura civilă.

admis apelul declarat de către succesorul părții vătămate Munteanu Viorica, inclusiv din alte

motive, casată sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Munteanu Petru în temeiul art.23 alin.(1) Cod penal, art. 499 alin.(1)

Cod de procedură penală, a fost liberat de răspundere penală pe art.art.151 alin.(4), 172

alin.(2) lit. c) și 188 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, cu aplicarea în privința lui a măsurii de

3

constrângere cu caracter medical, cu dispunerea internării acestuia la tratament prin

constrângere într-o instituție psihiatrică cu supravegherea obișnuită.

S-a admis integral acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate

Munteanu Viorica și s-a încasat din contul inculpatului Munteanu Petru în beneficiul

succesorului părții vătămate Munteanu Viorica suma de 19 281 (nouăsprezece mii două sute

optzeci și unu) lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 100 000 (o sută mii) lei cu titlu

de prejudiciu moral.

atacată cu recurs ordinar de către avocatul Corolevschi Maria în numele lui Munteanu Petru,

prin care a solicitat casarea parțială a deciziei în latura civilă, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate Munteanu

Viorica să fie respinsă.

fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Corolevschi Maria în numele lui Munteanu

Petru, casată totală decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 decembrie 2020, cu

dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1 În motivarea soluției, instanța de recurs ordinar a statuat că, potrivit art.499 alin.(1)

Cod de procedură penală, coroborat cu art.art.23 și 99 Cod penal, în cazul în care persoana

săvârșește infracțiune în stare de iresponsabilitate, instanța de judecată adoptă, fie: 1) o

sentința de absolvire a acestei persoane de pedeapsa sau răspunderea penală; 2) o sentința de

liberare de pedeapsa penală și de aplicare față de ea a unor măsuri de constrângere cu caracter

medical (internarea într-o instituție psihiatrică cu supraveghere obișnuită sau cu supraveghere

riguroasă) sau 3) o sentința de încetare a procesului penal și de neaplicare a măsurilor de

constrângere cu caracter medical, când prin caracterul faptei săvârșite și sănătății sale,

persoana nu prezintă pericol pentru societate și nu are nevoie de tratament forțat.

Instanța de recurs ordinar a reținut că, în corespundere cu art.498 alin.(1), (2) pct.1)-(5)

Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța trebuie să soluționeze dacă a avut

loc fapta prejudiciabilă prevăzută de legea penală, dacă fapta aceasta a fost săvârșită de

persoana cauza căreia se judecă, dacă această persoană a săvârșit fapta prejudiciabilă în stare

de iresponsabilitate, dacă trebuie aplicată vreo măsură de constrângere cu caracter medical și

care anume. În corespundere cu jurisprudența națională, sentința trebuie să corespundă atât

după formă, cât și după conținut cerințelor Codului de procedură penală. Sentința se expune

în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură

logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte.

A relevat instanța de recurs ordinar că, în pofida acestor prescripții legale, potrivit

dispozitivului și descriptivului sentinței, prima instanță: a) a constatat că faptele

prejudiciabile au fost săvârșite de inculpat și a recunoscut vinovăția acestuia în săvârșirea

faptelor infracționale incriminate, fără a ține cont de faptul că recunoașterea vinovăției în

comiterea faptei infracționale este contrară dispozițiilor art.499 alin.(1) Cod de procedură

penală ea fiind specifică sentinței de condamnare nu și sentinței de aplicare a unor măsuri de

constrângere cu caracter medical; b) a concluzionat despre aplicarea față de inculpat a

măsurii de constrângere cu caracter medical – internarea într-o instituție psihiatrică cu

supraveghere obișnuită, fără a stabili că Munteanu Petru a săvârșit faptele prejudiciabile în

stare de iresponsabilitate, or numai instanța de judecată este în drept de a o constata, expertul

doar expunând concluzia asupra obiectului supus expertizării.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute

de lege și în raport cu circumstanțele în fapt și drept invocate în ordonanța de trimitere a

cauzei în instanța de judecată, adoptând o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea contrazicând dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar.

A constatat că, potrivit art.414 alin.(1), (6) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală. Instanța de apel nu este în drept să-

4

și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate

în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Conform art.419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se

desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se

aplică în mod corespunzător, iar art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală prevede că,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece,

rejudecând cauza conform regulilor generale, potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei

contestate se constată că nu s-a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept

ce rezultă din textul hotărârii primei instanțe și la fel a concluzionat despre aplicarea față de

inculpat a măsurii de constrângere cu caracter medical – internarea într-o instituție psihiatrică

cu supraveghere obișnuită, fără a stabili că Munteanu Petru a săvârșit faptele prejudiciabile în

stare de iresponsabilitate.

De asemenea, instanța de apel a decis liberarea de răspundere penală a lui Munteanu

Petru, cu toate că, potrivit jurisprudenței naționale, dispozitivul hotărârii în privința unei

persoane care a comis fapta infracțională în stare de iresponsabilitate, trebuie să cuprindă

indicația că aceasta se absolvă de răspunderea penală pe motiv că fapta a fost comisă în stare

de iresponsabilitate, or, nu poate fi liberată de răspundere penală, în cazul în care

făptuitorului îi lipsește discernământul, întrucât această circumstanță exclude caracterul ilicit

al faptei.

Mai mult, soluționând acțiunea civilă, instanța de apel a motivat încasarea

prejudiciului material indicând la general că „…la dosar fiind anexate bonuri de plată suportă

cheltuielile de funeralii… ”, fără a arăta și a cerceta, în conformitate cu prevederile

art.art.414, 417 Cod de procedură penală, probele ce au determinat adoptarea unei asemenea

soluției, fapt ce echivalează cu nerespectarea dreptului la o hotărâre motivată. Potrivit

jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art.6 CoEDO s-a conchis că o

hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (hotărârea

Suominen împotriva Finlandei). Totodată, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva

Finlandei s-a reținut că, noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a

motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod,

să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale și să nu se fi

mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare.

Tot aici, instanța de recurs ordina a reținut că, instanța de apel și-a motivat

contradictoriu soluția adoptată asupra chestiunii cu privire la acțiunea civilă, or, prevederile

art.1998 alin.(1) și 6 art.2036 alin.(1) și (2) Cod civil, indică la acționarea cu vinovăție și la

obligarea persoanei responsabile de a repara prejudiciului material și moral cauzat prin

acțiune sau omisiune.

apelul declarat de succesorul părții vătămate Munteanu Viorica, casată parțial sentința, din

oficiu, în baza art.409 alin.(2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre, prin

care a fost constatat că Munteanu Petru a comis faptele prevăzute de art.art.151 alin.(4), 172

alin.(2) lit. c) și 188 alin.(2) lit. b) Cod penal, aflând-u-se în stare de iresponsabilitate.

Munteanu Petru a fost absolvit de răspunderea penală prevăzută de art.art.151 alin.(4),

172 alin.(2) lit. c) și 188 alin.(2) lit. b) Cod penal, pe motiv că faptele au fost săvârșite în

stare de iresponsabilitate.

A fost aplicată în privința lui Munteanu Petru măsura de constrângere cu caracter

medical și dispusă internarea acestuia într-o instituție psihiatrică cu supraveghere obișnuită.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă intentată de succesorul părții vătămate

Munteanu Viorica privind încasarea prejudiciului material și moral, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute.

5

7.1 În motivarea soluției instanța de apel a invocat că, în vederea respectării

indicațiilor date prin Hotărârea Plenului CSJ a RM „Cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel” nr.22 din 12.12.2005, modificată prin Hotărârea Plenului CSJ nr.4

din 30.03.2009 și nr.10 din 24.12.2010, care indică la faptul că apelul este o continuitate a

judecării cauzei, prin urmare a fost admis demersul înaintat de partea acuzării referitor la

verificarea suplimentară a probelor, audierea reprezentantului legal al lui Munteanu Petru -

Munteanu Angela și a succesorul legal al părții vătămate - Munteanu Victoria.

Astfel, fiind audiată în ședința instanței de apel în vederea respectării prevederilor

legale ce reglementează judecata în prima instanță reprezentantul legal a lui Munteanu Petru -

Munteanu Angela, a declarat că este mama lui Munteanu Petru, care la moment se află în

Germania. Fiul dacă nu este internat la spital administrează o injecție costisitoare, care îl

readuce la starea normală. El dorește să lucreze dar nu poate, deoarece nu are capacitate de a

lucra. Are grijă de el deoarece este bolnav, a vrut să scape de aceste probleme. Nu este de

acord cu pretențiile succesorului. Nu cunoaște ce se poate de făcut în situația creată. După

examinarea cauzei, fiul a fost internat la psihiatrie. Nu a contestat sentința, deoarece cunoscut

că poate contesta sentința, iar avocatul nu i-a explicat.

Fiind audiată în ședința instanței de apel în vederea respectării prevederilor legale ce

reglementează judecata în prima instanță, succesorul legal al părții vătămate Munteanu

Viorica a declarat că, susține declarațiile date în instanța de fond, solicită încasarea

prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei, 12 000 lei pentru înmormântare și 7 000 lei care

au fost sustrași.

În cadrul ședinței instanței de apel, au fost verificate suplimentar probele conținute în

materialele cauzei penale, și anume: raport de constatare din 22.02.2019 a șefului-adjunct al

SUP a IP Florești, comisar V. Moșneguțu privind constatarea comiterii infracțiunii în urma

acțiunilor procesual efectuate la fața locului (f.d.6, vol. I); procesul-verbal de cercetare la

fața locului cu anexe de la 22.02.2019, fiind supus cercetării domiciliul lui Munteanu Nicolai

situată în satul Roșieticii-Vechi, raionul Florești (f.d.7-19, vol. I); raportul de expertiză

judiciară nr.201921D0028 din 06.03.2019 (f.d.24-26, vol. I); declarațiile părții vătămate

Munteanu Nicolai din 27.02.2019 (f.d.27, vol. I); proces-verbal de recunoaștere a persoanei

după fotografie din 01.03.2019, potrivit căruia Munteanu Nicolai a recunoscut persoana

după fotografia cu nr.2 ca fiind una din cele două persoane, care în noaptea spre 22.02.2021

au intrat la el în locuință și l-au maltratat, recunoscând-u-l, dat fiind că este de la el din sat

(f.d.28-29, vol. I); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie de la

01.03.2019 potrivit căruia Munteanu Nicolai a recunoscut persoana după fotografia cu nr.5,

care este Munteanu Petru, ca fiind una din cele două persoane care în noaptea spre

22.02.2021 au intrat la el în locuință și l-au maltratat, recunoscând-u-l după forma și

grosimea nasului, dat fiind că îl lovea și s-a întipărit fața lui bine (f.d.30-31, vol. I); proces-

verbal de verificare a declarațiilor la fața locului a lui Deleu Nicolai din 03.03.2019 (f.d.34-

38, vol. I);raportul de expertiză judiciară nr.201936S0038 din 15.05.20219 în privința lui

Munteanu Petru (f.d.48-53, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr.201903C0566 din

26.04.2019 asupra cadavrului lui Munteanu Nicolai cu planșa fotografică (f.d.54-61, vol. I);

raport de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-207 din 26.03.2019 (f.d.76-77, vol. I); ordonanță

privind trimiterea cauzei penale în instanța de judecată pentru aplicarea măsurii de

constrângere medicală din 19.08.2019 (f.d.82-87, vol. I); declarațiile succesorului părții

vătămate Muntean Viorica date în ședința instanței de fond, verificate suplimentar în ședința

instanței de apel (f.d.132-133, vol. I); declarațiile reprezentantului legal Munteanu Angela

date în ședința instanței de fond, verificate suplimentar în ședința instanței de apel (f.d.134-

136, vol. I); acțiune civilă înaintată de către succesorul părții vătămate Muntean Viorica cu

anexe, prin care se solicită încasarea din contul lui Munteanu Petru a prejudiciului material

în sumă de 7 000 lei - bani care au fost sustrași, suma de 12 281 lei - cheltuieli de

înmormântare și suma de 100 000 lei - prejudiciu moral pricinuit în urma batjocoririi față de

victimă (f.d.138- 140, vol. I); declarațiile suplimentare a reprezentantului legal Munteanu

6

Angela date în ședința instanței de fond, verificate suplimentar în ședința instanței de apel,

din care reiese, că este de acord cu acțiunea civilă și anume cu suma de 7 000 lei și

cheltuielile de înmormântare. Nu este de acord cu prejudiciul moral, nu are așa bani pentru

ca să achite (f.d.147, vol. I); declarațiile lui Munteanu Petru date în ședința instanței de

fond, verificate suplimentar în ședința instanței de apel, din care reiese că, la data de

22.02.2019 pe la orele 10.00 în xxx, s-a întâlnit cu Deleu Nicolai și s-au despărțit între orele

19.00-20.00. La ora 21.00 a ajuns acasă. Nu a intrat niciodată în casa lui Munteanu Nicolai.

Cu acțiunea civilă nu este de acord.

Instanța de apel a reținut că, judecind cauza penală, prima instanță a verificat complet,

sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor,

iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării și corect a ajuns la concluzia privind

faptul că Munteanu Petru a comis faptele imputate prevăzute de art.188 al.(2) lit. b), d) Cod

penal - tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor,

însoțit de violenta periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, săvârșită de două

persoane, prin pătrundere în locuință, art.172 al.(2) lit. c) Cod penal - homosexualitatea,

săvârșită prin constrângere fizică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se

apăra, săvârșit de două persoane, și art.151 al.(4) Cod penal, vătămarea intenționată gravă a

integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvârșită de două

persoane, care a provocat decesul victimei, care a fost dovedită cu certitudine.

Totodată, instanța de apel a menționat, că prima instanță la adoptarea sentinței n-a ținut

cont în deplină măsură de prevederile art.499 alin.(1) Cod de procedură penală, care expres

prevăd, că dacă consideră dovedit faptul că persoana în cauză a săvârșit o faptă

prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, în stare de iresponsabilitate sau că această

persoană, după ce a săvârșit infracțiunea, s-a îmbolnăvit de o boală psihică cronică, care o

face să nu-și dea seama de acțiunile sale sau să nu le poată dirija, instanța de judecată adoptă,

conform art.23 Cod penal, fie o sentință de absolvire a persoanei de pedeapsă sau, după caz,

de răspundere penală, fie de liberare de pedeapsă și de aplicare față de ea a unor măsuri de

constrângere cu caracter medical.

Instanța de apel a relevat că, prima instanță a conchis referitor la faptul recunoașterii

vinovăției lui Munteanu Petru de comiterea faptelor prejudiciabile prevăzute de art.art.151

alin.(4), 172 alin.(2) lit. c) și 188 alin.(2) lit. b), d) Cod penal și cu absolvire de răspundere

penală pe motiv că a săvârșit faptele prejudiciabile în stare de iresponsabilitate. Totodată, a

aplicat în privința lui Munteanu Petru măsura de constrângere cu caracter medical, cu

internarea la tratament prin constrângere într-o instituție psihiatrică cu supravegherea

obișnuită, deși în circumstanțele constatate urma să constate că persoana a comis faptele în

stare de iresponsabilitate și să absolve persoana de răspundere penală pe motiv că fapta a

fost comisă în stare de iresponsabilitate.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut Hotărârea Plenului Curții Supreme

de Justiție a RM „Cu privire la respectarea legislației în cazurile despre aplicarea,

schimbarea, prelungirea și revocarea măsurilor de constrângere cu caracter medical” nr.23

din 12.12.2005, cu modificările ulterioare, care în pct.16) expres explică, că dispozitivul

sentinței în privința unei persoane care a comis o faptă prejudiciabilă în stare de

iresponsabilitate trebuie să cuprindă constatarea că această persoană a comis fapta

prejudiciabilă și indicația că persoana se absolvă de răspundere penală pe motiv că fapta a

fost comisă în stare de iresponsabilitate.

Din aceste considerente, instanța de apel a ajuns la concluzia de a casa parțial sentința,

din oficiu, în baza art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, pronunțând o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță în această latură, înlăturând eroarea admisă de

către prima instanță, constatând că Munteanu Petru a comis faptele prevăzute de art.art.151

alin.(4), 172 alin.(2) lit. c) și 188 alin.(2) lit. b) Cod penal, în stare de iresponsabilitate, cu

absolvirea de răspundere penală și respective, cu aplicarea măsurii de constrângere cu

7

caracter medical și dispunerea internării într-o instituție psihiatrică cu supraveghere

obișnuită.

Cât privește solicitarea invocată în apel de către succesorul părții vătămate referitor la

faptul, că prima instanță nu a stabilit termenul de aplicare a măsurii de constrângere, în acest

aspect instanța de apel a notat, că potrivit prevederilor art.art.99-100 Cod penal, prima

instanță este în drept doar să aplice măsura de constrângere cu caracter medical și să

interneze persoana care a comis fapta prevăzută de legea penală în stare de iresponsabilitate,

iar stabilirea, schimbarea, prelungirea termenului sau încetarea aplicării măsurii de

constrângere cu caracter medical, se face, de asemenea de către instanța de judecată, doar că

în temeiul avizului instituției medicale, potrivit prevederilor art.101 Cod penal.

Instanța de apel a atestat, că succesorul părții vătămate Muntean Viorica a intentat

acțiune civilă către Munteanu Petru privind încasarea prejudiciului material în sumă de 7000

lei – bani care au fost sustrași de la partea vătămată Munteanu Nicolai, 12281 lei - cheltuieli

de înmormântare și suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, soluția adoptată de către

prima instanță în acest aspect fiind neîntemeiată, astfel există temei legal pentru casarea

sentinței în această latură, cu adoptarea unei noi hotărâri, privind admiterea acțiunii civile

intentate de către succesorul legal Muntean Viorica, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Instanța de apel a reținut că, art.385 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală prevede

că, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează dacă trebuie admisă acțiunea

civilă, în folosul cui și în ce sumă. Potrivit art.387 alin.(1) Cod de procedură penală, odată cu

sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sânt dovedite temeiurile și

mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o

respinge. În conformitate cu art.387 alin.(3) Cod de procedură penală, în cazuri excepționale

când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată

judecarea cauzei, instanța poate să admită în principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. Totodată, potrivit art.1998

alin.(1) Cod Civil (în vigoare la acel moment), cel care acționează față de altul în mod ilicit,

cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și

prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau

fără vinovăție se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege. O altă persoană decât

autorul prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres prevăzute de

lege. La fel și prevederile art.art.1398 și 1408 Cod civil determină condițiile angajării

răspunderii pentru prejudiciul cauzat de către o persoană declarată incapabilă.

La caz, instanța de apel a constatat, că Munteanu Petru a comis faptele prejudiciabile

prevăzute de art.art.151 alin.(4), 172 alin.(2) lit. c) și 188 alin.(2) lit. b) Cod penal în stare de

iresponsabilitate, ca urmare fiind absolvit de răspundere penală, în privința acestuia fiind

aplicată măsură de constrângere cu caracter medical și fiind dispusă internarea lui într-o

instituție psihiatrică cu supraveghere obișnuită, cu adoptarea unei sentințe de aplicare a

măsurilor de constrângere cu caracter medical și nu a unei sentințe de condamnare. Acțiunea

civilă a fost intentată față de Munteanu Petru, adică față de o persoană care a comis faptele

prejudiciabile în stare de iresponsabilitate și asupra căreia se instituie tutelă.

Astfel, având în vedere faptul, că răspunderea pentru prejudiciul cauzat de către o

persoană declarată iresponsabilă este reglementată de unele prevederi speciale, instanța de

apel a dispus admiterea în principiu a acțiunii civile intentată de succesorul părții vătămate

Munteanu Viorica privind încasarea prejudiciului material și moral, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, acordând posibilitate

succesorului părții vătămate să formuleze o acțiune civilă în ordinea și modul stabilit de

intervenire a răspunderii materiale față de un tutore în vederea reparării preludiului cauzat de

persoana iresponsabilă.

8

- avocatul Corolevschi Maria în numele inculpatului, prin care invocând ca temei

pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel;

- reprezentantul legal al inculpatului Munteanu Angela, prin care invocând ca temei

pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea

parțială a deciziei în latura civilă și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea civilă

înaintată de către succesorul părții vătămate Munteanu Viorica, să fie respinsă.

8.1. În motivarea recursului ordinar avocatul Corolevschi Maria în numele inculpatului

invocă că, instanța de apel eronat a aplicat legea codului civil. În motivarea deciziei sale vine

cu trimiterea la prevederile art.1998 alin.(1) Cod civil, subliniind vinovăția, totodată în

decizia sa, nu constată vinovăția, dar constată că Munteanu Pentru a comis faptele prevăzute

de art.art.151 alin.(4), 172 alin.(2) lit. c) și 188 alin.(2) lit. b) Cod penal, în stare de

iresponsabilitate.

Indică că, expunând-u-se asupra acțiunii civile, instanța de apel a făcut trimitere la

art.art.1398 și 1408 Cod civil, indicând la general că prejudiciul cauzat prin fapte licite sau

fără vinovăție se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege. O altă persoană decât

autorul prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres prevăzute de

lege, fără ca să elucideze circumstanțele, însă, evită intenționat să stabilească dacă sunt

prezente în speță aceste circumstanțe, adică să se expună asupra prevederilor art.1408 Cod

civil, condițiile angajării răspunderii pentru prejudiciul cauzat de o persoană declarată

incapabilă.

Consideră că, legea stipulează că pentru aplicarea acestui articol nu este suficient ca

persoana ce a cauzat prejudiciul să fie alienată mintal, este necesar ca asupra ei să fie

instituită tutela. Aceste circumstanțe nici nu s-au pus în discuție în instanța de judecată și la

materialele cauzei nu s-a anexat nici o probă, ce ar demonstra că Munteanu Angela - mama

lui Munteanu Petru, a fost instituită ca tutore. Prin urmare, acțiunea civilă a fost admisă

contrar prevederilor legale la care instanța de apel face trimitere: Munteanu Petru nu fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor imputate, iar la materialul dosarului nu este

anexată nici o dovadă ce ar confirma că asupra lui Munteanu Petru era și este instituită tutela.

Susține că, din constatările instanțelor de fond reiese că, faptele ilicite au fost săvârșite

de mai multe persoane, nu doar de Munteanu Petru, iar succesorul părții vătămate Munteanu

Viorica nu a prezentat dovezi că această sumă nu a fost solicitată și de la celelalte persoane,

care au fost recunoscute vinovate și condamnate în comiterea acelorași infracțiuni. Or,

încasarea dublă a prejudiciului material ar putea duce la crearea unei situații de revizuire a

unei hotărâri, fiind în prezența unor circumstanțe pe care instanța de apel a evitat să le

elucideze.

Opinează că, împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o decizie care nu cuprinde motive legale

pe care se întemeiază soluția în latura civilă. Motivarea cuprinzând contradicții, nu s-au

stabilit circumstanțele care contribuie la admiterea acțiunii civile, acesta fiind expus neclar,

expunând doar opinia la general, ceia ce impune admiterea recursul ordinar.

8.2. În motivarea recursului ordinar reprezentantul legal al inculpatului Munteanu

Angela a invocat aceleași argumente ca și avocatul Corolevschi Maria, suplimentar statuând

că, persoana care în urma unei tulburări psihice (boli sau deficiențe mintale) nu poate

conștientiza sau dirija acțiunile sale, poate fi declarată de către instanța de judecată ca

incapabilă. Asupra ei se instituie tutela. Hotărârea instanței de judecată prin care persoana s-a

declarat incapabilă are semnificația unui fapt juridic ce naște obligația tutorelui sau a

instituției respective de a repara prejudiciul cauzat de persoana incapabilă.

Menționează suplimentar că, debitor în raportul de reparare a prejudiciului cauzat de o

persoană incapabilă este tutorele sau instituția obligată s-o supraveghere. Părinții persoane

incapabile vor răspunde pentru prejudiciul cauzat de acesta numai dacă au fost numiți tutori

în ordinea de stabilitate de lege. Speței respective specifică este vinovăția tutorelui sau a

9

instituției respective care constă în neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a

obligației de supraveghere. Răspunderea tutorelui sau a instituției poate fi înlăturată dacă

aceste persoane dovedesc că și-au executat în mod ireproșabil obligația de supraveghere a

persoanelor incapabile. Or, reprezentantul legal al inculpatului Munteanu Angela nu a fost

instituită ca tutore, iar careva altă persoana ca tutore tot nu a fost instituită.

dispunerea inadmisibilității recursurilor ca fiind vădit neîntemeiate.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței de

apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor

pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei. În speță, se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

Colegiul penal constată că, avocatul Corolevschi Maria în numele inculpatului și

reprezentantul legal al inculpatului Munteanu Angela invocă prevederile art.427 alin.(1) pct.

6) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul

când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluție ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluție instanței.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că,

temeiul invocat de către recurenți nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,

reieșind în acest context următoarele.

Cu referire la temeiul indicat de către recurenți, prin prisma art.427 alin.(1) pct. 6) Cod

de procedură penală și anume ce ține de alegațiile, precum că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția în latura civilă, Colegiul penal consideră că, acest

temei de casare nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate și apreciază că

hotărârea instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că

argumentele pe care instanța de apel le-a expus în hotărârea adoptată, echivalează cu o

motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art.6 CEDO.

Colegiul penal constată că, deși, în prezenta speță recurenții invocă ca temei de casare

faptul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluție în latura civilă,

în motivarea recursurilor, nu au adus argumente plauzibile în acest sens, ci doar fac o proprie

apreciere a stării de fapt în temeiul căreia instanța de apel și-a întemeiat soluție, argumentând

versiunea privind circumstanțele cauzei.

La acest capitol, Colegiul penal constată că, argumentele invocate de recurenți, nu și-

au găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, nefiind identificate careva

circumstanțe care le-ar justifica, dat fiind faptul că, la judecarea apelului și adoptarea

deciziei, instanța de apel a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(1) pct. 8)

Cod de procedură penală, detaliat și argumentat s-a expus asupra motivelor relevante

invocate pe aspectele contestate, fiind redate clar motivele pe care se întemeiază soluția

instanței de apel, cauza fiind examinată în conformitate cu prevederile art.436 alin.(2) Cod de

procedură penală, adică în limitele rejudecării, cu înlăturarea erorilor constatate prin decizia

Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 mai 2021.

10

De asemenea, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile recurenților,

precum că hotărârea instanței de apel nu conține motivele ce au stat la baza adoptării soluției.

Tot aici, urmează de menționat, că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a

actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor

elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de

vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii

penale, adică așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza dată.

Fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești,

instanța de apel a expus situația de fapt reținută în cauză și corect a concluzionat de a admite

în principiu acțiunea civilă intentată de succesorul părții vătămate Munteanu Viorica privind

încasarea prejudiciului material și moral, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să

hotărască instanța civilă, concluzie ce a rezultat din faptul că inculpatul Munteanu Petru a

comis faptele prejudiciabile prevăzute de art.art.151 alin.(4), 172 alin.(2) lit. c) și 188 alin.(2)

lit. b) Cod penal, în stare de iresponsabilitate.

Colegiul penal atestă că soluția instanței de apel este întemeiată, aceasta just fiind

adoptată în conformitate cu prevederile art.art.381 alin.(1) pct. 10), 387 alin.(1), (3) Cod de

procedură penală, precum și art.1998 alin.(1) Cod civil (până la 01 martie 2019), astfel,

instanța de recurs ordinar nu identifică nici un temei de a interveni în decizia instanței de apel

sub aspectele contestate.

Totodată, instanța de apel la emiterea deciziei corect a ținut cont și de prevederile

art.art.1398 și 1408 Cod civil, care determină condițiile angajării răspunderii pentru

prejudiciul cauzat de către o persoană declarată iresponsabilă.

Prin urmare, contrar celor invocate de către recurenți, verificând lucrările dosarului

Colegiul penal conchide că, la caz, instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și

obiectiv, cercetând suplimentar materialele cauzei în ședința instanței de apel, cu

consemnarea lor în procesul verbal al ședinței de judecată, adoptând în consecință o soluție

corectă de casare parțială a sentinței, din oficiu, în baza art.409 alin.(2) Cod de procedură

penală și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care a fost constatat că Munteanu Petru a comis faptele prevăzute de art.art.151 alin.(4), 172

alin.(2) lit. c) și 188 alin.(2) lit. b) Cod penal în stare de iresponsabilitate și a fost absolvit de

răspunderea penală, pe motiv că faptele au fost săvârșite în stare de iresponsabilitate,

totodată, fiind admisă în principiu acțiunea civilă intentată de succesorul părții vătămate

Munteanu Viorica privind încasarea prejudiciului material și moral, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Colegiul penal v-a respinge și alegațiile recurenților precum că, instanța de apel nu a

menționat care anume circumstanțe nu i-au permis de a clarifica obiectiv soluționarea acțiunii

civile, or, instanța de apel a reținut că Munteanu Petru a comis faptele imputate prevăzute de

art.art.151 alin.(4), 172 alin.(2) lit. c) și 188 alin.(2) lit. b) Cod penal, iar conform raportului

de expertiză judiciară nr.20193S0038 din 15.05.2019, în privința lui Munteanu Petru s-a

concluzionat că: 1) La momentul de față Munteanu Petru suferă de maladie psihică cronică și

evolutivă: „Schizofrenia, forma paranoidă, Sindrom halucinatoriu-paranoid”; 2), 3) În

momentul comiterii infracțiunii, Munteanu Petru suferea maladie psihică cronică și evolutivă:

„Schizofrenia, forma paranoidă, Sindrom halucinatoriu-paranoid”, conform stării psihice nu

avea capacitatea de a-și dea seama de acțiunile sale și nu le putea dirija, deci a acționat fără

discernământ. În cazul dacă în instanța de judecată va fi probată vinovăția învinuitului,

expertul judiciar pledează ca Munteanu Petru să fie recunoscut iresponsabil de fapta ce i se

impută; 4) În prezent conform stării psihice Munteanu Petru nu are capacitatea de a-și dea de

acțiunile sale și nu le poate dirija, deci nu poate acționa cu discernământ. 5) Luând în

considerație faptul că cet. Munteanu Petru suferă de maladie psihică cronică evolutivă:

„Schizofrenia, forma paranoidă, Sindrom halucinatoriu-paranoid”, este lipsit complet de

atitudinea critică față de starea sa a sănătății și comportament, expertul judiciar a pledat

pentru aplicarea în privința lui Munteanu Petru a măsurilor de constrângere cu caracter

11

medical, în sens de a fi internat la tratament prin constrângere într-o instituție psihiatrică cu

supraveghere obișnuită (la locul de trai în cadrul IMSP SP Bălți) (f.d.48-53, vol. I).

Astfel, instanța de recurs ordinar remarcă din textul deciziei atacate, că se constată

faptul motivării de către instanța de apel a hotărârii adoptate, în conformitate cu prevederile

art.417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv decizia atacată cuprinde temeiurile

de fapt și de drept care au dus, la caz, la admiterea apelului succesorului părții vătămate și

pronunțării unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, expunându-se

argumentat asupra tuturor motivelor invocate de părți, soluție pe care instanța de recurs și-o

însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând

hotărârea atacată în raport cu prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, temeiuri

de casare a hotărârii atacate nu s-au stabilit.

În concluzie, Colegiul penal menționează că, soluția instanței de apel nu este afectată

de o eroare gravă de fapt, iar de către instanța de recurs ordinar nu sunt identificate temeiuri

de a interveni în hotărârea instanței de apel, deoarece soluția adoptată de către instanța de

apel este întemeiată și motivată.

Din considerentele expuse, instanța de recurs ordinar conchide că, temeiuri de a pune

la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se

identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le

însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii

sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61),

cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

Așadar, Colegiul penal statuează că, temeiul invocat de către avocatul Corolevschi

Maria în numele inculpatului și de către reprezentantul legal al inculpatului Munteanu

Angela, prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în

cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția

inadmisibilității recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Corolevschi Maria

în numele inculpatului și de către reprezentantul legal al inculpatului, Munteanu Angela,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 mai 2022, în cauza penală

în privința inculpatului Munteanu Petru xxx, deoarece sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 martie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

12