1ra-163/2022 — art.352-1 alin. 1 CP

1ra-163/2022 — art.352-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-163/2022

1-19168479-01-1ra-02022022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena, Țurcan Anatolie, Plămădeală Ghenadie și Miron Aliona

judecând, fără citarea părților recursurile ordinare, declarate de către avocatul

Bîrcă Ludmila în comun cu inculpatul și de către inculpatul Munteanu Ivan, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15

decembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Munteanu Ivan xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Munteanu Ivan învinuită în baza art. 3521 alin. (1) Cod penal a fost achitat pe motiv că,

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul

Munteanu Ivan, este învinuit de către organul de urmărire penală, pentru faptul că, la

25.10.2018 cunoscând despre situația din familia lui Munteanu Gheorghe, care era

fratele primului, urmărind scopul de a obține calitatea de moștenitor de gradul 2, s-a

adresat la biroul notarului Cazacu Viorel situat în mun. Strășeni, str. Ștefan cel Mare

92, cu o cerere de deschidere a procedurii succesorale și declarație de acceptare a

succesiunii patrimoniului defunctului Munteanu Gheorghe, decedat la 24.09.2018, în

cadrul căreia a depus declarații ce nu corespund realității, despre moștenitorii de gradul

I. În vederea realizării scopului, Munteanu Ivan, a prezentat declarații

necorespunzătoare în fața notarului Cazacu Viorel, precum că fiicele defunctului

Munteanu Gheorghe, cet. Vladicescu Rodica, domiciliază în Federația Rusă sau în

Italia, iar Osipenco Gabriela în Federația Rusă, orașul Moscova și că la înmormântarea

tatălui ar fi declarat că nu le trebuie moștenirea.

Tot el, Munteanu Ivan, urmărind același scop infracțional, a prezentat date

necorespunzătoare și cu referire la desfacerea cu 8 ani în urmă a căsătoriei dintre

defunctul Munteanu Grigore și Munteanu Cristina, care a plecat în Moscova și au locuit

separat, fapt ce nu corespunde realității. În baza acestor declarații necorespunzătoare

1

date de către Munteanu Ivan sub propria răspundere, de către biroul notarului Cazacu

Viorel, care este un organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice, la

25.08.2018 a fost deschis dosarul succesoral nr. xxxxx precum și a fost perfectat și

eliberat certificat de moștenitor legal pe numele primului, înregistrat în Registrul

actelor notariale sub nr. 4350.

Acțiunile lui Munteanu Ivan au fost calificate de către organul de urmărire penală

în baza art. 3521 alin.(1) Cod penal - falsul în declarații, declarația necorespunzătoare

adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice,

pentru sine, atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor, declarația servește pentru

producerea acestor consecințe.

r-lui Strășeni, Mocan Sergiu prin care a solicitat admiterea apelului, casarea totală a

sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Munteanu Ivan să fie recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.3521 alin.(1) Cod penal și în

conformitate cu prevederile art.53, art. 60 Codul penal a-l libera de răspundere penală

în legătură cu expatrierea terenului de prescripție.

2.1 În motivarea cererii de apel acuzatorul de stat a susținut că, instanța de

judecată examinând materialele cauzei penale, cercetând fiecare probă din punct de

vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor, ajunge la concluzia că, faptele inculpatului nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii,

Acuzatorul de stat a indicat că, instanța incorect a apreciat faptele inculpatului

Munteanu Ivan, precum că acestea nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de

art.3521 alin.(1) Codul penal. Versiunea respectivă este combătută prin: declarațiile

martorilor Vladicescu Rodica, Osipenco Gabriela, Mardari Natalia, Cazacu Viorel.

Astfel, a menționat acuzatorul de stat că, din analiza în ansamblu a declarațiilor

făcute de către martorii pe caz, pe care instanța nu le-a dat apreciere, reiese că

Munteanu Ivan cunoștea despre existența moștenitorilor legali a defunctului Munteanu

Gheorghe, declarând pe propria răspundere în fața notarului Cazacu Viorel, precum că

moștenitorii menționați nu doresc să acceadă în succesiune, fapt dezbătut în cadrul

cercetării judecătorești.

În această ordine de idei, instanța nu a reținut că, probele acumulate în prezenta

cauză penală formează un ansamblu probator al vinovăției inculpatului, precum și

consecutivitatea întocmirii documentelor la organele abilitate de către inculpat, potrivit

căruia cet. Munteanu Ivan a încălcat drepturile succesorilor legali a defunctului,

refuzând și în prezent să recunoască dreptul succesoral al acestora, fapt ce combate

argumentele instanței, precum că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.3521 alin.(1) Cod penal.

Instanța nu a dat apreciere, declarațiile notarului Cazacu Viorel care a declarat că

în baza declarației făcute de către Munteanu Ivan a fost deschisă procedura de accedere

în succesiune, respectiv a fost deschis dosarul succesoral și la data de 25.10.2018

eliberat certificat de moștenitor pe numele inculpatului.

2

În veridicitatea declarațiilor martorilor instanța nu avea temei de a se îndoi,

deoarece declarațiile acestora au fost consecvente pe tot parcursul urmăririi penale, cât

și a judecării cauzei în instanța.

În continuare, analizând circumstanțele speței, instanța urma să constate că în

acțiunile inculpatului Munteanu Ivan se regăsesc toate elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art.3521 alin.(1) Cod penal, fiind stabilite cert prezența

elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor

care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni.

La materialele cauzei este anexată declarația depuse pe propria

răspundere de către Munteanu, care servește temei pentru producerea unei consecințe

juridice, și anume eliberarea certificatului de moștenitor a defunctului Munteanu

Gheorghe și ca rezultat acceptarea moștenirii a acestuia.

În declarația dată, care este contrasemnată de Munteanu Ivan, este specificat că

ultimul este cunoscut cu dispozițiile codului penal privind răspunderea pentru fals în

declarații, comunicând că alți moștenitori legali nu sunt, ceea ce constituie afirmații

mincinoase oferite de inculpat, care cunoștea despre existența moștenitorilor legali, dar

a declarat că aceștia au renunțat la succesiune.

Latura subiectivă a infracțiunii, s-a manifestat prin vinovăție intenționată, intenție

directă, deoarece inculpatul Munteanu Ivan înțelegea cu certitudine că depune o

declarație falsă pe propria răspundere și a dorit săvârșirea acestor acțiuni, pentru a primi

de unul singur certificatul de moștenitor și a-i priva astfel pe moștenitorii legali de

dreptul de a fi moștenitori al bunurilor decedatului Munteanu Gheorghe.

A menționat acuzatorul de stat că, deși instanța a constatat că, organul de urmărire

penală urma să solicite de la Consiliul electoral al circumscripției electorale raionale

nr.30 permisiunea de a atrage la răspundere penală a cet. Munteanu Ivan, instanța

constată că la materialele cauzei penale a fost anexată decizia 08.10.2020 a Consiliului

electoral de circumscripție electorală al comunei Ghelăuza nr. 30/9, unde de fapt

inculpatul candida în calitate de consilier.

A invocat acuzarea că, urmează de apreciat critic și argumentul precum solicitarea

din partea procurorului până la emiterea actului de învinuire, deoarece permisiunea de

atragere la răspundere penală a inculpatului a fost emisă până la expedierea cauzei

penale până la expedierea cauzei penale în instanța de judecată. Acest fapt se confirmă

prin scrisoarea cu nr.3924 din 22.10.2019 prin care a fost expediată cauza penală cu

nr.xxxxx în Judecătoria Strășeni (sediul Central) pentru examinarea în fond a cauzei.

Respectiv, acuzarea de stat a prezentat în ședința de judecată probe pertinente și

concludente care au demonstrat cu certitudine vinovăția inculpatului Munteanu Ivan în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.3521 alin.(1) Cod penal, instanța de judecată nu

le-a luat în considerație.

Astfel, analizând în ansamblu circumstanțele cauzei, a reiterat procurorul că,

instanța de judecată ilegal a dispus achitarea inculpatului Munteanu Ivan pentru

infracțiunea incriminată conform prevederilor art.3521 alin.(1) Cod penal, odată ce, pe

parcursul cercetării judecătorești fiind cercetate probele acuzării au fost ignorate de

către instanță de judecată, iar unilateral a fost admisă poziția apărării.

3

În așa mod, instanța de judecată a pronunțat o sentință care este contrară legii,

ilegală și nefondată și prin urmare în scopul respectării dreptului la un proces echitabil

al părților urmează a fi casată, iar inculpatul Munteanu Ivan declarat vinovat în baza

art.3521 alin.(1) Cod penal, respectiv condamnat.

2.2 Totodată, sentința a fost atacată cu cerere de apel în termenul stabilit de lege

de către martorului Vladicescu Rodica prin care solicită admiterea apelului, casarea

integrala a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri.

În motivarea apelului a menționat martorul că, instanța nu a luat în considerație

declarațiile depuse de martori si de moștenitorii legali - soția decedatului, Munteanu

Cristina care a activat 45 ani profesoara în școala xxxxx, primea pensia la oficiul postai

xxxxx, fiica Vladicesu Rodica care activează în țară, militar de 25 ani, fiica Osipenco

Gabriela, activează în țară de 20 ani, plecau din tara doar în concediu.

Prin urmare, instanța de judecata retine că, „... nu a identificat desfacerea

căsătoriei în mod legal de către Munteanu Gheorghe și Munteanu Cristina, ci concluzie

pe care si-a făcut-o, din faptul ca, „în ultima perioada locuia singur - și iarăși instanța

de judecata a făcut concluzii în baza declarațiilor inculpatului”.

Instanța de judecata, bazîndu-se doar pe mărturiile inculpatului - a considerat

dovedite faptele necunoașterii de către inculpat a informației referitoare la starea civilă

ale celui ce a lăsat moștenirea, și ceia ca moștenitorii, cercul din clasa 1 domiciliază,

activează în Moldova, și folosesc casa familiei după destinație.

Instanța judecătorească a ignorant materialele anexate la dosar, și nu a reflectat în

sentință motivele pentru care, nu au fost luate în considerație dovezile prezentate de

partea acuzatoare: la data 25.10.2018 la momentul depunerii Cererii privind eliberarea

certificatului de calitate de moștenitor legal - Munteanu Ivan cu certitudine cunoștea

faptul că soția și fiicele decedatului Munteanu Gheorghe, locuiesc si activează acasă,

în Republica Moldova. Nu a putut să nu cunoască deoarece: - gospodăriile lui

Munteanu Ivan și a decedatului Munteanu Gheorghe se afla în vecinătate, separate de

un gard; - Gheorghe Munteanu decedat la 24.09.2018, a fost înmormântat de soția

Cristina și fiicele Gabriela și Rodica, xxxxx - confirmare din Primăria xxxxx, la

materialele dosarului; - tot conform tradițiilor, în cadrul ceremoniilor funerare au

participat multe rude și apropiați, locuitori ai xxxxx; - fratele și sora lui Munteanu Ivan

(Munteanu Grigorii și Anton Maria), la fel au fost prezenți printre îndoliați și au

comunicat atunci cu soția Cristina si fiicele decedatului - Gheorghe Munteanu. În

timpul examinării cererii de chemare în judecată, depusă de către Munteanu Ivan

împotriva fratelui sau - Munteanu Gheorghe la ședințele de judecată participau fiicele

Gabriela și Rodica - pentru a apăra tatăl decedat.

În baza mărturiilor inculpatului, care a declarat - că nu cunoștea despre starea

civila și moștenitorii decedatului, referindu-se în timp la unele cuvinte chipurile spuse

de persoana decedata „din spusele fratelui”, instant de judecata a ajuns la o concluzie

greșită că: declarațiile false depuse notarului de Muntenu Ivan - corespund adevărului

și erau cunoscute declarantului, ne fundamentând concluzia sa cu nimic, prin aceasta

punând toata responsabilitatea pe notar.

Astfel, instanța a subliniat presupusa „buna-credință” a inculpatului - care, peste

4 luni de la data depunerii cererii către notar - ar fi plătit pentru publicarea în Monitorul

4

Oficial - despre deschiderea procedurii succesorale, deoarece din declarațiile false

depuse de inculpat- notarul nu cunoștea domiciliul persoanelor interesate.

Instanța s-a referit încă o data, doar la declarațiile inculpatului. Instanța nu a

indicat careva motive pentru care a respins probele aduse în sprijinul acuzării.

Concluziile ignorante a instanței despre faptul necunoașterii de către inculpat a

locului de trai a moștenitorilor de gradul unu, care locuiesc in vecinătate, in casa vecina

- nu rezista criticilor, in timpul existentei materialelor confirmative la dosar: In

perioada 17.11.2018 pîna la data publicării in Monitorul Oficial de către inculpate a

informației despre deschiderea procedurii succesorale, - ontactele lui Munteanu Ivan

cu soția si fiicele decedatului Gheorghe Munteanu au luat o noua amploare: In

rezultatul Declarațiilor necorespunzătoare adevărului, făcute organului competent în

vederea producerii unor consecințe juridice, Munteanu Ivan a dobândit certificat de

calitate de moștenitor, care a început foarte activ al folosi in scopul dobândirii ilicite a

bunurilor familiei decedatului; Pentru „intrarea în moștenire” - (folosindu-se de

momentul când soția decedatului era internata in spital in stare gravă, diabet zaharat,

stare avansata, urmare la 08.03.2019 a decedat in spitalul din or. Chișinău a distrus pe

o proporție de 5,5 metri - gardul capital din piatra naturala construit in anul 2005, care

desparte gospodăria lui Gheorghe Munteanu de gospodăria vecinului Munteanu Ivan.

La 17.11.2018 despre infracțiunile săvârșite, soția și fiicele decedatului au anunțat

organele de politie; La data 19.11.2018 Munteanu Tamara, soția lui Munteanu Ivan a

depus în cancelaria IP Strășeni, cererea în care a solicitat de a fi atrași la răspundere

cet. Osipenco Gabriela și Vladicescu Rodica (fiicele lui Munteanu Gheorghe) conform

art. 191 Cod penal-delapidarea averii străine. Adică pentru delapidarea de la soțul ei

Munteanu Ivan, a gospodăriei ce ne aparține noua - cit de absurd n-ar suna acest lucru.

La data 22.11.2018 și 24.11.2018 soții Munteanu Ivan și Tamara, „in calitate de

moștenitori”, in scopul legiferării liberului acces prin gospodăria noastră - prin gardul

distrus, au efectuat nenumărate chemări a poliției în gospodăria familiei decedatului în

satul Ghelauza. La sosirea colaboratorilor de politie, ducîndu-i în eroare, au deschis

porțile gospodăriei familiei decedatului și îi invitau pe ei să intre pe teritoriul

gospodăriei, zicîndu-le „..intrați, noi suntem părtași a acestei gospodării”. La data

28.02.2019 pentru a argumenta acțiunile sale ilegale îndreptate spre dobândirea

gospodăriei familiei decedatului - Munteanu Ivan s-a declarat moștenitorul lui

Munteanu Gheorghe și a prezentat Certificatul de calitate de moștenitor colaboratorului

de politie Bitca Petru.

Este evident faptul că, Munteanu Ivan acționând din interes material,

conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor sale, precum și a consecințelor care pot

surveni în rezultatul depunerii declarațiilor false și dorind aceste urmări, la data de

25.10.2018, s-a adresat la Biroul notarial, și a depus declarații ce nu corespund

realității.

a fost respins ca inadmisibil apelul martorului Vladicescu Rodica, admis apelul

procurorului, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, în concordanță cu

art.409 Cod procedură penală, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Munteanu Ivan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

5

3521 alin. (1) Cod penal fiind încetat procesul penal, pe motivul expirării termenului

de prescripție de tragere la răspundere penală potrivit art. 53 lit. g) și art.60 alin.(1) lit.

a) Cod penal.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel cu referire la apelul martorului

Vladicescu Rodica, a menționat că conform art. 401 alin. (1) Cod de procedură penală,

Vladicescu Rodica nu avea calitatea de parte în procesul penal, însă avea calitate de

martor, ultima este titularul unui drept de apel limitat împotriva soluției instanței de

judecată, doar cu privire la cheltuielile judiciare ce i se cuvine prin prisma prevederilor

art. 401 alin. (1), pct. 5) Cod de procedură penală.

Astfel, Vladicescu Rodica având calitatea de martor nu este în drept să atace cu

apel sentința primei instanțe în partea stabilirii pedepsei inculpatului și nici să pretindă

la încasarea cărorva prejudicii materiale și morale odată ce nu a înaintat acțiune civilă.

Cu referire la apelul procurorului, conducându-se de legislația în vigoare instanța

de apel A C O N S T A T A T: Munteanu Ivan, la 25.10.2018 cunoscând despre situația

din familia lui Munteanu Gheorghe, care era fratele primului, urmărind scopul de a

obține calitate de moștenitor de gradul 2, s-a adresat la biroul notarului Cazacu Viorel

situat în mun. xxxxx cu o cerere de deschidere a procedurii succesorale și declarație de

acceptare a succesiunii patrimoniului defunctului Munteanu Gheorghe, decedat la

24.09.2018, în cadrul căreia a depus declarații ce nu corespund realității, despre

moștenitorii de gradul I. În vederea realizării scopului, Munteanu Ivan, a prezentat

declarații necorespunzătoare în fața notarului Cazacu Viorel, precum că fiicele

defunctului Munteanu Gheorghe, cet. Vladicescu Rodica, domiciliază în Federația

Rusă sau în Italia, iar Osipenco Gabriela în Federația Rusă, orașul Moscova și că la

înmormântarea tatălui ar fi declarat că nu le trebuie moștenirea. Tot el, Munteanu Ivan,

urmărind același scop infracțional, a prezentat date necorespunzătoare și cu referire la

desfacerea cu 8 ani în urmă a căsătoriei dintre defunctul Munteanu Grigore și Munteanu

Cristina, care a plecat în Moscova și au locuit separat, fapt ce nu corespunde realității.

În baza acestor declarații necorespunzătoare date de către Munteanu Ivan sub propria

răspundere, de către biroul notarului Cazacu Viorel, care este un organ competent în

vederea producerii unor consecințe juridice, la 25.08.2018 a fost deschis dosarul

succesoral nr. xxxxx, precum și a fost perfectat și eliberat certificat de moștenitor legal

pe numele primului, înregistrat în Registrul actelor notariale sub nr. 4350.

Prin acțiunile sale intenționate, Munteanu Ivan au fost calificate de către organul

de urmărire penală în baza art. 3521 alin.(1) Cod penal - falsul în declarații, declarația

necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor

consecințe juridice, pentru sine, atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor, declarația

servește pentru producerea acestor consecințe.

Instanța de apel, audiind participanții la proces, verificând prin prisma art. 101

Cod de procedură penală probele administrate la etapa de urmărire penală, cercetare

judecătorească în prima instanță și verificate în instanța de apel, constată că se

demonstrează cert vinovăția lui Munteanu Ivan Ștefan în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3521 alin. (1) Cod penal - declarația necorespunzătoare adevărului,

făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice, pentru

6

sine sau pentru o terță persoană, atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor,

declarația servește pentru producerea acestor consecințe.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală și anume declarațiile martorilor Osipenco Gabriela, Vladicescu Rodica, Cazacu

Viorel, Mardari Natalia, Draguțan Pavel, Sîrbu Ion, Pleșca Vasile, Munteanu Tamara;

- procesul-verbal de ridicare de la notarul Cazacu Viorel a copiilor din dosarul de

înregistrare a procedurii succesorale a bunului imobil pe numele lui Munteanu

Gheorghe (f.d.49, Vol.I); - procesul-verbal de examinare a copiilor din dosarul de

înregistrare a procedurii succesorale a bunului imobil pe numele lui Munteanu

Gheorghe. Conform declarației de acceptare a succesiunii și cererii de deschidere a

procedurii succesorale de către Munteanu Ivan, ultimul a comunicat notarului faptul,

că moștenitorii de clasa I, Vladicescu Rodica și Osipenco Gabriela au domiciliu peste

hotarele țării, iar la înmormântarea au declarat că se refuză de moștenire (f.d.65, Vol.I);

- dosarul succesoral Munteanu Gheorghe (f.d.50-64,Vol.I); - informația web Acces

publicată de către Poliția de Frontieră RM din 09.09.2019 conform căreia Munteanu

Cristina în ultimii 9 ani nu a părăsit hotarele Republicii Moldova (f.d.77, Vol.I).

În cazul din speță, instanța de apel a conchis prezența laturii obiective a

infracțiunii încriminate. Astfel, la materialele cauzei este anexată copia declarației

depuse pe propria răspundere de către Munteanu Ivan care servește pentru producerea

unei consecințe juridice, și anume eliberarea certificatului de moștenitor lui Munteanu

Ivan și ca rezultat acceptarea moștenirii de către ultimul.

În declarația dată, care este contrasemnată de Munteanu Ivan, este specificat că

ultimul este cunoscut cu dispozițiile codului penal privind răspunderea pentru fals în

declarații, comunicând că alți moștenitori legali nu sunt, ceea ce constituie afirmații

mincinoase oferite de inculpat, care cunoștea despre existența moștenitorilor legali, dar

a declarat că aceștia au renunțat la succesiune.

Latura subiectivă a infracțiunii, s-a manifestat prin vinovăție intenționată, intenție

directă, deoarece inculpatul Munteanu Ivan înțelegea cu certitudine că depune o

declarație falsă pe propria răspundere și a dorit săvârșirea acestor acțiuni, pentru a primi

de unul singură certificatul de moștenitor și a-i priva astfel pe moștenitorii legali de

dreptul de a fi moștenitori al bunurilor decedatului Munteanu Gheorghe.

Prin urmare, este eronată concluzia primei instanțe referitor la faptul că nu s-a

adeverit vinovăția lui Munteanu Ivan, or, vinovăția acestuia se dovedește prin

declarațiile martorilor Vladicescu Rodica care a declarat că „nu a lucrat niciodată peste

hotare, la înmormântarea tatălui a fost prezentă”, „personal nu a spus la nimeni că

renunță la succesiune”, declarațiile martorului Osipenco Gabriela care a declarat că

„nu a comunicat domnului Munteanu Ivan că renunță la moștenirea tatălui ei”, din

declarațiile martorului Cazacu Viorel care a declarat că „din cuvintele d. Ivan a înțeles

că copii nu acceptă moștenirea deoarece tatăl lor are o datorie față de d. Ivan care

este mai mare decât activul moștenirii-casa care trebuia să o moștenească”,

declarațiile martorului Mardari Natalia care a declarat că „la înmormântarea lui

Munteanu Gheorghe, fratele lui Munteanu Ivan nu a fost prezent și nu a ajutat cu

nimic”, „Munteanu Ivan nu era în relații bune cu Munteanu Gheorghe”.

7

Din analiza declarațiilor făcute de către martorii pe caz, instanța de apel a reținut

că, Munteanu Ivan cunoștea despre existența moștenitorilor legali a defunctului

Munteanu Gheorghe ceia ce a și declarat notarului Cazacu Victor, însă ultimul a mai

declarat pe propria răspundere în fața notarului, precum că moștenitorii menționați nu

doresc să acceadă în succesiune.

Mai mult ca atît, instanța de apel a reținut că, Munteanu Ivan cunoștea cu

certitudine că, Vladicescu Rodica și Osipenco Gabriela nu se află peste hotarele țării și

că Munteanu Gheorghe a locuit cu soția sa Munteanu Cristina, or, ultimul a declarat că

s-a întâlnit cu acestea după înmormântarea lui Munteanu Gheorghe.

Totodată, instanța de apel nu a reținut declarațiile martorilor părții apărării or, nici

unul dintre martorii Drăguțan Pavel, Sîrbu Ion Mihail, Pleșca Vasile nu confirmă faptul

că Vladicescu Rodica și Osipenco Gabriela au renunțat la succesiune, ce ține de

declarațiile lui Munteanu Tamara care este soția lui Munteanu Ivan care a comunicat

că „a auzit cum într-o discuție fetele lui Munteanu Gheorghe refuză la avere” instanța

de apel a considerat că declarațiile sunt date în scopul dezvinovățirii inculpatului, cu

scopul de a-l elibera de răspundere penală pe Munteanu Ivan.

Astfel, instanța de apel a considerat că, vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate este confirmată prin cumulul de probe cercetate, enumerate mai

sus, ce coroborează între ele și careva divergențe între declarațiile părții vătămate, a

martorilor și probele scrise care ar trezi dubii nu sunt reținute.

Totodată, instanța de apel nu a reținut argumentele părții apărării referitor la faptul

declarării nule a actelor emise de partea acuzării reieșind din faptul că ordonanța de

pornirea a urmăririi penale a fost emisă la data de 10 aprilie 2019, iar, la data de

12.07.2019, a fost emisă ordonanța privind recunoașterea Munteanu Ivan în calitate de

bănuit. Or, Ordonanța privind recunoașterea persoanei în calitate de bănuit a lui

Munteanu Ivan a fost emisă la data de 12 iulie 2019, (vol. I, f.d 136), iar, Ordonanța de

punere sub învinuire a lui Munteanu Ivan a fost emisă la data de 03 octombrie 2019,

(f.d 144), astfel termenul de 3 luni nu a fost depășit.

De asemenea, instanța de apel a considerat eronată poziția instanței de fond cît și

argumentul părții apărării ce ține de faptul că Munteanu Ivan a fost pus sub învinuire

prin ordonanța procurorului în procuratura Strășeni Tăietu Anatolie la 03.10.2019, pe

când presupusul acord a fost eliberat la 08.10.2019, fără a fi indicat în baza căruia act

este eliberat de către Consiliului electoral de circumscripție electorală al comunei

xxxxx or, permisiunea de atragere la răspundere penală a inculpatului fost emisă până

la expedierea cauzei penale în instanța de judecată. Acest fapt se confirmă prin

scrisoarea cu nr.3924 din 22.10.2019 prin care a fost expediată cauza penală cu

nr.2019330136 în Judecătoria Strășeni (sediul Central) pentru examinarea în fond a

cauzei.

Totodată, instanța de apel a considerat eronată versiunea instanței de fond referitor

la faptul că „Munteanu Ivan pe parcursul urmăririi penale a depus cerere de recuzare

a ofițerului de urmărire penală Gonța Aliona, cerere care lipsește la materialele

cauzei, din motive necunoscute instanței. Însă, cu toate acestea, în urma consemnărilor

din procesul -verbal de audiere a bănuitului Munteanu Ivan din 12.07.2019 (f.d.138,

Vol.I), organul de urmărire penală urma să examineze recuzarea ofițerului de

8

urmărire penală, or se constată, că, Munteanu Ivan, având calitate de bănuit la acel

moment, nu are încredere în respectivul ofițer, ceea ce urma a fi soluționat și verificat

de către organul de urmărire penală”, or, simpla invocare a lui Munteanu Ivan în

procesul de audiere a bănuitului că „refuz de a depune declarații în legătură cu faptul

că nu a primit răspuns la cererea de recuzare a ofițerului de urmărire penală Gonța

Aliona”, nu rezultă că ultimul a și depus o careva cerere de recuzare pe numele

ofițerului de urmărire penală Gonța Aliona, reieșind din faptul că această cerere nu se

regăsește la materialele cauzei, iar inculpatul Munteanu Ivan nu a prezentat în instanța

de judecată o careva dovadă că într-adevăr a fost depusă vreo careva cerere de recuzare.

Astfel, instanța de apel a stabilit că, prima instanță pripit a ajuns la concluzia

achitării lui Munteanu Ivan pe art. 3521 alin (1) Cod penal, din motivul că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, deoarece potrivit descrierii faptei

infracționale vinovăția lui Munteanu Ivan a fost stabilită fără nici un dubiu rezonabil,

iar argumentele instanței sunt arbitrare și fără raționament juridic.

Astfel, în virtutea celor expuse, instanța de apel l-a recunoscut vinovat pe

Munteanu Ivan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin.(1) Cod penal,

deoarece vinovăția acestuia a fost demonstrată indubitabil.

Potrivit art. 53 lit. g) Cod penal, persoana care a săvârșit o faptă ce conține

semnele componenței de infracțiune poate fi liberată de răspundere penală de către

procuror în cadrul urmăriri penale și de către instanța de judecată la judecarea cauzei

în cazurile: prescripției de tragere la răspundere penală.

Conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, termenul de prescripție este de 2 (doi)

ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare.

Din materialul probator al cauzei, cu certitudine s-a constatat că, inculpatul a

săvârșit infracțiunea la data de 25.10.2018, adică la timpul judecării propriu-zise au

trecut mai mult de 2 (doi) ani de la data săvârșirii infracțiunii. Prin urmare, se constată,

că în cauză a intervenit prescripția tragerii la răspundere penală a inculpatului în baza

art. 3521 alin. (1) Cod penal.

Ludmila în comun cu inculpatul care indicând temeiurile prevăzute la art. 427 alin.(1)

pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei cu

menținerea sentinței.

4.1 În motivarea recursului avocatul indică:

- examinând Declarația de acceptare a succesiunii și cererea de deschidere a

procedurii succesorale din 25.10.2018 autentificată de către notarul Cazacu Viorel,

instanța de fond a ajuns la concluzia că aceasta conține date care corespund adevărului

și care erau cunoscute declarantului;

- instanța de fond a ajuns la concluzia că moștenitorul legal după decesul lui

Munteanu Gheorghe chemat la moștenire în ordinea stabilită de art. 1500 Cod civil

(până la modernizare) este Munteanu Cristina (soțul supraviețuitor), Vladicescu

Rodica și Osipenco Gabriela (fiicele defunctului) - moștenitori de clasa I și Munteanu

Ivan (fratele defunctului) - moștenitor de gradul II, care a solicitat deschiderea

procedurii succesorale cu eliberarea certificatului de moștenitor legal făcând precizări

pe propria răspundere. Or, potrivit declarației aceasta urma să declare moștenitorii de

9

gradul I ai Iui Munteanu Gheorghe ceea ce a și făcut indicând că: a) părinții lui

Munteanu Gheorghe sunt decedați; b) copii - fii și fiice: Vladicescu Rodica cu

domiciliu în Federația Rusă sau Italia și Osipenco Gabriela, cu domiciliul în Federația

Rusă, or. Moscova: c) autorul succesiunii a fost căsătorit cu Munteanu Cristina plecată

în or. Moscova, de facto căsătoria a încetat cu 8 ani în urmă, au locuit separat. Deci,

raportând situația de fapt la normele legale indicate supra, instanța de judecată constată

că, Munteanu Ivan are calitate de moștenitor legal cu drept succesoral asupra bunurilor

ce au aparținut lui Munteanu Gheorghe deoarece face parte din cercul de moștenitori

din clasa chemată la succesiune după decesul lui Munteanu Gheorghe;

- potrivit titlului executoriu nr. 2-97/213 s-a dispus prin hotărârea Judecătoriei

Strășeni la 20.06.2013 încasarea de la Munteanu Gheorghe în beneficiul lui Munteanu

Ivan prejudiciul material în sumă de 46574 lei, 90 bani și prejudiciul moral în sumă de

5000 lei, iar în total suma de 51574 lei, 90 bani (f.d.163, Vol.II);

- documentul executoriu menționat nu a fost executat, or potrivit încheierii

Judecătoriei Strășeni din 15.07.2020 s-a dispus înlocuirea debitorului Munteanu

Gheorghe, xxxxx, decedat la 17.09.2018 cu succesorii Vladicescu Rodica, și Osipenco

Gabriela, în procedura de executare pornită în baza documentului executoriu privind

încasarea de la Munteanu Gheorghe în beneficiul lui Munteanu Ivan datoria în sumă

totală de 51574,90 lei;

- instanța de fond a reținut, că Munteanu Ivan a avut dreptul de a depune cerere

cu privire la deschiderea procedurii succesorale, atât ca moștenitor legal de gradul II,

fiind constatat de către notarul Cazac Viorel lipsa deschiderii dosarului succesoral, fapt

confirmat prin confirmarea privind lipsa înregistrării dosarului succesoral din

25.10.2018 (f.d.54-verso, Vol.I) cât și în calitate de creditor urmăritor, în baza

documentului executoriu nr. 2-97/13 din 20.06.2013 privind încasarea de la Munteanu

Gheorghe în beneficiul lui Munteanu Ivan datoria în sumă totală de 51574.90 lei

(f.d,163. Vol.II). Astfel, se constată, că la momentul depunerii cererii de acceptare a

succesiunii Munteanu Ivan a declarat în fața notarului că este moștenitor legal a

patrimoniului defunctului Munteanu Gheorghe fiind prevenit de către notarul Cazacu

Viorel referitor la răspunderea ce îi revine pentru tăinuirea faptului existenței altor

moștenitori, inclusiv prin reprezentare și moștenitori rezervatari (moștenitori legali de

gradul I inapți de muncă), a comunicat realitatea, nu a tăinuit existența altor

moștenitori, or, acesta a indicat despre existența fiicelor și soția Munteanu Cristina, și

după caz, a indicat domiciliul cunoscut de către acesta;

- în acest caz, instanța de fond a reținut, că Munteanu Ivan, după caz, urma să

indice domiciliul celorlalți moștenitori, acesta nu avea obligația de a indica locul de

domiciliu sau locul de aflare a acestora, or potrivit legislației în vigoare, notarul avea

prerogative de a accesa registrul de stat al populației, pentru a verifica acest moment,

iar Munteanu Ivan avea obligația de a indica cercul moștenitorilor cunoscuți, ceea ce a

și făcut. Deci, ca urmare a existenței altor moștenitori, notarul Cazacu Viorel a purces

la etapa notificării moștenitorilor de gradul I, și anume, a fost publicat în Monitorul

Oficial anunțul cu privire la faptul, că notarul Cazacu Viorel a deschis procedura

succesorală după decesul lui Munteanu;

10

- toți moștenitorii legali și testamentari trebuie să se adreseze la biroul notarului

în termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii (f.d.61). Anunțul respectiv a fost

publicat de către Munteanu Ivan, fapt confirmat prin extrasul din Monitorul oficial nr.

xxxxx (f.d.62). Ca urmare, la 11.03.2019, notarul Cazacu Viorel a expediat în adresa

lui Munteanu Ivan informația cu privire la faptul că, urmare a informării acestuia,

fiicele autorului succesiunii, moștenitori de gradul I: Vladicescu Rodica și Osipenco

Gabriela au depus la sediul biroului lui declarație de acceptare a succesiunii și cererile

de eliberare a certificatelor de moștenitor după decesul tatălui lor, Munteanu Gheorghe

(f.d.63);

- mai mult, instanța de fond a reținut că, fiind audiat în ședință de judecată notarul

Cazacu Viorel a declarat că Munteanu Ivan s-a adresat pentru deschiderea succesiunii

după decesul fratelui Munteanu Gheorghe. A întrebat dacă mai sunt și cine sunt

moștenitorii, ultimul a declarat că părinții sunt decedați, indicând despre existența

soției Munteanu Cristina și a fiicelor Vladicescu Rodica și Osipenco Gabriela, iar din

spusele fratelui acestuia a indicat despre locul lor de aflare. Acesta a mai declarat că

este creditorul masei succesorale, deoarece Munteanu Gheorghe îi este dator cu o sumă

de bani;

- instanța de judecată a punctat, că la momentul pornirii urmăririi penale, adică la

10 aprilie 2019, certificatul de moștenitor legal eliberat lui Munteanu Ivan nu exista,

iar certificatul de calitate de moștenitor legal eliberat de notarul Cazacu Viorel lui

Munteanu Ivan nu mai producea efecte juridice, or la 06.03.2019 lui Vladicescu Rodica

și Osipenco Gabriela le-au fost eliberate certificate de calitate de moștenitor legal (f.d.

199, Vol.II);

- instanța de fond a considerat relevant de a menționa faptul că probele conținute

în prezenta cauza penală sunt insuficiente pentru a recunoaște vina lui Munteanul Ivan

în săvârșirea infracțiunii imputate, ba mai mult, aceste probe demonstrează lipsa laturii

obiective;

- instanța de fond a menționat, că acuzatorul de stat a reținut în învinuire, faptul,

că în baza declarațiilor necorespunzătoare, date de către Munteanu Ivan sub propria

răspundere, de către biroul notarului Cazacu Viorel, care este un organ competent în

vederea producerii unor consecințe juridice, la 25.10.2018 a fost deschis dosar

succesoral xxxxx, precum și a fost perfectat și eliberat certificatul de moștenitor legal

pe numele primului, înregistrat în registrul actelor notariale sub numărul 4350, însă în

calitate de probe, acuzatorul de stat nu a prezentat instanței certificatul de moștenitor

legal eliberat pe numele lui Munteanul Ivan;

- instanța de fond a subliniat și faptul indicării de către acuzatorul de stat, faptul,

că Munteanu Ivan, urmărind scopul infracțional, a prezentat date necorespunzătoare și

cu referire la desfacerea cu opt ani în urmă a căsătoriei dintre defunctul Munteanul

Gheorghe și Munteanu Cristina, or din declarația cu privire la deschiderea succesiunii

depuse de către Munteanu Cristina acesta a comunicat, că căsătoria de facto între ei a

încetat, locuind separat;

- instanța de fond a reținut, că Munteanul Ivan nu a indicat desfacerea căsătoriei

în mod legal de către Munteanu Gheorghe și Munteanu Cristina, ci concluzia pe care

și-a făcut-o, atât din faptul, că Munteanu Gheorghe în ultima perioadă locuia singur,

11

cât și din constatările din raportul de expertiză psihiatrică legală nr. 21 sm-2005„

...căsătorit, are 2 fiice, ulterior divorțează, locuiește în casa proprie...,, (f.d. 168, Vol.II).

- învinuirea adusă lui Munteanul Ivan este una neclară, incompletă, bazată pe

presupuneri și ținând cont de faptul, că instanța judecătorească nu exprimă alte interese

decât interesele legii, iar concluziile despre vinovăția persoanei nu pot fi întemeiate pe

presupuneri, iar toate dubiile se îndreptară doar în favoarea inculpatei, motiv din care

instanța de fond 1-a achitat pe Munteanul Ivan în baza art.3521 alin.(1) Cod penal,

deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

- potrivit materialelor cauzei penale, se atestă că pe data de 14 martie 2019,

Munteanu Cristina (care deja era decedată la 08.03.2019), Vladicescu Rodica și

Osipenco Gabriela a depus la Procuratura Strășeni o plângere prin care solicită

organelor de drept studierea cauzei și circumstanțelor expuse în adresare, evaluarea

juridică a acțiunii, care intră sub incidența dispozițiilor art.3511 Cod penal și aplicarea

măsurilor prevăzute de legislația în vigoare (f.d.20-24).

- la 15 martie 2019, plângerea menționată a fost înregistrată la Inspectoratul de

Poliție Strășeni care a fost întocmită și primită spre examinare cu derogări de la

prevederile art.263 alin.(7) Cod de procedură penală, și care nu se atestă înregistrarea

în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni (Registrul nr. 1 sau în

Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiune), însă, din conținutul

Raportului întocmit la 20.03.2019 de către reprezentantului organului de urmărire

penală al SUP a IP Strășeni (f.d.14), rezultă că plângerea dată, a fost examinată și a

fost propus ca materialul să fie înregistrat în REI-I;

- Studiind în continuare materialele cauzei penale, se atestă consemnarea din

procesul -verbal de audiere a bănuitului Munteanul Ivan din 12.07.2019 (f.d.138,

Vol.I),, refuz de a depune declarații în legătură cu faptul că nu am primit răspuns la

cererea de recuzare a ofițerului de urmărire penală Aliona Gonța”. Instanța de fond a

reținut, că Munteanul Ivan pe parcursul urmăririi penale a depus cerere de recuzare a

ofițerului de urmărire penală Aliona Gonța, cerere care lipsește la materialele cauzei;

- analizând materialele cauzei penale, instanța de fond a constatat lipsa ordonanței

procurorului care a condus urmărirea penală cu privire la examinarea cererii de

recuzare a ofițerului de urmărire penală Aliona Gonța, iar ultima a continuat exercitarea

urmăririi penale prin depunerea raportului-propunere la 09.09.2019 de punere sub

învinuire conform art. 3521 alin.(1) Cod penal pe Munteanu Ivan (f.d.139-143);

- instanța de fond a atestat existența plângerii (f.d.174, Vol.I și 180, Vol.I) lui

Munteanul Ivan, prin care solicită anularea ordonanței procurorului în procuratura

raionului Strășeni Tăietu Anatolie din 03.10.2019, dispusă în cauza penală privind

punerea sub învinuire a lui Munteanu Ivan, ca fiind nulă și sancționarea procurorului

în procuratura raionului Strășeni Tăietu Anatolie pentru emiterea actelor procedurale

contrar prevederilor legale,

- Munteanu Ivan a fost pus sub învinuire prin ordonanța procurorului în

procuratura Strășeni Tăietu Anatolie la 03.10.2019, pe când presupusul acord a fost

eliberat la 08.10.2019, fără a fi indicat în baza căruia act este eliberat de către

Consiliului electoral de circumscripție electorală al comunei xxxxxx, în speță, organul

de urmărire penală urma să solicite acordul cu privire la tragerea la răspundere penală

12

de la Consiliului electoral al circumscripției electorale raionale nr.30, componența

căruia este cu totul alta decât cea a Consiliului electoral de circumscripție electorală al

comunei xxxxx, până la 03.10.2018, data emiterii ordonanței de punere sub învinuire

a lui Munteanu Ivan;

- instanța de fond a concis că ordonanța de punere sub învinuire a lui Munteanul

Ivan din 03.10.2018 este lovită de nulitate absolută, fiind emisă cu încălcarea legislației

electorale și procesul penale în vigoare;

- declarația depusă la notar de către Munteanu Ivan nu constituie fapta ilegală

prevăzută de art. 3521 Cod penal, luând în considerație că notarul Cazacu Viorel, nu

constituie organ competent precum prevede norma penală;

- lui Munteanu Ivan i-a fost eliberat certificat de calitate de moștenitor în baza

căruia inculpatul putea doar aduna acte și obține informații și înscrisuri, iar certificate

de moștenitor legal ultimul nu a obținut, ori conform legislației în vigoare, doar în baza

unui certifici de moștenitor poți obține careva drepturi patrimoniale - ceia ce în speță

lipsește cu desăvârșire.

4.2 Inculpatul Munteanu Ivan, în cererea de recurs, indicând temeiurile prevăzute

la art. 427 alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită admiterea recursului,

casarea deciziei cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului inculpatul indică:

- în cazul dat nepoatele Vlădicescu Rodica și Osipenco Gabriela, au întreprins o

nouă tentativă de a-l impune să se dezică de despăgubirile din Titlul executoriu xxxxx

eliberat pe faptul că în anul 2004 fratele Munteanu Gheorghe i-a provocat vătămări

corporale grave, pentru ce a fost condamnat, cu obligarea de a-i compensa paguba

materială și morală în sumă totală de 51576 lei 90 bani, care în prezent deja e mult mai

mare;

- la notar a depus declarație de deschidere a procedurii succesorale și cerere de

acceptare a succesiunii patrimoniului fratelui, în dublă calitate: de frate (moștenitor de

gradul II) și de creditor în temeiul titlului executoriu în dosarul civil cu xxxxx Referitor

la membrii familiei, a comunicat ceia ce cunoștea din spusele a însuși fratelui și a altor

persoane. De către notar i-a fost deschis dosar succesoral, cu eliberarea certificatului

de calitate de moștenitor care nu avea valoarea unui Certificat de moștenitor legal și

putea fi utilizat numai pentru dobândirea actelor necesare ce confirmă drepturile celui

ce a lăsat moștenirea asupra bunurilor ce compun averea succesorală. Pentru a urgenta

primirea succesiunii de către moștenitorii de gradul 1, personal, din cont propriu a

achitat publicarea în Monitorul Oficial a informației despre deschiderea procedurii

succesorale, le-a expediat nepoatelor informația la domiciliu care le cunoștea anterior;

- judecătorul Diaconu Mihail nu putea face parte din completul de judecată și

urma să se abțină de la examinarea cauzei din motiv, că era cunoscut despre relațiile

ostile dintre soții Mardari Efim cu Natalia și nepoatele Vlădicescu Rodica, Osipenco

Gabriela cu dânsul, anterior și-a expus opinia asupra lor și circumstanțele menționate

pun la îndoială imparțialitatea sa;

- Colegiul penal intenționat, în lipsa unor noi probe, a dat o nouă interpretare

probelor anterior obținute, iar hotărârea CEDO din 16.09.2014 Mischie vs România

expres indică, că dacă persoana a fost achitată de către instanța de fond - instanța

13

ierarhic superioară nu este în drept de a o condamna în lipsa unor noi probe și nu poate

da o nouă interpretare probelor anterior obținute;

- Colegiul penal la fel intenționat, a ignorat faptul că în baza desemnării de către

Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”, cet. Munteanu Ivan, prin Hotărârea nr.93

din 23 septembrie 2019 al Consiliului electoral al circumscripției electorale raionale

Strășeni nr.30 a fost înregistrat în calitate de candidat la alegerile locale generale din

20 octombrie 2019 pentru funcția de consilier în Consiliul Raional Strășeni;

- la materialele cauzei penale nu a fost anexat nici un act care să ateste solicitarea

de către organul de urmărire penală a acordului privind tragerea la urmărire penală și

nici acordul Consiliului electoral al circumscripției electorale raionale nr.30 cu privire

la tragerea la răspundere penală a concurentului electoral Munteanu Ivan. Deci,

ordonanța de punere sub învinuire și toate actele procesuale ulterioare, sunt nule;

- instanța de apel neîntemeiat a ajuns la concluzia precum că Munteanu Ivan nu

dispune de copie și nu a depus la faza urmăririi penale cerere de recuzare a ofițerului

de urmărire penală Gonța Aliona .

pct. 11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, prin care pledează pentru

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că, judecând cauza

instanța de apel just a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și corect a

constatat vinovăția inculpatului în baza art. 3521 alin. (1) Cod penal.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise reieșind din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Raționamentele care au stat la baza soluției de admitere a prezentului recurs, în

drept, se întemeiază pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, potrivit căreia judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea

totală a hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată

de către instanță, la această etapă a procedurilor.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care

a dus la adoptarea unei hotărâri nefondate de către instanța de apel.

Or, rațiunea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul

ordinar, rezidă în preîntâmpinarea și înlăturarea erorilor în domeniul justiției, iar

controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul

reparator al erorilor de drept admise de instanțele ierarhic inferioare.

Din conținutul recursurilor deferite judecății, Colegiul penal lărgit constată că,

titularii dreptului de recurs, își întemeiază cererile, în drept, pe prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6), 8 ) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanță, inclusiv

14

în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

Verificând criticile expuse în recursurile declarate, în raport cu actele cauzei,

Colegiul penal lărgit constată, că acestea sunt întemeiate, iar instanța de apel, judecând

apelul nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție

nemotivată. În cele din urmă, de către instanța de apel au fost formulate unele concluzii

nefondate, iar prin aceasta, inter alia, fiind încălcată obligația instanței de motivare a

hotărârii judecătorești, care face parte din setul garanțiilor subsecvente procesului

echitabil, fapt prin care s-a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) din art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală.

Analizînd argumentele recursurilor Colegiul penal lărgit constată că, apărarea

declarând recurs a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței,

prin care Munteanu Ivan a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 3521 alin. (1)

Cod penal pe motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Rezumând situația de fapt reținută de către instanța de apel, în raport cu

argumentele recurenților, Colegiul penal atestă că, argumentele recurenților sunt

întemeiate și urmează a fi admise or, instanța de apel la adoptarea soluției, nu a

combătut argumentele primei instanțe și argumentele apărării în cursul judecării

cauzei.

Un aspect care necesită a fi nominalizat este faptul că, instanța de apel a constatat

ca fiind dovedită fapta încriminată lui Munteanu Ivan prin rechizitoriu precum și faptul

că, „…În baza acestor declarații necorespunzătoare date de către Munteanu Ivan sub

propria răspundere, de către biroul notarului Cazacu Viorel, care este un organ

competent în vederea producerii unor consecințe juridice, la 25.08.2018 a fost deschis

dosarul succesoral nrxxxxx, precum și a fost perfectat și eliberat certificat de

moștenitor legal pe numele primului, înregistrat în Registrul actelor notariale sub nr.

4350.….” nefiind combătut argumentul primei instanțe care a stat la baza soluției de

achitare și anume: „…că la momentul pornirii urmăririi penale, adică la 10 aprilie

2019, certificatul de moștenitor legal eliberat lui Munteanu Ivan nu exista, iar

certificatul de calitate de moștenitor legal eliberat de notarul Ccazacu Viorel lui

Munteanu Ivan nu mai producea efecte juridice, or la 06.03.2019 lui Vladiscu Rodica

și Osipenco Gabriela le-au fost eliberate certificate de calitate de moștenitor legal

(f.d.199, Vol. II)”.

Alt aspect ce necesită a fi nominalizat la analiza hotărârii contestate, este faptul

că, instanța de apel în constatarea prezenței în acțiunile inculpatului a laturii obiective

cît și a laturii subiective a indicat că, „..la materialele cauzei este anexată copia

declarației depuse pe propria răspundere de către Munteanu Ivan care servește pentru

producerea unei consecințe juridice, și anume eliberarea certificatului de moștenitor

lui Munteanu Ivan și ca rezultat acceptarea moștenirii de către ultimul. În declarația

dată, care este contrasemnată de Munteanu Ivan, este specificat că ultimul este

15

cunoscut cu dispozițiile codului penal privind răspunderea pentru fals în declarații,

comunicând că alți moștenitori legali nu sunt, ceea ce constituie afirmații mincinoase

oferite de inculpat, care cunoștea despre existența moștenitorilor legali, dar a declarat

că aceștia au renunțat la succesiune.…” fără a combate argumentul primei instanțe

care a constatat că, faptele incriminate inculpatului nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii imputate deoarece procurorul nu a dovedit instanței de judecată

existența laturii obiective în acțiunile inculpatului indicând că „…moștenitorul legal

după decesul lui Munteanu Gheorghe chemat la moștenire în ordinea stabilită de art.

1500 Cod civil (până la modernizare) este Munteanu Cristina (soțul supraviețuitor),

Vladicescu Rodica și Osipenco Gabriela (fiicele defunctului) - moștenitori de clasa I

și Munteanu Ivan (fratele defunctului) - moștenitor de gradul II, care a solicitat

deschiderea procedurii succesorale cu eliberarea certificatului de moștenitor legal

făcând precizări pe propria răspundere. Or, potrivit declarației acesta urma să declare

moștenitorii de gradul I ai lui Munteanu Gheorghe, ceea ce a și făcut indicând că: a)

părinții lui Munteanu Gheorghe sunt decedați; b) copii - fii și fiice: Rodica, anul

nașterii 1972, cu domiciliu în Federația Rusă sau Italia și Gabriela, cu domiciliul în

Federația Rusă, or. Moscova; c) autorul succesiunii a fost căsătorit cu Munteanu

Cristina, plecată în or. Moscova, de facto căsătoria a încetat cu 8 ani în urmă, au

locuit separat”.

Totodată instanța de apel în motivarea soluției sale nu s-a expus asupra

argumentului reținut de prima instanță precum că, Munteanu Ivan a avut dreptul de a

depune cerere cu privire la deschiderea procedurii succesorale, atât ca moștenitor

legal de gradul II, fiind constatat de către notarul Cazac Viorel lipsa deschiderii

dosarului succesoral, fapt confirmat prin confirmarea privind lipsa înregistrării

dosarului succesoral din 25.10.2018 (f.d.54-verso, Vol.I), cât și în calitate de creditor

urmăritor, în baza documentului executoriu nr. 2-97/13 din 20.06.2013 privind

încasarea de la Munteanu Gheorghe în beneficiul lui Munteanu Ivan datoria în sumă

totală de 51574.90 lei (f.d,163. Vol.II). Astfel, că la momentul depunerii cererii de

acceptare a succesiunii Munteanu Ivan a declarat în fața notarului că este moștenitor

legal a patrimoniului defunctului Munteanu Gheorghe, fiind prevenit de către notarul

Cazacu Viorel referitor la răspunderea ce îi revine pentru tăinuirea faptului existenței

altor moștenitori, inclusiv prin reprezentare și moștenitori rezervatari (moștenitori

legali de gradul I inapți de muncă), a comunicat realitatea, nu a tăinuit existența altor

moștenitori, or, acesta a indicat despre existența fiicelor și soției Munteanu Cristina,

și după caz, a indicat domiciliul cunoscut de către acesta.

Instanța de recurs mai reține că, instanța de apel, constatând că, Munteanu Ivan,

fiind cunoscut cu dispozițiile codului penal privind răspunderea pentru fals în

declarații, a comunicat că alți moștenitori legali nu sunt, ceea ce constituie afirmații

mincinoase oferite de inculpat, care cunoștea despre existența moștenitorilor legali,

dar a declarat că aceștia au renunțat la succesiune.” nu a combătut constatările primei

instanțe și anume că, Munteanu Ivan având calitatea de moștenitor legal și dreptul de

a depune cerere de acceptare a succesiunii a declarat în fața notarului despre existența

fiicelor Vladicescu Rodica și Osipenco Gabriela și soției Munteanu Cristina și după

16

caz a indicat domiciliul cunoscut de către acesta. Or, potrivit art. 72 alin.(3) din Legea

privind procedura notarială nr. 246 din 15.11.2018, în declarația de acceptare sau de

renunțare la succesiune, solicitantul va comunica pe proprie răspundere numele,

prenumele, ultimul domiciliu al defunctului, data aflării despre deschiderea

succesiunii, datele de stare civilă ale defunctului, cercul de moștenitori din clasa

chemată la succesiune, după caz, domiciliul acestora, precum și alte date pertinente.

Instanța de apel nu s-a expus asupra normei de drept aplicate de prima instanță și

anume art. 70, alin.(8) din Legea privind procedura notarială nr. 246 din 15.11.2018,

care stipulează că, după deschiderea procedurii succesorale, notarul: va accesa

Registrul de stat al populației și informația despre actele de stare civilă din resursele

informaționale de stat în care această informație se conține, în vederea stabilirii

cercului de moștenitori din clasa chemată la succesiune.

Au rămas fără apreciere și declarațiile notarului Cazacu Viorel, care fiind audiat

în ședință de judecată a declarat că, Munteanu Ivan s-a adresat pentru deschiderea

succesiunii după decesul fratelui Munteanu Gheorghe. A întrebat dacă mai sunt și cine

sunt moștenitorii, ultimul a declarat că părinții sunt decedați, indicând despre

existența soției Munteanu Cristina și a fiicelor Vladicescu Rodica și Osipenco

Gabriela, iar din spusele fratelui acestuia a indicat despre locul lor de aflare. Acesta

a mai declarat că este creditorul masei succesorale, deoarece Munteanu Gheorghe îi

este dator cu o sumă de bani.

La fel, se reține, că instanța de apel, a ignorat și argumentul invocat de prima

instanță că în calitate de probe, acuzatorul de stat nu a prezentat instanței certificatul

de moștenitor legal eliberat pe numele lui Munteanul Ivan.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel nu a verificat toate aspectele învinuirii,

iar probele nu au fost minuțios analizate, astfel încât instanța de judecată să facă

concluzii certe asupra chestiunilor importante pentru cauză. Așadar, instanța de apel,

urma să verifice și să analizeze minuțios elementele infracțiunii prevăzute de art. 3521

Cod penal Cod penal, ce i-a fost imputată inculpatului prin rechizitoriu, adică urma să

verifice atent încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, în cazul în care a ajuns la

concluzia despre vinovăția acestuia, ceea ce nu s-a realizat în deplină măsură la

judecarea cauzei în ordine de apel.

De asemenea, în argumentarea soluției sale privind recunoașterea vinovăției lui

Munteanu Ivan, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel nefondat a reținut

ca eronată poziția instanței de fond cât și argumentul părții apărării ce ține de faptul că,

Munteanu Ivan a fost pus sub învinuire prin ordonanța procurorului în procuratura

Strășeni Tăietu Anatolie la 03.10.2019, pe când presupusul acord a fost eliberat la

08.10.2019, fără a fi indicat în baza căruia act este eliberat de către Consiliului

electoral de circumscripție electorală al comunei xxxxx or, permisiunea de atragere la

răspundere penală a inculpatului fost emisă până la expedierea cauzei penale în

instanța de judecată. Acest fapt se confirmă prin scrisoarea cu nr.3924 din 22.10.2019

prin care a fost expediată cauza penală cu nrxxxxx în Judecătoria Strășeni (sediul

Central) pentru examinarea în fond a cauzei. Or., conform art. 51 alin.(4) Cod

Electoral, pe durata perioadei electorale, candidații nu pot fi concediați ori transferați

17

la o altă muncă sau funcție fără acordul lor, precum și nu pot fi trași la răspundere

penală, arestați, reținuți sau supuși unor sancțiuni administrative fără consimțământul

organului electoral care i-a înregistrat, cu excepția cazurilor de infracțiuni flagrante.

Totodată, instanță de apel a respins neargumentat versiunea instanței de fond

referitor la faptul că ”…organul de urmărire penală urma a soluționa și verifica

cererea lui Munteanu Ivan de recuzare a ofițerului de urmărire penală Gonța Aliona,

cerere care lipsește la materialele cauzei, …, în urma consemnărilor din procesul-

verbal de audiere a bănuitului Munteanu Ivan din 12.07.2019 (f.d.138, Vol.I),

motivând că simpla invocare a lui Munteanu Ivan în procesul de audiere a bănuitului

că, „.. refuz de a depune declarații în legătură cu faptul că nu a primit răspuns la

cererea de recuzare a ofițerului de urmărire penală Aliona Gonța”, nu rezultă că

ultimul a și depus o careva cerere de recuzare pe numele ofițerului de urmărire penală

Gonța Aliona, reieșind din faptul că această cerere nu se regăsește la materialele cauzei,

iar inculpatul Munteanu Ivan nu a prezentat în instanța de judecată o careva dovadă că

într-adevăr a fost depusă vreo careva cerere de recuzare.

Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit menționează că instanța

de apel urmează să se expună asupra argumentelor expuse mai sus și asupra cererii

inculpatului referitor la recuzarea ofițerului de urmărire penală Gonța Aliona (f.d.154

Vol.III).

Ca urmare, Colegiul constată că, instanța de apel neargumentat a ajuns la

concluzia referitor la recunoașterea lui Munteanu Ivan vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3521 alin. (1) Cod penal, nu a pătruns în esența problemei de fapt și

de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanța de apel și și cele

reținute de prima instanță, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință

pronunțarea unei concluzii contradictorii.

În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel la

judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate

inculpatului, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și

să constate dacă acțiunile comise de inculpat întrunesc sau nu elementele infracțiunii

prevăzute de art. 3521 alin. (1) Cod penal.

Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează, că decizia instanței de apel

în cauza dată, este afectată de insuficiență în partea motivării soluției adoptate, și

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii ceea ce este incident cazului de

casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar

erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de

recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a

se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu

încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursurile ordinare

declarate la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea

cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecători.

18

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia:

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate

și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare

cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate,

să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunii imputate

inculpatului, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de

adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție

clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest

domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Bîrcă Ludmila în comun

cu inculpatul și de către inculpatul Munteanu Ivan.

Casează, total, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15

decembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Munteanu Ivan xxxxx, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Decizia motivată pronunțată la 17 noiembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

Miron Aliona

19