1ra-1368/2022 — art. 152 alin. 2 lit. e CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 11.08.2021, în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Munteanu Lilian Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la închisoare pe un termen de 4 ani cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (4) și 87 Cod penal, prin cumul de sentințe, a fost adaugată total la pedeapsa aplicată, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Ungheni din 28 ianuarie 2021 sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, și a fost stabilit inculpatului Munteanu Lilian pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 35 zile, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Ciobanu Gheorghii Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei cu fixarea unui termen de probațiune de 3 (trei) ani, dacă în această perioadă condamnatul nu va săvîrși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. 1 Potrivit art.90 alin. (6) Cod penal, instanța de judecată a obligat pe condamnatul Ciobanu Gheorghii în decursul perioadei de probațiune: a) să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțămîntul organului competent; b) să nu frecventeze locuri în care se consumă băuturi alcoolice; c) să participe la un program special în vederea reducerii comportamentului violent; g) să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 180 ore. A fost încasat în mod solidar de la Munteanu Lilian și Ciobanu Gheorghii în beneficiul lui Mazuru Vasile cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1500 lei și prejudiciul moral în mărime de 5000 lei. Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Mazuru Vasile privind încasarea prejudiciului material în sumă de 712 lei, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. A fost încasată în mod solidar de la Munteanu Lilian și Ciobanu Gheorghii în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 320 lei.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, instanța de fond a reținut că, Munteanu Lilian, în intervalul de timp de la 10 decembrie 2019 ora 20:30 până la 11 decembrie 2019 ora 04.00, aflându-se la domiciliul cet. Ciobanu Gheorghe Xxxxx, situat în sat. Xxxxx, r-nul Xxxxx, împreună cu Ciobanu Victor, Ciobanu Gheorghii și Mazuru Vasile, unde consumau băuturi alcoolice, în rezultatul unui conflict, având scopul cauzării vătămării intenționate medii a sănătății altei persoane, împreună cu Ciobanu Victor și Ciobanu Gheorghii Xxxxx i-au aplicat cet. Mazuru Vasile mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea feței și peste corp, cauzându-i leziuni corporale sub formă de: trauma cranio-cerebrală cu tumefiere și hematom la nivelul ochilor, două plăgi - la nivelul nasului și ochiului stâng, fractura oaselor nazale, comoție cerebrală, fracturi ale coastelor VI, VII și VIII pe stânga. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 201912D0202 din data de 18.12.2019, leziunile corporale depistate, menționate mai sus, se califică ca vătămare corporală medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. Ciobanu Gheorghii, în intervalul de timp de 10 decembrie 2019 ora 20:30 până la 11 decembrie 2019 ora 04.00, aflându-se la domiciliul cet. Ciobanu Gheorghe, situat în sat. Xxxxx, r-nul Xxxxx, împreună cu Munteanu Lilian, Ciobanu Victor și Mazuru Vasile, unde consumau băuturi alcoolice, în rezultatul unui conflict, având scopul cauzării vătămării intenționate medii a sănătății altei persoane, împreună cu Munteanu Lilian și Ciobanu Victor i-au aplicat cet. Mazuru Vasile mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului și peste corp, cauzându-i leziuni corporale sub formă de: trauma cranio-cerebrală cu tumefiere și hematom la nivelul ochilor, două plăgi - la nivelul nasului și ochiului stâng, fractura oaselor nazale, comoție cerebrală, fracturi ale coastelor VI, VII și VIII pe stânga. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 201912D0202 din data de 18.12.2019, leziunile corporale depistate, menționate mai sus, se califică ca vătămare corporală medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. Astfel, instanța de judecată a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate, Munteanu Lilian și Ciobanu Gheorgii au comis infracțiunea prevăzută de art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, individualizată prin „vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, adică vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările 2 prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, săvârșită de două sau mai multe.”

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Avocatul Raileanu Mihail în numele inculpatului Muntean Lilian, solicitând casarea sentinței, cu pronunțarea unei decizii prin care să fie stabilită pedeapsa mai blîndă. În motivarea apelului a invocat: - consideră sentința prea aspră; - inculpatul Munteanu Lilian și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii de care este învinuit, a solicitat judecarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza urmăririi penale conform art. 3641 Cod de procedură penală. Deși anterior inculpatul a mai fost condamnat, infracțiunile comise anterior conform clasificării art. 16 Cod penal fac parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave; - consideră neîntemeiate concluziile instanței că inculpatul Munteanu Lilian nu conștientizează acțiunile sale și consideră că o altă pedepsă decît închisoarea v- a fi insuficientă și nu v-a atinge scopul pedepsei penale, deoarece inculpatul a demonstrat contrariul în instanța de judecată prin faptul recunoașterii vinovățieii sale în fapta comisă și căința sinceră manifestată; - pedeapsa aplicată față de inculptaul Munteanu Lilian este prea aspră pentru fapta comisă, și solicită respectuos instanței de judecată de a-i stabili lui Munteanu Lilian pentru comiterea infracțiunii conform art. 152 alin.(2) lit. e) Cod penal, de care este învinuit o pedeapsă mai blîndă neprivativă de libertate. 3.2 Avocatul Bobu Petru în numele părții vătămate Mazuru Vasile, care a solicitat casarea acesteia parțial în latura civilă, reexaminarea cauzei și emiterea unei hotărîri prin care să fie încasat prejudiciul moral și material în volum deplin. În motivarea cererii de apel s-a invocat că: - timp îndelungat, cauza penală nu a fost examinată din vina inculpaților, care nu se prezentau în ședința de judecată, ceea ce a servit ca imbold pentru înaintarea unei acțiuni civile conform art. 220 Cod de procedură penală, de încasare a prejudiciului material și moral. Prejudiciul material a fost confirmat prin bonurile de achitare pentru procurarea medicamentelor prescrise de medic, iar prejudiciul moral a fost calculat reieșind din suferințele, la care a fost supus în urma acțiunilor criminale ale inculpaților; - instanța de judecată a admis cererea înaintată, declarându-i pe inculpați părți civilmente responsabile, în cadrul audierilor judiciare inculpații nu și-au expus părerea referitor la dezacordul achitării sumelor invocate de reclamant; - prin sentința din 11.08.2021 a fost respins capătul de cerere de încasare a prejudiciului material în absența de probe confirmatoare a achitărilor efectuate, bonurile de plată fiind declarate ca indescifrabile și insuficiente pentru încasarea sumei pretinse, cu ce nu este de accord; - consideră incorectă aprecierea mărimii prejudiciului moral. După cum a fost constatat în cadrul urmăririi penale și confirmate ca probe de instanța de judecată, cu indicarea lor în rechizitoriu, s-a constat, că de la loviturile primate, Mazuru V. a suportat dureri fizice, de la locul crimei a fost transportat la spital cu ambulanța, cu 3 ochii el nu putea vedea fiind inflamată fața în asemenea măsură, a suportat traumatism cerebral, consecințele căruia sunt manifestate până în prezent și este necesar continuarea tratamentului timp îndelungat, la fel i-au fost fracturate trei coaste; - Mazuru V. locuiește în sat și personalitatea lui a fost obiect de discuții a consătenilor timp îndelungat, fapt ce l-a traumat psihologic; - un imbold pentru a-i acționa în judecată a fost și comportamentul inculpaților după comiterea crimei, l-au tratat pe Mazuru Vasile cu indiferență, nu au încercat nici odată să aplaneze situația mizând pe ajutorul unor persoane influiente; - cu referire la art. 2037 Cod civil, instanța de judecată incorect a dat apreciere mărimii prejudiciului moral, deoarece este incomparabilă mărimea prejudiciului în condiții similar, iar mărimea apreciată de instanță nu poate compensa suferințele aduse lui Mazuru Vasile, deoarece au fost pricinuite prin acțiuni culpabile reglementate de legea penală. Suma solicitată de Mazuru Vasile corespunde situației invocate și tuturor circumstanțelor cazului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2022, a fost respins apelul avocatului Railean Mihai care acționează în interesele inculpatului Munteanu Lilian, ca fiind nefondat. A fost admis apelul avocatului Bobu Petru care acționează în interesele părții vătămate Mazuru Vasile, fiind casată parțial, sentința în partea laturii civile și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care s-a încasat de la inculpatul Munteanu Lilan în beneficiul părții vătămate Mazuru Vasile suma de 5 000 lei, cu titlu de prejudiciul moral. S-a încasat de la inculpatul Ciobanu Gheorghii în beneficiul părții vătămate Mazuru Vasile suma de 5 000 lei, cu titlu de prejudiciul moral. În rest, sentința a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, a considerat că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și just a concluzionat că, inculpații Munteanu Lilian și Ciobanu Gheorghii, sunt vinovați de comiterea infracțiunilor incriminate, or, împrejurările ce dovedesc în afara oricăror dubii vinovăția lui Munteanu Lilian și Ciobanu Gheorghii în comiterea faptelor penale incriminate, care au fost elucidate și constatate din totalitatea de probe acumulate la dosarul respectiv, fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a reținut că, în contextul art. 76, 77 Cod penal, în calitate de circumstanță atenuantă sau agravantă, în privința inculpaților Munteanu Lilian și Ciobanu Gherghii, instanța de fond nu a identificat. Totodată, instanța de judecată, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților Munteanu Lilian și Ciobanu Gheorghii a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se clasifică în categoria infracțiunilor grave, de motivul acesteia, de persoana celor vinovați, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. 4 În acest sens, instanța de apel a reținut că, inculpatul Ciobanu Gheorghii se caracterizează pozitiv la locul de trai (f.d. 102), anterior nu a fost atras la răspundere penală (f.d.91), iar inculpatul Munteanu Lilian se caracterizează satisfăcător la locul de trai (f.d. 100), anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Ungheni din 29 mai 2017 pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 160 ore (f.d.87-88); prin sentința Judecătoriei Ungheni din 27 decembrie 2018 pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 3201 Cod penal la pedeapsă sub formă de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 1 an (f.d. 89); prin sentința Judecătoriei Ungheni din 28 ianuarie 2021 în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, la 140 ore muncă neremunerată în folosul comunității, care nu a fost executată, potrivit informației de la Biroul de Probațiune Ungheni din 05 aprilie 2021. La caz, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpaților, urmărind în acest sens comportamentul lor în viața socială, precum și cel dinainte și după săvârșirea infracțiunilor incriminate, a considerat că în coraport cu faptele comise, pericolul social al faptelor, corijarea și reeducarea acestora, instanța de fond justificat i-a aplicat lui Munteanu Lilian în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (4) și 87 Cod penal, prin cumul de sentințe, a adaugat total la pedeapsa aplicată, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Ungheni din 28 ianuarie 2021 sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, și a stabilit lui Munteanu Lilian pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 35 zile, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar inculpatului Ciobanu Gheorghii în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Cu suspendarea condiționată a executarii pedepsei cu fixarea unui termen de probațiune de 3 ani. Totodată, instanța de apel a considerat că, în privința inculpatului Ciobanu Gheorghii, poate fi atins scopul legii penale, aplicând prevederile art. 90 Cod penal, învederând lipsa circumstanțelor agravante, personalitatea ultimului, care nu are antecedente penale, astfel, este oportun ca, în privința inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, este echitabilă aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată pe un termen de probă de 3 ani. Or, pedeapsă non privativă de libertate este echitabilă la caz, care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale, corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, or, inculpatul urmează să conștientizeze fapta comisă, nu neapărat prin executare reală a pedepsei. De continuare, în cadrul procesului penal, partea vătămată Mazuru Vasile a înaintat acțiune civilă prin care a solicitat instanței de judecată încasarea de la inculpați în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 712 lei și prejudiciul 5 moral în sumă de 25000 lei, precum și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1500 lei . În baza normelor de drept menționate, instanța de apel a considerat că, soluția instanței de fond, este neîntemeiată, fapt ce denotă că sentința urmează a fi casată în partea laturii civile, or, prejudiciul dispus spre încasare din contul inculpaților nu corespunde cu proporționalitatea consecințelor faptelor comise de inculpați, totodată nu poate fi încasat în mod solidar de la inculpați. Ceea ce ține de prejudiciul moral, instanța de apel a considerat că, prima instanța eronat și neproporțional cu faptele comise, a dispus încasarea în mod solidar de la inculpați în beneficiul părții vătămate doar a sumei de 5000 lei, or, prin infracțiunea săvîrșită, inculpații Munteanu Lilian și Ciobanu Gherghii i-au cauzat părții vătămate Mazuru Vasile, conform raportul de expertiză medico-legală nr. 201912D0202 din data de 18.12.2019, prin care s-a stabilit la cet. Mazuru Vasile, leziuni corporale sub formă de: trauma cranio-cerebrală cu tumefiere și hematom la nivelul ochilor, două plăgi - la nivelul nasului și ochiului stâng, fractura oaselor nazale, comoție cerebrală, fracturi ale coastelor VI, VII și VIII pe stânga, care, se califică ca vătămare corporală medie cu dereglarea sănătății de lungă durată (f.d. 31- 32). Reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a considerat că, în calitate de prejudiciul moral, urmează a fi încasată suma de 5000 lei din contul inculpatului Munteanu Lilian și suma de 5 000 din contul inculpatului Ciobanu Gheorghii în beneficiul părții vătămate Mazuru Vasile, or, mărimea prejudiciului dat este suficientă pentru a acoperi suferințele morale cauzate părții vătămate, ținând cont în acest sens de semnificația valorilor sociale lezate și prejudiciul cauzat. Totodată, instanța de apel a reținut că, suma solicitată spre încasare de către partea vătămată este una exagerată, în situația în care, prejudiciul ce va fi încasat din contul inculpaților, constituie o satisfacție echitabilă în coraport cu suferințele fizice și psihice cauzate părții vătămate prin infracțiune, luând în considerație totodată și faptul că, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, urmează a se ține cont atât de gravitatea suferințelor pricinuite, dar și de starea materială a inculpaților.

Hotărârile judecătoreșri adoptate în cauză sunt atacate cu recursuri ordinare de către: 6.1 Avocatul Mîrzîncu A. în numele inculpatului Ciobanu G., care solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței. În motivarea recursului indică: -instanța de apel ilegal a casat sentința în laturaa civilă, deoarece instanța de fond corect a concluzionat că, partea civilă urmează a se adresa în ordine civilă pentru a demonstra prejudiciul cauzat, ori nu au fost prezentate probe în acest sens; - inculpatul și-a recunoscut pe deplin vina, se căiește sincer în cele comise, este angajat în cîmpul muncii, are la întreținere 3 copii minori, din care cauză solicită să fie menținută sentința în latura civilă. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 6 6.2 Avocatul Guțan M. în numele inculpatului Munteanu L., care solicită casarea integrală a acestora privind aplicarea pedepsei penale lui Munteanu Lilian, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță și anume aplicarea față de Munteanu Lilian a unei pedepse echitabile, sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 35 zile, în conformitate cu art. 84 alin. (4) și 87 Cod penal, cu suspendarea condițională a executării pedepsei, pe un termen de probă de 5 ani, conform prevederilor art. 90 Cod penal. În rest, cu privire la acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Mazuru Vasile și cheltuielile de judecată, să fie menținută sentința. În motivarea recursului indică: - în cadrul procesului penal inculpatului Munteanu Lilian i-a fost violat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din CEDO. Astfel, Curtea de Apel Chișinău a refuzat nemotivat la solicitările apărătorului în ședința de judecată de a întreprinde toate măsurile de rigoare de citare, de căutare în privința inculpatului Munteanu Lilian; - instanțele de fond nu au luat în considerație motivele invocate de apărător, expuse atît în cadrul examinării cauzei penale în instanța de fond, cît și în apel, mai mult ca atît au fost respinse ca nefondate, apreciindu-le critic, fiind luată poziția părții acuzării, ceea ce duce la concluzia de neimparțialitate a judecătorului la examinarea cauzei penale în instanța de lond, precum și independența completului de judecată a Curții de Apel Chișinău, deoarece decizia este bazată pe aprecierea probelor de către prima instanță; - instanța de fond prin sentința de condamnare, menținută prin decizie, neîntemeiat a aplicat o pedeapsă mai aspră inculpatului Munteanu Lilian, în conformitate cu principiul individualizării pedepsei conform art. 7 Cod penal, în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) din Cod penal; - instanțele de fond neîntemeiat nu au constatat circumstanțele atenuante în prezenta cauză penală în privința lui Muntean Lilian și anume: a contribuit activ la descoperirea infracțiunii în cauză, comportamentul inculpatului în timpul și după consumarea infracțiunii, a recunoscut vina în săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prin ce a contribuit la soluționarea cauzei penale în procedură simplificată cât mai operativ, cu cheltuieli reduse, se căiește sincer, este tînăr, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, pe viitor a declarat cu responsabilitate că nu va mai încălca legea, regretă de cele întîmplate. Pornind de la cele expuse, partea apărării consideră că, circumstanțele atenuante micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, iar pedeapsa aplicată este prea aspră în privința lui Munteanu Lilian, fiind echitabil aplicarea unei pedepse mai blînde, conform art. 90 Cod penal; - legea nu interzice aplicarea prevederilor art. 76 și 90 Cod penal; - corectarea și reeducarea inculpatului Munteanu Lilian este posibilă cu aplicarea unei pedepse penale, sub formă de condamnare, cu suspendarea condiționată a pedepsei conform prevederilor art. 90 Cod penal; 7 -instanța de fond, cât și instanța de apel nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvîrșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea penală; - consideră justificată aplicarea unei pedepse minimale echitabile faptei săvîrșite față de inculpatul Munteanu Lilian și în temeiul art. 84 alin. (4) și 87 Cod penal, prin cumul de sentințe, aplicarea unei pedepse penale definitivă, sub formă de condamnare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, din motivul că, nu este rațional ca inculpatul Munteanu Lilian să execute pedeapsa stabilită și corectarea este posibilă fără a fi izolat de societate. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 10) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursurilor declarate, solicitând inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece pedeapsa aplicată inculpaților este echitabilă, iar prejudiciul moral întemeiat a fost încasat, acesta nu necesită a fi demonstrat prin probe, dar rezultă din acțiunile infracționale ale inculpaților.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Așadar, în prezenta speță, în recursurile declarate, avocații indică la temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 10) Cod de procedură penală, și anume că cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s- au aplicat pedepse individualizate, contrar prevederilor legale, nefiind de acord cu faptul că, instanța de apel a refuzat nemotivat solicitările de a întreprinde toate măsurile de citare, de căutare a inculpatului Munteanu L., la fel și dezacordul cu condamnarea la pedeapsă reală cu închisoare a lui Munteanu L., solicitând aplicarea în privința acestuia a prevederilor art. 90 Cod penal, la fel să fie menținută sentința în latura civilă. Ce ține de temeiul prevăzut la pct. 5) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și invocat de avocatul Guțan M., Colegiul penal menționează, că acest temei poate fi aplicat atunci când cauza a fost judecată în prima instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate. Din textul recursului declarat de avocatul Guțan M. se evidențiază, că apărătorul critică, că instanța de apel a refuzat nemotivat solicitările de a întreprinde 8 toate măsurile de rigoare de citare, de căutare a lui Munteanu L., însă Colegiul penal reține că, în conformitate cu prevederile art.413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, cu excepțiile prevăzute în Partea specială titlul II capitolul IV secțiunea 1. Totodată dispoziția art.412 alin. (3), (4), (5), (7) Cod de procedură penală, prevede că, judecarea apelului se face cu citarea părților și înmînarea copiilor de pe apel. Judecarea apelului are loc în prezența inculpatului, cînd acesta se află în stare de arest, cu excepția prevăzută în art. 321 alin.(2) pct.2). Neprezentarea părților legal citate în instanța de apel nu împiedică examinarea cauzei. Colegiul penal reține că, în prezenta speță inculpatul Munteanu L. a fost prezent în ședința de judecată a primei instanțe, prin care acestuia, i-a fost aplicată pedeapsă cu închisoare, cu executarea reală a acesteia, însă s-a dispus ca termenul executării pedepsei cu închisoare se va calcula din data reținerii, ultimul neaflându- se în stare de arest. Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Raileanu M. în numele inculpatului Munteanu L. și de către avocatul Bobu A. în numele părții vătămate, astfel în instanța de apel au fost citați legal prin aviz de recepție inculpații, partea vătămată, pentru data de 27.10.2021 și data când s-a examinat cauza 11.05.2022 (f.d.3, 6-10, 21-24 v. II). Astfel, Colegiul penal atestă că, în ședința instanței de apel judecata a avut loc cu participarea procurorului și a avocaților inculpaților, dar în lipsa inculpaților, părții vătămate și avocatului acestuia, care au fost citați legal, în conformitate cu prevederile art. 412 alin. (3) Cod de procedură penală, însă nu s-au prezentat la ședința de judecată, instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 412 alin. (5) Cod de procedură penală, precum că neprezentarea părților legal citate în instanța de apel nu împiedică examinarea cauzei, întemeiat a purces la judecarea apelurilor avocatului Raileanu M. în numele inculpatului Munteanu L. și a avocatului Bobu A. în numele părții vătămate, în lipsa inculpaților și a părții vătămate, citați legal, dar cu prezența avocaților inculpaților, nefiind încălcate careva drepturi ale inculpaților. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal respinge critica precum că, Curtea de Apel Chișinău a refuzat nemotivat la solicitările apărătorului în ședința de judecată de a întreprinde toate măsurile de rigoare de citare, de căutare în privința lui Munteanu Lilian. Pe cazul Kattan v. România (21.01.2014), Curtea europeană a adoptat o decizie de inadmisibilitate, cu respingerea ca vădit nefondată a plângerii privind încălcarea art.6 CEDO, întrucât instanța și-a îndeplinit obligația pozitivă de a face demersuri pentru a asigura prezența inculpatului în instanță. Prin urmare, Curtea a considerat că reclamantul a contribuit în mare măsură la crearea unei situații, în care în mod rezonabil, a putut prevedea consecințele comportamentului său – examinarea cauzei în lipsa sa. În ipoteza în care o persoană a avut cunoștință despre desfășurarea judecății și cu toate acestea nu s-a prezentat în fața instanțelor, este vorba despre o conduită procesuală culpabilă a persoanei. Posibilitatea soluționării cauzei în lipsa inculpatului este recunoscută și prin Rezoluția nr.75 (11) a Consiliului Europei privind criteriile ce trebuie respectate în cazul în care o persoană este judecată în lipsă. 9 Astfel, în criteriul nr. 9 se statuează că persoana condamnată în lipsă ar trebui să aibă dreptul de a judeca din nou dacă dovedește faptul că absența sa de la judecata inițială este datorită unor cauze independente de voința sa și că nu a avut posibilitatea de a înștiința instanța. Raportând cele menționate la cazul supus examinării, Colegiul remarcă faptul că, inculpatul Munteanu L. avea cunoștință de derularea procesului penal care îl privea, mai mult ca atât că, în instanța de apel se examina apelul avocatului acestuia, inculpatul Munteanu L. fiind citat legal, nu s-a prezentat în instanța de apel, astfel a putut prevedea consecințele comportamentului său – examinarea cauzei în lipsa sa. Mai mult ca atât, inculpatul a fost reprezentat în instanța de apel de către avocatul Guțan M., care a prestat asistență juridică pe cât de posibil eficientă, pentru atingerea scopului propus de inculpat și anume admiterea apelului, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal și respingerea apelului declarat în numele părții vătămate. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, în speța dată nu s-a comis eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală. Totodată, analizând temeiurile invocate pentru recursuri și prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, în raport cu circumstanțele și materialele cauzei, Colegiul consideră, că în prezenta speța nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, iar instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpaților, stabilită conform sancțiunii art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, ținând cont și de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Așadar, Colegiul penal reține, că inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra vieții și sănătății persoanei, prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, cauza fiind examinată în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, în acest caz, trebuie luate în vedere, în egală măsură persoana inculpatului și respectiv, reeducarea și reintegrarea sa socială, cât și dimensiunea fenomenului infracțional și așteptările societății față de mecanismul justiției penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între aceste aspecte. Potrivit alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, solicitare care a fost admisă de către instanță prin încheiere protocolară (f.d. 221 verso v. I), beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare ori cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducere cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Sancțiunea art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, prevede pedeapsă cu închisoare de 5 la 7 ani, calificându-se conform art. 16 Cod penal, ca infracțiune gravă. Prin urmare, învederând prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, care sânt valabile în cazul dat pentru inculpatul, Munteanu L., prin sentință a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la închisoare pe un termen de 4 ani cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În 10 baza art. 84 alin. (4) și 87 Cod penal, prin cumul de sentințe, a fost adaugată total la pedeapsa aplicată, partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința Judecătoriei Ungheni din 28 ianuarie 2021 sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, și a fost stabilit inculpatului Munteanu Lilian pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 35 zile, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, soluție menținută de instanța de apel în acestă parte. Conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată de săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal, aplicate prin prisma prevederilor alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată va ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. Raportând cele menționate la cazul supus judecării, instanța de recurs consideră că, în mod just inculpatului Munteanu L. i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de închisoare, cu executarea reală a acesteia, la fel fiindu-i aplicate și prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal. Instanțele motivând corespunzător temeiurile neaplicării pedepsei cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, pe o perioadă de probațiune, conform art. 90 Cod penal. Astfel, în viziunea Colegiului penal, în prezenta cauză penală, instanța de apel just a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se clasifică în categoria infracțiunilor grave, în contextul art. 76, 77 Cod penal, careva circumstanță atenuantă sau agravantă, în privința inculpatului Munteanu Lilian nu a fost identificată, inculpatul Munteanu Lilian se caracterizează satisfăcător la locul de trai (f.d. 100), anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Ungheni din 29 mai 2017 pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 160 ore (f.d.87-88); prin sentința Judecătoriei Ungheni din 27 decembrie 2018 pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 3201 Cod penal, la pedeapsă sub formă de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 1 an (f.d. 89); prin sentința Judecătoriei Ungheni din 28 ianuarie 2021 în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, la 140 ore muncă neremunerată în folosul comunității, care nu a fost executată, potrivit informației de la Biroul de Probațiune Ungheni din 05 aprilie 2021. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal reține că instanțele de fond întemeiat au constatat că, pedeapsa solicitată de avocatul inculpatului Munteanu L., cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu va contribui la atingerea scopului pedepsei penale, nu va corecta și resocializa inculpatul Munteanu L., în scopul prevenirii săvîrșirii de noi infracțiuni. De asemenea, recunoașterea vinei de către inculpat și examinarea cauzei în baza probelor administrate în cadrul urmăririi penale potrivit prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, nu îndreptățește fapta 11 comisă de el și deci, nu poate genera aplicarea unei pedepse neechitabile, care nu-și va atinge scopul de corectare și reeducare a lui, pentru a nu admite pe viitor săvârșirea unor astfel de infracțiuni. La fel, Colegiul penal relevă, că conform art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Deci, o condiție prevăzută expres în alin. (1) art. 90 Cod penal constituie concluzia instanței că nu este rațional ca făptuitorul să execute pedeapsa stabilită. Astfel, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea efectivă a acesteia. În formarea convingerii, instanța de judecată ține cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv are în vedere întreaga conduită a condamnatului înainte de săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei administrate în cadrul cercetării judecătorești. În contextul dat, instanța de recurs, totuși precizează, că prin îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, nu se creează un drept pentru condamnat, ci doar o vocație a acestuia la această măsură de individualizare judiciară a pedepsei. Ținând cont însă, de prevederile legale enunțate mai sus, Colegiul penal consideră întemeiate considerentele instanțelor de fond că, în prezenta cauză, nu s- au constatat circumstanțe ce ar justifica suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare în privința inculpatului Munteanu L., în baza art. 90 Cod penal, deoarece personalitatea inculpatului nu prezintă garanțiile unei conduite, ce ar permite instanței de judecată de a da dovadă de clemență, deoarce se atestă faptul că, comiterea infracțiunilor, pentru inculpatul Munteanu L. a devenit o deprindere, iar aplicarea pedepsei cu suspendrea condiționată a executării acesteia, în baza art. 90 Cod penal, nu-și va produce efectul, pentru ca inculpatul să-și facă concluziile necesare de a nu comite în continuare abateri de la prevederile legii penale. Cu referire la un alt motiv de critică din recurs, prin care menționează, că inculpatul a recunoscut vina în săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, se căiește sincer, este tînăr, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, pe viitor a declarat cu responsabilitate că nu va mai încălca legea, regretă de cele întîmplate, instanța de recurs consideră, că împrejurările în cauză au fost luate în 12 considerație de instanțele de fond, însă acestea nu sunt suficiente pentru a răsturna soluția adoptată în cauză, ținând cont de personalitatea inculpatului. În atare împrejurări, Colegiului penal consideră, că instanțele de fond au ținut cont de toate circumstanțele cauzei și au aplicat inculpatului Munteanu L. o pedeapsă echitabilă și conformă prevederilor legale, luând în considerație toate criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar modalitatea de executare a acesteia stabilită în sarcina inculpatului, a fost individualizată corect și în așa fel, încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Astfel, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată în privința inculpatului Munteanu L., de instanțele de fond, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. La fel, Colegiul penal respinge și argumentele recurenților în sensul că instanța de apel neîntemeiat a casat sentința în latura civilă, deoarece prima instanță întemeiat a concluzionat că partea civilă urmează a se adresa în ordine civilă pentru a demonstra prejudiciul cauzat, deoarece nu au fost prezentate probe în acest sens. În acest sens, instanța de recurs atestă că, instanța de apel s-a expus motivat și asupra soluției de încasare de la inculpatul Munteanu Lilan în beneficiul părții vătămate Mazuru Vasile suma de 5 000 lei, cu titlu de prejudiciul moral și de la inculpatul Ciobanu Gheorghii în beneficiul părții vătămate Mazuru Vasile suma de 5 000 lei, cu titlu de prejudiciul moral. În acest sens, instanța de apel întemeiat a reținut că, prima instanța eronat și neproporțional cu faptele comise, a dispus încasarea în mod solidar de la inculpați în beneficiul părții vătămate doar a sumei de 5000 lei, or, prin infracțiunea săvîrșită, inculpații Munteanu Lilian și Ciobanu Gherghii i-au cauzat părții vătămate Mazuru Vasile, conform raportul de expertiză medico- legală nr. 201912D0202 din data de 18.12.2019, prin care s-a stabilit la cet. Mazuru Vasile, leziuni corporale sub formă de: trauma cranio-cerebrală cu tumefiere și hematom la nivelul ochilor, două plăgi - la nivelul nasului și ochiului stâng, fractura oaselor nazale, comoție cerebrală, fracturi ale coastelor VI, VII și VIII pe stânga, care, se califică ca vătămare corporală medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. (f.d. 31-32). Opozant celor invocate de către recurent, Colegiul penal subsidiar notează, că în temeiul art. 2037 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în care compensarea poate aduce satisfacere persoanei vătămate. Ținând cont de aceste împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei. Astfel, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daunele materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare. 13 În susținerea celor enunțate, instanța de recurs menționează și jurisprudența CtEDO, cauza Ernst c. Belgiei (15 iulie 2003), unde Curtea a statuat, în principiu, că „atunci când victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal, aceasta semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri, chiar dacă ea nu a cerut, în mod expres, repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calității de parte civilă în procesul penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului infracțiunii, ci și repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit”. În urma celor expuse, Colegiul penal reține că instanța de apel întemeiat a considerat că în calitate de prejudiciul moral, urmează a fi încasată suma de 5000 lei din contul inculpatului Munteanu Lilian și suma de 5 000 din contul inculpatului Ciobanu Gheorghii în beneficiul părții vătămate Mazuru Vasile, or, mărimea prejudiciului dat este suficientă pentru a acoperi suferințele morale cauzate părții vătămate, ținând cont în acest sens de semnificația valorilor sociale lezate și prejudiciul cauzat. Totodată, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, s-a ținut cont atât de gravitatea suferințelor pricinuite, dar și de starea materială a inculpaților. Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute în pct. 5), 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, din care considerente se dispune inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Ciobanu Gheorghii și de către avocatul Guțan Marcel în numele inculpatului Munteanu Lilian, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal D E C I D E: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Ciobanu Gheorghii și de către avocatul Guțan Marcel în numele inculpatului Munteanu Lilian, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2022, în cauza penală privindu-i pe Munteanu Lilian Xxxxx și Ciobanu Gheorghii Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 08 decembrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Plămădeală Ghenadie 14