1ra-1368/2022 — art. 152 alin. 2 lit. e CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 152 alin. 2 lit. e CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct.5, 6, 10 CPP
1ra-1368/2022 — art. 152 alin. 2 lit. e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-1368/2022
1-20024560-01-1ra-05092022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
09 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Plămădeală Ghenadie
a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către
avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Ciobanu Gheorghii și de către
avocatul Guțan Marcel în numele inculpatului Munteanu Lilian, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2022 și a
sentinței Judecătoriei Ungheni din 11 august 2021, în cauza penală privindu-i pe
Munteanu Lilian Xxxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat s. Xxxxx r-nul Xxxxx;
Ciobanu Gheorghii Xxxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat s. Xxxxx r-nul Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 20.02.2020-11.08.2021
instanța de apel: 06.09.2021-11.05.2022
instanța de recurs: 05.09.2022 - 09.11.2022
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 11.08.2021, în procedura judecării pe
baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Munteanu Lilian Xxxxx a fost
recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la
închisoare pe un termen de 4 ani cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.
În baza art. 84 alin. (4) și 87 Cod penal, prin cumul de sentințe, a fost adaugată
total la pedeapsa aplicată, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința
Judecătoriei Ungheni din 28 ianuarie 2021 sub formă de muncă neremunerată în
folosul comunității, și a fost stabilit inculpatului Munteanu Lilian pedeapsa definitivă
sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 35 zile, cu executarea în penitenciar
de tip semiînchis.
Ciobanu Gheorghii Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.
152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Conform art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei cu
fixarea unui termen de probațiune de 3 (trei) ani, dacă în această perioadă
condamnatul nu va săvîrși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă
cinstită va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.
1
Potrivit art.90 alin. (6) Cod penal, instanța de judecată a obligat pe condamnatul
Ciobanu Gheorghii în decursul perioadei de probațiune: a) să nu-și schimbe
domiciliul și/sau reședința fără consimțămîntul organului competent; b) să nu
frecventeze locuri în care se consumă băuturi alcoolice; c) să participe la un program
special în vederea reducerii comportamentului violent; g) să presteze muncă
neremunerată în folosul comunității pe un termen de 180 ore.
A fost încasat în mod solidar de la Munteanu Lilian și Ciobanu Gheorghii în
beneficiul lui Mazuru Vasile cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1500 lei și
prejudiciul moral în mărime de 5000 lei. Acțiunea civilă înaintată de partea civilă
Mazuru Vasile privind încasarea prejudiciului material în sumă de 712 lei, a fost
admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să
hotărască instanța civilă. A fost încasată în mod solidar de la Munteanu Lilian și
Ciobanu Gheorghii în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 320 lei.
Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, instanța de fond a
reținut că, Munteanu Lilian, în intervalul de timp de la 10 decembrie 2019 ora 20:30
până la 11 decembrie 2019 ora 04.00, aflându-se la domiciliul cet. Ciobanu Gheorghe
Xxxxx, situat în sat. Xxxxx, r-nul Xxxxx, împreună cu Ciobanu Victor, Ciobanu
Gheorghii și Mazuru Vasile, unde consumau băuturi alcoolice, în rezultatul unui
conflict, având scopul cauzării vătămării intenționate medii a sănătății altei persoane,
împreună cu Ciobanu Victor și Ciobanu Gheorghii Xxxxx i-au aplicat cet. Mazuru
Vasile mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea feței și peste corp,
cauzându-i leziuni corporale sub formă de: trauma cranio-cerebrală cu tumefiere și
hematom la nivelul ochilor, două plăgi - la nivelul nasului și ochiului stâng, fractura
oaselor nazale, comoție cerebrală, fracturi ale coastelor VI, VII și VIII pe stânga.
Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 201912D0202 din data de
18.12.2019, leziunile corporale depistate, menționate mai sus, se califică ca vătămare
corporală medie cu dereglarea sănătății de lungă durată.
Ciobanu Gheorghii, în intervalul de timp de 10 decembrie 2019 ora 20:30 până
la 11 decembrie 2019 ora 04.00, aflându-se la domiciliul cet. Ciobanu Gheorghe, situat
în sat. Xxxxx, r-nul Xxxxx, împreună cu Munteanu Lilian, Ciobanu Victor și Mazuru
Vasile, unde consumau băuturi alcoolice, în rezultatul unui conflict, având scopul
cauzării vătămării intenționate medii a sănătății altei persoane, împreună cu
Munteanu Lilian și Ciobanu Victor i-au aplicat cet. Mazuru Vasile mai multe lovituri
cu pumnii și picioarele în regiunea capului și peste corp, cauzându-i leziuni corporale
sub formă de: trauma cranio-cerebrală cu tumefiere și hematom la nivelul ochilor,
două plăgi - la nivelul nasului și ochiului stâng, fractura oaselor nazale, comoție
cerebrală, fracturi ale coastelor VI, VII și VIII pe stânga. Conform raportului de
expertiză medico-legală nr. 201912D0202 din data de 18.12.2019, leziunile corporale
depistate, menționate mai sus, se califică ca vătămare corporală medie cu dereglarea
sănătății de lungă durată. Astfel, instanța de judecată a stabilit că, prin acțiunile sale
intenționate, Munteanu Lilian și Ciobanu Gheorgii au comis infracțiunea prevăzută
de art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, individualizată prin „vătămarea intenționată medie a
integrității corporale sau a sănătății, adică vătămarea intenționată medie a integrității
corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările
2
prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, săvârșită de
două sau mai multe.”
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către:
3.1 Avocatul Raileanu Mihail în numele inculpatului Muntean Lilian, solicitând
casarea sentinței, cu pronunțarea unei decizii prin care să fie stabilită pedeapsa mai
blîndă.
În motivarea apelului a invocat:
- consideră sentința prea aspră;
- inculpatul Munteanu Lilian și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii de
care este învinuit, a solicitat judecarea cauzei penale în baza probelor administrate la
faza urmăririi penale conform art. 3641 Cod de procedură penală. Deși anterior
inculpatul a mai fost condamnat, infracțiunile comise anterior conform clasificării art.
16 Cod penal fac parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave;
- consideră neîntemeiate concluziile instanței că inculpatul Munteanu Lilian nu
conștientizează acțiunile sale și consideră că o altă pedepsă decît închisoarea v- a fi
insuficientă și nu v-a atinge scopul pedepsei penale, deoarece inculpatul a
demonstrat contrariul în instanța de judecată prin faptul recunoașterii vinovățieii sale
în fapta comisă și căința sinceră manifestată;
- pedeapsa aplicată față de inculptaul Munteanu Lilian este prea aspră pentru
fapta comisă, și solicită respectuos instanței de judecată de a-i stabili lui Munteanu
Lilian pentru comiterea infracțiunii conform art. 152 alin.(2) lit. e) Cod penal, de care
este învinuit o pedeapsă mai blîndă neprivativă de libertate.
3.2 Avocatul Bobu Petru în numele părții vătămate Mazuru Vasile, care a
solicitat casarea acesteia parțial în latura civilă, reexaminarea cauzei și emiterea unei
hotărîri prin care să fie încasat prejudiciul moral și material în volum deplin.
În motivarea cererii de apel s-a invocat că:
- timp îndelungat, cauza penală nu a fost examinată din vina inculpaților, care
nu se prezentau în ședința de judecată, ceea ce a servit ca imbold pentru înaintarea
unei acțiuni civile conform art. 220 Cod de procedură penală, de încasare a
prejudiciului material și moral. Prejudiciul material a fost confirmat prin bonurile de
achitare pentru procurarea medicamentelor prescrise de medic, iar prejudiciul moral
a fost calculat reieșind din suferințele, la care a fost supus în urma acțiunilor
criminale ale inculpaților;
- instanța de judecată a admis cererea înaintată, declarându-i pe inculpați părți
civilmente responsabile, în cadrul audierilor judiciare inculpații nu și-au expus
părerea referitor la dezacordul achitării sumelor invocate de reclamant;
- prin sentința din 11.08.2021 a fost respins capătul de cerere de încasare a
prejudiciului material în absența de probe confirmatoare a achitărilor efectuate,
bonurile de plată fiind declarate ca indescifrabile și insuficiente pentru încasarea
sumei pretinse, cu ce nu este de accord;
- consideră incorectă aprecierea mărimii prejudiciului moral. După cum a fost
constatat în cadrul urmăririi penale și confirmate ca probe de instanța de judecată, cu
indicarea lor în rechizitoriu, s-a constat, că de la loviturile primate, Mazuru V. a
suportat dureri fizice, de la locul crimei a fost transportat la spital cu ambulanța, cu
3
ochii el nu putea vedea fiind inflamată fața în asemenea măsură, a suportat
traumatism cerebral, consecințele căruia sunt manifestate până în prezent și este
necesar continuarea tratamentului timp îndelungat, la fel i-au fost fracturate trei
coaste;
- Mazuru V. locuiește în sat și personalitatea lui a fost obiect de discuții a
consătenilor timp îndelungat, fapt ce l-a traumat psihologic;
- un imbold pentru a-i acționa în judecată a fost și comportamentul inculpaților
după comiterea crimei, l-au tratat pe Mazuru Vasile cu indiferență, nu au încercat nici
odată să aplaneze situația mizând pe ajutorul unor persoane influiente;
- cu referire la art. 2037 Cod civil, instanța de judecată incorect a dat apreciere
mărimii prejudiciului moral, deoarece este incomparabilă mărimea prejudiciului în
condiții similar, iar mărimea apreciată de instanță nu poate compensa suferințele
aduse lui Mazuru Vasile, deoarece au fost pricinuite prin acțiuni culpabile
reglementate de legea penală. Suma solicitată de Mazuru Vasile corespunde situației
invocate și tuturor circumstanțelor cazului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2022, a
fost respins apelul avocatului Railean Mihai care acționează în interesele inculpatului
Munteanu Lilian, ca fiind nefondat. A fost admis apelul avocatului Bobu Petru care
acționează în interesele părții vătămate Mazuru Vasile, fiind casată parțial, sentința în
partea laturii civile și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru
prima instanță prin care s-a încasat de la inculpatul Munteanu Lilan în beneficiul
părții vătămate Mazuru Vasile suma de 5 000 lei, cu titlu de prejudiciul moral. S-a
încasat de la inculpatul Ciobanu Gheorghii în beneficiul părții vătămate Mazuru
Vasile suma de 5 000 lei, cu titlu de prejudiciul moral. În rest, sentința a fost
menținută.
Pentru a decide astfel, instanța de apel, a considerat că instanța de fond
corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și just a concluzionat că, inculpații
Munteanu Lilian și Ciobanu Gheorghii, sunt vinovați de comiterea infracțiunilor
incriminate, or, împrejurările ce dovedesc în afara oricăror dubii vinovăția lui
Munteanu Lilian și Ciobanu Gheorghii în comiterea faptelor penale incriminate, care
au fost elucidate și constatate din totalitatea de probe acumulate la dosarul respectiv,
fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod procedură penală, din
punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele
în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.
Instanța de apel a reținut că, în contextul art. 76, 77 Cod penal, în calitate de
circumstanță atenuantă sau agravantă, în privința inculpaților Munteanu Lilian și
Ciobanu Gherghii, instanța de fond nu a identificat. Totodată, instanța de judecată, la
stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților Munteanu Lilian și Ciobanu
Gheorghii a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se clasifică în categoria
infracțiunilor grave, de motivul acesteia, de persoana celor vinovați, de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile
de viață ale familiei acestuia.
4
În acest sens, instanța de apel a reținut că, inculpatul Ciobanu Gheorghii se
caracterizează pozitiv la locul de trai (f.d. 102), anterior nu a fost atras la răspundere
penală (f.d.91), iar inculpatul Munteanu Lilian se caracterizează satisfăcător la locul
de trai (f.d. 100), anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Ungheni din 29 mai
2017 pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal la
pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de
160 ore (f.d.87-88); prin sentința Judecătoriei Ungheni din 27 decembrie 2018 pentru
comiterea infracțiunii prevăzută de art. 3201 Cod penal la pedeapsă sub formă de 2
ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 1
an (f.d. 89); prin sentința Judecătoriei Ungheni din 28 ianuarie 2021 în baza art. 179
alin. (2) Cod penal, la 140 ore muncă neremunerată în folosul comunității, care nu a
fost executată, potrivit informației de la Biroul de Probațiune Ungheni din 05 aprilie
2021.
La caz, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei
și a personalității inculpaților, urmărind în acest sens comportamentul lor în viața
socială, precum și cel dinainte și după săvârșirea infracțiunilor incriminate, a
considerat că în coraport cu faptele comise, pericolul social al faptelor, corijarea și
reeducarea acestora, instanța de fond justificat i-a aplicat lui Munteanu Lilian în baza
art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4
ani cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (4) și 87 Cod
penal, prin cumul de sentințe, a adaugat total la pedeapsa aplicată, partea
neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Ungheni din 28 ianuarie
2021 sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, și a stabilit lui
Munteanu Lilian pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani
și 35 zile, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar inculpatului Ciobanu
Gheorghii în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal pedeapsa sub formă de închisoare
pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Cu
suspendarea condiționată a executarii pedepsei cu fixarea unui termen de probațiune
de 3 ani.
Totodată, instanța de apel a considerat că, în privința inculpatului Ciobanu
Gheorghii, poate fi atins scopul legii penale, aplicând prevederile art. 90 Cod penal,
învederând lipsa circumstanțelor agravante, personalitatea ultimului, care nu are
antecedente penale, astfel, este oportun ca, în privința inculpatului pentru comiterea
infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, este echitabilă aplicarea
unei pedepse cu suspendarea condiționată pe un termen de probă de 3 ani. Or,
pedeapsă non privativă de libertate este echitabilă la caz, care va atinge scopul legii
penale de restabilire a echității sociale, corectare a condamnatului, precum și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor
persoane, or, inculpatul urmează să conștientizeze fapta comisă, nu neapărat prin
executare reală a pedepsei.
De continuare, în cadrul procesului penal, partea vătămată Mazuru Vasile a
înaintat acțiune civilă prin care a solicitat instanței de judecată încasarea de la
inculpați în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 712 lei și prejudiciul
5
moral în sumă de 25000 lei, precum și cheltuielile de asistență juridică în mărime de
1500 lei .
În baza normelor de drept menționate, instanța de apel a considerat că, soluția
instanței de fond, este neîntemeiată, fapt ce denotă că sentința urmează a fi casată în
partea laturii civile, or, prejudiciul dispus spre încasare din contul inculpaților nu
corespunde cu proporționalitatea consecințelor faptelor comise de inculpați, totodată
nu poate fi încasat în mod solidar de la inculpați.
Ceea ce ține de prejudiciul moral, instanța de apel a considerat că, prima
instanța eronat și neproporțional cu faptele comise, a dispus încasarea în mod solidar
de la inculpați în beneficiul părții vătămate doar a sumei de 5000 lei, or, prin
infracțiunea săvîrșită, inculpații Munteanu Lilian și Ciobanu Gherghii i-au cauzat
părții vătămate Mazuru Vasile, conform raportul de expertiză medico-legală nr.
201912D0202 din data de 18.12.2019, prin care s-a stabilit la cet. Mazuru Vasile,
leziuni corporale sub formă de: trauma cranio-cerebrală cu tumefiere și hematom la
nivelul ochilor, două plăgi - la nivelul nasului și ochiului stâng, fractura oaselor
nazale, comoție cerebrală, fracturi ale coastelor VI, VII și VIII pe stânga, care, se
califică ca vătămare corporală medie cu dereglarea sănătății de lungă durată (f.d. 31-
32).
Reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a considerat că, în calitate
de prejudiciul moral, urmează a fi încasată suma de 5000 lei din contul inculpatului
Munteanu Lilian și suma de 5 000 din contul inculpatului Ciobanu Gheorghii în
beneficiul părții vătămate Mazuru Vasile, or, mărimea prejudiciului dat este
suficientă pentru a acoperi suferințele morale cauzate părții vătămate, ținând cont în
acest sens de semnificația valorilor sociale lezate și prejudiciul cauzat.
Totodată, instanța de apel a reținut că, suma solicitată spre încasare de către
partea vătămată este una exagerată, în situația în care, prejudiciul ce va fi încasat din
contul inculpaților, constituie o satisfacție echitabilă în coraport cu suferințele fizice și
psihice cauzate părții vătămate prin infracțiune, luând în considerație totodată și
faptul că, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, urmează a se ține cont atât de
gravitatea suferințelor pricinuite, dar și de starea materială a inculpaților.
Hotărârile judecătoreșri adoptate în cauză sunt atacate cu recursuri ordinare
de către:
6.1 Avocatul Mîrzîncu A. în numele inculpatului Ciobanu G., care solicită
casarea deciziei cu menținerea sentinței.
În motivarea recursului indică:
-instanța de apel ilegal a casat sentința în laturaa civilă, deoarece instanța de
fond corect a concluzionat că, partea civilă urmează a se adresa în ordine civilă
pentru a demonstra prejudiciul cauzat, ori nu au fost prezentate probe în acest sens;
- inculpatul și-a recunoscut pe deplin vina, se căiește sincer în cele comise, este
angajat în cîmpul muncii, are la întreținere 3 copii minori, din care cauză solicită să fie
menținută sentința în latura civilă.
În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.
6) Cod de procedură penală.
6
6.2 Avocatul Guțan M. în numele inculpatului Munteanu L., care solicită casarea
integrală a acestora privind aplicarea pedepsei penale lui Munteanu Lilian,
rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru
prima instanță și anume aplicarea față de Munteanu Lilian a unei pedepse echitabile,
sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 35 zile, în conformitate cu art. 84
alin. (4) și 87 Cod penal, cu suspendarea condițională a executării pedepsei, pe un
termen de probă de 5 ani, conform prevederilor art. 90 Cod penal. În rest, cu privire
la acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Mazuru Vasile și cheltuielile de
judecată, să fie menținută sentința.
În motivarea recursului indică:
- în cadrul procesului penal inculpatului Munteanu Lilian i-a fost violat dreptul
la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din CEDO. Astfel, Curtea de Apel Chișinău a
refuzat nemotivat la solicitările apărătorului în ședința de judecată de a întreprinde
toate măsurile de rigoare de citare, de căutare în privința inculpatului Munteanu
Lilian;
- instanțele de fond nu au luat în considerație motivele invocate de apărător,
expuse atît în cadrul examinării cauzei penale în instanța de fond, cît și în apel, mai
mult ca atît au fost respinse ca nefondate, apreciindu-le critic, fiind luată poziția părții
acuzării, ceea ce duce la concluzia de neimparțialitate a judecătorului la examinarea
cauzei penale în instanța de lond, precum și independența completului de judecată a
Curții de Apel Chișinău, deoarece decizia este bazată pe aprecierea probelor de către
prima instanță;
- instanța de fond prin sentința de condamnare, menținută prin decizie,
neîntemeiat a aplicat o pedeapsă mai aspră inculpatului Munteanu Lilian, în
conformitate cu principiul individualizării pedepsei conform art. 7 Cod penal, în
coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin.
(1) din Cod penal;
- instanțele de fond neîntemeiat nu au constatat circumstanțele atenuante în
prezenta cauză penală în privința lui Muntean Lilian și anume: a contribuit activ la
descoperirea infracțiunii în cauză, comportamentul inculpatului în timpul și după
consumarea infracțiunii, a recunoscut vina în săvîrșirea faptelor indicate în
rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza
de urmărire penală, prin ce a contribuit la soluționarea cauzei penale în procedură
simplificată cât mai operativ, cu cheltuieli reduse, se căiește sincer, este tînăr, la
evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, pe viitor a declarat cu
responsabilitate că nu va mai încălca legea, regretă de cele întîmplate. Pornind de la
cele expuse, partea apărării consideră că, circumstanțele atenuante micșorează
esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, iar pedeapsa aplicată este prea aspră în
privința lui Munteanu Lilian, fiind echitabil aplicarea unei pedepse mai blînde,
conform art. 90 Cod penal;
- legea nu interzice aplicarea prevederilor art. 76 și 90 Cod penal;
- corectarea și reeducarea inculpatului Munteanu Lilian este posibilă cu
aplicarea unei pedepse penale, sub formă de condamnare, cu suspendarea
condiționată a pedepsei conform prevederilor art. 90 Cod penal;
7
-instanța de fond, cât și instanța de apel nu a ținut cont de caracterul și gradul
prejudiciabil al infracțiunilor săvîrșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele
cauzei care atenuează răspunderea penală;
- consideră justificată aplicarea unei pedepse minimale echitabile faptei săvîrșite
față de inculpatul Munteanu Lilian și în temeiul art. 84 alin. (4) și 87 Cod penal, prin
cumul de sentințe, aplicarea unei pedepse penale definitivă, sub formă de
condamnare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, în conformitate cu
prevederile art. 90 Cod penal, din motivul că, nu este rațional ca inculpatul
Munteanu Lilian să execute pedeapsa stabilită și corectarea este posibilă fără a fi
izolat de societate.
În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.
5), 6), 10) Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursurilor declarate,
solicitând inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece pedeapsa
aplicată inculpaților este echitabilă, iar prejudiciul moral întemeiat a fost încasat,
acesta nu necesită a fi demonstrat prin probe, dar rezultă din acțiunile infracționale
ale inculpaților.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, ca fiind
vădit neîntemeiate, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să
decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit
neîntemeiat.
Așadar, în prezenta speță, în recursurile declarate, avocații indică la temeiul
pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 10) Cod de procedură penală, și
anume că cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți
sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre
această imposibilitate; hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-
au aplicat pedepse individualizate, contrar prevederilor legale, nefiind de acord cu faptul
că, instanța de apel a refuzat nemotivat solicitările de a întreprinde toate măsurile de
citare, de căutare a inculpatului Munteanu L., la fel și dezacordul cu condamnarea la
pedeapsă reală cu închisoare a lui Munteanu L., solicitând aplicarea în privința
acestuia a prevederilor art. 90 Cod penal, la fel să fie menținută sentința în latura
civilă.
Ce ține de temeiul prevăzut la pct. 5) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,
și invocat de avocatul Guțan M., Colegiul penal menționează, că acest temei poate fi
aplicat atunci când cauza a fost judecată în prima instanță sau în apel fără citarea
legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de
a înștiința instanța despre această imposibilitate.
Din textul recursului declarat de avocatul Guțan M. se evidențiază, că
apărătorul critică, că instanța de apel a refuzat nemotivat solicitările de a întreprinde
8
toate măsurile de rigoare de citare, de căutare a lui Munteanu L., însă Colegiul penal
reține că, în conformitate cu prevederile art.413 alin. (1) Cod de procedură penală, la
judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă
instanță, cu excepțiile prevăzute în Partea specială titlul II capitolul IV secțiunea 1.
Totodată dispoziția art.412 alin. (3), (4), (5), (7) Cod de procedură penală, prevede că,
judecarea apelului se face cu citarea părților și înmînarea copiilor de pe apel.
Judecarea apelului are loc în prezența inculpatului, cînd acesta se află în stare de
arest, cu excepția prevăzută în art. 321 alin.(2) pct.2). Neprezentarea părților legal
citate în instanța de apel nu împiedică examinarea cauzei.
Colegiul penal reține că, în prezenta speță inculpatul Munteanu L. a fost
prezent în ședința de judecată a primei instanțe, prin care acestuia, i-a fost aplicată
pedeapsă cu închisoare, cu executarea reală a acesteia, însă s-a dispus ca termenul
executării pedepsei cu închisoare se va calcula din data reținerii, ultimul neaflându-
se în stare de arest. Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Raileanu M. în
numele inculpatului Munteanu L. și de către avocatul Bobu A. în numele părții
vătămate, astfel în instanța de apel au fost citați legal prin aviz de recepție inculpații,
partea vătămată, pentru data de 27.10.2021 și data când s-a examinat cauza
11.05.2022 (f.d.3, 6-10, 21-24 v. II). Astfel, Colegiul penal atestă că, în ședința instanței
de apel judecata a avut loc cu participarea procurorului și a avocaților inculpaților,
dar în lipsa inculpaților, părții vătămate și avocatului acestuia, care au fost citați
legal, în conformitate cu prevederile art. 412 alin. (3) Cod de procedură penală, însă
nu s-au prezentat la ședința de judecată, instanța de apel, ținând cont de prevederile
art. 412 alin. (5) Cod de procedură penală, precum că neprezentarea părților legal
citate în instanța de apel nu împiedică examinarea cauzei, întemeiat a purces la
judecarea apelurilor avocatului Raileanu M. în numele inculpatului Munteanu L. și a
avocatului Bobu A. în numele părții vătămate, în lipsa inculpaților și a părții
vătămate, citați legal, dar cu prezența avocaților inculpaților, nefiind încălcate careva
drepturi ale inculpaților. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal respinge critica
precum că, Curtea de Apel Chișinău a refuzat nemotivat la solicitările apărătorului
în ședința de judecată de a întreprinde toate măsurile de rigoare de citare, de căutare
în privința lui Munteanu Lilian.
Pe cazul Kattan v. România (21.01.2014), Curtea europeană a adoptat o decizie
de inadmisibilitate, cu respingerea ca vădit nefondată a plângerii privind încălcarea
art.6 CEDO, întrucât instanța și-a îndeplinit obligația pozitivă de a face demersuri
pentru a asigura prezența inculpatului în instanță. Prin urmare, Curtea a considerat
că reclamantul a contribuit în mare măsură la crearea unei situații, în care în mod
rezonabil, a putut prevedea consecințele comportamentului său – examinarea cauzei
în lipsa sa.
În ipoteza în care o persoană a avut cunoștință despre desfășurarea judecății și
cu toate acestea nu s-a prezentat în fața instanțelor, este vorba despre o conduită
procesuală culpabilă a persoanei. Posibilitatea soluționării cauzei în lipsa
inculpatului este recunoscută și prin Rezoluția nr.75 (11) a Consiliului Europei
privind criteriile ce trebuie respectate în cazul în care o persoană este judecată în
lipsă.
9
Astfel, în criteriul nr. 9 se statuează că persoana condamnată în lipsă ar trebui
să aibă dreptul de a judeca din nou dacă dovedește faptul că absența sa de la
judecata inițială este datorită unor cauze independente de voința sa și că nu a avut
posibilitatea de a înștiința instanța.
Raportând cele menționate la cazul supus examinării, Colegiul remarcă faptul
că, inculpatul Munteanu L. avea cunoștință de derularea procesului penal care îl
privea, mai mult ca atât că, în instanța de apel se examina apelul avocatului acestuia,
inculpatul Munteanu L. fiind citat legal, nu s-a prezentat în instanța de apel, astfel a
putut prevedea consecințele comportamentului său – examinarea cauzei în lipsa sa.
Mai mult ca atât, inculpatul a fost reprezentat în instanța de apel de către avocatul
Guțan M., care a prestat asistență juridică pe cât de posibil eficientă, pentru atingerea
scopului propus de inculpat și anume admiterea apelului, cu aplicarea prevederilor
art. 90 Cod penal și respingerea apelului declarat în numele părții vătămate.
Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, în speța dată nu s-a comis eroarea de
drept prevăzută în art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală.
Totodată, analizând temeiurile invocate pentru recursuri și prevăzute de art.
427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, în raport cu circumstanțele și
materialele cauzei, Colegiul consideră, că în prezenta speța nici unul din ele nu și-au
găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, iar instanța de apel și-a
motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75
Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în
privința inculpaților, stabilită conform sancțiunii art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal,
ținând cont și de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.
Așadar, Colegiul penal reține, că inculpații au fost trimiși în judecată pentru
săvârșirea unei infracțiuni contra vieții și sănătății persoanei, prevăzută de art. 152
alin. (2) lit. e) Cod penal, cauza fiind examinată în procedura judecării pe baza
probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art.
3641 Cod de procedură penală, în acest caz, trebuie luate în vedere, în egală măsură
persoana inculpatului și respectiv, reeducarea și reintegrarea sa socială, cât și
dimensiunea fenomenului infracțional și așteptările societății față de mecanismul
justiției penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între aceste aspecte.
Potrivit alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut
săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza
probelor administrate în faza urmăririi penale, solicitare care a fost admisă de către
instanță prin încheiere protocolară (f.d. 221 verso v. I), beneficiază de reducerea cu o
treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare ori
cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducere cu o pătrime a limitelor
de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.
Sancțiunea art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, prevede pedeapsă cu închisoare de
5 la 7 ani, calificându-se conform art. 16 Cod penal, ca infracțiune gravă.
Prin urmare, învederând prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,
care sânt valabile în cazul dat pentru inculpatul, Munteanu L., prin sentință a fost
recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la
închisoare pe un termen de 4 ani cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În
10
baza art. 84 alin. (4) și 87 Cod penal, prin cumul de sentințe, a fost adaugată total la
pedeapsa aplicată, partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința Judecătoriei
Ungheni din 28 ianuarie 2021 sub formă de muncă neremunerată în folosul
comunității, și a fost stabilit inculpatului Munteanu Lilian pedeapsa definitivă sub
formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 35 zile, cu executarea în penitenciar de
tip semiînchis, soluție menținută de instanța de apel în acestă parte.
Conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată de
săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele
fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile Părții
Generale a Codului penal, aplicate prin prisma prevederilor alin. (8) art. 3641 Cod de
procedură penală. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de
judecată va ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de
persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.
Raportând cele menționate la cazul supus judecării, instanța de recurs consideră
că, în mod just inculpatului Munteanu L. i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de
închisoare, cu executarea reală a acesteia, la fel fiindu-i aplicate și prevederile art. 84
alin. (4) Cod penal. Instanțele motivând corespunzător temeiurile neaplicării
pedepsei cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, pe o
perioadă de probațiune, conform art. 90 Cod penal.
Astfel, în viziunea Colegiului penal, în prezenta cauză penală, instanța de
apel just a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se clasifică în categoria
infracțiunilor grave, în contextul art. 76, 77 Cod penal, careva circumstanță atenuantă
sau agravantă, în privința inculpatului Munteanu Lilian nu a fost identificată,
inculpatul Munteanu Lilian se caracterizează satisfăcător la locul de trai (f.d. 100),
anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Ungheni din 29 mai 2017 pentru
comiterea infracțiunii prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă sub
formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 160 ore
(f.d.87-88); prin sentința Judecătoriei Ungheni din 27 decembrie 2018 pentru
comiterea infracțiunii prevăzută de art. 3201 Cod penal, la pedeapsă sub formă de 2
ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 1
an (f.d. 89); prin sentința Judecătoriei Ungheni din 28 ianuarie 2021 în baza art. 179
alin. (2) Cod penal, la 140 ore muncă neremunerată în folosul comunității, care nu a
fost executată, potrivit informației de la Biroul de Probațiune Ungheni din 05 aprilie
2021.
Reieșind din cele expuse, Colegiul penal reține că instanțele de fond întemeiat
au constatat că, pedeapsa solicitată de avocatul inculpatului Munteanu L., cu
suspendarea condiționată a executării pedepsei nu va contribui la atingerea scopului
pedepsei penale, nu va corecta și resocializa inculpatul Munteanu L., în scopul
prevenirii săvîrșirii de noi infracțiuni. De asemenea, recunoașterea vinei de către
inculpat și examinarea cauzei în baza probelor administrate în cadrul urmăririi
penale potrivit prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, nu îndreptățește fapta
11
comisă de el și deci, nu poate genera aplicarea unei pedepse neechitabile, care nu-și
va atinge scopul de corectare și reeducare a lui, pentru a nu admite pe viitor
săvârșirea unor astfel de infracțiuni.
La fel, Colegiul penal relevă, că conform art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la
stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite
cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de
judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la
concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune
suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în
hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada
de probațiune sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată dispune
neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de
probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare
exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.
Deci, o condiție prevăzută expres în alin. (1) art. 90 Cod penal constituie
concluzia instanței că nu este rațional ca făptuitorul să execute pedeapsa stabilită.
Astfel, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze că scopul pedepsei poate fi
atins chiar și fără executarea efectivă a acesteia. În formarea convingerii, instanța de
judecată ține cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv are în
vedere întreaga conduită a condamnatului înainte de săvârșirea faptei, după
săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc personalitatea
infractorului, bazându-se pe materialele cauzei administrate în cadrul cercetării
judecătorești.
În contextul dat, instanța de recurs, totuși precizează, că prin îndeplinirea
condițiilor prevăzute de lege pentru aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, nu se
creează un drept pentru condamnat, ci doar o vocație a acestuia la această măsură de
individualizare judiciară a pedepsei.
Ținând cont însă, de prevederile legale enunțate mai sus, Colegiul penal
consideră întemeiate considerentele instanțelor de fond că, în prezenta cauză, nu s-
au constatat circumstanțe ce ar justifica suspendarea condiționată a executării
pedepsei cu închisoare în privința inculpatului Munteanu L., în baza art. 90 Cod
penal, deoarece personalitatea inculpatului nu prezintă garanțiile unei conduite, ce
ar permite instanței de judecată de a da dovadă de clemență, deoarce se atestă faptul
că, comiterea infracțiunilor, pentru inculpatul Munteanu L. a devenit o deprindere,
iar aplicarea pedepsei cu suspendrea condiționată a executării acesteia, în baza art.
90 Cod penal, nu-și va produce efectul, pentru ca inculpatul să-și facă concluziile
necesare de a nu comite în continuare abateri de la prevederile legii penale.
Cu referire la un alt motiv de critică din recurs, prin care menționează, că
inculpatul a recunoscut vina în săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a
solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire
penală, se căiește sincer, este tînăr, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se
află, pe viitor a declarat cu responsabilitate că nu va mai încălca legea, regretă de cele
întîmplate, instanța de recurs consideră, că împrejurările în cauză au fost luate în
12
considerație de instanțele de fond, însă acestea nu sunt suficiente pentru a răsturna
soluția adoptată în cauză, ținând cont de personalitatea inculpatului.
În atare împrejurări, Colegiului penal consideră, că instanțele de fond au ținut
cont de toate circumstanțele cauzei și au aplicat inculpatului Munteanu L. o
pedeapsă echitabilă și conformă prevederilor legale, luând în considerație toate
criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar modalitatea de executare a
acesteia stabilită în sarcina inculpatului, a fost individualizată corect și în așa fel,
încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor
a săvârșirii unor fapte similare.
Astfel, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată în privința inculpatului
Munteanu L., de instanțele de fond, răspunde atât principiului proporționalității, cât
și scopului prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale,
corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din
partea condamnaților, cât și a altor persoane.
La fel, Colegiul penal respinge și argumentele recurenților în sensul că instanța
de apel neîntemeiat a casat sentința în latura civilă, deoarece prima instanță
întemeiat a concluzionat că partea civilă urmează a se adresa în ordine civilă pentru
a demonstra prejudiciul cauzat, deoarece nu au fost prezentate probe în acest sens.
În acest sens, instanța de recurs atestă că, instanța de apel s-a expus motivat și
asupra soluției de încasare de la inculpatul Munteanu Lilan în beneficiul părții
vătămate Mazuru Vasile suma de 5 000 lei, cu titlu de prejudiciul moral și de la
inculpatul Ciobanu Gheorghii în beneficiul părții vătămate Mazuru Vasile suma de 5
000 lei, cu titlu de prejudiciul moral.
În acest sens, instanța de apel întemeiat a reținut că, prima instanța eronat și
neproporțional cu faptele comise, a dispus încasarea în mod solidar de la inculpați în
beneficiul părții vătămate doar a sumei de 5000 lei, or, prin infracțiunea săvîrșită,
inculpații Munteanu Lilian și Ciobanu Gherghii i-au cauzat părții vătămate Mazuru
Vasile, conform raportul de expertiză medico- legală nr. 201912D0202 din data de
18.12.2019, prin care s-a stabilit la cet. Mazuru Vasile, leziuni corporale sub formă de:
trauma cranio-cerebrală cu tumefiere și hematom la nivelul ochilor, două plăgi - la
nivelul nasului și ochiului stâng, fractura oaselor nazale, comoție cerebrală, fracturi
ale coastelor VI, VII și VIII pe stânga, care, se califică ca vătămare corporală medie cu
dereglarea sănătății de lungă durată. (f.d. 31-32).
Opozant celor invocate de către recurent, Colegiul penal subsidiar notează, că în
temeiul art. 2037 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură
penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către
instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate
persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de
măsura în care compensarea poate aduce satisfacere persoanei vătămate. Ținând cont
de aceste împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori
pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei. Astfel, instanța de recurs
menționează că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daunele
materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată
prin evaluare.
13
În susținerea celor enunțate, instanța de recurs menționează și jurisprudența
CtEDO, cauza Ernst c. Belgiei (15 iulie 2003), unde Curtea a statuat, în principiu, că
„atunci când victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal, aceasta
semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri, chiar dacă ea nu a cerut, în mod expres,
repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calității de parte civilă în procesul penal, ea
are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului infracțiunii, ci și repararea pecuniară
a prejudiciului pe care l-a suferit”.
În urma celor expuse, Colegiul penal reține că instanța de apel întemeiat a
considerat că în calitate de prejudiciul moral, urmează a fi încasată suma de 5000 lei
din contul inculpatului Munteanu Lilian și suma de 5 000 din contul inculpatului
Ciobanu Gheorghii în beneficiul părții vătămate Mazuru Vasile, or, mărimea
prejudiciului dat este suficientă pentru a acoperi suferințele morale cauzate părții
vătămate, ținând cont în acest sens de semnificația valorilor sociale lezate și
prejudiciul cauzat. Totodată, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, s-a ținut
cont atât de gravitatea suferințelor pricinuite, dar și de starea materială a inculpaților.
Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-au comis erorile
de drept prevăzute în pct. 5), 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci,
nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, din care
considerente se dispune inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către
avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Ciobanu Gheorghii și de către
avocatul Guțan Marcel în numele inculpatului Munteanu Lilian, ca fiind vădit
neîntemeiate.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Mîrzîncu
Aurelia în numele inculpatului Ciobanu Gheorghii și de către avocatul Guțan Marcel
în numele inculpatului Munteanu Lilian, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2022, în cauza penală privindu-i pe Munteanu
Lilian Xxxxx și Ciobanu Gheorghii Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la data de 08 decembrie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecător Cobzac Elena
Judecător Plămădeală Ghenadie
14