1ra-2204/2021 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217-1 alin. 4 lit. d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 şi 12 CPP
1ra-2204/2021 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-2204/2021
1-19080193-01-1ra-09122021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
22 februarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Plămădeală
Ghenadie,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08
septembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe
Manole Mihail Xxxxx, născut la xxxxx,
originar și domiciliat în Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 13.03.2019 - 26.02.2021;
Instanța de apel : 22.03.2021 - 08.09.2021;
Instanța de recurs ordinar: 09.12.2021 - 22.02.2022.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 26 februarie 2021,
Manole Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.
217 alin. (2) Cod penal și a fost liberat de pedeapsă penală în legătură cu intervenirea
prescripției atragerii la răspundere penală, prevăzut de art.60 alin. (1) lit. a) Cod
penal.
S-a încasat din contul inculpatului suma de 1680 (una mie șase sute optzeci) lei
în folosul statului cu titlu de cheltuieli de judecată pentru efectuarea expertizei
judiciare nr.34/12/1-R-47 din 05.02.2019.
Pentru a se pronunța instanța de fond a reținut că, potrivit ordonanței de punere
sub învinuire și a rechizitoriului, Manole Mihail se învinuiește în faptul că urmărind
scopul înstrăinării ilegale a drogurilor, din interes material, în scopul obținerii
profitului bănesc, conștientizând caracterul prejudiciabil al faptelor sale, dorind în
mod conștient survenirea lor, neavând autorizația corespunzătoare, a organizat
procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație
pe teritoriul Republicii Moldova a drogurilor în proporții deosebit de mari.
Astfel, potrivit învinuirii lui Manole Mihail, i se impută că în circumstanțe
nestabilite de organul de urmărire penală a intrat ilegal în posesia drogurilor, pe care
1
le-a păstrat asupra sa în scopul înstrăinării terțelor persoane, iar la 17 decembrie
2018, aproximativ la ora 15:20, în timp ce se afla la intersecția străzilor Nicolae
Milescu Spătaru și Vadul lui Vodă, mun. Chișinău, continuându-și acțiunile sale
ilegale, actionând cu aceeași intenție, urmărind realizarea acelorași scopuri, i-a
înstrăinat ilegal persoanei în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, contra
sumei de 200 lei un pachețel din polietilenă de tip „zip-lock”, învelit cu o bandă
adezivă de culoare verde în care se afla substanța cu aspect de praf și bulgări de
culoare albă care potrivit raportului de expertiză judiciară 34/12-1-R-52 din 05
februarie 2019 conține substanța stupefiantă PVP, cu masa de 0,92 g.
Ca urmare, a documentării activității infracționale, tot la 17 decembrie 2018,
aproximativ la ora 15:45, în urma efectuării percheziției în automobilul de model
„Xxxxx cu n/î Xxxx”, care era parcat la intersecția străzilor Nicolae Milescu
Spătarul și Vadul lui Vodă, mun. Chișinău și se afla în posesia lui Manole Mihail au
fost depistate și ridicate: un cântar electronic de mici dimensiuni, un pachet din
polimer în care se afla o masă vegetală cu aspect de inflorescențe, un pachet din
polietilenă de tip „zip-lock” și un pachețel improvizat dintr-o bancnotă cu nominalul
de 10 lei MDL în care se afla substanță cu aspect de praf și bulgari de culoare albă.
Potrivit raportului de expertiza judiciară nr. 34/12/-1-R-47 din 05 februarie 2019
în pachetul de tip „zip-lock” și altul improvizat dintr-o bancnotă cu valoarea
nominală de 10 lei MDL depistate și ridicate în cadrul efectuării percheziției în
automobilul cet. Manole Mihail s-a depistat PVP care se atribuie la categoria
substanțelor stupefiante cu masa de 0,95 g, masa vegetală de culoare verde cu aspect
de inflorescențe depistată și ridicată în aceleași circumstanțe reprezintă marihuana,
care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, cu masa de 78,41 g.
În corespundere cu pct. 148 din Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006,
„Cu privire la Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel
de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, substanță
stupefiantă cu masa (0,92 g+0,95 g) 1,87 g, constituie proporții deosebit de mari.
Împotriva sentinței a declarat apel, procurorul în Procuratura mun.Chișinău,
Oficiul reprezentare a învinuirii în instanța de judecată, Gonța Oleg, prin care a
solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 26.02.2021,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru
prima instanță, prin care Manole Mihail să fie recunoscut vinovat în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal cu stabilirea pedepsei în
mărime de 7 ani închisoare cu privare de dreptul de a ocupa funcții în domeniul
circulației drogurilor pe un termen de 5 ani, precum și să fie dispusă încasarea de la
inculpat a cheltuielilor judiciare în contul bugetului de stat, și anume a sumei de
1680 lei.
În motivarea apelului, a menționat referitor la calificarea infracțiunii de instanța
de judecată, au fost apreciate greșit circumstanțele cauzei.
2
A considerat că, instanța de judecată a interpretat eronat legea penală și a aplicat-
o în mod greșit.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie
2021, a fost admis apelul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul
reprezentare a învinuirii în instanța de judecată, Gonța Oleg, casată total, din alte
motive, inclusiv din oficiu potrivit art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, sentința
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 26.02.2021 și a fost pronunțată o nouă
hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:
Manole Mihail a fost recunoscut vinovat în baza art.217 alin.(2) Cod penal și s-
a liberat de pedeapsa penală, din motivul expirării termenului de prescripție privind
tragerea la răspundere penală.
S-a încasat de la inculpatul Manole Mihail în contul statului 1680 lei cu titlu de
cheltuieli de judecată pentru efectuarea expertizei judiciare din 05.02.2019.
Corpurile delicte: un pachet de tip „zip-lock” un pachet improvizat dintr-o
bancnotă cu valoarea nominală de 10 lei, depistate și ridicate în cadrul efectuării
percheziției în automobilul cet. Manole Mihail, care conține substanța stupefiantă
PVP, cu masa de 0,95 g, și un pachet din polimer cu masa vegetală de culoare verde
cu aspect de inflorescențe, care reprezintă marihuană, cu masa uscată de 78,41 g,
transmise spre păstrare la IP Botanica potrivit chitanței nr. 305 din 26.02.2019 a fost
dispusă nimicirea acestora.
Corpurile delicte: un telefon mobil de model „Samsung”, cu nr. de IMEI Xxxxx,
o husă din plastic de culoare neagră, o cartelă SIM „Orange”, o cartelă SIM
„Moldcell” și un card de memorie Micro-SD 2GB, un cântar electronic la scara mică,
transmise spre păstrare la IP Botanica potrivit chitanței nr. 305 din 26.02.2019 a fost
dispusă restituirea proprietarului Manole Mihail.
4.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a considerat, că la pronunțarea
sentinței, instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art.101 alin.(1), art.384
alin.(1), art. 385 alin.(3) Cod de procedură penală, or aceste prevederi legale impun
în sarcina instanței de judecată, ca la adoptarea sentinței, să fie soluționate
următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de
săvârșirea căreia este învinuit inculpatul; 2) dacă această faptă a fost săvârșită de
inculpat; 3) dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală
este prevăzută ea; 4) dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.
Sub aspectul acestei norme, instanța de apel a reiterat la caz că actul judecătoresc
la caz urmează a fi reexaminat cu privire la fapta de circulație ilegală a drogurilor,
etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de înstrăinare, dat fiind faptul
neconstatării de către instanța de fond a stării de fapt a infracțiunii prevăzute de
art.217 alin.(2) Cod penal de către inculpatul Manole Mihail, or, instanța de fond nu
a constatat fapta prejudiciabilă pentru care l-a recunoscut vinovat pe Manole Mihail.
Instanța de apel a reținut că potrivit ordonanței de punere sub învinuire și a
rechizitoriului, Manole Mihail se învinuiește în faptul că urmărind scopul înstrăinării
3
ilegale a drogurilor, din interes material, în scopul obținerii profitului bănesc,
conștientizând caracterul prejudiciabil al faptelor sale, dorind în mod conștient
survenirea lor, neavând autorizația corespunzătoare, a organizat procurarea,
păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul
Republicii Moldova a drogurilor în proporții deosebit de mari.
Astfel, potrivit învinuirii lui Manole Mihail, i se impută că în circumstanțe
nestabilite de organul de urmărire penală a intrat ilegal în posesia drogurilor, pe care
le-a păstrat asupra sa în scopul înstrăinării terțelor persoane, iar la 17 decembrie
2018, aproximativ la ora 15:20, în timp ce se afla la intersecția străzilor Nicolae
Milescu Spătaru și Vadul lui Vodă, mun. Chișinău, continuându-și acțiunile sale
ilegale, actionând cu aceeași intenție, urmărind realizarea acelorași scopuri, i-a
înstrăinat ilegal persoanei în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, contra
sumei de 200 de lei un pachețel din polietilenî de tip „zip-lock”, învelit cu o bandă
adezivă de culoare verde în care se afla substanța cu aspect de praf și bulgări de
culoare albă care potrivit raportului de expertiză judiciară 34/12-1-R-52 din 05
februarie 2019 conține substanța stupefiantă PVP, cu masa de 0,92 g.
Ca urmare, a documentării activității infracționale, tot la 17 decembrie 2018,
aproximativ la ora 15:45, în urma efectuării percheziției în automobilul de model
„Xxxxx cu n/î XXXXX”, care era parcat la intersecția străzilor Nicolae Milescu
Spătarul și Vadul lui Vodă, mun. Chișinău și se afla în posesia lui Manole Mihail au
fost depistate și ridicate: un cântar electronic de mici dimensiuni, un pachet din
polimer în care se afla o masă vegetală cu aspect de inflorescențe, un pachet din
polietilena de tip „zip-lock” și un pachețel improvizat dintr-o bancnotă cu nominalul
de 10 lei MDL în care se afla substanță cu aspect de praf și bulgari de culoare albă.
Potrivit raportului de expertiza judiciară nr. 34/12/-1-R-47 din 05 februarie 2019
în pachetul de tip „zip-lock” și altul improvizat dintr-o bancnotă cu valoarea
nominală de 10 lei MDL depistate și ridicate în cadrul efectuării percheziției în
automobilul cet. Manole Mihail s-a depistat PVP care se atribuie la categoria
substanțelor stupefiante cu masa de 0,95 g, masa vegetală de culoare verde cu aspect
de inflorescențe depistată și ridicată în aceleași circumstanțe reprezintă marihuana,
care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, cu masa de 78,41 g.
În corespundere cu pct. 148 din Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006,
„Cu privire la Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel
de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, substanță
stupefiantă cu masa (0,92 g+0,95 g) 1,87 g, constituie proporții deosebit de mari.
Analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, și în urma
rejudecării cauzei instanța de apel a constatat următoarea stare de fapt: Manole
Mihail, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut și păstrat
asupra sa, un pachet din polimer în care se afla o masă vegetală cu aspect de
inflorescențe, un pachet din polietilenă de tip „zip-lock” și un pachețel improvizat
4
dintr-o bancnotă cu nominalul de 10 lei MD, în care se afla substanță cu aspect de
praf și bulgari de culoare albă.
Potrivit raportului de expertiza judiciară nr. 34/12/-1-R-47 din 05 februarie 2019,
în pachetul de tip „zip-lock” și altul improvizat dintr-o bancnotă cu valoarea
nominală de 10 lei MDL depistate și ridicate în cadrul efectuării percheziției în
automobilul cet. Manole Mihail s-a depistat PVP, care se atribuie la categoria
substanțelor stupefiante cu masa totală de 0,95 g, și o masă vegetală de culoare verde
cu aspect de inflorescențe depistată și ridicată în aceleași circumstanțe reprezintă
marihuana, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, cu masa de 78,41
g, care a fost ridicată la data de 17 decembrie 2018 aproximativ la ora 15:20, în urma
efectuării percheziției în automobilul de model „Xxxxx cu n/î XXXXX”, care era
parcat la intersecția străzilor Nicolae Milescu Spătarul și Vadul lui Vodă, mun.
Chișinău.
Astfel, masa de 0,95 gr. de substanță PVP, în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor
narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic
ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari.
Totodată, masa vegetală de culoare verde cu aspect de inflorescențe, depistată și
ridicată în aceleași circumstanțe, reprezintă marihuană, care se atribuie la categoria
substanțelor stupefiante, cantitatea substanței stupefiante (marihuana), constituie 78,
41 grame, care constituie cantități mari.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Manole Mihail a comis infracțiunea
prevăzută de art.217 alin.(2) Cod penal, individualizată prin „circulația ilegală a
drogurilor, etnobotanicilor sau analogii ale acestora, fără scop de înstrăinare,
adică păstrarea și transportarea drogurilor fără scop de înstrăinare, săvârșită în
proporții mari”.
Examinând probatoriul administrat, instanța de apel a considerat dovedită pe
deplin și în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Manole Mihail pe art. 217
alin. (2) Cod penal prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile
și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile martorului Țurcanu
Dorian; martorului Panciuc Vasilii; cât și:
- procesul-verbal de ridicare, acțiune procesuală în cadrul căreia la 19
decembrie 2018 de la procurorul în Procuratura municipiului Chișinău Vitalie
Galeru au fost ridicate: copia ordonanței privind efectuarea percheziției din 17
decembrie 2018, pe 1 filă, copia încheierii privind legalizarea percheziției corporale
a cet. Panciuc Vasilii, pe 1 filă, copia procesului-verbal de efectuare a percheziției
corporale a cet. Panciuc Vasilii, pe 1 filă, copia raportului de expertiză judiciară nr.
34/12/-1- R-52 din 05 februarie 2019, pe 4 file, copia ordonanței de punere sub
învinuire a lui Panciuc Vasilii, pe 2 file, copia procesului-verbal de audiere a
învinuitului Panciuc Vasilii, din 19 februarie 2019, pe 1 filă, copia ordonanței de
ridicare din 19 februarie 2019, pe 1 filă, copia procesului-verbal de ridicare din 19
5
februarie 2019, pe 1 filă, copia documentului fiscal nr. 15914, pe 1 filă, copia
ordonanței de anexare a documentelor la materialele cauzei penale din 19 februarie
2019, pe 1 filă;
- procesul-verbal de ridicare, acțiune procesuală efectuată la 18 decembrie
2018, în cadrul căreia de la procurorul în Procuratura municipiului Chișinău Liliana
Rusnac au fost ridicate: ordonanța privind efectuarea percheziției în automobilul de
model ,,Xxxxx” cu n/î XXXXX care apartine cet. Manole Mihail, din 17 decembrie
2018, pe o filă, demersul privind autorizarea percheziției din 18 decembrie 2018, pe
o filă, încheiere emisă de Judecătoria Chișinău sediul Central din 18 decembrie 2018,
pe 2 file, procesul-verbal de percheziție din 17 decembrie 2018, pe 2 file;
- procesul-verbal de percheziție, acțiune procesuală efectuată la 17 decembrie
2018 în cadrul căreia din automobilul de model Xxxxx cu n/î XXXXX care aparține
cet. Manole Mihail, au fost depistate și ridicate: un pachet din polimer incolor, de
tip „zip-lock” în care se afla o substanță cu aspect de praf și bulgări de culoare albă,
un pachet improvizat dintr-o bancnotă cu valoarea nominală de 10 lei, în care se afla
o substanță cu aspect de praf și bulgari de culoare albă, un cântar electronic la scară
mică, un pachet din polimer în care se afla masa vegetală de culoare verde cu aspect
inflorescent, un telefon mobil de model „Samsung” cu nr. de IME1 xxxxx, un telefon
mobil de model „Samsung”, cu nr. de IMEI Xxxxx / xxxxx;
- raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-47 din 05 februarie 2019 potrivit
căruia în substanțele prezentate la examinare într-un pachet de tip „zip-lock” și altul
dintr-o bancnotă cu valoarea nominală de 10 lei, depistate și ridicate în cadrul
efectuării percheziției în automobilul cet. Manole Mihail, s-a depistat PVP, care se
atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante -
PVP, constituie în total 0,95 g. Pe suprafața balanței electronice, depistate și ridicate
în aceleași circumstanțe, s-au depistat urme de PVP, care se atribuie la categoria
substanțelor stupefiante. Masa vegetală de culoare verde cu aspect de inflorescențe,
depistată și ridicată în aceleași circumstanțe, reprezintă marihuana, care se atribuie
la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marihuana),
constituie 78,41 g (masa uscată);
- procesul-verbal de examinare a obiectului, acțiune procesuală efectuată la 26
februarie 2019, în cadrul căreia a fost examinat un plic din hârtie de culoare galbenă
cu dimensiunile 32 cm x 23 cm. În partea de sus a plicului este prezentă eticheta cu
sigiliul expertului pe care este aplicată inscripția 34/12/1-R-47 din 05.02.2019 și
sigilat cu parafa „Expert judiciar 029”. În partea din față sunt amplasate inscripțiile
cu acțiunea de urmărire penală, obiectele ridicate și semnăturile participanților. La
momentul examinării careva deteriorări nu sunt prezente. Conținutul plicului a fost
examinat în cadrul raportului de expertiză 34/12/1-R-47 din 05.02.2019;
- procesul-verbal de examinare a obiectului, acțiune procesuală efectuată la 26
februarie 2019, în cadrul căreia a fost examinat un telefon mobil de model
„Samsung”, ridicat în cadrul percheziției la 17 decembrie 2018 din automobilul de
6
model „Xxxxx” cu n/î XXXXX care apartine cet. Manole Mihail. În rezultatul
examinării s-a stabilit că telefonul se află într-o husă din plastic de culoare neagră.
Pe ecran careva deteriorări nu au fost identificate, pe părțile laterale sunt prezente
semne de uzură sub formă de zgârieturi. Telefonul are numărul de IMEI Xxxxx, în
el sunt activate o cartelă sim. „Orange”, o cartelă „Moldcell” și un card de memorie
Micro-SD 2GB;
- un pachet de tip „zip-lock”, un pachet improvizat dintr-o bancnotă cu valoarea
nominală de 10 lei, depistate și ridicate în cadrul efectuării percheziției în
automobilul cet. Manole Mihail, care conține substanța stupefiantă PVP, cu masa de
0,95 g, chitanța nr. 305 din 26.02.2019;
- un pachet din polimer cu masa vegetală de culoare verde cu aspect de
inflorescențe, care reprezintă marijuana, cu masa uscată de 78,41 g, un cântar
electronic la scara mică;
- un telefon mobil de model „Samsung”, cu nr. de IMEI Xxxxx, o husă din
plastic de culoare neagră, o cartela SIM „Orange”, o cartela SIM „Moldcell” și un
card de memorie Micro-SD 2GB;
- copia ordonanței privind efectuarea percheziției din 17 decembrie 2018, pe 1
filă;
- copia încheierii privind legalizarea percheziției corporale a cet. Panciuc
Vasilii, pe 1 filă, copia procesului-verbal de efectuare a perchezitiei corporale a cet.
Panciuc Vasilii, pe 1 filă, prin care se confirmă depistarea și ridicarea de la Panciuc
Vasilii a drogurilor de tip PVP în cantitate de 0,92 grame;
- copia raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/-1-R-52 din 05 februarie
2019, pe 4 file, prin care se confirmă faptul deținerii de către Panciuc Vasilii a
drogurilor de tip PVP în cantitate de 0,92 grame;
- copia ordonanței de punere sub învinuire a lui Panciuc Vasilii, pe 2 file;
- copia procesului-verbal de audiere a învinuitului Panciuc Vasilii, din 19
februarie 2019, pe 1 filă;
- copia ordonanței de ridicare din 19 februarie 2019, pe 1 filă;
- copia procesului-verbal de ridicare din 19 februarie 2019, pe 1 filă;
- copia documentului fiscal nr. 15914, pe 1 filă, copia 7 ordonanței de anexare
a documentelor la materialele cauzei penale din 19 februarie 2019, pe 1 filă.
Astfel, instanța de apel, audiind participanții la proces, verificând prin prisma
art. 101 Cod de procedură penală probele administrate la etapa de urmărire penală,
cercetare judecătorească în prima instanță și verificate în instanța de apel, a constatat
că fapta reținută în sarcina inculpatului Manole Mihail, se încadrează în baza de
art.217 alin.(2) Cod penal, individualizată prin „procurarea, păstrarea,
transportarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare”.
Instanța de apel a conchis că, întreaga sistemă de probe examinate mai sus și
apreciată de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură
7
penală, coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul că, inculpatul
Manole Mihail a comis faptele prevăzute de art. 217 alin.(2) Cod penal.
Instanța de apel a reiterat că la caz, în acțiunile inculpatului Manole Mihail, este
prezenta latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la alin.(2) art.217 Cod penal, în
situația în care în speță s-a confirmat existența obiectului material care constă din
substanțele stupefiante depistate și ridicate nemijlocit de la inculpatul Manole
Mihail. Anume, cantitatea substanței stupefiante - PVP, care constituie în total 0,95
g și care conform hotărârii Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006 ,,Cu privire la lista
substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe
depistate în trafic ilicit, precum și cantitțile acestora”, constituie proporții mari. Pe
suprafața balanței electronice, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, s-au
depistat urme de PVP, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante.
Totodată, masa vegetală de culoare verde cu aspect de inflorescențe, depistată și
ridicată în aceleași circumstanțe, reprezintă marihuana, care se atribuie la categoria
substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marihuana), constituie
78,41 g (masa uscată), care care conform hotărârii Guvernului RM nr. 79 din
23.01.2006 ,,Cu privire la lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care
conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitțile acestora”,
constituie proporții mari.
În asemenea circumstanțe, instanța de apel a constatat cu certitudine că,
inculpatul Manole Mihail a săvârșit circulația ilegală a drogurilor săvârșite în
proporții mari și fără scop de înstrăinare.
Studiind materialele prezentei cauze penale nu au fost stabilite careva probe care
să ateste înstrăinarea substanțelor narcotice, ori deținerea acestora în scop de
înstrăinare, or acțiunile inculpatului Manole Mihail, s-au manifestat exclusiv prin
punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare, prin
procurarea, transportarea și păstrarea, fără scop de înstrăinare.
Instanța de judecată a reținut că de fapt, organul de urmărire penală nu a
prezentat probe care ar demonstra scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice, puse
ilicit în circuit, de către inculpat.
Totodată instanța de apel a scos în evidență declarațiile martorului Panciuc
Vasilii, potrivit cărora substanța găsită la acesta, reprezintă o parte din masa totală a
substanței PVP care a fost procurată pentru consum propriu, de către el și Manole
Mihail și împărțită conform aportului bănesc adus de către inculpatul Manole Mihail
și Panciuc Vasilii în parte.
Careva probe că această substanță ridicată de la Panciuc Vasilii a fost procurată
de la inculpatul Manole Mihail, de către acuzatorul de stat nu au fost prezentate,
pentru a confirma învinuirea adusă, dimpotrivă este combătută prin declarațiile
martorului Panciuc Vasilii.
Analizând acțiunile procesuale și anume procesul-verbal de percheziție în
automobilul cet. Manole Mihail, s-a constatat de fapt nemijlocit păstrarea și
8
transportarea substanțelor narcotice în proporții mari. Sub acest aspect, instanța de
judecată determină de fapt, o constatare incorectă a organului de urmărire penală,
manifestată prin incriminarea existenței scopului de înstrăinare a substanțelor
narcotice, în contextul în care, nu au fost prezentate probe în acest sens.
Or, circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor
acestora, constituie o activitate infracțională foarte lucrativă și cei implicați în ea
acționând în conformitate cu legile economiei de piață, având drept scop imediat
alimentarea centrelor de consum și ca finalitate - obținerea unor beneficii.
La caz, organul de urmărire penală nu a constatat existența scopului de obținere
a careva beneficii de către inculpat, de pe urma pretinsei activități de comercializare
a substanțelor narcotice, or, probatoriul administrat demonstrează implicarea
inculpatului Manole Mihail, în activitatea de procurare, păstrare și transportare a
substanțelor narcotice, însă nefiind delimitat prin careva probe ce confirmă că
substanțele narcotice ar fi fost comercializate cărorva persoane.
Mai mult ca atât, s-a reținut și faptul că în vederea constatării nemijlocit a
primirii de remunerații, urmare a pretinsei comercializări a substanțelor narcotice,
organul de urmărire penală, avea obligația de a identifica și constata prezența
surselor financiare, ale căror proveniență, s-a fi constatat anume din comercializarea
drogurilor.
În cazul de față instanța de judecată nu a identificat și nu a fost stabilit care
anume probă arată asupra întregirii scopului de înstrăinare a substanțelor narcotice,
nefiind audiat nici un martor în acest sens, lipsind și careva probe materiale în acest
sens, cum ar fi achiziția de control sau alte acțiuni prevăzute de legislația procesual-
penală. Ceea ce ține de acțiunile procesuale, nemijlocit măsurile special de
investigație organului de urmărire penală, sunt doar de natură de a menționa și proba
punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare, prin
păstrarea, săvârșită în proporții mari, și fără scop de înstrăinare.
Dimpotrivă s-a stabilit că inculpatul împreună cu Panciu Vasilii au cumulat
mijloacele bănești, pe care le-au transferat pe un cont prin intermediul aplicației
Telegram, cu folosirea telefonului mobil a lui Panciuc Vasilii, ambii s-au deplasat la
fața locului unde au intrat în posesia substanței narcotice de tip PVP, pe care au
împărțit-o fizic prin fragmentarea acesteia proporțional aportului bănesc adus de
fiecare și au însușit-o fiecare de sinestătător.
Astfel, din cele menționate mai sus s-a desprins că inculpatul Manole M. nu a
avut de obținut careva foloase din faptul că Panciuc Vasilii a obținut drogurile de tip
PVP, or ultimul le-a procurat de la persoane necunoscute prin intermediul aplicației
Telegram de pe telefonul acestuia, achitând mijloace financiare nu ale inculpatului
Manole M., dar mijloace proprii.
Cât privește faptul depistării și ridicării de la inculpatul Manole M. a cântarului
de mic gramaj, pe care au fost depistate urme de droguri, cât și a altei substanțe
narcotice decât PVP în cantitate de 0,95 grame, anume marihuană în cantitate de 78,
9
41 grame, instanța de apel le-a apreciat drept circumstanțe care ar confirma faptul
că inculpatul putea să dețină aceste droguri depistate la el în scop de înstrăinare, însă
totodată aceste probe sunt apreciate drept insuficiente pentru a confirma faptul
circulației ilegale de droguri de către Manole M. în scop de înstrăinare, or dubiile că
ultimul ar avea acest scop, prevalează substanțial convingerea instanței în acest sens,
astfel încât condamnarea inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal
imputat conform actului de învinuire, în baza probatoriului acumulat, nu este
posibilă urmare a imposibilității înlăturării dubiilor care ar combate versiunea
apărării despre lipsa scopului înstrăinării drogurilor.
La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a reținut că sancțiunea
art.217 alin.(2) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la
400 la 700 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității
de până la 150 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an, iar persoana juridică se
pedepsește cu amendă în mărime de la 5000 la 7000 unități convenționale cu
privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei
juridice.
În conformitate cu art.76, 77 Cod penal, în calitate de circumstanță atenuantă sau
agravantă în privința inculpatului Manole Mihail, instanța de apel nu a stabilit.
În continuare, instanța de apel a reținut că, potrivit art.60 alin.(1), lit. a) Cod
penal „Persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii
infracțiunii a expirat termenul de 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare”.
Alin.(2) aceeași norme indică că „prescripția curge din ziua săvârșirii infracțiunii
și până la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată”.
La fel, s-a reținut că în temeiul rigorilor art.16 alin.(2) Cod penal, „Infracțiuni
ușoare se consideră faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă
maximă pedeapsa închisorii pe un termen de până la 2 ani inclusiv”.
Raportând normele de drept la circumstanțele de fapt a cauzei, instanța de apel
a reținut că Manole Mihail urmează a fi recunoscut vinovat în baza art.217 alin.(2)
Cod penal, cu liberarea de pedeapsa penală în conformitate cu art. 389 alin. (4) pct.
3) Cod de procedură penală, în legătură cu intervenirea prescripției atragerii la
răspundere penală, or, infracțiunea comisă de inculpat - art.217 alin.(2) Cod penal,
face parte din categoria infracțiunilor ușoare, iar din momentul comiterii faptei -
17.12.2018, până la adoptarea deciziei instanței de apel, a expirat mai mult de 2 ani,
prin urmare, instanța de apel a considerat că în privința inculpatului Manole Mihail,
sunt aplicabile prevederile art.60 alin. (1), lit. a) Cod penal, în coroborare cu
prevederile art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală.
Referitor la cheltuielile de judecată legate de perfectarea raportului de expertiză
nr. 34/12/1-R-47 din 05.02.2019, în sumă de 1680 lei, instanța de apel a considerat
că încasarea sumei date din contul inculpatului Manole Mihail, este una justificată
și întemeiată, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în
vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției
10
inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. Obligația pozitivă a statului, în
sensul art.6 par.2 a CEDO, prin intermediul organelor de urmărire penală și
procuraturii de a demonstra în sensul art.art.24, 56 Cod de procedură penală,
vinovăția persoanei, fiindu-le atribuită în sensul art.96-97 Cod de procedură penală
sarcina probațiunii, persoana acuzată de un delict beneficiind de „prezumția
nevinovăției”, stipulată la art.8 Cod de procedură penală, fiind liberată de obligația
de a-și demonstra nevinovăția.
Împotriva deciziei instanței de apel declară recurs ordinar procurorul Țurcanu
Svetlana, prin care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10),
12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei atacate, cu remiterea cauzei
spre o nouă rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată.
În motivarea cererii de recurs recurentul indică următoarele motive :
- temei pentru declararea recursului ordinar, constituie prevederile art.427
alin.(l) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură penală, deoarece decizia atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea individualizării pedepsei
stabilite inculpatului, astfel încât s-a aplicat pedeapsa individualizată contrar
prevederilor legale, fapt ce denotă că soluția adoptată este una vădit neîntemeiată,
deoarece instanța de apel a admis erori la individualizarea pedepsei, iar faptei
săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;
- analizând decizia instanței de apel, acuzarea constată greșită decizia instanței
cu privire la recalificarea acțiunilor lui Manole Mihail de la art. 2171 alin. (4) lit. d)
Cod penal la infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, or se constată că
instanța de apel în mod eronat a constatat scopul urmărit de către inculpat la
săvârșirea infracțiunii incriminate;
- acuzarea consideră că, instanța de apel, a dat o apreciere greșită probelor, în
derogare de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală, interpretând eronat
dreptul material, soluție care nu coroborează cu celelalte probe administrate pe caz,
și deci decizia instanței de apel din 08.09.2021 este contestată în partea recalificării
acțiunilor lui Manole Mihail de la art.2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la art.217 alin.
(2) Cod penal;
- instanța de apel, nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor ce dovedesc
vinovăția cet. Manole M. în mod greșit a respins probele administrate de către
acuzarea de stat, fără a fi constatate încălcarea normelor procesuale invocate, a
apreciat în mod superficial aceste probe, fără a fi evidențiate acele derogări evidente
invocate;
- acuzarea consideră că instanța de apel nu au ținut cont de probele anexate la
dosar și fără a constata modul în care a acționat inculpatul, scopul urmărit de acesta
și însăși schema infracțională, în mod greșit a exclus acel calificativ de săvârșire a
infracțiunii în scop de „înstrăinare”;
- acuzarea atestă că instanța de apel în mod greșit a apreciat declarațiile
inculpatului depuse la diferite etape ale procesului penal, or acuzarea atestă acea
11
poziția ambiguă a dânsului și intenția lui de a induce în eroare instanța de judecată;
- procurorul atestă că în cadrul cercetării judecătorești a fost audiat martorul
Țurcanu Dorian, declarațiile căruia nu pot fi puse la îndoială, deoarece: martorul a
fost preîntâmpinat de răspunderea penală ce o poartă conform art. 311, 312 Cod
penal; declarațiile acestui martor coroborează cu celelalte probe administrate și
cercetate în ședința de judecată; declarațiile acestuia au fost consecvente și clare, și
cele din cadrul cercetării judecătorești sunt analogice celor date în cadrul urmăririi
penale;
- instanța de apel a constatat cu certitudine că, inculpatul Manole Mihail a
săvârșit circulația ilegală a drogurilor săvârșite în proporții mari și fără scop de
înstrăinare, devreme ce Panciuc Vasilii a declarat că de la Manole M. a procurat
substanțe stupefiante PVP, a achitat pe nr. de telefon al lui Manole M. suma de 200
de lei și Manole M. i-a dat o parte din susbstanțe PVP pentru care i-a achitat, și la
momentul reținerii de către colaboratorii de poliție la el se afla pachețelul de
susbstanțe stupefiante PVP înstrăinat de Manole M. la prețul de 200 lei. Astfel
instanța de judecată urma a conchide că Manole M. este dealerul și lui îi aparțineau
substanțele stupefiante PVP ridicate de la el (0, 95 gr.) și de la Palanciuc V. (0,92gr.)
în cantitate de 1, 87 gr, care constituie proporții deosebit de mari, fiind dovedit și
scopul de înstrăinare;
- prin urmare, acuzarea nu deduce în baza căror raționamente instanța de apel
nu a dat apreciere declarațiilor depuse de Panciuc Vasilii care a indicat de la cine și
modul de achiziționare a susbstanțelor narcotice;
- acuzarea atestă că la recalificarea acțiunilor inculpatului de la art. 2171 alin.
(4) lit. d) Cod penal la infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, instanța
de apel nu a ținut cont de componența de infracțiune supusă analizei și în mod greșit
a omis acel indice calificativ de „înstrăinare”;
- procurorul menționează că instanța de apel nu a ținut cont de cantitatea
substanțelor narcotice depistate în posesia inculpatului Manole M., or conform
raportului de expertiză chimică nr. 34/12/1-R-47 din 05.02.2019 s-a depitat PVP cu
masa de 0,95 g și potrivit raportului de expertiză chimică nr. 34/12/1-R-52 din
05.02.2019 s-a depitat PVP cu masa de 0,92 g, care în corespundere cu pct. 148 din
Hot. Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții deosebit de mari (0,92
g+0,95 gr.);
- instanța de apel nu a ținut cont de modul în care erau transportate substanțele
narcotice, or prin raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-47 din 05 februarie
2019 potrivit căruia în substanțele prezentate la examinare într-un pachet de tip „zip-
lock” și altul dintr-o bancnotă cu valoarea nominală de 10 lei, depistate și ridicate în
cadrul efectuării percheziției în automobilul cet. Manole Mihail, în cantitate de 0,95
g., ceea ce dovedește că acestea erau împachetate astfel pentru a putea fi ușor de
înstrăinat;
- este evidentă acțiunea de transportare a substanțelor narcotice, dat fiind faptul
12
că au fost depistate, potrivit procesului-verbal de percheziție, din 17 decembrie 2018
nemijlocit în automobilul de model Xxxxx cu n/î XXXXX, condus și aflat în
folosința inculpatului Manole M.;
- recurentul menționează că păstrarea substanțelor narcotice cu scop de
înstrăinare este demonstrată și prin depistarea nemijlocită în automobilul lui Manole
M. a unui cântar electronic la scara mică, un pachet din polimer în care se afla masa
vegetală de culoare verde cu aspect inflorescent ce reprezintă marihuana, în cantitate
de 78,41 g (masa uscată), în timpul percheziționării automobilului de model Xxxxx
cu n/î XXXXX condus și aflat în folosința inculpatului Manole M - necunoscând cu
certitudine momentul înstrăinării;
- totodată instanța nu a ținut cont de faptul că cantitatea impunătoare a
substanțelor narcotice depistate nicidecum nu exclude elementul calificativ scopul
de înstrăinare, astfel că o persoană nu poate să țină o așa cantitate de substanțe
narcotice pentru consum propriu;
- acuzarea este de părerea că instanța de apel în mod eronat a interpretat și
aplicat pe caz prevederile art. 75 Cod penal și la alegerea și aplicarea pedepsei
numite lui Manole M. nu a ținut cont de circumstanțele prezentei cauze penale și
consecințele survenite;
- procurorul consideră că sunt suficiente probe directe, utile și veridice, care în
ansamblu coroborează între ele și confirmă pe deplin vinovăția inculpatului Manole
Mihail de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal;
- acuzarea consideră că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate de către procuror în apel, din ce reiese că hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția iar motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărârii, ceea ce echivalează conform prevederilor art. 435 Cod de
procedură penală cu nerezolvarea fondului apelului, din care considerente decizia
urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în apel.
Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul
penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din considerentele ce
urmează a fi desfășurate în cele ce urmează.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune
rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu
poate fi corectată de către instanța de recurs.
De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
13
După cum rezultă din conținutul recursului declarat de acuzatorul de stat, acesta
se întemeiază pe temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 10), 12) Cod de
procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când pct.6)
hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția iar motivarea
soluției contrazice dispozitivul hotărârii; pct.10) s-au aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale; precum și când pct.12) faptei săvârșite i s-a dat o
încadrare juridică greșită.
Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs
și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că criticile aduse
de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar
hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată.
În acest context instanța de recurs menționează, că conform art.414 Cod de
procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia
hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor
din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar
probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere
probelor din dosar.
Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate
în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe
prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută
ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce
împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului
de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de
procedură penală.
La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a
fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau
administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns
la toate motivele invocate.
În corespundere cu art.384 alin.(3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței
de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.
Potrivit art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel
trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea
sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează, că potrivit jurisprudenței
naționale, practicii judiciare constante, sentința trebuie să corespundă atât după
formă, cât și după conținut cerințelor art.384-397 Cod de procedură penală.
Se consideră că fondul cauzei nu a fost rezolvat când în considerentele hotărârii
primei instanțe nu se arată dacă există sau nu fapta imputată, dacă inculpatul este sau
nu vinovat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală
14
este prevăzută ea, dacă există circumstanțe care atenuează ori agravează răspunderea
inculpatului, dacă trebuie ori nu admisă acțiunea civilă ș.a. Fondul cauzei se va
considera nerezolvat ori de câte ori prima instanță nu a examinat și nu s-a pronunțat
asupra chestiunilor de fond ale procesului, vizând problema vinovăției, a răspunderii
penale sau civile ori a nevinovăției lui în comiterea infracțiunii imputate.
Instanța de recurs constată, că în speță instanța de apel nu a ținut cont de
prevederile legale expuse supra și practica judiciară constantă cu privire la forma și
specificul întocmirii hotărârilor judecătorești.
Așadar, în primul rând, instanța de recurs ordinar ține să menționeze, că potrivit
rechizitoriului Manole Mihail se învinuiește de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor în scop de
înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea
drogurilor, săvârșite în scop de înstrăinare, înstrăinarea ilegală a drogurilor în
proporții deosebit de mari.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță l-a recunoscut vinovat
și condamnat pe Manole Mihail în baza art.217 alin.(2) Cod penal - circulația ilegală
a drogurilor, fără scop de înstrăinare, adică păstrarea și transportarea drogurilor
fără scop de înstrăinare, săvârșită în proporții mari, însă fără a constata fapta
prejudiciabilă contrar prevederilor art.384 alin.(3), 385 alin.(1), pct.1)-4), 394
alin.(1), pct.1), 2), 4), 5) Cod de procedură penală, conform cărora sentința instanței
de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.
La rândul său, instanța de apel admițând apelul procurorului, a casat total, din
alte motive, inclusiv din oficiu potrivit art.409 alin.(2) Cod de procedură penală,
sentința și a pronunțat o nouă hotărâre prin care Manole Mihail a fost recunoscut
vinovat în baza art.217 alin.(2) Cod penal și a fost liberat de pedeapsa penală, din
motivul expirării termenului de prescripție privind tragerea la răspundere penală.
Referitor la aceste aspecte, instanța de recurs menționează că din conținutul
deciziei contestate se deduce faptul că instanța de apel a constatat vinovăția
inculpatului Manole Mihail contrar învinuirii înaintate prin rechizitoriu, în baza art.
217 alin.(2) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor, fără scop de înstrăinare,
adică păstrarea și transportarea drogurilor fără scop de înstrăinare, săvârșită în
proporții mari.
Se reține că încadrarea juridică a faptei este crucială în cadrul procesului penal,
întrucât în acord cu temeiul legal al acuzațiilor care i se aduc unei persoane, se poate
organiza o apărare eficientă fundamentată pe contestarea faptelor incriminate cu titlu
de acuzație, ceea ce constituie o condiție esențială a echității procedurii garantate de
art. 6 din Convenția Europeană. Din atare considerente, orice schimbare a încadrării
juridice, atât în sensul atenuării, cât și a agravării, urmează a fi minuțios analizată și
argumentată de instanță.
Pe de altă parte, Colegiul penal lărgit menționează că, instanțele judecătorești
atunci când constată lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale
15
infracțiunii imputate prin rechizitoriu și necesitatea recalificării faptelor în baza altei
norme penale, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor
acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se
are în vedere faptul că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la judecarea
cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului, să
verifice și să aprecieze conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală fiecare
probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar
toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și să constate dacă
acțiunile comise de inculpat se încadrează în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal,
după cum pledează procurorul, sau urmează a fi reținută altă calificare în sarcina lui
Manole Mihail, ce la caz nu se regăsește, decizia atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.
Astfel, în susținerea concluziilor sale privind recalificarea acțiunilor
inculpatului, instanța de apel, la f.d.126, vol. II, în decizie a indicat că „... organul
de urmărire penală nu a prezentat probe care ar demonstra scopul de înstrăinare a
substanțelor narcotice, puse ilicit în circuit, de către inculpatul Manole Mihail”. În
continuarea ideilor, instanța de apel, face concluzii contradictorii, constatând că „…
Colegiul penal le apreciază drept circumstanțe care ar confirma faptul că inculpatul
putea să dețină aceste droguri depistate la el în scop de înstrăinare, însă totodată
aceste probe sunt apreciate drept insuficiente pentru a confirma faptul circulației
ilegale de droguri de către Manole M. în scop de înstrăinare, or dubiile că ultimul
ar avea acest scop, prevalează substanțial convingerea instanței în acest sens, astfel
încât condamnarea inculpatului în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal imputat
conform actului de învinuire, în baza probatoriului acumulat, nu este posibilă
urmare a imposibilității înlăturării dubiilor care ar combate versiunea apărării
despre lipsa scopului înstrăinării drogurilor.”
Totodată, instanța de apel nu a dat răspuns motivat la învinuirea adusă conform
rechizitoriului și argumentele acuzatorului din apel, privind cumulul de probe ce
confirmă scopul de înstrăinare a drogurilor păstrate și transportate de către inculpat,
inclusiv și acțiunea de înstrăinare a acestora, care sunt două acțiuni distincte, luînd
în considerație și practica judiciară și teoria, care indică, că intenția de a înstrăina
substanțele menționate reprezintă dorința, planul unei persoane care declanșează
acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea
acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare, sau încheierea unei
înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul etc.
Totodată, se reține că instanța de apel la pct.11-12 din decizie a descris probele,
însă nu a efectuat o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu
expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente
probele administrate la caz. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda
declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și
legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o
16
circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele
respinse.
Colegiul penal lărgit remarcă și faptul că instanța de apel judecând cauza în
ordine de apel, nu a dat răspuns la cele mai importante argumente invocate de către
acuzare, și anume: asupra faptului depistării în automobilul lui Manole Mihail a
cântarului electronic la scara mică, un pachet din polimer în care se afla masa
vegetală de culoare verde cu aspect inflorescent ce reprezintă marihuana, în
cantitate de 78,41 g (masa uscată), în timpul percheziționării automobilului de
model Xxxxx cu n/î XXXXX condus și aflat în folosința inculpatului Manole Mihail,
precum și asupra prezenței amprentelor depistate pe cântar, probe care în cumul și
confirmă păstrarea și transportarea de către inculpat a drogurilor anume în scop de
înstrăinare.
Astfel că, referitor la calificarea faptei în baza art.217 alin. (2) Cod penal,
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor din apel referitor la „modul în
care erau transportate drogurile, or prin raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-
R-47 din 05 februarie 2019 potrivit căruia în substanțele prezentate la examinare
într-un pachet de tip „zip-lock” și altul dintr-o bancnotă cu valoarea nominala de
10 lei, depistate și ridicate în cadrul efectuării percheziției în automobilul cet.
Manole Mihail, în cantitate de 0,95 g., ceea ce dovedește că acestea erau
împachetate astfel pentru a putea fi ușor de înstrăinat”.
La fel, instanța de apel a omis să se expună asupra argumentului invocat de
procuror privind „scopul de înstrăinare a drogurilor, care este relevat prin faptul
împachetării în pachete separate, cu cantitate aproximativ proporționată, fiind
ambalate în pachete de polimer, înfășurate cu bandă adezivă, ceea ce denotă
facilitarea posibilității de înstrăinare ulterioară către alte persoane în timp redus”.
Totodată, instanța de apel a evitat să argumenteze și să aprecieze în conformitate
cu art.101 Cod de procedură penală declarațiile inculpatului Panciuc Vasilii, în
privința căruia cauza a fost disjunsă în procedură separată fiind examinată prin
prisma prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, care potrivit procesului verbal
de audiere în calitate de învinuit din 19.02.2019 (f.d.26, VI), acesta a declarat că „la
data de 17.12.2018 l-a contactat pe Manole Mihail cu care a avut o înțelegere de a
procura de la el substanțe narcotice. El i-a comunicat că este nevoie să-i transfere
pe portmoneul electronic suma de 200 lei. El a efectuat transferul pe contul indicat
de el, care reprezenta numărul lui de telefon... Mihail a ieșit și ridicat un pachețel
care era ascuns într-un loc anumit. Pachețelul era învelit în bandă adezivă.... Din
pachetul dat el urma să îi transmită doar o parte din droguri, pentru suma achitată
de Panciuc, deoarece în pachet este mai mult. El a staționat automobilul pe str. N.M.
Spătaru, mun. Chișinău, unde să împartă cantitatea de drog și să-îi transmită partea
de droguri pe care i-a achitat-o. În momentul reținerii la dânsul se afla un pachețel
care a fost ridicat în cadrul percheziției”.
17
Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că la examinarea cauzei, instanța
de apel nu a ținut seama în deplină măsură de prevederile art.26, 27, 99-101 Cod de
procedură penală, nu a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de acuzare, nu
le-a verificat minuțios, prin prisma pertinenței, concludenței, iar în ansamblul din
punct de vedere al coroborării lor, nu au apreciat fiecare probă separate, și toate în
coroborare, aduse de apelant în susținerea acuzării și nu s-au expus în mod
convingător de ce resping aceste probe.
În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de
fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță, învinuirea
adusă inculpatului și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce
au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate, or, s-a stabilit, că
adoptând soluția enunțată, instanța de apel, contrar prevederilor art.101, 414 Cod de
procedură penală, trecând prin revistă probele prezentate, selectiv, nu a dat apreciere
unor probe, care au fost puse la baza învinuirii lui Manole Mihail, ignorând să se
expună asupra altora, deci nu a examinat cauza obiectiv, sub toate aspectele și nu a
adus motive pertinente pe care s-ar întemeia soluția.
Având în vedere dezideratele expuse, Colegiul penal lărgit atestă că deși
acuzarea în cererea de apel a evidențiat anumite aspecte care nu au fost pe deplin
elucidate de către prima instanță, instanța de apel casând sentința primei instanțe, a
trecut cu vederea motivele invocate, lăsându-le fără soluționare, totodată preluând
integral argumentele formulate de către prima instanță.
În acest context, Colegiul penal lărgit notează, că modalitatea de motivare a
soluției instanțelor de fond cu privire la calificarea acțiunilor inculpatului este
neclară și contradictorie, pe când potrivit prevederilor legislației procesuale și
practicii judiciare, hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate
atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare,
pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate
cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și
motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de
casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.
Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că în prezenta speță
și-au găsit confirmare argumentele invocate în recurs, ceea ce duce la casarea
deciziei instanței de apel, cu dispunerea remiterii cauzei la rejudecare în aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi corectate
de instanța de recurs.
La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile
menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a
soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să
verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să cerceteze amănunțit aspectele
învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și, în
dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată,
18
care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, casează total decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe
Manole Mihail Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel
Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune căilor de atac.
Decizia motivată pronunțată la 22 aprilie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Plămădeală Ghenadie
19
Dosarul nr. 1ra-2204/2021
1-19080193-01-1ra-09122021
22 februarie 2022 mun. Chișinău
O P I N I E S E P A R A T Ă
în conformitate cu prevederile art. 339 alin (7), 340 alin. (3) Cod de
procedură penală (în cauza penală în privința lui Manole Mihail Xxxxx)
Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 26 februarie 2021,
Manole Mihail a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.
217 alin. (2) Cod penal și a fost liberat de pedeapsă penală din motiv că a intervenit
termenul de prescripție de tragere la răspundere penală, prevăzut de art. 60 alin. (1)
lit. a) Cod penal.
A fost dispusă încasarea din contul inculpatului Manole Mihail în beneficiul
statului, suma de 1 680 (o mie șase sute optzeci) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată
pentru efectuarea expertizei judiciare nr. 34/12/1-R-47 din 05 februarie 2019.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
08 septembrie 2021, a fost admis apelul procurorului, din alte motive, inclusiv din
oficiu potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, casată total sentința, cu
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care Manole Mihail a fost recunoscut vinovat în baza art. 217
alin. (2) Cod penal și liberat de pedeapsa penală, din motivul expirării termenului de
prescripție privind tragerea la răspundere penală.
A fost dispusă încasarea din contul inculpatului Manole Mihail în beneficiul
statului, suma de 1 680 (o mie șase sute optzeci) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată
pentru efectuarea expertizei judiciare din 05 februarie 2019.
Prin decizia Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
22 februarie 2022, a fost adoptată următoarea soluție: „Admite recursul ordinar
declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,
Țurcanu Svetlana, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 08 septembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Manole Mihail Xxxxx, cu
dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de
judecată.”.
Am semnat potrivit legii decizia, însă nu am susținut soluția adoptată și
consider, că în speță urma a fi pronunțată o decizie de respingere a recursului
declarat, deoarece decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
08 septembrie 2021, este întemeiată și legală.
Analizând materialele dosarului în raport cu motivele reflectate în recurs, am
constatat că, acestea nu constituie temei de a interveni în decizia recurată.
20
Or, recurentul invocă dezacordul cu soluția instanței de apel, criticând modul în care
această instanță a apreciat probatoriul administrat la dosar.
În acest context, subliniez că chestiunea de apreciere a probelor, nu poate fi
invocată la această etapă a procedurilor, iar motivele de reapreciere a probelor, nu
se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și
astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii
contestate. Mai mult, susțin că referitor la aprecierea probelor în cauza penală în
privința lui Manole Mihail, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 99-101,
414 Cod de procedură penală, și a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-
le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor,
iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.
Astfel, consider că instanța de apel corect a conchis că partea acuzării nu a
prezentat probe care ar demonstra scopul înstrăinării a substanțelor narcotice, puse
ilicit în circuit, de către inculpatul Manole Mihail, precum și careva probe că
substanța ridicată de la Panciuc Vasilii, a fost procurată de la inculpatul
Manole Mihail. Mai mult, evidențiez că contrar practicii judiciare, la caz, au fost
reținute declarațiile învinuitului Panciuc Vasilii, expuse în cauza penală de învinuire
în privința ultimului, care a fost examinată în procedură simplificată, în baza art.
3641 Cod de procedură penală, însă menționez că întemeierea unor concluzii despre
vinovăția inculpatului în săvârșirea unei infracțiuni, bazate pe declarațiile unor
inculpați pe alte cauze penale, preluate în calitate de depoziții a martorilor în
respectiva cauză, chiar dacă ar fi fost cercetate sau verificate în respectiva cauză
penală, afectează în mod direct principiul contradictorialității prevăzut de art. 24 Cod
de procedură penală, or, instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele
probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură, în mod nemijlocit.
În opinia mea, la examinarea cauzei, instanța de apel nu a admis erori de
drept, care ar constitui temei pentru remiterea cauzei la rejudecare.
Judecător Toma Nadejda
21