1ra-2204/2021 — Art. 217-1 alin. 4 lit. d CP

Prima instanță: 13.03.2019 - 26.02.2021;

Instanța de apel : 22.03.2021 - 08.09.2021;

Instanța de recurs ordinar: 09.12.2021 - 22.02.2022. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, ACONSTATAT : 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 26 februarie 2021, Manole Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și a fost liberat de pedeapsă penală în legătură cu intervenirea prescripției atragerii la răspundere penală, prevăzut de art.60 alin. (1) lit. a) Cod penal. S-a încasat din contul inculpatului suma de 1680 (una mie șase sute optzeci) lei în folosul statului cu titlu de cheltuieli de judecată pentru efectuarea expertizei judiciare nr.34/12/1-R-47 din 05.02.2019. 2. Pentru a se pronunța instanța de fond a reținut că, potrivit ordonanței de punere sub învinuire și a rechizitoriului, Manole Mihail se învinuiește în faptul că urmărind scopul înstrăinării ilegale a drogurilor, din interes material, în scopul obținerii profitului bănesc, conștientizând caracterul prejudiciabil al faptelor sale, dorind în mod conștient survenirea lor, neavând autorizația corespunzătoare, a organizat procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a drogurilor în proporții deosebit de mari. Astfel, potrivit învinuirii lui Manole Mihail, i se impută că în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a intrat ilegal în posesia drogurilor, pe care 1 le-a păstrat asupra sa în scopul înstrăinării terțelor persoane, iar la 17 decembrie 2018, aproximativ la ora 15:20, în timp ce se afla la intersecția străzilor Nicolae Milescu Spătaru și Vadul lui Vodă, mun. Chișinău, continuându-și acțiunile sale ilegale, actionând cu aceeași intenție, urmărind realizarea acelorași scopuri, i-a înstrăinat ilegal persoanei în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, contra sumei de 200 lei un pachețel din polietilenă de tip „zip-lock”, învelit cu o bandă adezivă de culoare verde în care se afla substanța cu aspect de praf și bulgări de culoare albă care potrivit raportului de expertiză judiciară 34/12-1-R-52 din 05 februarie 2019 conține substanța stupefiantă PVP, cu masa de 0,92 g. Ca urmare, a documentării activității infracționale, tot la 17 decembrie 2018, aproximativ la ora 15:45, în urma efectuării percheziției în automobilul de model „Xxxxx cu n/î Xxxx”, care era parcat la intersecția străzilor Nicolae Milescu Spătarul și Vadul lui Vodă, mun. Chișinău și se afla în posesia lui Manole Mihail au fost depistate și ridicate: un cântar electronic de mici dimensiuni, un pachet din polimer în care se afla o masă vegetală cu aspect de inflorescențe, un pachet din polietilenă de tip „zip-lock” și un pachețel improvizat dintr-o bancnotă cu nominalul de 10 lei MDL în care se afla substanță cu aspect de praf și bulgari de culoare albă. Potrivit raportului de expertiza judiciară nr. 34/12/-1-R-47 din 05 februarie 2019 în pachetul de tip „zip-lock” și altul improvizat dintr-o bancnotă cu valoarea nominală de 10 lei MDL depistate și ridicate în cadrul efectuării percheziției în automobilul cet. Manole Mihail s-a depistat PVP care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante cu masa de 0,95 g, masa vegetală de culoare verde cu aspect de inflorescențe depistată și ridicată în aceleași circumstanțe reprezintă marihuana, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, cu masa de 78,41 g. În corespundere cu pct. 148 din Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, „Cu privire la Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, substanță stupefiantă cu masa (0,92 g+0,95 g) 1,87 g, constituie proporții deosebit de mari. 3. Împotriva sentinței a declarat apel, procurorul în Procuratura mun.Chișinău, Oficiul reprezentare a învinuirii în instanța de judecată, Gonța Oleg, prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 26.02.2021, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Manole Mihail să fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal cu stabilirea pedepsei în mărime de 7 ani închisoare cu privare de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației drogurilor pe un termen de 5 ani, precum și să fie dispusă încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare în contul bugetului de stat, și anume a sumei de 1680 lei. În motivarea apelului, a menționat referitor la calificarea infracțiunii de instanța de judecată, au fost apreciate greșit circumstanțele cauzei. 2 A considerat că, instanța de judecată a interpretat eronat legea penală și a aplicat- o în mod greșit.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2021, a fost admis apelul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul reprezentare a învinuirii în instanța de judecată, Gonța Oleg, casată total, din alte motive, inclusiv din oficiu potrivit art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 26.02.2021 și a fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Manole Mihail a fost recunoscut vinovat în baza art.217 alin.(2) Cod penal și s- a liberat de pedeapsa penală, din motivul expirării termenului de prescripție privind tragerea la răspundere penală. S-a încasat de la inculpatul Manole Mihail în contul statului 1680 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru efectuarea expertizei judiciare din 05.02.2019. Corpurile delicte: un pachet de tip „zip-lock” un pachet improvizat dintr-o bancnotă cu valoarea nominală de 10 lei, depistate și ridicate în cadrul efectuării percheziției în automobilul cet. Manole Mihail, care conține substanța stupefiantă PVP, cu masa de 0,95 g, și un pachet din polimer cu masa vegetală de culoare verde cu aspect de inflorescențe, care reprezintă marihuană, cu masa uscată de 78,41 g, transmise spre păstrare la IP Botanica potrivit chitanței nr. 305 din 26.02.2019 a fost dispusă nimicirea acestora. Corpurile delicte: un telefon mobil de model „Samsung”, cu nr. de IMEI Xxxxx, o husă din plastic de culoare neagră, o cartelă SIM „Orange”, o cartelă SIM „Moldcell” și un card de memorie Micro-SD 2GB, un cântar electronic la scara mică, transmise spre păstrare la IP Botanica potrivit chitanței nr. 305 din 26.02.2019 a fost dispusă restituirea proprietarului Manole Mihail. 4.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a considerat, că la pronunțarea sentinței, instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art.101 alin.(1), art.384 alin.(1), art. 385 alin.(3) Cod de procedură penală, or aceste prevederi legale impun în sarcina instanței de judecată, ca la adoptarea sentinței, să fie soluționate următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul; 2) dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat; 3) dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea; 4) dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Sub aspectul acestei norme, instanța de apel a reiterat la caz că actul judecătoresc la caz urmează a fi reexaminat cu privire la fapta de circulație ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de înstrăinare, dat fiind faptul neconstatării de către instanța de fond a stării de fapt a infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal de către inculpatul Manole Mihail, or, instanța de fond nu a constatat fapta prejudiciabilă pentru care l-a recunoscut vinovat pe Manole Mihail. Instanța de apel a reținut că potrivit ordonanței de punere sub învinuire și a rechizitoriului, Manole Mihail se învinuiește în faptul că urmărind scopul înstrăinării 3 ilegale a drogurilor, din interes material, în scopul obținerii profitului bănesc, conștientizând caracterul prejudiciabil al faptelor sale, dorind în mod conștient survenirea lor, neavând autorizația corespunzătoare, a organizat procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a drogurilor în proporții deosebit de mari. Astfel, potrivit învinuirii lui Manole Mihail, i se impută că în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a intrat ilegal în posesia drogurilor, pe care le-a păstrat asupra sa în scopul înstrăinării terțelor persoane, iar la 17 decembrie 2018, aproximativ la ora 15:20, în timp ce se afla la intersecția străzilor Nicolae Milescu Spătaru și Vadul lui Vodă, mun. Chișinău, continuându-și acțiunile sale ilegale, actionând cu aceeași intenție, urmărind realizarea acelorași scopuri, i-a înstrăinat ilegal persoanei în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, contra sumei de 200 de lei un pachețel din polietilenî de tip „zip-lock”, învelit cu o bandă adezivă de culoare verde în care se afla substanța cu aspect de praf și bulgări de culoare albă care potrivit raportului de expertiză judiciară 34/12-1-R-52 din 05 februarie 2019 conține substanța stupefiantă PVP, cu masa de 0,92 g. Ca urmare, a documentării activității infracționale, tot la 17 decembrie 2018, aproximativ la ora 15:45, în urma efectuării percheziției în automobilul de model „Xxxxx cu n/î XXXXX”, care era parcat la intersecția străzilor Nicolae Milescu Spătarul și Vadul lui Vodă, mun. Chișinău și se afla în posesia lui Manole Mihail au fost depistate și ridicate: un cântar electronic de mici dimensiuni, un pachet din polimer în care se afla o masă vegetală cu aspect de inflorescențe, un pachet din polietilena de tip „zip-lock” și un pachețel improvizat dintr-o bancnotă cu nominalul de 10 lei MDL în care se afla substanță cu aspect de praf și bulgari de culoare albă. Potrivit raportului de expertiza judiciară nr. 34/12/-1-R-47 din 05 februarie 2019 în pachetul de tip „zip-lock” și altul improvizat dintr-o bancnotă cu valoarea nominală de 10 lei MDL depistate și ridicate în cadrul efectuării percheziției în automobilul cet. Manole Mihail s-a depistat PVP care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante cu masa de 0,95 g, masa vegetală de culoare verde cu aspect de inflorescențe depistată și ridicată în aceleași circumstanțe reprezintă marihuana, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, cu masa de 78,41 g. În corespundere cu pct. 148 din Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, „Cu privire la Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, substanță stupefiantă cu masa (0,92 g+0,95 g) 1,87 g, constituie proporții deosebit de mari. Analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, și în urma rejudecării cauzei instanța de apel a constatat următoarea stare de fapt: Manole Mihail, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut și păstrat asupra sa, un pachet din polimer în care se afla o masă vegetală cu aspect de inflorescențe, un pachet din polietilenă de tip „zip-lock” și un pachețel improvizat 4 dintr-o bancnotă cu nominalul de 10 lei MD, în care se afla substanță cu aspect de praf și bulgari de culoare albă. Potrivit raportului de expertiza judiciară nr. 34/12/-1-R-47 din 05 februarie 2019, în pachetul de tip „zip-lock” și altul improvizat dintr-o bancnotă cu valoarea nominală de 10 lei MDL depistate și ridicate în cadrul efectuării percheziției în automobilul cet. Manole Mihail s-a depistat PVP, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante cu masa totală de 0,95 g, și o masă vegetală de culoare verde cu aspect de inflorescențe depistată și ridicată în aceleași circumstanțe reprezintă marihuana, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, cu masa de 78,41 g, care a fost ridicată la data de 17 decembrie 2018 aproximativ la ora 15:20, în urma efectuării percheziției în automobilul de model „Xxxxx cu n/î XXXXX”, care era parcat la intersecția străzilor Nicolae Milescu Spătarul și Vadul lui Vodă, mun. Chișinău. Astfel, masa de 0,95 gr. de substanță PVP, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari. Totodată, masa vegetală de culoare verde cu aspect de inflorescențe, depistată și ridicată în aceleași circumstanțe, reprezintă marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, cantitatea substanței stupefiante (marihuana), constituie 78, 41 grame, care constituie cantități mari. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Manole Mihail a comis infracțiunea prevăzută de art.217 alin.(2) Cod penal, individualizată prin „circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicilor sau analogii ale acestora, fără scop de înstrăinare, adică păstrarea și transportarea drogurilor fără scop de înstrăinare, săvârșită în proporții mari”. Examinând probatoriul administrat, instanța de apel a considerat dovedită pe deplin și în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Manole Mihail pe art. 217 alin. (2) Cod penal prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile martorului Țurcanu Dorian; martorului Panciuc Vasilii; cât și: - procesul-verbal de ridicare, acțiune procesuală în cadrul căreia la 19 decembrie 2018 de la procurorul în Procuratura municipiului Chișinău Vitalie Galeru au fost ridicate: copia ordonanței privind efectuarea percheziției din 17 decembrie 2018, pe 1 filă, copia încheierii privind legalizarea percheziției corporale a cet. Panciuc Vasilii, pe 1 filă, copia procesului-verbal de efectuare a percheziției corporale a cet. Panciuc Vasilii, pe 1 filă, copia raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/-1- R-52 din 05 februarie 2019, pe 4 file, copia ordonanței de punere sub învinuire a lui Panciuc Vasilii, pe 2 file, copia procesului-verbal de audiere a învinuitului Panciuc Vasilii, din 19 februarie 2019, pe 1 filă, copia ordonanței de ridicare din 19 februarie 2019, pe 1 filă, copia procesului-verbal de ridicare din 19 5 februarie 2019, pe 1 filă, copia documentului fiscal nr. 15914, pe 1 filă, copia ordonanței de anexare a documentelor la materialele cauzei penale din 19 februarie 2019, pe 1 filă; - procesul-verbal de ridicare, acțiune procesuală efectuată la 18 decembrie 2018, în cadrul căreia de la procurorul în Procuratura municipiului Chișinău Liliana Rusnac au fost ridicate: ordonanța privind efectuarea percheziției în automobilul de model ,,Xxxxx” cu n/î XXXXX care apartine cet. Manole Mihail, din 17 decembrie 2018, pe o filă, demersul privind autorizarea percheziției din 18 decembrie 2018, pe o filă, încheiere emisă de Judecătoria Chișinău sediul Central din 18 decembrie 2018, pe 2 file, procesul-verbal de percheziție din 17 decembrie 2018, pe 2 file; - procesul-verbal de percheziție, acțiune procesuală efectuată la 17 decembrie 2018 în cadrul căreia din automobilul de model Xxxxx cu n/î XXXXX care aparține cet. Manole Mihail, au fost depistate și ridicate: un pachet din polimer incolor, de tip „zip-lock” în care se afla o substanță cu aspect de praf și bulgări de culoare albă, un pachet improvizat dintr-o bancnotă cu valoarea nominală de 10 lei, în care se afla o substanță cu aspect de praf și bulgari de culoare albă, un cântar electronic la scară mică, un pachet din polimer în care se afla masa vegetală de culoare verde cu aspect inflorescent, un telefon mobil de model „Samsung” cu nr. de IME1 xxxxx, un telefon mobil de model „Samsung”, cu nr. de IMEI Xxxxx / xxxxx; - raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-47 din 05 februarie 2019 potrivit căruia în substanțele prezentate la examinare într-un pachet de tip „zip-lock” și altul dintr-o bancnotă cu valoarea nominală de 10 lei, depistate și ridicate în cadrul efectuării percheziției în automobilul cet. Manole Mihail, s-a depistat PVP, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - PVP, constituie în total 0,95 g. Pe suprafața balanței electronice, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, s-au depistat urme de PVP, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Masa vegetală de culoare verde cu aspect de inflorescențe, depistată și ridicată în aceleași circumstanțe, reprezintă marihuana, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marihuana), constituie 78,41 g (masa uscată); - procesul-verbal de examinare a obiectului, acțiune procesuală efectuată la 26 februarie 2019, în cadrul căreia a fost examinat un plic din hârtie de culoare galbenă cu dimensiunile 32 cm x 23 cm. În partea de sus a plicului este prezentă eticheta cu sigiliul expertului pe care este aplicată inscripția 34/12/1-R-47 din 05.02.2019 și sigilat cu parafa „Expert judiciar 029”. În partea din față sunt amplasate inscripțiile cu acțiunea de urmărire penală, obiectele ridicate și semnăturile participanților. La momentul examinării careva deteriorări nu sunt prezente. Conținutul plicului a fost examinat în cadrul raportului de expertiză 34/12/1-R-47 din 05.02.2019; - procesul-verbal de examinare a obiectului, acțiune procesuală efectuată la 26 februarie 2019, în cadrul căreia a fost examinat un telefon mobil de model „Samsung”, ridicat în cadrul percheziției la 17 decembrie 2018 din automobilul de 6 model „Xxxxx” cu n/î XXXXX care apartine cet. Manole Mihail. În rezultatul examinării s-a stabilit că telefonul se află într-o husă din plastic de culoare neagră. Pe ecran careva deteriorări nu au fost identificate, pe părțile laterale sunt prezente semne de uzură sub formă de zgârieturi. Telefonul are numărul de IMEI Xxxxx, în el sunt activate o cartelă sim. „Orange”, o cartelă „Moldcell” și un card de memorie Micro-SD 2GB; - un pachet de tip „zip-lock”, un pachet improvizat dintr-o bancnotă cu valoarea nominală de 10 lei, depistate și ridicate în cadrul efectuării percheziției în automobilul cet. Manole Mihail, care conține substanța stupefiantă PVP, cu masa de 0,95 g, chitanța nr. 305 din 26.02.2019; - un pachet din polimer cu masa vegetală de culoare verde cu aspect de inflorescențe, care reprezintă marijuana, cu masa uscată de 78,41 g, un cântar electronic la scara mică; - un telefon mobil de model „Samsung”, cu nr. de IMEI Xxxxx, o husă din plastic de culoare neagră, o cartela SIM „Orange”, o cartela SIM „Moldcell” și un card de memorie Micro-SD 2GB; - copia ordonanței privind efectuarea percheziției din 17 decembrie 2018, pe 1 filă; - copia încheierii privind legalizarea percheziției corporale a cet. Panciuc Vasilii, pe 1 filă, copia procesului-verbal de efectuare a perchezitiei corporale a cet. Panciuc Vasilii, pe 1 filă, prin care se confirmă depistarea și ridicarea de la Panciuc Vasilii a drogurilor de tip PVP în cantitate de 0,92 grame; - copia raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/-1-R-52 din 05 februarie 2019, pe 4 file, prin care se confirmă faptul deținerii de către Panciuc Vasilii a drogurilor de tip PVP în cantitate de 0,92 grame; - copia ordonanței de punere sub învinuire a lui Panciuc Vasilii, pe 2 file; - copia procesului-verbal de audiere a învinuitului Panciuc Vasilii, din 19 februarie 2019, pe 1 filă; - copia ordonanței de ridicare din 19 februarie 2019, pe 1 filă; - copia procesului-verbal de ridicare din 19 februarie 2019, pe 1 filă; - copia documentului fiscal nr. 15914, pe 1 filă, copia 7 ordonanței de anexare a documentelor la materialele cauzei penale din 19 februarie 2019, pe 1 filă. Astfel, instanța de apel, audiind participanții la proces, verificând prin prisma art. 101 Cod de procedură penală probele administrate la etapa de urmărire penală, cercetare judecătorească în prima instanță și verificate în instanța de apel, a constatat că fapta reținută în sarcina inculpatului Manole Mihail, se încadrează în baza de art.217 alin.(2) Cod penal, individualizată prin „procurarea, păstrarea, transportarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare”. Instanța de apel a conchis că, întreaga sistemă de probe examinate mai sus și apreciată de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură 7 penală, coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul că, inculpatul Manole Mihail a comis faptele prevăzute de art. 217 alin.(2) Cod penal. Instanța de apel a reiterat că la caz, în acțiunile inculpatului Manole Mihail, este prezenta latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la alin.(2) art.217 Cod penal, în situația în care în speță s-a confirmat existența obiectului material care constă din substanțele stupefiante depistate și ridicate nemijlocit de la inculpatul Manole Mihail. Anume, cantitatea substanței stupefiante - PVP, care constituie în total 0,95 g și care conform hotărârii Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006 ,,Cu privire la lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitțile acestora”, constituie proporții mari. Pe suprafața balanței electronice, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, s-au depistat urme de PVP, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Totodată, masa vegetală de culoare verde cu aspect de inflorescențe, depistată și ridicată în aceleași circumstanțe, reprezintă marihuana, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marihuana), constituie 78,41 g (masa uscată), care care conform hotărârii Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006 ,,Cu privire la lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitțile acestora”, constituie proporții mari. În asemenea circumstanțe, instanța de apel a constatat cu certitudine că, inculpatul Manole Mihail a săvârșit circulația ilegală a drogurilor săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare. Studiind materialele prezentei cauze penale nu au fost stabilite careva probe care să ateste înstrăinarea substanțelor narcotice, ori deținerea acestora în scop de înstrăinare, or acțiunile inculpatului Manole Mihail, s-au manifestat exclusiv prin punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare, prin procurarea, transportarea și păstrarea, fără scop de înstrăinare. Instanța de judecată a reținut că de fapt, organul de urmărire penală nu a prezentat probe care ar demonstra scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice, puse ilicit în circuit, de către inculpat. Totodată instanța de apel a scos în evidență declarațiile martorului Panciuc Vasilii, potrivit cărora substanța găsită la acesta, reprezintă o parte din masa totală a substanței PVP care a fost procurată pentru consum propriu, de către el și Manole Mihail și împărțită conform aportului bănesc adus de către inculpatul Manole Mihail și Panciuc Vasilii în parte. Careva probe că această substanță ridicată de la Panciuc Vasilii a fost procurată de la inculpatul Manole Mihail, de către acuzatorul de stat nu au fost prezentate, pentru a confirma învinuirea adusă, dimpotrivă este combătută prin declarațiile martorului Panciuc Vasilii. Analizând acțiunile procesuale și anume procesul-verbal de percheziție în automobilul cet. Manole Mihail, s-a constatat de fapt nemijlocit păstrarea și 8 transportarea substanțelor narcotice în proporții mari. Sub acest aspect, instanța de judecată determină de fapt, o constatare incorectă a organului de urmărire penală, manifestată prin incriminarea existenței scopului de înstrăinare a substanțelor narcotice, în contextul în care, nu au fost prezentate probe în acest sens. Or, circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora, constituie o activitate infracțională foarte lucrativă și cei implicați în ea acționând în conformitate cu legile economiei de piață, având drept scop imediat alimentarea centrelor de consum și ca finalitate - obținerea unor beneficii. La caz, organul de urmărire penală nu a constatat existența scopului de obținere a careva beneficii de către inculpat, de pe urma pretinsei activități de comercializare a substanțelor narcotice, or, probatoriul administrat demonstrează implicarea inculpatului Manole Mihail, în activitatea de procurare, păstrare și transportare a substanțelor narcotice, însă nefiind delimitat prin careva probe ce confirmă că substanțele narcotice ar fi fost comercializate cărorva persoane. Mai mult ca atât, s-a reținut și faptul că în vederea constatării nemijlocit a primirii de remunerații, urmare a pretinsei comercializări a substanțelor narcotice, organul de urmărire penală, avea obligația de a identifica și constata prezența surselor financiare, ale căror proveniență, s-a fi constatat anume din comercializarea drogurilor. În cazul de față instanța de judecată nu a identificat și nu a fost stabilit care anume probă arată asupra întregirii scopului de înstrăinare a substanțelor narcotice, nefiind audiat nici un martor în acest sens, lipsind și careva probe materiale în acest sens, cum ar fi achiziția de control sau alte acțiuni prevăzute de legislația procesual- penală. Ceea ce ține de acțiunile procesuale, nemijlocit măsurile special de investigație organului de urmărire penală, sunt doar de natură de a menționa și proba punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare, prin păstrarea, săvârșită în proporții mari, și fără scop de înstrăinare. Dimpotrivă s-a stabilit că inculpatul împreună cu Panciu Vasilii au cumulat mijloacele bănești, pe care le-au transferat pe un cont prin intermediul aplicației Telegram, cu folosirea telefonului mobil a lui Panciuc Vasilii, ambii s-au deplasat la fața locului unde au intrat în posesia substanței narcotice de tip PVP, pe care au împărțit-o fizic prin fragmentarea acesteia proporțional aportului bănesc adus de fiecare și au însușit-o fiecare de sinestătător. Astfel, din cele menționate mai sus s-a desprins că inculpatul Manole M. nu a avut de obținut careva foloase din faptul că Panciuc Vasilii a obținut drogurile de tip PVP, or ultimul le-a procurat de la persoane necunoscute prin intermediul aplicației Telegram de pe telefonul acestuia, achitând mijloace financiare nu ale inculpatului Manole M., dar mijloace proprii. Cât privește faptul depistării și ridicării de la inculpatul Manole M. a cântarului de mic gramaj, pe care au fost depistate urme de droguri, cât și a altei substanțe narcotice decât PVP în cantitate de 0,95 grame, anume marihuană în cantitate de 78, 9 41 grame, instanța de apel le-a apreciat drept circumstanțe care ar confirma faptul că inculpatul putea să dețină aceste droguri depistate la el în scop de înstrăinare, însă totodată aceste probe sunt apreciate drept insuficiente pentru a confirma faptul circulației ilegale de droguri de către Manole M. în scop de înstrăinare, or dubiile că ultimul ar avea acest scop, prevalează substanțial convingerea instanței în acest sens, astfel încât condamnarea inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal imputat conform actului de învinuire, în baza probatoriului acumulat, nu este posibilă urmare a imposibilității înlăturării dubiilor care ar combate versiunea apărării despre lipsa scopului înstrăinării drogurilor. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a reținut că sancțiunea art.217 alin.(2) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 400 la 700 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de până la 150 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 5000 la 7000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice. În conformitate cu art.76, 77 Cod penal, în calitate de circumstanță atenuantă sau agravantă în privința inculpatului Manole Mihail, instanța de apel nu a stabilit. În continuare, instanța de apel a reținut că, potrivit art.60 alin.(1), lit. a) Cod penal „Persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare”. Alin.(2) aceeași norme indică că „prescripția curge din ziua săvârșirii infracțiunii și până la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată”. La fel, s-a reținut că în temeiul rigorilor art.16 alin.(2) Cod penal, „Infracțiuni ușoare se consideră faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen de până la 2 ani inclusiv”. Raportând normele de drept la circumstanțele de fapt a cauzei, instanța de apel a reținut că Manole Mihail urmează a fi recunoscut vinovat în baza art.217 alin.(2) Cod penal, cu liberarea de pedeapsa penală în conformitate cu art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, în legătură cu intervenirea prescripției atragerii la răspundere penală, or, infracțiunea comisă de inculpat - art.217 alin.(2) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor ușoare, iar din momentul comiterii faptei - 17.12.2018, până la adoptarea deciziei instanței de apel, a expirat mai mult de 2 ani, prin urmare, instanța de apel a considerat că în privința inculpatului Manole Mihail, sunt aplicabile prevederile art.60 alin. (1), lit. a) Cod penal, în coroborare cu prevederile art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală. Referitor la cheltuielile de judecată legate de perfectarea raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-47 din 05.02.2019, în sumă de 1680 lei, instanța de apel a considerat că încasarea sumei date din contul inculpatului Manole Mihail, este una justificată și întemeiată, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției 10 inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. Obligația pozitivă a statului, în sensul art.6 par.2 a CEDO, prin intermediul organelor de urmărire penală și procuraturii de a demonstra în sensul art.art.24, 56 Cod de procedură penală, vinovăția persoanei, fiindu-le atribuită în sensul art.96-97 Cod de procedură penală sarcina probațiunii, persoana acuzată de un delict beneficiind de „prezumția nevinovăției”, stipulată la art.8 Cod de procedură penală, fiind liberată de obligația de a-și demonstra nevinovăția.

Împotriva deciziei instanței de apel declară recurs ordinar procurorul Țurcanu Svetlana, prin care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei atacate, cu remiterea cauzei spre o nouă rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs recurentul indică următoarele motive : - temei pentru declararea recursului ordinar, constituie prevederile art.427 alin.(l) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură penală, deoarece decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea individualizării pedepsei stabilite inculpatului, astfel încât s-a aplicat pedeapsa individualizată contrar prevederilor legale, fapt ce denotă că soluția adoptată este una vădit neîntemeiată, deoarece instanța de apel a admis erori la individualizarea pedepsei, iar faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - analizând decizia instanței de apel, acuzarea constată greșită decizia instanței cu privire la recalificarea acțiunilor lui Manole Mihail de la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, or se constată că instanța de apel în mod eronat a constatat scopul urmărit de către inculpat la săvârșirea infracțiunii incriminate; - acuzarea consideră că, instanța de apel, a dat o apreciere greșită probelor, în derogare de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală, interpretând eronat dreptul material, soluție care nu coroborează cu celelalte probe administrate pe caz, și deci decizia instanței de apel din 08.09.2021 este contestată în partea recalificării acțiunilor lui Manole Mihail de la art.2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la art.217 alin. (2) Cod penal; - instanța de apel, nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor ce dovedesc vinovăția cet. Manole M. în mod greșit a respins probele administrate de către acuzarea de stat, fără a fi constatate încălcarea normelor procesuale invocate, a apreciat în mod superficial aceste probe, fără a fi evidențiate acele derogări evidente invocate; - acuzarea consideră că instanța de apel nu au ținut cont de probele anexate la dosar și fără a constata modul în care a acționat inculpatul, scopul urmărit de acesta și însăși schema infracțională, în mod greșit a exclus acel calificativ de săvârșire a infracțiunii în scop de „înstrăinare”; - acuzarea atestă că instanța de apel în mod greșit a apreciat declarațiile inculpatului depuse la diferite etape ale procesului penal, or acuzarea atestă acea 11 poziția ambiguă a dânsului și intenția lui de a induce în eroare instanța de judecată; - procurorul atestă că în cadrul cercetării judecătorești a fost audiat martorul Țurcanu Dorian, declarațiile căruia nu pot fi puse la îndoială, deoarece: martorul a fost preîntâmpinat de răspunderea penală ce o poartă conform art. 311, 312 Cod penal; declarațiile acestui martor coroborează cu celelalte probe administrate și cercetate în ședința de judecată; declarațiile acestuia au fost consecvente și clare, și cele din cadrul cercetării judecătorești sunt analogice celor date în cadrul urmăririi penale; - instanța de apel a constatat cu certitudine că, inculpatul Manole Mihail a săvârșit circulația ilegală a drogurilor săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, devreme ce Panciuc Vasilii a declarat că de la Manole M. a procurat substanțe stupefiante PVP, a achitat pe nr. de telefon al lui Manole M. suma de 200 de lei și Manole M. i-a dat o parte din susbstanțe PVP pentru care i-a achitat, și la momentul reținerii de către colaboratorii de poliție la el se afla pachețelul de susbstanțe stupefiante PVP înstrăinat de Manole M. la prețul de 200 lei. Astfel instanța de judecată urma a conchide că Manole M. este dealerul și lui îi aparțineau substanțele stupefiante PVP ridicate de la el (0, 95 gr.) și de la Palanciuc V. (0,92gr.) în cantitate de 1, 87 gr, care constituie proporții deosebit de mari, fiind dovedit și scopul de înstrăinare; - prin urmare, acuzarea nu deduce în baza căror raționamente instanța de apel nu a dat apreciere declarațiilor depuse de Panciuc Vasilii care a indicat de la cine și modul de achiziționare a susbstanțelor narcotice; - acuzarea atestă că la recalificarea acțiunilor inculpatului de la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, instanța de apel nu a ținut cont de componența de infracțiune supusă analizei și în mod greșit a omis acel indice calificativ de „înstrăinare”; - procurorul menționează că instanța de apel nu a ținut cont de cantitatea substanțelor narcotice depistate în posesia inculpatului Manole M., or conform raportului de expertiză chimică nr. 34/12/1-R-47 din 05.02.2019 s-a depitat PVP cu masa de 0,95 g și potrivit raportului de expertiză chimică nr. 34/12/1-R-52 din 05.02.2019 s-a depitat PVP cu masa de 0,92 g, care în corespundere cu pct. 148 din Hot. Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții deosebit de mari (0,92 g+0,95 gr.); - instanța de apel nu a ținut cont de modul în care erau transportate substanțele narcotice, or prin raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-47 din 05 februarie 2019 potrivit căruia în substanțele prezentate la examinare într-un pachet de tip „zip- lock” și altul dintr-o bancnotă cu valoarea nominală de 10 lei, depistate și ridicate în cadrul efectuării percheziției în automobilul cet. Manole Mihail, în cantitate de 0,95 g., ceea ce dovedește că acestea erau împachetate astfel pentru a putea fi ușor de înstrăinat; - este evidentă acțiunea de transportare a substanțelor narcotice, dat fiind faptul 12 că au fost depistate, potrivit procesului-verbal de percheziție, din 17 decembrie 2018 nemijlocit în automobilul de model Xxxxx cu n/î XXXXX, condus și aflat în folosința inculpatului Manole M.; - recurentul menționează că păstrarea substanțelor narcotice cu scop de înstrăinare este demonstrată și prin depistarea nemijlocită în automobilul lui Manole M. a unui cântar electronic la scara mică, un pachet din polimer în care se afla masa vegetală de culoare verde cu aspect inflorescent ce reprezintă marihuana, în cantitate de 78,41 g (masa uscată), în timpul percheziționării automobilului de model Xxxxx cu n/î XXXXX condus și aflat în folosința inculpatului Manole M - necunoscând cu certitudine momentul înstrăinării; - totodată instanța nu a ținut cont de faptul că cantitatea impunătoare a substanțelor narcotice depistate nicidecum nu exclude elementul calificativ scopul de înstrăinare, astfel că o persoană nu poate să țină o așa cantitate de substanțe narcotice pentru consum propriu; - acuzarea este de părerea că instanța de apel în mod eronat a interpretat și aplicat pe caz prevederile art. 75 Cod penal și la alegerea și aplicarea pedepsei numite lui Manole M. nu a ținut cont de circumstanțele prezentei cauze penale și consecințele survenite; - procurorul consideră că sunt suficiente probe directe, utile și veridice, care în ansamblu coroborează între ele și confirmă pe deplin vinovăția inculpatului Manole Mihail de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal; - acuzarea consideră că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de către procuror în apel, din ce reiese că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, ceea ce echivalează conform prevederilor art. 435 Cod de procedură penală cu nerezolvarea fondului apelului, din care considerente decizia urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în apel.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din considerentele ce urmează a fi desfășurate în cele ce urmează. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. 13 După cum rezultă din conținutul recursului declarat de acuzatorul de stat, acesta se întemeiază pe temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 10), 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când pct.6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; pct.10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; precum și când pct.12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată. În acest context instanța de recurs menționează, că conform art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. În corespundere cu art.384 alin.(3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează, că potrivit jurisprudenței naționale, practicii judiciare constante, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art.384-397 Cod de procedură penală. Se consideră că fondul cauzei nu a fost rezolvat când în considerentele hotărârii primei instanțe nu se arată dacă există sau nu fapta imputată, dacă inculpatul este sau nu vinovat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală 14 este prevăzută ea, dacă există circumstanțe care atenuează ori agravează răspunderea inculpatului, dacă trebuie ori nu admisă acțiunea civilă ș.a. Fondul cauzei se va considera nerezolvat ori de câte ori prima instanță nu a examinat și nu s-a pronunțat asupra chestiunilor de fond ale procesului, vizând problema vinovăției, a răspunderii penale sau civile ori a nevinovăției lui în comiterea infracțiunii imputate. Instanța de recurs constată, că în speță instanța de apel nu a ținut cont de prevederile legale expuse supra și practica judiciară constantă cu privire la forma și specificul întocmirii hotărârilor judecătorești. Așadar, în primul rând, instanța de recurs ordinar ține să menționeze, că potrivit rechizitoriului Manole Mihail se învinuiește de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea drogurilor, săvârșite în scop de înstrăinare, înstrăinarea ilegală a drogurilor în proporții deosebit de mari. Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță l-a recunoscut vinovat și condamnat pe Manole Mihail în baza art.217 alin.(2) Cod penal - circulația ilegală a drogurilor, fără scop de înstrăinare, adică păstrarea și transportarea drogurilor fără scop de înstrăinare, săvârșită în proporții mari, însă fără a constata fapta prejudiciabilă contrar prevederilor art.384 alin.(3), 385 alin.(1), pct.1)-4), 394 alin.(1), pct.1), 2), 4), 5) Cod de procedură penală, conform cărora sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. La rândul său, instanța de apel admițând apelul procurorului, a casat total, din alte motive, inclusiv din oficiu potrivit art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, sentința și a pronunțat o nouă hotărâre prin care Manole Mihail a fost recunoscut vinovat în baza art.217 alin.(2) Cod penal și a fost liberat de pedeapsa penală, din motivul expirării termenului de prescripție privind tragerea la răspundere penală. Referitor la aceste aspecte, instanța de recurs menționează că din conținutul deciziei contestate se deduce faptul că instanța de apel a constatat vinovăția inculpatului Manole Mihail contrar învinuirii înaintate prin rechizitoriu, în baza art. 217 alin.(2) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor, fără scop de înstrăinare, adică păstrarea și transportarea drogurilor fără scop de înstrăinare, săvârșită în proporții mari. Se reține că încadrarea juridică a faptei este crucială în cadrul procesului penal, întrucât în acord cu temeiul legal al acuzațiilor care i se aduc unei persoane, se poate organiza o apărare eficientă fundamentată pe contestarea faptelor incriminate cu titlu de acuzație, ceea ce constituie o condiție esențială a echității procedurii garantate de art. 6 din Convenția Europeană. Din atare considerente, orice schimbare a încadrării juridice, atât în sensul atenuării, cât și a agravării, urmează a fi minuțios analizată și argumentată de instanță. Pe de altă parte, Colegiul penal lărgit menționează că, instanțele judecătorești atunci când constată lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale 15 infracțiunii imputate prin rechizitoriu și necesitatea recalificării faptelor în baza altei norme penale, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în vedere faptul că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și să constate dacă acțiunile comise de inculpat se încadrează în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, după cum pledează procurorul, sau urmează a fi reținută altă calificare în sarcina lui Manole Mihail, ce la caz nu se regăsește, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Astfel, în susținerea concluziilor sale privind recalificarea acțiunilor inculpatului, instanța de apel, la f.d.126, vol. II, în decizie a indicat că „... organul de urmărire penală nu a prezentat probe care ar demonstra scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice, puse ilicit în circuit, de către inculpatul Manole Mihail”. În continuarea ideilor, instanța de apel, face concluzii contradictorii, constatând că „… Colegiul penal le apreciază drept circumstanțe care ar confirma faptul că inculpatul putea să dețină aceste droguri depistate la el în scop de înstrăinare, însă totodată aceste probe sunt apreciate drept insuficiente pentru a confirma faptul circulației ilegale de droguri de către Manole M. în scop de înstrăinare, or dubiile că ultimul ar avea acest scop, prevalează substanțial convingerea instanței în acest sens, astfel încât condamnarea inculpatului în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal imputat conform actului de învinuire, în baza probatoriului acumulat, nu este posibilă urmare a imposibilității înlăturării dubiilor care ar combate versiunea apărării despre lipsa scopului înstrăinării drogurilor.” Totodată, instanța de apel nu a dat răspuns motivat la învinuirea adusă conform rechizitoriului și argumentele acuzatorului din apel, privind cumulul de probe ce confirmă scopul de înstrăinare a drogurilor păstrate și transportate de către inculpat, inclusiv și acțiunea de înstrăinare a acestora, care sunt două acțiuni distincte, luînd în considerație și practica judiciară și teoria, care indică, că intenția de a înstrăina substanțele menționate reprezintă dorința, planul unei persoane care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare, sau încheierea unei înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul etc. Totodată, se reține că instanța de apel la pct.11-12 din decizie a descris probele, însă nu a efectuat o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele administrate la caz. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o 16 circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Colegiul penal lărgit remarcă și faptul că instanța de apel judecând cauza în ordine de apel, nu a dat răspuns la cele mai importante argumente invocate de către acuzare, și anume: asupra faptului depistării în automobilul lui Manole Mihail a cântarului electronic la scara mică, un pachet din polimer în care se afla masa vegetală de culoare verde cu aspect inflorescent ce reprezintă marihuana, în cantitate de 78,41 g (masa uscată), în timpul percheziționării automobilului de model Xxxxx cu n/î XXXXX condus și aflat în folosința inculpatului Manole Mihail, precum și asupra prezenței amprentelor depistate pe cântar, probe care în cumul și confirmă păstrarea și transportarea de către inculpat a drogurilor anume în scop de înstrăinare. Astfel că, referitor la calificarea faptei în baza art.217 alin. (2) Cod penal, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor din apel referitor la „modul în care erau transportate drogurile, or prin raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1- R-47 din 05 februarie 2019 potrivit căruia în substanțele prezentate la examinare într-un pachet de tip „zip-lock” și altul dintr-o bancnotă cu valoarea nominala de 10 lei, depistate și ridicate în cadrul efectuării percheziției în automobilul cet. Manole Mihail, în cantitate de 0,95 g., ceea ce dovedește că acestea erau împachetate astfel pentru a putea fi ușor de înstrăinat”. La fel, instanța de apel a omis să se expună asupra argumentului invocat de procuror privind „scopul de înstrăinare a drogurilor, care este relevat prin faptul împachetării în pachete separate, cu cantitate aproximativ proporționată, fiind ambalate în pachete de polimer, înfășurate cu bandă adezivă, ceea ce denotă facilitarea posibilității de înstrăinare ulterioară către alte persoane în timp redus”. Totodată, instanța de apel a evitat să argumenteze și să aprecieze în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală declarațiile inculpatului Panciuc Vasilii, în privința căruia cauza a fost disjunsă în procedură separată fiind examinată prin prisma prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, care potrivit procesului verbal de audiere în calitate de învinuit din 19.02.2019 (f.d.26, VI), acesta a declarat că „la data de 17.12.2018 l-a contactat pe Manole Mihail cu care a avut o înțelegere de a procura de la el substanțe narcotice. El i-a comunicat că este nevoie să-i transfere pe portmoneul electronic suma de 200 lei. El a efectuat transferul pe contul indicat de el, care reprezenta numărul lui de telefon... Mihail a ieșit și ridicat un pachețel care era ascuns într-un loc anumit. Pachețelul era învelit în bandă adezivă… Din pachetul dat el urma să îi transmită doar o parte din droguri, pentru suma achitată de Panciuc, deoarece în pachet este mai mult. El a staționat automobilul pe str. N.M. Spătaru, mun. Chișinău, unde să împartă cantitatea de drog și să-îi transmită partea de droguri pe care i-a achitat-o. În momentul reținerii la dânsul se afla un pachețel care a fost ridicat în cadrul percheziției”. 17 Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că la examinarea cauzei, instanța de apel nu a ținut seama în deplină măsură de prevederile art.26, 27, 99-101 Cod de procedură penală, nu a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de acuzare, nu le-a verificat minuțios, prin prisma pertinenței, concludenței, iar în ansamblul din punct de vedere al coroborării lor, nu au apreciat fiecare probă separate, și toate în coroborare, aduse de apelant în susținerea acuzării și nu s-au expus în mod convingător de ce resping aceste probe. În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță, învinuirea adusă inculpatului și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate, or, s-a stabilit, că adoptând soluția enunțată, instanța de apel, contrar prevederilor art.101, 414 Cod de procedură penală, trecând prin revistă probele prezentate, selectiv, nu a dat apreciere unor probe, care au fost puse la baza învinuirii lui Manole Mihail, ignorând să se expună asupra altora, deci nu a examinat cauza obiectiv, sub toate aspectele și nu a adus motive pertinente pe care s-ar întemeia soluția. Având în vedere dezideratele expuse, Colegiul penal lărgit atestă că deși acuzarea în cererea de apel a evidențiat anumite aspecte care nu au fost pe deplin elucidate de către prima instanță, instanța de apel casând sentința primei instanțe, a trecut cu vederea motivele invocate, lăsându-le fără soluționare, totodată preluând integral argumentele formulate de către prima instanță. În acest context, Colegiul penal lărgit notează, că modalitatea de motivare a soluției instanțelor de fond cu privire la calificarea acțiunilor inculpatului este neclară și contradictorie, pe când potrivit prevederilor legislației procesuale și practicii judiciare, hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că în prezenta speță și-au găsit confirmare argumentele invocate în recurs, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea remiterii cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs. La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, 18 care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Manole Mihail Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 22 aprilie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 19 Dosarul nr. 1ra-2204/2021 1-19080193-01-1ra-09122021 22 februarie 2022 mun. Chișinău OPINIESEPARATĂ în conformitate cu prevederile art. 339 alin (7), 340 alin. (3) Cod de procedură penală (în cauza penală în privința lui Manole Mihail Xxxxx) 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 26 februarie 2021, Manole Mihail a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal și a fost liberat de pedeapsă penală din motiv că a intervenit termenul de prescripție de tragere la răspundere penală, prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal. A fost dispusă încasarea din contul inculpatului Manole Mihail în beneficiul statului, suma de 1 680 (o mie șase sute optzeci) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru efectuarea expertizei judiciare nr. 34/12/1-R-47 din 05 februarie 2019. 2. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2021, a fost admis apelul procurorului, din alte motive, inclusiv din oficiu potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, casată total sentința, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Manole Mihail a fost recunoscut vinovat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal și liberat de pedeapsa penală, din motivul expirării termenului de prescripție privind tragerea la răspundere penală. A fost dispusă încasarea din contul inculpatului Manole Mihail în beneficiul statului, suma de 1 680 (o mie șase sute optzeci) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru efectuarea expertizei judiciare din 05 februarie 2019. 3. Prin decizia Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2022, a fost adoptată următoarea soluție: „Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Manole Mihail Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.”. 4. Am semnat potrivit legii decizia, însă nu am susținut soluția adoptată și consider, că în speță urma a fi pronunțată o decizie de respingere a recursului declarat, deoarece decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2021, este întemeiată și legală. 5. Analizând materialele dosarului în raport cu motivele reflectate în recurs, am constatat că, acestea nu constituie temei de a interveni în decizia recurată. 20 Or, recurentul invocă dezacordul cu soluția instanței de apel, criticând modul în care această instanță a apreciat probatoriul administrat la dosar. În acest context, subliniez că chestiunea de apreciere a probelor, nu poate fi invocată la această etapă a procedurilor, iar motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate. Mai mult, susțin că referitor la aprecierea probelor în cauza penală în privința lui Manole Mihail, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, și a cercetat probele sub toate aspectele, verificându- le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, consider că instanța de apel corect a conchis că partea acuzării nu a prezentat probe care ar demonstra scopul înstrăinării a substanțelor narcotice, puse ilicit în circuit, de către inculpatul Manole Mihail, precum și careva probe că substanța ridicată de la Panciuc Vasilii, a fost procurată de la inculpatul Manole Mihail. Mai mult, evidențiez că contrar practicii judiciare, la caz, au fost reținute declarațiile învinuitului Panciuc Vasilii, expuse în cauza penală de învinuire în privința ultimului, care a fost examinată în procedură simplificată, în baza art. 3641 Cod de procedură penală, însă menționez că întemeierea unor concluzii despre vinovăția inculpatului în săvârșirea unei infracțiuni, bazate pe declarațiile unor inculpați pe alte cauze penale, preluate în calitate de depoziții a martorilor în respectiva cauză, chiar dacă ar fi fost cercetate sau verificate în respectiva cauză penală, afectează în mod direct principiul contradictorialității prevăzut de art. 24 Cod de procedură penală, or, instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură, în mod nemijlocit. 6. În opinia mea, la examinarea cauzei, instanța de apel nu a admis erori de drept, care ar constitui temei pentru remiterea cauzei la rejudecare. Judecător Toma Nadejda 21