1ra-266/2021 — art.art.190 alin.5, 361 alin.2 lit. b si d Cp

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 11 iunie 2018, au fost achitați: - Milos Mihail de învinuirea adusă în baza art.art.190 alin.(5), 361 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - Grosu Maria de învinuirea adusă în baza art.art.42 alin.(5), 190 alin.(5), 361 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Milos Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.190 alin.(2) lit. c) Cod Penal, la amendă în mărime de 800 unități convenționale, ceea ce constituie 16 000 lei. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Focșa Veronica împotriva lui Milos Mihail, Grosu Maria și SRL „Miloș M", succesor în drepturi a ÎI „Miloș M". S-a dispus a încasa de la inculpatul Miloș Mihail în beneficiul părții civile Focșa Veronica prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de 5 400 lei. În rest, acțiunea civilă înaintată de Focșa Veronica a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Milos Mihail se învinuiește de faptul că fiind cunoscut cu cet. Focșa Veronica, în anul 1999 aflând că aceasta dispune de un cuantum enorm de mijloace bănești, în scopul dobândirii 1 acestora, a inițiat un plan fraudulos de însușire a lor, abuzând de încrederea acesteia. Prin urmare, dânsul, folosindu-se de relațiile interpersonale stabilite între el și partea vătămată, Focșa Veronica, care la rândul lor au în suport relațiile de prietenie inițiate încă în anii de studii la școală, le-a exploatat cu rea voință, însușind de la partea vătămată în perioada anilor 2000 – 2006 mijloace bănești sub formă de împrumuturi. Astfel, Miloș Mihail pentru realizarea rezoluției infracționale, i-a comunicat cet. Focșa Veronica că este fondatorul și directorul ÎI „Miloș M", sediul căruia era amplasat pe bd. Decebal 2, mun. Chișinău, unde a condus-o la sediul societății comerciale, pentru a-i insufla cet. Focșa Veronica că este solvent, i-a demonstrat sediul societății comerciale, angajații și i-a comunicat despre afacerea pe care o administra în domeniul transportului de pasageri internațional, ulterior, i-a solicitat să-i transmită cu împrumut bani sub pretextul dezvoltării afacerii, achitarea plăților curente și altor necesități. Prin urmare, cet. Miloș Mihail a primit de la partea vătămată, Focșa Veronica, mijloacele bănești după cum urmează: în data de 13.01.2000 – 10 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 119 676 lei; în data de 10.02.2000 – 5 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 62 688 lei; în data de 10.02.2000 – 10 000 lei; în data de 23.02.2000 – 1 350 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 16 928,05 lei; în data de 29.02.2000 – 4 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 50 060,4 lei; în data de 04.03.2000 – 11 000 lei; în data de 08.03.2000 - 500 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 6 286,15 lei; în data de 19.03.2000 – 3 500 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 44 029.65 lei; în data de 10.04.2000 – 2 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 25 311 lei; în data de 11.04.2000 - 400 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 5 067,60 lei; în data de 15.04.2000 - 800 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 10 156,16 lei; în data de 27.04.2000 – 2 000 lei; în data de 02.05.2000 – 1 500 lei; în data de 04.05.2000 – 5 000 lei; în data de 07.05.2000 – 5 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 63 206,50 lei; în data de 15.05.2000 – 2 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 25 256 lei; în data de 16.05.2000 – 1 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 12 631,90 lei; în data de 05.06.2000 – 3 000 lei; în data de 06.06.2000 - 200 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 2 522,70 lei, în data de 07.06.2000; în data de 17.06.2000 - 940 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 11 835,73 lei; în data de 29.06.2000 – 4 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 50 087,6 lei; în data de 25.07.2000 – 5 200 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 64 670,32 lei; în data de 20.09.2000 - 400 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 4 920,96 lei; în data de 05.10.2000 – 12 500 lei; în data de 13.10.2000 – 15 000 lei; în data de 27.10.2000 – 5 000 dolari SUA. care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 61 419 lei; în data de 08.11.2000 - 465 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 5 718,75 lei; în data de 09.11.2000 – 24 300 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 298 989,63 lei; în data de 20.11.2000 – 1 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 12 288,9 lei; în data de 24.11.2000 - 500 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM 2 constituia 6 143,20 lei; în data de 25.11.2000 - 200 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 2 461,80 lei; în data de 30.11.2000 – 20 000 lei; în data de 05.12.2000 – 50 000 lei; în data de 13.12.2000 – 7 000 lei; Urmărind același scop, Miloș Mihail pentru a-i insufla părții vătămate în continuare încredere în persoana dânsului, în perioada a. 2000, a invitat-o la diferite evenimente familiale ale lui Miloș Mihail, legate de rudele apropiate ale acestuia, poziționându-se ca un prieten apropiat și indispensabil, iar începând cu luna octombrie 2000, Miloș Mihail a dezvoltat relația cu partea vătămată în concubinaj. Tot el, în data de 25 decembrie 2000, pentru a o induce în eroare și a-i crea părții vătămate, Focșa Veronica, o reprezentare greșită despre sine, precum că dânsul acționează cu bună credință, a întocmit în scris o obligațiune prin care s-a angajat ca pentru perioada de utilizare a mijloacelor financiare luate cu împrumut de la partea vătămată, îi va achita un cuantum de 25% din venitul anual al întreprinderii lui, ÎI „Miloș M", tot prin obligațiunea în cauză a confirmat în scris faptul primirii sumelor împrumutate pe parcursul anului 2000. Astfel, partea vătămată Focșa Veronica, percepând spusele lui Miloș Mihail drept veridice a continuat să-i transmită acestuia mijloace bănești. În data de 03.01.2001 el a primit de la Focșa Veronica bani în sumă de 1 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 12 382,40 lei; în data de 09.01.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 100 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 1 239,60 lei; în data de 15.01.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 5 000 lei; în data de 22.01.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 2 000 lei; în data de 01.02.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 2 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 25 308,40 lei; în data de 14.02.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 330 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 4 155,36 lei; în data de 15.02.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 4 800 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 60 476,64 lei; în data de 15.02.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 2 000 lei; în data de 22.02.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 7 800 lei; în data de 23.02.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 5 000 lei; în data de 06.03.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 1 200 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 15 397,44 lei; în data de 07.03.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 11 000 lei; în data de 12.03.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 5 000 lei; în data de 14.03.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 15 000 lei; în data de 27.03.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 5 000 lei; în data de 28.03.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 3 000 lei; în data de 07.04.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 700 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 10 305,44 lei; în data de 11.04.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 5 500 lei; în data de 12.05.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 2 000 lei; în data de 15.05.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 16 720 lei; în data de 16.05.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 200 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 2 616,92 lei; în data de 21.11.2001 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 15 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 193 051,50 lei; în 3 data de 13.01.2002 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 10 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 130 761 lei; în data de 18.01.2002 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 8 500 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 111 369,55 lei; în data de 03.02.2002 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 500 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 6 545,30 lei; în data de 20.03.2002 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 22 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 297 193,60 lei; în data de 19.07.2002 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 15 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 205 087,50 lei; în data de 07.08.2002 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 10 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 136 053 lei; în data de 10.09.2002 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 12 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 163 059,60 lei; în data de 10.10.2002 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 2 100 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 28 510,02 lei; în data de 03.11.2002 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 15 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 207 274,5 lei; în data de 04.11.2002 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 1 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 13 857,10 lei; în data de 05.01.2003 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 6 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 83 193,60 lei; în data de 04.03.2003 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 3 400 lei; în data de 21.03.2003 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 100 000 lei; în data de 16.05.2003 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 150 000 lei; în data luna mai 2003 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 300 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 4 182,78 lei. De asemenea, cet. Miloș Mihail, abuzând în continuare de încrederea cet. Focșa Veronica, sub pretext de împrumut în primăvara anului 2003 a primit de la prietena acesteia, Voronca Lidia, bani în sumă de 4 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință constituia 55 770,40 lei, pe care dânsul le-a însușit, iar restituirea acestora, fiind efectuată de către partea vătămată, Focșa Veronica. În mod analogic, cet. Miloș Mihail, abuzând în continuare de încrederea cet. Focșa Veronica, sub pretext de împrumut în luna septembrie a. 2003 a primit de la prietena acesteia, Hudjieva Nina, bani în sumă de 14 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință constituia 195 196,40 lei, pe care dânsul le-a însușit, iar restituirea acestora, fiind efectuată de către partea vătămată, Focșa Veronica. Tot el, la 01.03.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 7 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 89 044,90 lei; în data de 09.04.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 50 000 lei; în data de 29.04.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 4 500 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 53 258,40 lei; în data de 30.04.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 227 300 lei; în data de 01.05.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 300 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 3 540,21 lei; în data de 15.05.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 4 450 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 52 328, 44 lei; în data de 19.05.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 800 euro, care 4 conform cursului oficial de referință al BNM constituia 11 354, 08 lei; în data de 21.05.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 1 500 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 17 819, 10 lei; în data de 04.10.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 55 000 lei; în data de 06.10.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 10 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 121 931 lei; în data de 08.10.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 22 000 lei; în data de 12.10.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 1 500 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 18 387, 75 lei; în data de 12.10.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 3 000 euro, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 45 588,60 lei; în data de 28.10.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 5 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 62 260,50 lei; în data de 09.11.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 5 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 62 428 lei; în data de 10.11.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 1 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 12 485,90 lei; în data de 10.11.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 1 000 euro, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 16 105 lei; în data de 31.12.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 3 500 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 43 610 lei; în data de 31.12.2004 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 1 200 euro, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 20 345, 04 lei. De asemenea, cet. Miloș Mihail abuzând în continuare de încrederea cet. Focșa Veronica, sub pretext de împrumut în luna octombrie a. 2004 a primit de la prietena acesteia, Hudjieva Nina, bani în sumă de 5 000 euro, care conform cursului oficial de referință constituia 76 643 lei, pe care dânsul ia însușit, iar restituirea acestora, fiind efectuată de către partea vătămată Focșa Veronica. În mod analogic, cet. Miloș Mihail abuzând în continuare de încrederea cet. Focșa Veronica, sub pretext de împrumut, aproximativ în luna noiembrie 2004 și martie – aprilie 2005 a primit de la prietena acesteia, Voronca Lidia, bani în sumă a câte 3 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință constituia 36 984,90 lei, pe care dânsul ia însușit, iar restituirea acestora, fiind efectuată de către partea vătămată Focșa Veronica. Ulterior, partea vătămată Focșa Veronica sesizând faptul creșterii sumelor mijloacelor bănești, primite de către Miloș M. și ÎI „Miloș M" a început a bănui buna credință a cet. Miloș Mihail și i-a cerut rambursarea mijloacelor bănești primite de la ea, însă acesta în continuare de a-i crea o imaginație de legalitate a acțiunilor sale, a asigurat-o că atitudinea lui față de aceasta este una prietenească și că el este absolut cinstit în afacerile cu dânsa și pentru a o convinge în acest fapt, i-a transmis prin contractul de vânzare - cumpărare din 27.05.2005, 100% din capitalul social al SRL „MiloșTurTrans", a cărui fondator unic era Miloș M. cu asumarea verbală de ajutor în organizarea de către el a afacerii pentru partea vătămată în domeniul transportului internațional de persoane, prin transmiterea către SRL „MiloșTurTrans" a două rute internaționale împreună cu două autobuse în folosință temporară, iar mijloacele bănești primite de la cet. Focșa Veronica, urma să le restituie ulterior. Partea vătămată Focșa Veronica percepând spusele lui Miloș Mihail drept veridice, în data de 27.05.2005 a încheiat contractul nominalizat, iar după perfectarea contractului, i-a 5 cerut părții vătămate originalul acestuia sub pretextul că le va transmite personal la camera de înregistrare pentru efectuarea modificărilor în registrul de stat al întreprinderilor, fapt care ulterior s-a stabilit a nu corespunde adevărului, deoarece în continuare acesta a întocmit un alt contract de cumpărare - vânzare cu alte patru persoane, inclusiv și feciorul lui Miloș Mihail. Peste aproximativ 2 săptămâni, de la momentul semnării contractului din 27.05.2005, sesizând că Miloș M. nu a întreprins nimic din cele promise și partea vătămată, declarându-i că o duce în eroare, acesta pentru a-i menține încrederea în el. drept confirmare, la propunerea acestuia, la 10.06.2005 au întocmit cu partea vătămată un act de verificare a datoriilor, prin care acesta confirmă faptul primirii de către el a sumelor enunțate de către partea vătămată, la întocmirea căruia, sesizând că partea vătămată are rezerve la buna credință a lui, a aplicat pe actul în cauză două semnături, exclamându-i că acest gest este încă unul de credibilitate. Tot el, în continuare abuzând de încrederea părții vătămate, la 11.11.2005 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 5 000 euro, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 74 372 lei și în aceeași zi, a mai primit de la aceasta, bani în sumă de 25 000 lei; în data de 15.01.2006 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 100 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 1 283,92 lei; în data de 15.01.2006 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 200 euro, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 3 116,46 lei; în data de 22.01.2006 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 4 500 lei; în data de 30.01.2006 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 19 000 lei; în data de 16.02.2006 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 15 000 lei; în data de 02.03.2006 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 20 000 lei; în data de 09.03.2006 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 20 000 lei; în luna martie a. 2006 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 20 000 lei; în a. 2006 a primit de la cet. Focșa Veronica bani în sumă de 2 000 dolari SUA, care conform cursului oficial de referință al BNM constituia 26 263,80 lei. Miloș Mihail, pentru a-și voala intențiile sale, privind realizarea rezoluției sale criminale și a crea impresia despre sine că acționează cu bună credință, a restituit cet. Focșa Veronica mijloace bănești după cum urmează: în data de 27.06.2001 – 30 000 lei; în data de 27.07.2001 - 1000 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 12 901,40 lei; în data de 09.08.2001 – 20 000 lei; în data de 13.09.2001 – 2 000 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 25 737,20 lei; în data de 18.09.2001 – 20 000 lei; în data de 21.09.2001 – 22 000 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 257 246 lei; în data de 18.02.2002 – 6 000 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 78 647,40 lei; în data de 25.04.2002 - 300 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 4 045,44 lei; în data de 01.05.2002 – 1 500 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 20 262,60 lei; în data de 05.08.2002 - 500 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 6 805,95 lei; în data de 07.08.2002 – 100 000 lei; în data de 07.08.2002 – 7 000 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 95 237,10 lei; în data de 24.08.2002 – 1 000 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 13 600,50 lei; în data de 27.08.2002 – 1 000 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 13 600,50 lei; în data de 02.09.2002 – 2 000 lei; în data de 6 04.09.2002 – 3 200 lei; în data de 13.09.2002 – 7 000 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 95 071,20 lei; în data de 03.12.2002 – 3 000 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 41 861,40 lei; în data de 20.12.2002 - 500 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 6 988,10 lei; în data de 28.12.2002 – 1 000 lei; în data de 15.01.2003 – 5 000 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 69 962 lei; în data de 24.01.2003 – 2 000 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 28 134 lei; în data de 04.02.2003 – 1 000 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 14 162,90 lei; în data de 07.02.2003 – 2 000 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 28 356,40 lei; în data de 04.03.2003 – 1 000 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 14 259,10 lei; în data de 20.03.2003 – 3 000 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 43 209 lei; în data de 16.05.2003 – 15 000 lei; în data de 09.06.2003 – 100 000 lei; în data de 28.07.2003 – 23 00 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 32 352,49 lei; în data de 27.08.2003 – 1 300 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 18 171,27 lei; în data de 14.09.2003 – 3 000 euro, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 46 177,20 lei; în data de 10.10.2003 - 400 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 5 322 lei; în data de 12.10.2003 – 1 700 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 22 618,50 lei; în data de 23.12.2003 – 5 000 lei; în data de 23.12.2003 – 5 000 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 66 010 lei; în data de 16.04.2004 – 3 500 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 50 314,60 lei; în data de 18.06.2004 – 35 000 lei; în data de 13.07.2004 – 2 500 euro, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 38 481 lei; în data de 15.07.2004 -1 000 euro, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 14 788, 60 lei; în data de 20.07.2004 – 2 000 euro, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 29 684,80 lei; în data de 21.07.2004 - 300 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 3 587,22 lei; în data de 21.07.2004 – 3 000 euro, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 44 481,60 lei; în data de 24.07.2004 – 2 500 euro, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 36 661,50 lei; în data de 29.07.2004 - 400 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 4 784,36 lei; în data de 19.08.2004 – 2 000 euro, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 29 671,20 lei; în data de 25.08.2004 – 2 500 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 30 151,75 lei; în data de 08.09.2004 – 2 000 dolari SUA, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 29 271,20 lei; în data de 14.09.2004 – 1 000 euro, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 14 856,60 lei; în data de 31.03.2006 – 6 000 lei; în data de 05.04.2006 - 500 euro, care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 7 917,70 lei; în data de 20.04.2006 – 10 000 lei; în data de 27.04.2006 – 6 000 lei; în data de 10.05.2006 – 40 046 lei; în data de 07.06.2006 – 3 400 euro care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 57 911, 52 lei; în data de 13.06.2006 – 5 000 lei; în data de 22.06.2006 – 100 000 lei; în data de 02.11.2006 – 10 000 lei; în data de 26.11.2006 – 2 000 euro care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 34 191,80 lei; în data de 30.11.2006 – 10 000 lei; în data de 19.12.2006 – 1 000 euro care 7 conform cursului de referință al BNM constituia suma de 17 085, 90 lei; în data de 19.12.2006 - 650 dolari SUA care conform cursului de referință al BNM constituia suma de 8 483, 21 lei. Astfel, cet. Miloș Mihail, în scopul de a-și justifica acțiunile sale prejudiciabile de escrocherie, a întocmit un act de verificare reciprocă din numele lui și a cet. Focșa Veronica pe care l-a datat cu 03.02.2006 și în care a inclus date denaturate privind restituirea mijloacelor bănești lui Focșa Veronica, act în care, conform raportului de expertiză grafologică nr. 647 din 18.11.2008, fiind aplicată semnătura falsă a cet. Focșa Veronica. Tot el, în perioada anilor 2003-2005, în complicitate cu alte persoane, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor cet. Focșa Veronica, folosindu-se de relațiile interpersonale de încredere avute cu aceasta, a însușit de la ultima prin înșelăciune mijloace bănești în sumă de 567 991, 30 lei. Astfel, dânsul în perioada nominalizată, a convins-o pe cet. Focșa Veronica să depună pe contul ÎI „Miloș M" mijloace bănești în sumă totală de 829 885,30 lei, dintre care 261 894 lei i le-a restituit părții vătămate, Focșa Veronica, iar restul mijloacelor bănești în sumă de 567 991,30 lei le- a însușit prin falsificarea și folosirea documentelor oficiale de evidență contabilă. Prin urmare, pentru a-și realiza intenția de însușire a mijloacelor bănești, cet. Miloș Mihail, fiind fondator și deținând funcția de director în societatea comercială în cauză, prin intermediul complicelui său, contabilul - șef, Maria Grosu, care i-a promis dinainte că îl va favoriza și contribui activ la săvârșirea infracțiunii de escrocherie, au organizat falsificarea documentelor contabile și anume a dat indicației subalternei sale, Adela Jitari, de a întocmi dispozițiile de plată nr. 433 din 02.09.2004, nr. 453 din 21.09.2004, nr. 484 din 22.09.2004, nr. 339 din 29.06.2005, nr. 566 din 06.10.2005, dispoziția de plată fără număr din 20.10.2005 și nr. 566 din 27.10.2005 și a înscrie în ele date denaturate, după care, Grosu Maria, a transmis aceste documente directorului Miloș Mihail, care personal sau cu ajutorul altor persoane (expertiza grafologică este în imposibilitate de a stabili) a falsificat, conform raportului de expertiză grafologică nr. 2218-2219 din 21.09.2009 semnăturile din numele părții vătămate, Focșa Veronica, precum că cet. Focșa Veronica a primit de la ÎI „Miloș M" ca restituite mijloacele bănești depuse de către ea anterior la contul ÎI „Miloș M" ca împrumut. Astfel, în cadrul audierilor cât și confruntărilor cu partea vătămată, contabilul - șef, Maria Grosu, pentru a justifica acțiunile de escrocherie ale lui Miloș Mihail, a declarat denaturat că în prezența sa partea vătămată, Focșa Veronica, a semnat dispozițiile de plată în cauză. Prin urmare, cet. Miloș Mihail prin acțiunile sale prejudiciabile a dobândit ilegal de la cet. Focșa Veronica mijloace bănești în sumă totală de 3 265 396,14 lei, cea ce constituie 163 269,807 unități convenționale, care conform art.126 Cod penal, se consideră proporții deosebit de mari. Potrivit învinuirii, acțiunile lui Miloș Mihail se încadrează în baza art.190 alin.(5) Cod penal - escrocheria, exprimată în dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de două persoane, cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari. Tot Miloș Mihail, în circumstanțele descrise și anume în perioada anilor 2003- 2005, în complicitate cu alte persoane, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor cet. Focșa Veronica, folosindu-se de relațiile interpersonale de încredere avute cu aceasta, a însușit de la ultima prin înșelăciune mijloace bănești în sumă de 567 991, 30 lei. Astfel, dânsul în perioada nominalizată, a convins-o pe cet. Focșa Veronica să 8 depună pe contul ÎI „Miloș M" mijloace bănești în sumă totală de 829 885,30 lei, dintre care 261 894 lei i le-a restituit părții vătămate, Focșa Veronica, iar restul mijloacelor bănești în sumă de 567 991,30 lei ia însușit prin falsificarea și folosirea documentelor oficiale de evidență contabilă. Prin urmare, pentru a-și realiza intenția de însușire a mijloacelor bănești, cet. Miloș Mihail, fiind fondator și deținând funcția de director în societatea comercială în cauză, prin intermediul complicelui său. contabilul – șef, Maria Grosu, care i-a promis dinainte că îl va favoriza și contribui activ la săvârșirea infracțiunii de escrocherie, au organizat falsificarea documentelor contabile și anume a dat indicației subalternei sale Adela Jitari de a întocmi dispozițiile de plată nr. 433 din 02.09.2004, nr. 453 din 21.09.2004, nr. 484 din 22.09.2004, nr. 339 din 29.06.2005, nr. 566 din 06.10.2005, dispoziția de plată fără număr din 20.10.2005 și nr. 566 din 27.10.2005 și a înscrie în ele date denaturate, după care Grosu Maria a transmis aceste documente directorului Miloș Mihail, care personal sau cu ajutorul altor persoane (expertiza grafologică este în imposibilitate de a stabili) a falsificat, conform raportului de expertiză grafologică nr. 2218-2219 din 21.09.2009 semnăturile din numele părții vătămate Focșa Veronica, precum că cet. Focșa Veronica a primit de la ÎI „Miloș M" ca restituite mijloacele bănești depuse de către ea anterior la contul ÎI „Miloș M" ca împrumut. Astfel, în cadrul audierilor cât și confruntărilor cu partea vătămată, contabilul - șef, Maria Grosu, pentru a justifica acțiunile de escrocherie ale lui Miloș Mihail, a declarat denaturat că în prezența sa partea vătămată Focșa Veronica a semnat dispozițiile de plată în cauză. Astfel, potrivit învinuirii, acțiunile lui Miloș Mihail se încadrează în baza art.361 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal - confecționarea, deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor false, exprimată prin confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false care acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvârșite de două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. De asemenea, prima instanță a constatat că Grosu Maria este pusă sub învinuire precum că ea, deținând funcția de contabil șef al ÎI „Miloș M" în baza ordinului nr. 01 din 03.01.2000, a contribuit prin complicitate, la săvârșirea infracțiunilor de escrocherie, fals și uz de fals, de către directorul ÎI „Miloș M", Miloș Mihail, în următoarele circumstanțe. Astfel, cet. Miloș Mihail. în perioada anilor 2003-2005. în complicitate cu alte persoane, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor cet. Focșa Veronica, folosindu-se de relațiile interpersonale de încredere avute cu aceasta, a însușit de la ultima prin înșelăciune mijloace bănești în sumă de 567 991,30 lei. Astfel, dânsul în perioada nominalizată, a convins-o pe cet. Focșa Veronica să depună pe contul ÎI „Miloș M" mijloace bănești în sumă totală de 829 885,30 lei, dintre care 261 894 lei i le-a restituit părții vătămate Focșa Veronica, iar restul mijloacelor bănești în sumă de 567 991,30 lei ia însușit prin falsificarea și folosirea documentelor oficiale de evidență contabilă. Prin urmare, pentru a-și realiza intenția de însușire a mijloacelor bănești, cet. Miloș Mihail, fiind fondator și deținând funcția de director în societatea comercială în cauză, prin intermediul complicelui său. contabilul - șef Maria Grosu care i-a promis dinainte că îl va favoriza și contribui activ la săvârșirea infracțiunii de escrocherie, au organizat falsificarea documentelor contabile și anume, dânsa a dat indicații subalternei sale Adela Jitari de a întocmi dispozițiile de plată nr. 433 din 02.09.2004, nr. 453 din 21.09.2004, nr. 484 din 22.09.2004, nr. 339 din 29.06.2005, nr. 566 din 06.10.2005, dispoziția de plată fără 9 număr din 20.10.2005 și nr. 566 din 27.10.2005 și a înscrie în ele date denaturate, după care, cet. Grosu Maria a transmis aceste documente directorului Miloș Mihail, care personal sau cu ajutorul altor persoane (expertiza grafologică este în imposibilitate de a stabili) a falsificat, conform raportului de expertiză grafologică nr. 2218-2219 din 21.09.2009 semnăturile din numele părții vătămate Focșa Veronica, precum că cet. Focșa Veronica a primit de la ÎI „Miloș M" ca restituite mijloacele bănești depuse de către ea anterior la contul ÎI „Miloș M" ca împrumut. Astfel, în cadrul audierilor cât și confruntărilor cu partea vătămată, contabilul - șef Maria Grosu pentru a justifica acțiunile de escrocherie ale lui Miloș Mihail, a declarat denaturat că în prezența sa, partea vătămată Focșa Veronica a semnat dispozițiile de plată. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, cet. Grosu Maria se învinuiește de faptul a contribuit la săvârșirea escrocheriei, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de două persoane, cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari, prin sfaturi, indicații, prestare de informații, acordare de mijloace, precum și promiterea dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele și instrumentele de săvârșire a infracțiunii, prin ce a comis infracțiunea prevăzută de art.art.42 alin.(5), 190 alin.(5) Cod penal. Totodată, prima instanță a mai constatat că, tot Miloș Mihail, în circumstanțele descrise și anume în perioada anilor 2003-2005, în complicitate cu alte persoane, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor cet. Focșa Veronica, folosindu-se de relațiile interpersonale de încredere avute cu aceasta, a însușit de la ultima prin înșelăciune mijloace bănești în sumă de 567 991,30 lei. Astfel, dânsul în perioada nominalizată, a convins-o pe cet. Focșa Veronica să depună pe contul ÎI „Miloș M" mijloace băneștii în sumă totală de 829 885,30 lei, dintre care 261 894 lei i le-a restituit părții vătămate Focșa Veronica, iar restul mijloacelor bănești în sumă de 567 991,30 lei le-a însușit prin falsificarea și folosirea documentelor oficiale de evidență contabilă. Prin urmare, pentru a-și realiza intenția de însușire a mijloacelor băneștii, cet. Miloș Mihail, fiind fondator și deținând funcția de director în societatea comercială în cauză, prin intermediul complicelui său, contabilul - șef Maria Grosu, care i-a promis dinainte că îl va favoriza și contribui activ la săvârșirea infracțiunii de escrocherie, au organizat falsificarea documentelor contabile și anume, dânsa, a dat indicații subalternei sale, Adela Jitari, de a întocmi dispozițiile de plată nr. 433 din 02.09.2004, nr. 453 din 21.09.2004, nr. 484 din 22.09.2004, nr. 339 din 29.06.2005, nr. 566 din 06.10.2005, dispoziția de plată fără număr din 20.10.2005 și nr. 566 din 27.10.2005 și a înscrie în ele date denaturate, după care, Grosu Maria a transmis aceste documente directorului Miloș Mihail, care personal sau cu ajutorul altor persoane (expertiza grafologică este în imposibilitate de a stabili) a falsificat, conform raportului de expertiză grafologică nr. 2218-2219 din 21.09.2009 semnăturile din numele părții vătămate Focșa Veronica precum că cet. Focșa Veronica a primit de la ÎI „Miloș M" ca restituite mijloacele bănești depuse de către ea anterior la contul ÎI „Miloș M" ca împrumut. Astfel, în cadrul audierilor cât și confruntărilor cu partea vătămată, contabilul - șef Maria Grosu pentru a justifica acțiunile de escrocherie ale lui Miloș Mihail, a declarat denaturat că în prezența sa partea vătămată Focșa Veronica a semnat dispozițiile de plată în cauză. Astfel, prin acțiunile sale intenționați, cet. Grosu Maria se învinuiește de faptul că prin confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false care acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvârșite de două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor 10 fizice, a comis infracțiunea prevăzută de art.361 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal.

Partea vătămată Focșa Veronica a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Miloș Mihail și Grosu Maria să fie recunoscuți vinovați și condamnați pe toate capetele de învinuire formulate de acuzare, inclusiv conform art.190 alin.(5) Cod penal, precum și să fie admisă integral acțiunea civilă. 3.1. Procurorul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Miloș Mihail să fie recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art.190 alin.(5) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții s-au de a exercita o anumită activitate pe termen de 5 ani; - art.361 alin.(2) lit. b) d) Cod penal, cu liberarea de răspundere penală în temeiul art.60 Cod penal. De asemenea, inculpata Grosu Maria să fie recunoscută vinovată și condamnată: - în baza art.art.42 alin.(5), 190 alin.(5) Cod penal, la 5 ani închisoare; - art.361 alin.(2) lit. b) d) Cod penal, cu liberarea de răspundere penală în temeiul art.60 Cod penal. Acuzarea a solicitat și admiterea integrală a acțiunii civile. 3.2. Avocatul Postolachi Gheorghe în numele inculpatului Miloș Mihail, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Miloș Mihail să fie achitat pe art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2020, au fost admise apelurile, casată parțial sentința, inclusiv din alte motive, în partea ce se referă la condamnarea în baza art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Miloș Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.190 alin.(1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsa penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a constatat că prima instanță a stabilit just starea de fapt ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, a ajuns corect la concluzia despre nevinovăția inculpaților Miloș Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5), art.361 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal și Grosu Maria în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.42 alin.(5), 190 alin.(5), art.361 alin.(2) lit. b) și d), pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a stabilit o motivare amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta incriminată prin rechizitoriu inculpaților, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Instanța de apel a relevat că potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. 11 Astfel, instanța de apel a preluat argumentarea vinovăției inculpaților primei instanțe și a constatat temeinicia acesteia. La caz, instanța de apel a reținut că prin decizia Curții Supreme de Justiție nr.2a-1334/15 din 12 august 2015 (decizie care este irevocabilă) se probează că partea vătămată a solicitat sumele de 520 520 lei, 1 138 581,24 lei și 124 035 dolari SUA. În acțiunea civilă, partea vătămată a indicat că sumele respective au fost transmise în calitate de împrumut. Acțiunea respectivă a fost respinsă. În concluziile sale, Curtea Supremă de Justiție a reținut că instanța de apel just a conchis că "... încasarea datoriei în temeiul actului de verificare a datoriilor din 10.06.2005 este nefondată. La caz, prin raportul de expertiză nr.406 din 28.06.2011, s-a constatat că, in actul de verificare a datoriilor acumulate de Miloș Mihail față de Focșa Veronica din 10.06.2005, pe ultima foaie a actului, inițial au fost efectuate semnăturile din numele lui Miloș Mihail și imprimată ștampila ÎI "Miloș M", după care a fost efectuat textul imprimat". Prin aceeași decizie a fost menținută concluzia instanței de apel care rezidă în faptul că nu a fost probat faptul transmiterii sumelor sus-menționate. Instanța de apel a specificat că sumele solicitate în ordine civilă le conțin pe cele care sunt incriminate prin rechizitoriu. De asemenea, instanța de apel a specificat că prin hotărârea civilă irevocabilă s-a stabilit că Miloș Mihail, prin întreprinderea sa individuală, nu a luat și nu trebuie să restituie careva sume bănești părții vătămate. Prin prezentul proces penal se solicită, în mod implicit, neglijarea acestor constatări (stipulate în decizie irevocabilă) și stabilirea faptului că Miloș Mihail a luat sume bănești părții vătămate și în consecință, trebuie să le restituie. O eventuală condamnare ar suprima regula securității raporturilor juridice instituită prin decizia Curții Supreme de Justiție nr. 2a- 1334/15 din 12 august 2015. Instanța de apel a mai menționat faptul că, procedurile civile au existat concomitent cu procesul penal, iar părțile (îndeosebi reclamantul în procedurile civile) nu a solicitat suspendarea procedurilor civile până la finalizarea cauzei penale. Este de menționat faptul că, acțiunea civilă a fost depusă după ce a fost depusă plângerea penală. În continuare, instanța de apel a explicat că în accepțiunea art.361 Cod penal, confecționarea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, și folosirea unor astfel de documente sunt modalități normative alternative ale aceleiași infracțiuni. În consecință, persoana, care, mai întâi, confecționează documentele oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, după care le folosește, va răspunde nu pentru un concurs de infracțiuni prevăzute la art.361 Cod penal. Acestei persoane i se va aplica o singură dată răspunderea conform art.361 Codul penal. Nominalizând în aceeași componență de infracțiune câteva modalități normative alternative, legiuitorul sugerează reținerea la calificare a unei singure infracțiuni, indiferent câte asemenea modalități vor fi prezente în fapta prejudiciabilă săvârșită. Doar în ipoteza în care legiuitorul va decide să prevadă respectivele modalități în norme aparte din partea specială a Codului penal, vor exista condiții pentru existența unui concurs de infracțiuni. Infracțiunile prevăzute la art.190 Cod penal sunt infracțiuni complexe. Drept urmare, obiectul juridic special al acestor infracțiuni are un caracter complex: obiectul juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile; obiectul juridic secundar îl constituie relațiile sociale cu privire la libertatea manifestării de voință și minimul necesar de încredere. Totodată, obiectul 12 juridic special al infracțiunilor prevăzute la art.361 Cod penal îl constituie relațiile sociale cu privire la circulația legală a documentelor oficiale, care acordă drepturi sau eliberează de obligații/documentelor de importanță deosebită, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, precum și a imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor aparținând unor întreprinderi, instituții sau organizații, apărate împotriva confecționării, deținerii, vânzării sau folosirii unor asemenea entități. Instanța de apel a relevat că, confecționarea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, efectuată în scopul folosirii acestor documente la săvârșirea sustragerii, constituie pregătirea de una dintre infracțiunile prevăzute la art.190 Cod penal. În concluzie, nu este posibil ca o asemenea pregătire să cuprindă o altă componență de infracțiune. Confecționând documentele oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, în scopul folosirii lor la săvârșirea sustragerii, făptuitorul realizează prima etapă în activitatea infracțională legată de săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art.190 Cod penal - etapa de pregătire a acestor infracțiuni. În ipoteza examinată, confecționarea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, își pierde identitatea pe care o cunoaștem din art.361 Cod penal, deoarece ea ca și cum se dizolvă în amalgamul activității infracționale legate de săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art.190 Cod penal. În consecință, instanța de apel a concluzionat că dacă făptuitorul confecționează și/sau deține documente oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, după care le folosește la săvârșirea sustragerii, vom fi în prezența uneia dintre infracțiunile consumate prevăzute la art.190 Cod penal, în astfel de cazuri art.361 Cod penal este inaplicabil. Astfel, comportamentul incriminat inculpatei nu poate fi calificat separat și în baza art.361 Cod penal (doar în baza art.190 Cod penal) și, odată ce lipsesc elementele constitutive ale componenței prevăzute de art.190 Cod penal nu pot fi prezente elementele componenței de infracțiune prevăzute de art.361 Cod penal. Referitor la episodul cu vânzarea părții sociale de 100% a SRL "MiloșTransTur", instanța de apel a considera ca fiind legale și întemeiate concluziile primei instanțe referitor la vinovăția inculpatului în comiterea faptei. Instanța de apel, apreciind probele administrate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității acestora constată că argumentele inculpatului precum că în acțiunile acestuia nu sunt întrunite elementele componenței de infracțiune, referitor la episodul înstrăinării cotei-părți sociale, nu pot fi reținute. Instanța de apel le-a apreciat critic, fiind declarative fără suport probatoriu având scopul evitării răspunderii penale, or, în baza probelor administrate de acuzatorul de stat s-a constatat cu certitudine că inculpatul, a acționat prin înșelăciune, manifestând rea-credință în raport cu partea vătămată. Instanța de apel a notat că, înstrăinarea cotei-părți sociale comportă un caracter specific. În mod obișnuit, după primirea banilor, adică prețul cotei-părți (5400 lei), inculpatul nu trebuia să mai dispună de această cotă-parte, chiar dacă nu au fost făcute modificările necesare în registrul persoanelor juridice. Până la înstrăinarea cotei-părți unei alte persoane, inculpatul Miloș Mihail nu a întreprins acțiuni de rezoluțiune a contractului de înstrăinare a cotei-părți, nu a înștiințat partea vătămată despre o asemenea intenție, nu a solicitat, cel puțin, de la partea vătămată să concretizeze dorința acesteia referitor la cota-parte socială. Inculpatul Miloș Mihail, fără a comunica părții vătămate, a înstrăinat cota-parte unei alte persoane. Un 13 asemenea comportament indică la lipsa disponibilității efective a făptuitorului de a-și executa angajamentele. Prin urmare, instanța de apel a considerat întemeiate concluziile primei instanțe referitor vinovăția în comiterea faptei respective. Or, aceste împrejurări demonstrează că inculpatul de la bun început avea intenția infracțională de a însuși banii (în sumă de 5400 lei) părții vătămate, fără a-și onora obligațiile asumate printr-un act de natură civilă. Instanța de apel a relevat că, la data de 17.08.2018, prin Legea nr.179 din 26.07.2018 pentru modificarea unor acte legislative, au fost operate modificări la art.190 Cod penal, unde alin.(2) lit. c) a fost abrogată, iar calificativul „cu cauzarea de daune în proporții considerabile", conform modificărilor din 17.08.2018, se regăsește în art.190 alin.(1) Cod penal. Astfel, acțiunile respective ale inculpatului Miloș Mihail au fost calificate în baza art.190 alin.(1) Cod penal. 4.2. Așadar, instanța de apel ținând cont de faptul că inculpatul Miloș Mihail a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.190 alin.(1) Cod penal în perioada 2000 - 2006, iar de la ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de prescripție de 5 ani. Respectiv, a stabilit că a expirat termenul de tragere la răspundere penală a inculpatului pe capătul de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(1) Cod penal, din care motive, instanța de apel a dispus încetarea procesului penal în privința inculpatului Croitor Serghei, cu liberarea de răspundere penală, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. 4.3. În final, instanța de apel a explicat că în speța dedusă judecății, soluția pe acțiunea civilă constituie un rezultat implicit al soluționării cauzei penale. Astfel, prima instanță întemeiat a admis doar parțial acțiunea civilă (doar în partea prejudiciului de 5 400 lei), iar reieșind din temeiul achitării, a respins acțiunea civilă.

Procurorul, în temeiul pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs decizia, solicitând remiterea cauzei la o nouă rejudecare. În motivarea cerințelor sale acuzarea invocă că, sentința și decizia nu sunt suficient de argumentate, fiind omise evident circumstanțe concrete prezentate de acuzare, care formează obiectul examinării. Reține că, în cazul în care instanța de apel a ajuns la concluzia de achitare sau de recalificare a acțiunilor inculpatului, urma să dezvăluie această concluzie, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii. Analizând, atât sentința primei instanțe, cât și decizia instanței de apel, acuzarea consideră, că instanțele enunțate au dat o apreciere incorectă probelor prezentate de acuzarea și nu au apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care în cumul dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților Milos Mihail și Grosu Măria în comiterea infracțiunilor încriminate, precum și nu s-au expus asupra tuturor motivelor care au determinat achitarea ultimilor. Mai mult, instanța de apel a omis să se expună asupra motivelor invocate de către acuzare în cererea de apel. Acuzarea explică că, în cadrul unei hotărâri este necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. În latura ce ține de învinuirea adusă inculpaților în baza art.361 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal, acuzarea reține că instanța de apel menținând achitarea ultimilor a invocat, precum că în cazul de față confecționarea documentelor oficiale false, constituie o etapă a pregătirii infracțiunii de escrocherie, și anume falsul de acte 14 publice a fost dizolvat în amalgamul infracțiunii de escrocherie. Astfel, de către inculpații Milos Mihail și Grosu Maria au fost falsificate dispoziții de plată. Consideră că, falsificarea în cazul dat nu a avut doar scopul comiterii infracțiunii de escrocherie, însă a avut ca efect juridic și încălcarea legislației contabile. Conchide că, însușirea prin escrocherie a mijloacelor bănești și cu falsificarea documentelor oficiale false, constituie două infracțiuni diferite. Astfel, este eronată interpretarea instanței de apel precum că falsul de acte în cazul dat constituie o pregătire a infracțiunii de escrocherie, pe când a fost depășit scopul infracțiunii de escrocherie, soldându-se astfel prin falsificarea dispozițiilor de plată a încălcării legislației contabile. Suplimentar, evidențiază că din motivarea instanței rezultă că s-a constatat falsul documentelor oficiale și anume a dispozițiilor de plată, totodată instanța achitând inculpații de comiterea infracțiunii de escrocherie, se contrazice, motivând că falsul de dispoziții de plată în cazul dat constituie o pregătire de comitere a infracțiunii de escrocherie. Cu referire la condamnarea inculpatului Milos Mihail de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(1) Cod penal, pe faptul vânzării cotei părți a 100% ÎI "MiloșTransTur", acuzarea o consideră legală. Astfel, consideră că circumstanțele expuse egalează cu nerezolvarea fondului apelului și condiționează necesitatea casării deciziei instanței de apel pe motivele și temeiurile prevăzute la at.427 alin.(l) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat răspuns alegațiilor de bază a acuzării, nu s-a expus în privința tuturor probelor invocate de acuzare, care au o importanță în cauză. 5.1. Avocata Hriplivaia Valentina în numele părții vătămate Focșa Veronica, în temeiul pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs hotărârile instanțelor ierarhic inferioare și solicită casarea totală a acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care: - Miloș Mihail să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin.(5), art.361 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, și să i se stabilească o pedeapsă în limita sancțiunii; - Grosu Maria să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin.(5), art.361 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, și să i se stabilească o pedeapsă în limita sancțiunii. Încasarea în mod solidar din contul inculpaților Miloș Mihail și Grosu Maria a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în cuantum de: a) 3 525 021,28 lei; b) 360 535,49 dolari SUA; c) 31 781.34 euro. În motivarea cerințelor sale apărarea invocă că, din decizia instanței de apel se vede că aceasta nu cuprinde nici-o soluție în vederea "descrierii faptei criminale, considerate ca fiind dovedită", respectiv, odată ce o hotărâre a unei instanțe de apel nu conține aceste constatări, instanța de apel și, ulterior, instanța de recurs nu pot din punct de vedere procesual să verifice probatoriul în cauză, să examineze și să se pronunțe asupra motivelor invocate de apelant sau de recurent. În acest sens, relevă că în lumina jurisprudenței CEDO și a practicii unitare a Curții Supreme de Justiție, această omisiune se califică ca un defect fundamental al justiției. De asemenea, reține că din conținutul deciziei instanței de apel, rezultă că nu este întemeiată din punct de vedere faptic și juridic, concluziile nefiind expuse într-o consecutivitate logică strictă, iar motivarea deciziei adoptate este una sumară și 15 incompletă, or, în considerentele deciziei nu sunt reținute circumstanțele de fapt și de drept, nu sunt evaluate și analizate în mod concret toate mijloacele de probă administrate în vederea aflării adevărului, iar temeiurile de fapt și de drept reținute de către instanța de apel (în admiterea apelului părții vătămate) nu coroborează cu motivele adoptării acestei soluții. Suplimentar invocă că, asupra motivelor invocate în apel de partea vătămată Focșa Veronica, instanța de apel nu numai că nu s-a pronunțat, dar nici nu le-a reflectat în decizia pronunțată. Evidențiază că, de fapt metoda de realizare a faptei infracționale de escrocherie, se confirmă prin aceia că nici Miloș Mihail și nici ÎI „Milos M", nu dispuneau de resurse financiare, care de facto au fost cheltuite, deoarece în perioada anilor 2000 - 2007, ÎI „Milos M" a avut un venit cu mult mai mic decât cheltuielile, or, compania a procurat mai multe automobile și autocare, și acestea din urmă au fost procurate anume din banii împrumutați de către Focșa Veronica. Apărarea constată cu vehemență că, s-a adeverit cu certitudine comiterea faptei infracționale de către inculpați, lucru omis cu de către prima instanță și instanța de apel, fiind ignorate toate probele administrate și preluate exclusiv declarațiile inculpaților, care nu sânt decât o metodă sterilă de apărare și cu scop de evitare a pedepsei pentru faptele infracționale comise. Consideră că, probatoriul administrat demonstrează că în circumstanțele stabilite, partea vătămată Focșa Veronica i-a transmis inculpatului Miloș Mihail în mai multe tranșe sumele respective, sub influența încrederii și a comportamentului dolosiv și viclean al făptuitorului. Explică că, Milos Mihail a prezentat vădit fals realitatea, a exploatat conștient raporturile de încredere care s-au stabilit între el și partea vătămată pe durata perioadei în care au avut mai multe întâlniri și discuții, a ascuns faptele și împrejurările reale ale cazului, a căror necunoaștere au determinat eroarea părții vătămate privind legalitatea transmiterii banilor către acesta. Menționează că, până în prezent, pe o durată îndelungată de timp, inculpatul n- a restituit banii însușiți de la partea vătămată și nici n-a întreprins careva acțiuni concrete și constructive, mai mult inculpatul în ședința instanței de apel a invocat că a împrumutat de la partea vătămată mai multe sume de bani, dar le-a întors, neprezentând în acest sens careva dovezi. Prin urinare, argumentele instanțelor ierarhic inferioare precum că Miloș Mihail a restituit împrumuturile sunt arbitrare și fără raționament juridic, în urma unei analize greșite, reprezentând o eroare gravă de fapt. Subliniază că, temeiul aplicării răspunderii potrivit art.190 Cod penal, apare în cazul imposibilității apărării drepturilor subiective prin mijloacele justiției civile. Consider că este absolut eronată afirmația colegiului penal referitor la inexistența intenției directe din partea inculpatului în raport cu partea vătămată, deoarece cu certitudine este stabilit faptul că metoda în care el a acționat în vederea dobândirii sumelor de bani de la partea vătămată, de rând cu situația financiară precară în care se afla la acel moment, precum și precedenta condamnare pentru fapte analogice cu o încadrare identică a acțiunilor criminale, confirmă intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane. De asemenea, în cadrul judecării cauzei a fost demonstrat faptul că, inculpatul a profitat de relațiile de prietenie și de încredere reciprocă stabilită între partea vătămată și dânsul, ultimul a însușit o parte din banii transmiși de către partea vătămată. Prin urmare, nu este de acord cu argumentele instanțelor de fond, în partea în 16 care s-a invocat existența unor hotărâri judecătorești irevocabile și că aceste circumstanțe indică la raporturi juridice civile, or pe de o parte partea vătămată a rămas cu daune materialele nereparate, iar pe de altă parte, din probele analizate și apreciate se atestă că acțiunile inculpaților Miloș Mihail și Grosu Maria întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal.

Judecând recursurile declarate în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul art.414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Totodată, potrivit art.101 alin.(4) Cod de procedură penală, instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe, la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Colegiul constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel. Recurenții invocă în susținerea recursurilor temeiul prevăzut de pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și este expus neclar. În primul rând, Colegiul penal lărgit precizează că, în motivarea deciziei instanței de apel se regăsesc declarațiile părții vătămate Focșa Valentina; martorilor Jitari Adela, Dercacel Boris; procesele-verbale de confruntare între partea vătămată Focșa Valentina și Miloș Mihail, Focșa Valentina și Jitari Adela, Focșa Valentina și Grosu Maria, precum și rapoartele de expertiză nr. 2218-2219 din 17.09.2009, nr. 3075 din 30.12.2009; procesul-verbal de examinarea a documentelor din 18.02.2010, 17 fără însă, a supune unei verificări minuțioase și obiective fiecare probă separat - sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludenții și veridicității, iar toate în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că concluziile instanței de apel nu cuprind un substrat factologic, fiind omise circumstanțe concrete prezentate de acuzare. Or, în cazul în care instanța de apel a ajuns la concluzia de achitare sau de recalificare a acțiunilor inculpatului, urma să dezvăluie această concluzie, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii. În acest sens, Colegiul evidențiază că nu pot fi reținute constatările instanței de apel ,, inexistența intenției directe din partea inculpatului în raport cu partea vătămată”, fără a evalua și analiza în mod concret toate mijloacele de probă administrate de acuzare, astfel motivarea decizie fiind una sumară și incompletă. De asemenea, Colegiul constată o motivare contradictorie a instanței de apel, or, din motivarea instanței rezultă că s-a constatat falsul documentelor oficiale și anume a dispozițiilor de plată, motivând că falsul de dispoziții de plată în cazul dat constituie o pregătire de comitere a infracțiunii de escrocherie, totodată instanța de apel achitând inculpații de comiterea infracțiunii de escrocherie Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele faptice, precum și nu a apreciat toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Or, conform prevederilor art.art.100 alin.(4), 101 alin.(1) - (4) Cod de procedură penală, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera statistic probele, dar și de a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Astfel, concluziile instanței de apel formulate în decizie, poartă un caracter generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, însă, așa cum examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție. În al doilea rând, Colegiul penal lărgit evidențiază că în motivarea deciziei instanței de apel se regăsesc procesele-verbale de confruntare între partea vătămată Focșa Valentina și Miloș Mihail, Focșa Valentina și Jitari Adela, Focșa Valentina și Grosu Maria, însă nu au fost consemnate în procesul-verbal al ședinței instanței de apel din 18.11.2019 (f.d.25-28), respectiv nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel, contrar prevederilor art.414 alin.(6) Cod de procedură penală. În al treilea rând, Colegiul explică că o altă eroare comisă de instanța de apel 18 este faptul că potrivit deciziei recurate instanța de apel a menținut sentința primei instanțe în partea achitării inculpaților de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.190 alin.(5), 361 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Analizând sentința pronunțată de către prima instanță, Colegiul penal lărgit constată că prima instanță a invocat temeiul de achitare precum nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, însă în partea descriptivă a sentinței a indicat un șir de concluzii contradictorii care ulterior au fost preluate și de instanța de apel. Așadar, instanța de recurs consideră esențial de elucidat următorul aspect, prin prisma conținutului sentinței. Potrivit sentinței de achitare, instanța a indicat următoarele concluzii cum ar fi ,,(…) probele examinate în cadrul ședinței de judecată, nu dovedesc săvârșirea de către inculpații Miloș Mihail și Grosu Maria a infracțiunilor incriminate (…) ceea ce a fost cert demonstrat în procesul examinării cauzei. (…) cu certitudine s-a demonstrat că faptele inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate și ca urmare în privința acestora urmează a fi pronunțată o sentință de achitare” (vol. XIII, f.d.84-85). Astfel, cu referire la temeiul de achitare de învinuirea în săvârșirea infracțiunilor incriminate, Colegiul penal lărgit atestă că, menționarea concomitentă a două temeiuri de achitare care se exclud unul pe altul, în aceeași hotărâre judecătorească reprezintă o eroare de procedură. Prin urmare, Colegiul constată incidența temeiul de casare invocat de către recurenți, adică „motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii”, care este prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală. Pe de altă parte, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, motivarea hotărârii judecătorești trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă, întrucât, pe de o parte, este indispensabil necesară pentru controlul exercitat de jurisdicția ierarhic superioară, iar pe de altă parte, constituie, pentru părțile litigante, o garanție împotriva arbitrariului, furnizându-le dovada că cererile și mijloacele lor de apărare au fost riguros analizate. Motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției inerent oricărui act jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească este rezultatul unui proces logic de analiză științifică a pretențiilor deduse judecății, dispozițiilor legale incidente și probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, urmare a unui raționament logic-juridic care se reflectă în motivarea acesteia. Conform jurisprudenței CtEDO, expuse în cazurile aplicării art.6 al Convenției, o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal, oferă posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) § 85). În afară de aceasta, motivarea hotărârilor este un instrument important în asigurarea transparentei justiției și existența unui control social asupra acesteia (Hirvisaari c. Finlandei, (2001) § 30). Suplimentar, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor comise de prima instanță, repetându-le întocmai. Astfel, deși sentința a fost contestată cu apel de către procuror și reprezentantul părții vătămate care au invocat dezacordul cu soluția primei instanțe, instanța de apel nu a pătruns în esența argumentelor formulate, trecând asupra 19 acestora în mod superficial, fără a se pronunța asupra acestora. Așadar, instanța de recurs explică că instanța de apel urmează să dea răspunsuri argumentate în hotărâre asupra motivelor decisive invocate de apelanți, prin prisma criticilor invocate de părți, care în viziunea lor ar putea afecta într-o măsură oarecare legalitatea soluției adoptate la caz. Din circumstanțele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel deficitar și-a motivat soluția, încălcând prevederile art.art.414, 417-418 Cod de procedură penală, prin ce s-a comis eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală. La rejudecarea cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală, precum și să cerceteze minuțios aspectele învinuirii înaintate, argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele expuse în pct.6 al prezentei decizii.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit D E C I D E : Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru și de către avocatul Hriplivaia Valentina în numele părții vătămate Focșa Veronica, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2020, în cauza penală în privința inculpaților Miloș Mihail xxx, Grosu Maria xxx și dispune rejudecarea cauzei, de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 10 decembrie 2021. Președinte /semnătura/ Toma Nadejda Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie /semnătura/ Timofti Vladimir Guzun Ion Boico Victor 20